STUDIUL DE IMPACT ANTROPIC ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ÎN

RAIONUL ȘTEFAN VODĂ ȘI UTILIZAREA REZULTATELOR ÎN PREDAREA

GEOGRAFIEI LA CICLUL GIMNAZIAL
Ana GURDUZ, masterand, Facultatea de Geografie, UST
Petru PRUNICI, doctor, conferenţiar universitar, UST
În ultima perioadă, activităţile umane au generat în ansamblu serioase dezechilibre
ecologice, materializate prin poluarea aerului, apei şi a solului, care necesită măsuri complexe de
combatere în vederea refacerii calităţii acestor componente ale mediului. Apa, aerul şi solul sunt
factori de mediu indispensabili vieţii. De aceia evaluarea impactului antropic asupra acestor
componente naturale este primordială.
Studiul de impact antropic la nivel regional și local poate servi ca material în predarea
geografiei la ciclul gimnazial, prin prisma ținutului natal. Fiecare elev cunoaște natura și
impactul antropic asupra componentelor mediului la general, iar atunci când profesorul utilizează
înformații vizate de ținutul natal în cadrul lecției de geografie, elevilor li se ,,cultivă,,
curiozitatea, motivația, interesul și dorința de a cunoaște, li se dezvoltă spiritul de observație prin
contactul nemijlocit cu realitatea înconjurătoare. Elevii încep să studieze și să cunoască geografia
prin prisma patriei și în special a ținutului de baștină. Tot ceea ce poate să vadă, să analizeze la
fața locului, devine mijloc pentru înfăptuirea unui proces de învățare activ și dinamic, legat de
viață. Orizontul local, numit de marele geograf român George Vâslan – cea dintâi patrie a
copilului, oferă elevului tot ce poate fi motiv de mîndrie și demn de apreciat și iubit în ținutul
natal - satul, orașul, râul, pădurea, colina, limba vorbită, tradițiile și obiceiurile naționale etc., pe
care le vede, le trăiește și le simte.
Starea factorilor de mediu (aerul, apa, solul) și impactul antropic la nivel local se
încadrează pe deplin în predarea geografiei la treapta gimnazială. Numărul total de teme și
numărul temelor care pot fi predate prin prisma ținutului natal este reprezentat în figura 1.

Fig. 1. Ponderea temelor din manualele de geografie la treapta gimnazială cu posibilități de

utilizare a principiului ce ține de ținutul natal

În raionul Ștefan Vodă, ca și în toată republica, poluarea aerului atmosferic este cauzată de
sursele fixe și de sursele mobile. În raion sunt înregistrate 178 de intreprinderi cu emisii de
poluare a aerului atmosferic dintre care: 36 de întreprinderi industriale (10 fabrici de vin, 10

168
întreprinderi agroalimentare, 2 secții de brichetare ș.a.), 131 de cazangerii (dintre care 109
funcționează cu gaz natural și 22 funcționează cu combustibil solid, 11 staţii de alimentare
PECO (9 cu carburanţi și 2 cu gaz lichifiat), 6150 mijloace de transport. Localizarea surselor de
poluare a aerului atmospheric din raionul Ștefan Vodă sunt reprezentate în fig. 2.

Fig. 2. Sursele de poluare a aerului atmosferic în raionul Ștefan Vodă

Cei mai semnificativi poluanți emiși în atmosferă sunt: oxidul de carbon, dioxidul de azot,
dioxidul de sulf, hidrocarburi, metale grele, aldehide, particulele în suspensie etc. Volumul
emisiilor de la sursele mobile este reprezentat în fig. 3.
2500
2079,3 2006,3
2000

1500

1000

500 325,2 349,4 312,2 338,2

57,1 24,9 34,9 57,0 24,1 33,7
0
2017 2018
CO Hidrocarburi NO2 SO2 Aldehide Substanțe solide

Fig. 3. Volumul emisiilor de la sursele mobile din raionul Ștefan Vodă

Volumul emisiilor de la sursele fixe este mult mai mic (fig.4), fiind de 246,161 tone/an,
sau 8,93%, comparativ cu volumul emisiilor de la sursele mobile ce constituie 2510,967 tone/an,
sau 91,07%.

169
 40
35,5
35
30
25,01
25
20 17,905
tone 15 10,85
10 7,655
3,622 3,012,631 2,25 2,784
5
0
CO SO2 NO2 CH Alte substanțe
sectorul termo-energetic 25,01 35,5 3,01 10,85 7,655
sectorul industrial 17,905 3,622 2,631 2,25 2,784

Fig. 4. Volumul emisiilor de la sursele fixe din raionul Ștefan Vodă

Studiul privind poluarea atmosferei în raionul Ștefan Vodă se păoate aplica la lecțiile de
geografie în toate clasele gimnaziale. De exemplu: În clasa a V-a, la tema ,,Compoziţia şi
structura atmosferei,, se recomandă unele sarcini de lucru precum ar fi: Enumeră sursele de
poluare a aerului atmosferic din localitatea natală. Care sunt măsurile de protecţie a aerului
atmosferic întreprinse de familia ta? Elevii numesc surse de poluare a aerului atmosferic, după
care încearcă să enumere măsurile de protecție întreprinse de ei și familia lor, determinândui să
înțeleagă ce trebuie să facă pentru a respira sănătos.
Exemplu: Măsuri de protecție a aerului în raionul Ștefan Vodă:
1. Implementarea pe larg a tehnologiilor nonpoluante;
2. Înlocuirea combustibilului inferior cu cel superior, mai puţin poluant;
3. Construirea de întreprinderi în afara zonelor de locuit;
4. Controlul sistematic al transportului auto la stațiile de testare chimică și respectarea
perioadei de utilizare a acestuia;
5. Amenajarea cât mai multor spaţii verzi;
6. Practicarea mersului cu bicicleta și pe jos în loc de automobil (Activitate extracuriculară
cu elevii);
7. Aruncarea deșeurilor la tomberon sau în locuri special amenajate și intrezicerea arderii
acestora.
Un alt factor de mediu indispensabil vieţii este apa. În raionul Ștefan Vodă sunt 182 de
sonde, dintre care doar 87 de sonde corespund normelor sanitare; 1384 de fântâni, dintre care
1299 de fântâni sunt amenajate; 17 izvoare dintre care 15 sunt amenajate; 100 de bazine
acvatice, cu o suprafață de 1740 ha. Raionul este traversat de fluviul Nistru.
Poluarea apelor de suprafață și celor subterane în raionul Ștefan Vodă este produsă de
sursele din sectorul gospodăriei comunale (stațiile de epurare, apele uzate, devărsările apelor de
epurate din sistemul comunal, gunoiștele neautorizate); din sursele sectorului agrar (dejecțile
animaliere din acumulatoare, depozitele de pesticide etc.), cît și din sursele sectorului energetic
(stațile de alimentare cu petrol) şi alte surse care prezintă focare de poluare continuă. Principalele
surse de poluare a apelor de suprafață sunt reprezentate în figura 5.

170
 Fig. 5. Sursele de poluare a apelor de suprafață din raionul Ștefan Vodă

Conform datelor prezentate de Centrul de Sănătate Publică Ștefan Vodă, din totalul
investigațiilor de laborator realizate în anul 2017, mai mult de 50 % dintre acestea nu corespund
normelor sanitare după indicatorii fizico-chimici. Iar investigațiile apelor din bazinele acvatice
indică o poluare excesivă. Din toate probele investigate 88 % nu corespund normelor sanitare.
Gradul de poluare a apei râului Nistru din sectorul ce traversează raionul Ștefan Vodă este cel
mai avansat (vezi fig.6).

Fig. 6. Gradul de poluare a râului Nistru în sectorul ce traversează raionul Ștefan Vodă (stația de
prelevare a probelor s. Talmaza)

