Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Vorbind despre obiectul filosofiei, trebuie de remarcat că acesta a
fost variat o dată cu dezvoltarea filosofiei. La începuturi obiectul
filosofiei ţinea de existenţă în genere, mai târziu obiectul filosofiei
devine omul şi tot ce ţine de el.
Din punct de vedere a obiectului F. este „cunoaşterea celor ce
sunt ca ceea ce sunt (esenţa lucrurilor), precum şi cunoaşterea a celor
divine şi omeneşti a realităţii ultime, esenţiale din care i-a naştere şi în
care dispare tot ce există.”
● F. – este manifestare a culturii spirituale.
3
,Iniţial în perioada Greciei antice filosofia era considerată drept
„cheiţă de aur”, „regina ştiinţelor”, „ştiinţa ştiinţelor”, deoarece ea
cuprindea în sine toate ştiinţele existente în acea perioadă, ea domină
toate celelalte ştiinţe. În Perioada Greciei antice Filosofia îmbina toate
cunoştinţele existente din matematică, astronomie, fizică, medicină,
retorică, etică.. De acea Filosofia avea statut de „ştiinţă a ştiinţelor”.
Începând cu Aristotel sec.IV p.Hr. de la filosofie încep să se
desprindă pe măsură ce se maturizează ştiinţele. Procesul continuă în
Renaştere modernitate, pentru ca Pozitiviştii (sec. XIX), iar mai târziu
neopozitiviştii (sec.XX), să nege rolul filosofiei, susţinând că filosofia
nu este o ştiinţă, ea este un concept, o teorie etc. Un rol important capătă
ştiinţele exacte, deoarece ele pot argumenta, demonstra în baza
experimentelor ceea ce susţin, pe când filosofia nu, ea are un caracter
teoretic, este un sistem de idei, concepţii şi reprezentări despre natură,
societate, om şi locul lui în lume. Filosoful francez August Compte
susţine: că „Filosofia asemeni regelui Lear şi-a împărţit „regatul” său şi
a rămas fără câmp de cercetare”. El a declarat că acesta este un proces
normal, obiectiv, care demonstrează ideea că timpul filosofiei a trecut,
că ea a murit.
Deosebirea dintre F. şi ştiinţă:
- se datorează în I rând obiectului şi metodelor de cercetare;
- filosofia oferă o imagine globală a existenţei ca atare;
- știinţele particulare studiază anumite fragmente, sectoare,
domenii ale realităţii;
- filosofia propune proiecte şi idealuri umane generale contribuind
la formarea şi modelarea personalităţii;
- filosofia uşurează înţelegerea locului şi rolului omului în lume;
- filosofia pune preţ pe prisme valorice;
- ea nu se bazează pe experimente sau pe observaţii, ci numai pe
gândire;
- filosofia se face punând întrebări, construind raţionamente,
ipoteze meditând etc.;
- filosofia implică valori, orizonturi specifice ei, limbaj, metode;
4
- drept obiect de studiu al F. este meditaţiile despre Om, sensul
vieţii umane, rolul şi rostul omului în lume, ca fiinţă creatoare de valori;
- filosofia dispune de un sistem de noţiuni şi categorii.
3. Domeniile filosofiei
6
În dezvoltarea sa filosofia trece prin nişte etape istorice comune cu
istoria universală a omenirii (în măsura în care filosofia este element
constituant al culturii spirituale a unui popor):
1. Filosofia antică (sec. VII-VI î.Hr – sec V d.Hr.)
2. Filosofia medievală (sec.V-XV)
3. Filosofia Renaşterii (jum. a II a sec.XIV - XVI)
4. Filosofia modernă (XVII - XIX)
5. Filosofia contemporană (mai multe păreri cu privire la
începutul acestei etape: odată cu Kant, odată ci Hegel care stă
cu spatele spre perioada modernă şi cu faţa spre cea
contemporană; odată cu marxismul; primul război mondial;
după al II-lea război mondial etc.)
Această periodizare se referă doar la filosofia din Europa.
Literatura: