CZU:504.03:[504.3+504.4+504.53]:504.

06(478)
EVALUAREA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA COMPONENTELOR DE
MEDIU DIN RAIONUL LEOVA ȘI STRATEGIA DE PROTECȚIE
ERLIH Tatiana, studenta ciclului I, UST, Chișinău.
PRUNICI Petru, doctor, conferențiar universitar, UST, Chișinău

Rezumat. În articol se prezintă rezultatele studiului impactului antropic asupra componentelor de mediu din
raionul Leova. Aerul, apa și solurile sunt componentele mediului indispensabile pentru natură și societatea
umană. De aceea evaluarea impactului antropic asupra acestor componente ale mediu este primordială. Au fost
evaluate sursele de poluare, principalii poluanți și dinamica acestora în ultimul deceniu. S-au identificat
obiectivele strategice de protecție pentru fiecare componentă naturală și măsurile de implementare la nivel
local.
Abstract. In the article there are presents the results of the study of the anthropogenic impact on the
environmental components of Leova district. Air, water and soil are essential components of the environment
for nature and human society. Therefore, the assessment of the anthropogenic impact on these components of
the environment is paramount. The sources of pollution, the main pollutants and their dynamics in the last
decade have been evaluated. The strategic protection objectives for each natural component and the
implementation measures at local level have been identified.
Cuvinte-cheie: impact antropic, peisaj, poluare, eroziune, condiții naturale, protecția mediului.
Keywords: anthropogenic impact, landscape, pollution, erosion, natural conditions, environmental
protection.

Studiul fizico-geografic al unei zone, regiuni sau raion, este necesar ca bază pentru evaluările
de impact antropic asupra componentelor de mediu. Se cunoaște că mediul înconjurător constituie un
sistem, fiind alcătuit din elemente ale cadrului natural și cadrului antropic, care sunt strâns legate prin
relații multiple, astfel asigurând evoluția. Dar pe parcursul dezvoltării, pot interveni diverși factori
care modifică unele componente cu consecințe negative, influențând astfel viața și activitatea omului.
Evaluarea impactului antropic asupra componentelor de mediu este necesară pentru a cunoaște
sursele de poluare, categoriile de poluanți, modificările produse în mediul natural, precum și pentru
elaborarea un set optimal de măsuri de protecție. Acest studiu poate fi luat în considerație de APL
(administrația publică locală) la planificarea, proiectarea, autorizarea și implementarea tuturor
tipurilor de activități umane. Astfel, cunoașterea relațiilor stabilite între componenta umană și mediul
înconjurător, la etapa actuală, a devenit un instrument al politicilor de mediu pentru a lua decizii la
diverse nivele (național, regional sau local).
În ultimele decenii, activitățile umane au generat serioase dezechilibre ecologice, fiind
materializate prin poluarea aerului, apelor și solului, care necesită măsuri complexe de combatere în
vederea reabilitării calității acestor componente ale mediului. Apa, aerul și solul sunt factorii de mediu
indispensabili vieții. De aceia evaluarea impactului antropic asupra acestor componente de mediu este
primordială.

17
 Poluarea aerului în raionul Leova provine din sursele fixe și sursele mobile. În raionul Leova,
inspectoratul ecologic a înregistrat 161 de întreprinderi industriale și 71 de cazangerii potențiale de
poluare a aerului atmosferic cu substanțe nocive. Conform inspectoratului ecologic raional, toate
întreprinderile industriale din raionul Leova dețin 693 surse de poluare. După nivelul de emisii a
acestora în atmosferă, se atribuie la categoria întreprinderilor cu masa emisiilor de până la 100
tone/an. În ultimii ani emisiile de la sursele fixe din raionul Leova sunt în scădere de la 275,9 t/an în
anul 2012, până la 189,1 t/an în anul 2018. (tab.1).
Tabelul 1. Masa de emisii a poluanților în aerul atmosferic de la sursele fixe din raionul Leova
Principalii poluanți emiși în aerul atmosferic de la sursele fixe (tone/an)

Monoxid de Dioxid de
Anii Dioxid de sulf Substanțe
carbon azot Total poluanți
SO2 solide
CO NO2

2012 84,925 9,534 80,142 101,334 275,935

2016 81,617 13,597 73,165 68,682 237,061
2017 113,315 11,743 121,515 80,491 327,055
2018 70,368 13,428 48,433 56,822 189,051

CO NO2 SO2 Substanțe solide Total poluanti

140 350

120 300

100 250

80 200

60 150

40 100

20 50

0 0
2012 2016 2017 2018

Figura 1. Dinamica emisiilor de la sursele fixe și tipurile principale de poluanți din raionul Leova
(tone/an)
În decursul ultimilor zece ani s-a înregistrat o fluctuație de emisii a poluanților de la an la an,
fiind consecințe ale mai multor factori de impact antropic, cât și factori naturali (arderea diferitor
tipuri de combustibil, crize economice, secete, condiții climatice ale anotimpului de iarnă etc.) (fig.1).
Poluarea aerului este mai pronunțat în orașul Leova, pe teritoriul căruia sunt amplasate cele mai multe
întreprinderi industriale, cazangerii, stații de alimentare cu combustibil, etc.
18
 Sursele mobile de poluare (transportul auto) rămâne una dintre sursele principale de poluare a
aerului atmosferic. În raionul Leova sunt înregistrate circa 5566 unități de transport dintre care 202
autovehicule aparțin persoanelor juridice, numărul cărora fiind în creștere până în anul 2017, apoi în
descreștere până în prezent [7, 8]. Acest fapt a marcat și consumul de combustibil, respectiv și
dinamica emisiilor substanțelor nocive în atmosferă, cantitatea emisiilor fiind în creștere până în anul
2017, apoi în descreștere. (tab.2; fig.2).
Tabelul 2. Masa de emisii a poluanților în aerul atmosferic de la sursele mobile în raionul Leova
Principalii poluanți de la sursele mobile (tone/an)
Monoxid Dioxid de Dioxid de Hidrocarburi Substanțe Total
Anii
de carbon azot sulf solide poluanți
CO NO₂ SO₂
2012 849,33 121,70 31,71 116,19 19,76 1138,69
2016 992,85 135,16 34,09 133,41 21,19 1316,7
2017 1160,15 145,55 34,70 151,64 21,49 1513,53
2018 957,58 134,16 34,38 130,03 21,36 1277,51

CO NO2 SO2 Substanțe solide Hidrocarburi Total poluanți

1400 1600

1200 1400

1200
1000
1000
800
800
600
600
400
400
200 200

0 0
2012
1 2016
2 2017
3 2018
4

Figura 2. Masa de emisii a poluanților în aerul atmosferic de la sursele mobile în

raionul Leova și principalii poluanți (tone/an)

În raionul Leova parcul auto este destul de vechi, ceea ce își pune amprenta pe volumul și
calitatea emisiilor gazelor de eșapament. Cota mijloacelor de transport cu vârsta mai mare de 10 ani
este de circa 70 %. Principalii poluanți ai aerului atmosferic proveniți de la mijloacele de transport
sunt: oxidul de carbon, hidrocarburi, dioxid de azot, dioxid de sulf și substanțe solide (fig. 2).

19
 În anul 2018, cantitatea sumară a poluanților nocivi emiși în atmosferă de la sursele fixe și
mobile din raionul Leova a constituit 1466,6 tone, iar cota parte a emisiilor de la sursele mobile a
constituit 87 % (fig.3)

Surse fixe Surse mobile

2000

1500

1000

500

0
2012 2016 2017 2018

Figura 3. Cantitatea sumară a poluanților nocivi emiși în atmosferă de la sursele fixe

și sursele mobile din raionul Leova (tone/an).
Poluarea apelor de suprafață și apelor subterane în raionul Leova este o problemă majoră. Viața
și activitatea omului nu se poate desfășura în lipsa apei de calitate bună. Consumatorii sunt în același
timp și factori care poluează și degradează resursele de apă.
În raionul Leova sunt înregistrate 108 sonde arteziene, dintre care numai 28 sunt în funcțiune
ca surse de apă potabilă pentru populație și agenții economici. Pe teritoriul raionului sunt 3387 de
fântâni și 14 izvoare care asigură cu apă potabilă populația așezărilor umane. Dar, conform
investigațiilor Centrului de Sănătate Publică Leova s-a constatat că 65% din fântânile raionului nu
corespund indicilor sanitaro-epidemiologici admisibili [8].
Apele de suprafață din raionul Leova includ 75 de lacuri amplasate pe cursul râurilor și in
luncile acestora. Iar principalele artere de apă curgătoare de pe teritoriul raionului servesc un segment
al râului Prut și râul Sărata. Aceste obiecte acvatice au un grad de poluare moderat, iar sursele
principale de poluare fiind din sectorul comunal, industrial și agrozootehnic. Volumul apelor uzate
deversate în obiectele acvatice (lacuri, râuri) constituie 208,36 mii m3, dintre care numai 78,30 mii
m3 au trecut prin stațiile de epurare, fiind și aceste ape insuficient epurate.
Conform indicilor chimici evaluați de Serviciul Hidrometeorologic de Stat pentru anul 2020 s-
a constatat că formele minerale de azot și fosfor – azotul amoniacal, nitrați, nitriți și fosfați, sunt
principali poluanți ai apelor de suprafață din raionul Leova. Iar sursele principale de poluare sunt
apele menajere deversate din localități (tab.3; fig.4), compexele zootehnice și scurgerile de supravață
de pe terenurile agricole.
Tabelul 3. Concentrația formelor minerale de azot și fosfor în râul Sărata (mg/l)

Stațiile NH4+ NO3- NO2- PO43- Azotul și

(azotul amoniacal) (nitrați) (nitriți) (fosfați) fosforul mineral
20
 s. Cneazevca 2,45 17,50 0,44 0,41 20,08
s. Sărata-Nouă 6,61 41,30 0,95 0,62 49,48
s. Filipeni 5,05 32,40 0,65 0,97 39,37

30
28 azotul
26 amoniu
24 nitrații
22
20
18 nitriții
16
14
12
10
8
6
4
2
0
Cneazevca Sarata-Nouă Filipeni
Figura 4. Principalii poluanți ai apelor de suprafață din raionul Leova
Concentrațiile de azot amoniacal, nitrați, nitriți și fosfați cresc de două ori în apa râului Sărata
din partea inferioară comparativ cu partea superioară a râului (fig. 4) În decursul anului au fost
înregistrate concentrații de nutrienți ce depășesc limitele admisibile (CMA).
Solurile reprezintă un factor de mediu important, deoarece de calitatea lor depinde creșterea și
dezvoltarea vegetației, influențând direct sau indirect celelalte componente ale mediului, inclusiv
viața și activitatea omului. În raionul Leova, din cele 44033 ha de terenuri agrare, 27822,4 ha sunt
supuse eroziunii, ceea ce constituie 63,2%. Extinderea valorificării terenurilor, indiferent de înclinația
pantelor, și alți factori naturali, a determinat eroziunea și spălarea solurilor în proporții mari, astfel
modificând proprietățile solurilor și scăzând fertilitatea. Solurile puternic degradate (fig. 5) a pierdut
capacitatea lor productivă cu peste 75%, cele mediu degradate – cu 25-50%, iar cele slab degradate
– cu 5-25% [8].

12
53

Slab

35 Mediu

Puternic

Figura 5. Gradul de erodare a solurilor din raionul Leova

În raionul Leova poluarea și degradarea solurilor este cauzată de următorii factori:

