Filosofia a apărut aproximativ 2500 ani în urmă în ţările lumii antice – India,

China, Egipt. În forma ei clasică ea s-a manifestat în Grecia antică. Termenul

„filosofie” a fost introdus de către Pitagora, iar Platon pentru prima dată l-a utilizat
pentru desemnarea ştiinţei despre existenţă, cunoaştere şi om.
Filosofia este o componentă a culturii, a vieţii spirituale, alături de ştiinţa
literaturii, artă, religie, acestea formează cultura şi viaţa societăţii.Ea se află în
interelaţii cu celelalte componente dar nu se confundă cu niciuna dintre ele.
Filosofia este un fenomen cultural bogat care include in sine un sir de teme
de studii.In general exista un sir de scoli filosofice care considera ca obiectul
filosofiei este directia de care sint ei preocupati.Unii filosofi sint preocupati de
intrebari inguste:filosofia limbii,filosofia stiintei sau a constiintei.Ei considera ca
anume cu aceasta trebuie sa se ocupe filosofia.Alte scoli sint preocupate de
probleme mai largi cum ar fi relatiile dintre diferite sfere ale existentei,stiinta si
religie,constiinta si cunoastere,limba si constiinta.Insa sint filosofi care considera
ca filosofia este preocupata de realitate in general si acestia au creat sisteme
filosofice care descriu realitatea ca o integritate.Astfel de filosofi
sint:Aristotel,Toma D’Aquino si Hegel. Daca am exemplifica prin Hegel,atunci
aceasta are filosofia spiritului,naturii,logica,dreptului,estetica si etica.
Filozofia apare în antichitate atunci cînd în societate se petrec schimbări radicale,
cînd se schimbă relaţiile social-economice, se schimbă modul de viaţă obişnuit,
mentalitatea oamenilor. Schimbări radicale în societate au loc în perioada de
destrămare a comunei primitive şi formare a societăţii cu clase (sec.7 – 6 î.e.n. ). La
etapa ceea omenirea a parcurs o anumită cale de dezvoltare, a acumulat diferite
deprinderi şi cunoştinţe. Aparişia filozofiei este apariţia unui anumit tip de
conştiinţă socială orientată spre conştientizarea formelor de cultură şi practică deja
stabilite. Ca consecinţă a schimbării condiţiilor social-economice în societate se
schimbă şi modul de gîndire, modul de filozofare.La baza apariţiei concepţiilor
filozofice se referă deasemenea şi alte fenomene cultural-istoric-diviziunea muncii
(agricultura, vităritul, meşteşugăritul),creşterea productivităţii muncii,apariţia
comerţului.,apariţia proprietăţii private.,apariţia claselor (bogaţi şi săraci),separarea
muncii intelectuale de munca fizică.
Datorita faprului, că ştiinţele nu erau suficient dezvoltate, problematica filosofică a
devenit in totalitatea de cunoştinţe teoretice, care formeaza o ştiinţă integrală
despre lume, care avea ca functie să asigure funcţionalitatea societăţii. Mai tîrziu, la
alte etape de evoluţie socială .
Obiectul filozofiei este generalul în sistemul “lume – om”. Filozofia este o ştiinţă
complexă, care trebuie să dea răspuns la multe probleme. De aceea în filozofie
întră aşa discipline ca ontologia, gnoseologia,antropologia, sociologia, etica,
estetica ş.a. Filozofia este ştiinţa despre cele mai generale însuşiri şi relaţii a
realităţii obiective, legităţi a funcţionării şi dezvoltării ei. Filozofia este un sistem
de concepţii asupra lumii în întregime şi a raportului omului cu această lume. În
obiectul filozofiei întră cele mai generale legităţi a existenţei materiale şi existenţei
omului. Filozofia este un sistem de răspunsuri desfăşurate la problemele
conceptuale. Filosofia si-a propus si îşi propune să se pronunţe asupra salvării
umanitatii, a culturii si a valorilor create de om, asupra salvarii omului in fata
agresiunii istoriei, a violentei sale distructive care le ameninta.