171
 Drept exemplu de aplicare a studiului de impact antropic asupra resurselor acvatice din
raionul Ștefan Vodă la lecțiile de geografie, este tema ,,Resursele de apă,, din clasa a IX-a. La
această lecție s-ar putea propune așa sarcini de lucru precum ar fi:
 Scrie un eseu despre potențialul de resurse de apă din raionul Ștefan Vodă și propune
măsuri de utilizare rațională a acestora.
 Efectuează un proiect digital la tema ,,Apa – izvorul vieții,,. Este un proiect
transdisciplinar (geografie-biologie-chimie-informatică-limba română) la care elevii au
participat cu mare dorință și au prezentat importanța apei în diferite domenii din punct de
vedere geografic, biologic, chimic. Ceea ce ține de disciplina informatică, elevii au fost
apreciați după criteriile de efectuare a unei prezentări digitale, iar la limba română au fost
analizate corectitudinea exprimării și modul de exprimare orală în fața unui public.
 Enumeră măsurile de protecție a apelor aplicate în localitatea ta.
Solul reprezuntă principala bogăţie naturală a Moldovei, inclusiv și a raionului Ștefan
Vodă. De calitatea solirilor depinde formarea şi protecţia resurselor de apă, creşterea şi
dezvoltarea vegetaţiei, influenţând astfel în mod direct alimentaţia omului. Starea actuală a
solurilor, precum şi eficienţa utilizării resurselor de sol nu pot fi considerate satisfăcătoare din
următoarele motive: parcelarea fondului funciar şi deteriorarea sistemelor antierozionale
regionale; lipsa măsurilor de preântâmpinare a eroziunii și de conservare a solurilor; modul de
încorporare a îngrăşămintelor minerale și organice în sol; modul de utilizare a asolamentelor, etc.
Exploatarea intensivă a terenurilor agricole în asociere cu manifestarea largă a proceselor
de degradare fizică şi chimică, au condus la dehumificarea, degradarea fizică, chimică şi
biologică a solurilor.
Din suprafaţa totală a terenurilor agricole ale raionului Ştefan Vodă, 23325 ha sunt supuse
procesului de eroziune. Acestea au diferit grad de erodare:
- terenuri slab erodate -14879 ha;
- terenuri mediu erodate - 6944 ha;
- terenuri puternic erodate - 1502 ha.
Suprafaţa terenurilor afectate de ravene din raion, este de 117 ha, iar suprafața alunecărilor
de teren constituie 114 ha.
O altă sursă de poluare a solurilor sunt deşeurile menajere. În raion există 31 de rampe
autorizate pentru depozitarea deşeurilor menajere şi 112 rampe neautorizate, în 26 de localităţi.
Nici o rampă nu este amenajată conform cerinţelor stabilite de legislaţie şi prezintă risc de
poluare a mediului. Suprafaţa depozitelor neautorizate este de 11,09 ha.
Studiul privind poluarea și degradarea solurilor în raionul Ștefan Vodă se păoate aplica la
lecțiile de geografie în clasele a VII-a și a IX-a. De exemplu: În clasa a VIII-a, la tema
Caracterizarea generală a solului, unde s-ar propune așa sarcină de lucru: Propune unele măsuri
de prevenire a acțiunilor negative ale omului asupra solului în localitatea ta.
Exemplu: Măsuri de prevenire a poluării și degradării solului:
1. Colectarea deşeurilor menajere în recipiente speciale;
2. Folosirea raţională până la reducerea completă a îngrăşămintelor şi pesticidelor în
agricultură şi silvicultură;
3. Supravegherea activităţilor potenţial poluante;

172
 4. Colectarea, transportul, reciclarea şi valorificarea deşeurilor.
5. Folosirea apelor de calitate la irigare etc.
În clasa a IX-a, la tema Resursele de sol se propune următoarele sarcini de lucru: 1.
Utilizând diverse surse de informare, află care este suprafața terenurilor agrare și ce tipuri de sol
sunt în raionul Ștefan Vodă. 2.Elaborează un proiect vizând valorificarea terenurilor din raionul
Ștefan Vodă.

Concluzii
1. Conținuturile și cunoștințele de geografie facilitează formarea și dezvoltarea culturii
geografice, care începe de la studierea și cunoașterea naturii, a mediului de viață din ținutul
natal. Motivarea elevilor de a cunoaște cât mai multe date, fapte, evenimente, curiozități
despre locul de baștină ar fi un argument în favoarea dezvoltării culturii geografice de
noblețe națională a elevilor. Profesorul de geografie educă și instruește elevii din perspectiva
formării și dezvoltării culturii geografice, atât la lecții, cât și în activități extracurriculare, în
armonie cu valorile pe care le promovează școala.
2. În ultimii ani, în Republica Moldova, gradul de poluare a aerului este în descreștere, aceasta
este caracteristic și pentru raionul Ștefan Vodă. Astfel, poluarea aerului atât de la sursele fixe,
cât și de la sursele mobile este în descreștere.
3. Râurile şi lacurile din raionul Ștefan Vodă au un grad de poluare moderat, iar sursele
principale de poluare fiind apele uzate din localităţile amplasate în apropierea ecosistemelor
acvatice. Investigaţiile fizico-chimice arată că 10% din sondele arteziene şi 65% din fântânile
publice nu corespund standardelor în vigoare după indicii conţinutului de nitraţi, nitriţi şi ioni
de amoniu.
4. Valorificarea intensă a solurilor favorizează dehumificarea lor, degradarea fizică, chimică şi
biologică. În ultimii ani se extind suprafeţele terenurilor erodate, afectate de alunecări de
teren şi ravene. Reabilitarea ecologică a acestor terenuri decurge încet. Numai pe 15% din
terenurile degradate sunt luate măsuri de reabilitare ecologică.
5. Este necesară elaborarea planului de acţiuni în domeniul protecţiei mediului la nivel local,
care să rezulte din obiectivele strategice şi măsurile de implementare la nivel raional.

Bibliografie
1. Mândruț O. Orizontul local în învățarea geografiei. Proiect pentru învățământul rural.
Ministerul Educației și Cercetării. București, 2007.
2. Ghid ecologic pentru inspectorii de stat de mediu. Chişinău, 2007.
3. Planul naţional de acţiuni în domeniul protecţiei mediului în R. Moldova. Chișinău, 1996.
4. Starea mediului în Republica Moldova în anul 2017 (raport naţional). Chişinău, 2017.
5. REC Moldova. Planul de acţiune pentru mediu în raionul Ştefan Vodă. Ştefan Vodă, 2015.

173