21
 - Pulberile și gazele nocive din atmosferă,
- Scurgerile de suprafață,
- Deșeurile industriale și menajere,
- Râurile poluate, ce afectează solurile prin irigarea și inundarea suprafețelor,
- Îngrășămintele chimice, pesticidele și ierbicidele utilizate în agricultură.
Păstrarea fertilității solurilor și evitarea degradării sale trebuie realizată prin utilizarea rațională
a solurilor, care înseamnă în primul rând, practicarea unei agriculturi adecvate, ce ține seama de
calitățile solului (textură, fertilitate etc.) și de metodele agrotehnice cele mai potrivite.
Pentru prevenirea degradării solurilor sunt necesare următoarele acțiuni:
• Combaterea alunecărilor de teren prin lucrări de stabilizare a pantelor,
• Combaterea eroziunii prin lucrări agrotehnice adecvate și împădurire,
• Împiedicarea pășunatului excesiv prin păstrarea unei proporții între numărul de animale și
terenurile supuse pășunatului, precum și prin ameliorarea pășunilor.
• Fertilizarea naturală și artificială a solurilor conform standardelor.
Strategia de protecție a mediului se poate defini ca totalitatea acțiunilor și măsurilor destinate
conservării resurselor naturale și menținerea calității factorilor de mediu la nivel acceptabil [5].
Elaborarea strategiei de protecție a componentelor de mediu la nivel raional trebuie să rezulte din cele
5 principii generale a strategiei de protecție a mediului: Conservarea condițiilor de sănătate a
oamenilor, evitarea poluării prin metode preventive, conservarea biodiversității, cine poluează acela
plătește, stimularea activității de reabilitare a mediului [6].
Din principiile menționate mai sus rezultă obiectivele strategice pentru fiecare componentă
naturală și măsurile de implementare la nivel local. Pentru ameliorarea situației ecologice în raionul
Leova, în special protecția aerului, apei și solului, este necesar realizarea următoarelor obiective
strategice și măsuri de implementare:
1. Asigurarea calității aerului la nivelul standardelor internaționale. Acest obiectiv necesită
următoarele măsuri de implementare:
- Asigurarea calității aerului conform standardelor în vigoare,
- Controlul poluării antropice,
- Minimizarea și în final eliminarea impactului negativ al poluării aerului atmosferic.
2. Managementul durabil al resurselor acvatice. Măsurile de implementare ar fi:
- Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu apă și
canalizare în orașe și sate,
- Îmbunătățirea calității resurselor acvatice,
- Utilizarea durabilă a resurselor acvatice.
3. Asigurarea calității solurilor. Acest obiectiv impune următoarele măsuri de implementare:
22
 - Reconstrucția ecologică a terenurilor degradate sau afectate de poluare și ameliorarea calității
solurilor,
- Dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare a calității solurilor,
- Realizarea managementului intensiv al fertilizanților.
Concluzii
1. În raionul Leova componentele mediului (aerul, apa, solurile) sunt afectate semnificativ de
impactul antropic, iar pentru reabilitarea ecologică este necesar elaborarea unui plan de acțiuni în
domeniul protecției mediului la nivel local, care să rezulte din obiectivele strategice și măsurile de
implementare la nivel raional.
2. Poluarea aerului în raionul Leova provine din sursele fixe (cazangerii, întreprinderi
industriale) și sursele mobile (unități de transport). Acestea emană în aer cantități considerabile de
monoxid de carbon, dioxid de sulf, dioxid de azot dar și substanțe solide. Cantitatea poluanților emiși
în aer se modifică de la an la an, dar se înregistrează o tendință de reducere. Ponderea cea mai mare
a poluanților provine de la sursele mobile, constituind circa 87 % din totalul emisiilor.
3. Poluarea apelor de suprafață și apelor subterane în raionul Leova este o problemă majoră.
Apele de suprafață au un grad de poluare moderat, iar sursele principale de poluare fiind din sectorul
comunal, industrial și agrozootehnic. Principalii poluanți ai apelor sunt formele minerale de azot și
fosfor – azotul amoniacal, nitrați, nitriți și fosfați. S-a constatat că 65% din fântânile raionului nu
corespund indicilor sanitaro-epidemiologici admisibili.
4. Extinderea valorificării terenurilor, indiferent de înclinația pantelor, și alți factori naturali, a
determinat eroziunea și spălarea solurilor în proporții mari, astfel modificând proprietățile solurilor
și scăzând fertilitatea. Solurile puternic erodate (12%) au pierdut capacitatea lor productivă cu peste
75%, cele mediu erodate (35%) – cu 25-50%, iar cele slab erodare (53%) – cu 5-25%.

Bibliografie
1. Anuarul IPM -2020. Protecția mediului în Republica Moldova. Chișinău. 2021.
2. Anuarul IPM -2018. Protecția mediului în Republica Moldova. Chișinău. 2019.
3. Anuarul IPM -2016. Protecția mediului în Republica Moldova. Chișinău. 2017.
4. Anuarul IPM -2012. Protecția mediului în Republica Moldova. Chișinău. 2013.
5. Ghid ecologic pentru inspectorii de stat de mediu. Chișinău, 2007
6. Planul național de acțiuni în domeniul protecției mediului în Republica Moldova. Chișinău, 1996
7. Statistica teritorială 2021. Chișinău, 2021
8. Strategia de dezvoltare integrată a raionului Leova, 2015-2020. Chișinău, 2015

23