Corelaţia dintre filosofie şi ştiinţă: Este indeobste cunoscut ca la inceputuri gandirea

filosofica a rodit in spiritualitatea unor remarcabili oameni de stiinta cum au fost
Tales din Milet -; mare matematician si astrolog, Pitagora -; mare matematician,
astronom si astrolog, Platon un mare geometrician, Aristotel -; fondator al multora
din stiintele moderne (fizica, biologia, psihologia, morala, etica). Filosofia s-a
dovedit deci de la inceput intr-o stransa legatura cu preocuparile oamenilor de
stiinta. Filosofia este stiinta suprema, calauzitoare a celorlalte stiinte, care sunt
privite ca servitoarele filosofiei. Stiintele particulare sunt lipsite de dreptul de a
contrazice filosofia. Filozofia generalizează generalizările ştiinţelor concrete, are de
aface cu un nivel mai înalt de generalizare, un nivel mai înalt de teoretizare.
Concepţia despre lume: Filozofia este una din principalele forme a manifestării
spiritului uman,conştiinţei umane. Ea este teoria despre lume şi om în unitatea lor
dialectică. Denumirea filozofiei provine de la cuvintele din limba greacă phileo –
dragoste şi sophos – înşelepciune, ce înseamnă iubire de înţelepciune. Filozofia
este modul spiritual-practic de asimilare a lumii.Filozofia se ocupă cu formarea
concepţiei despre lume la oameni.Concepţia despre lume este totalitatea de idei
despre lume în întregime, despre om, locul lui în această lume, este totalitatea de
cunoştinţe despre natură, societate şi om şi raportul lui faţă de această lume.
Concepţia despre lume este baza tabloului general al lumii şi ne dă cunoştinţe
generalizate despre coţinutul, structura, esenţa şi legităţile apariţiei şi dezvoltării
lumii înconjurătoare.Pe parcursul evoluţiei omenirii sunt cunoscute trei concepţii
istorice despre lume. Aceste sunt mitul, religia şi filosofia.
Concepţia mitică despre lume: Conceptia mitica este forma cunostintei sociale
caracteristicacelor mai timpurii perioade in istoria omenirii. Conceptia mitica se
caracterizeaza printr-un nivel jos al gindirii logice abstracte si prin absenta
autoconstiintei. Mitul include in sine cunostintele prin care omul incearca sa
explice fenomenele naturii. Principalele caracteristice ale concept.mitice sunt:
antropomorfizmul, zoomorfismul, sincretizmul. Conceptia mitica provine de la
cuvintul grecesc “mitos” – legenda,poveste. Mitul se bazează pe un animism unde
elementele acestuia sunt înzestrate cu calităţi umane. Gîndirea mitică apelează la
imaginar.
Concepţia religioasă despre lume: Conceptia religioasa este forma constiintei
sociale care prin credinta postuleaza existenta absolutului, care si constituie
originea existentei.Caracteristica Conc.religioase sunt:-credeinta-dogma-ritualul
cult. Religia este de origine latină şi provine de la verbul (reregale) adica a stabili o
legătură. Religia se bazează pe credinţă. Credinţa este o speranţă, o viziune.
Religia apre în secolul V şi VI.
Concepţia filosofică despre lume: Conceptia filosofica este forma constiintei
sociale care spredeosebire de religie pune accentul pe necesitatea explicaţii
rationale a existentei. Filosofia apare atunci cînd omul caută legătură cu absolutul
pe cale raţională. Filosofia este pornirea pe calea abstractizării, teoretizării şi
 pentru aceasta omul are nevoie de un set de categorii (noţiuni generale), care ar
explica rolul, locul individului în lume.

Definiţii ale filosofiei:

 Filosofia este un stil de viaţă. (Seneca)
 Filosofia este concepţie despre lume.
 Filosofia reprezintă un set de cunoştinţe, valori, principii despre sine (individ),
despre celălalt (societate), natură şi totodată aceste valori sunt venite din atît
propriile idei cît şi din experienţa individuală.
 Filosofia este arta artelor şi ştiinţa ştiinţelor. (Aristotel)
 Filosofia este pregătirea pentru moarte. (Platon)
 Filosofia este o disciplină, care are propriu set categorial, propria metodologie,
metode de cunoaştere dar spre deosebire de ştiinţă ea nu se bazează pe cunoştinţe,
metode demonstrabile.
 Filosofia este microscopul gîndirii. (V. Hugo)
 Filosofia – un drum cu multe trasee, ducînd de la nicăieri către nimic. (A. Bierce)
 Filosofia este mai mult o ştiinţă a întrebărilor. (Lucian Blaga).
 Filosofia eliberează sufletul de patimi. (Democrit).