LICENTA

MARIAN VICTOR THOMAS
CUPRINS
1.Introducere ........................................................................................................................... 9
2.Considerații generale și măsurători în domeniile de aplicabilitate ........................................11
2.1.Calitatea aerului ............................................................................................................11
2.2.Sol .................................................................................................................................23
2.3.Emisii industriale ...........................................................................................................25
2.4.Radioactivitate ..............................................................................................................25
2.5.Deșeuri..........................................................................................................................27
2.6.Poluare fonică ...............................................................................................................28
2.7.Calitatea apelor .............................................................................................................44
2.8.Acțiunea poluării asupra biodiversității ..........................................................................44
3.Studiu de trafic pentru municipiul Deva (județul Hunedoara) ...............................................46
3.1.Factori care influențează formarea poluanților studiați..................................................48
3.2.Măsurătorile realizate și simulările efectuate cu ajutorul COPERT STREET LEVEL ...........51
3.3.Propuneri privind reducerea poluării mediului generată de mobilitatea urbană.............69
4.Concluzii ..............................................................................................................................71
Bibliografie..............................................................................................................................74
Surse electronice .................................................................................................................74
Materiale tipărite ................................................................................................................76
MARIAN VICTOR THOMAS 1.Introducere
1.Introducere
Lucrarea aceasta dorește în primul rând, stabilirea surselor principale de poluare ale
aerului, apei, solului, surse de radioactivitate și îmbunătățirea sau degradarea stării județului din
acest punct de vedere de-a lungul timpului, iar apoi studiul mai amănunțit al acestor factori de
poluare dar provenite din sursele de trafic rutier.
Județul Hunedoara a fost industrializat masiv în urmă cu ceva timp, dar s-a pierdut mult
la capitolul producție, având totuși un avantaj din punct de vedere al mediului. Având în vedere
toate acestea, solul continuă să fie apăsat de poluare, fiind acoperit de deșeuri, dar și de plumb,
crom, nichel sau cadmiu. Măsurătorile specialiștilor de la ANPM Hunedoara prezintă Valea
Jiului ca având cea mai mare concentrație de plumb, crom nichel sau cadmiu. Municipiul
Hunedoara depășește de asemenea limita de concentrație la cupru, iar comunele Chișcădaga,
Ribita, dar și municipiul Deva sunt trecute de limită în cazul poluării cu crom, acestea fiind doar
câteva din exemple.
Radiațiile sunt de două feluri: ionizate și neionizate. Când radiațiile lovesc un atom, o
parte din energia radiației este transmisă către atom ceea ce afectează atomul.
Sursele naturale de radiații pot fi clasificate în:
 Radiație cosmică
 De origine terestră
Câteva din sursele de poluare a apei sunt:
 După sursă: industria, agricultura, transporturi etc.;
 După aria de răspândire a poluanților;
 După poziția lor: fixe sau mobile;
Iazurile de decantare, haldelele de steril etc. sunt nocive pentru sursele de apă din
județul Hunedoara.
Metoda pusă în aplicare care a ajutat și îmbunătățirea calității apei este reducerea
activității din zonele miniere. Din cauza reducerii acestor activități și datorită reliefului muntos al
acestei zone, zona Jiului are acum cea mai curată apă din țară.
Deoarece poluarea este reprezentată de foarte mulți factori, toți aceștia trebuie aduși la
un numitor comun pentru a putea fi comparați. Așadar acești factori de poluare sunt toți
transformați în acest element comun numit amprenta de carbon.
9
MARIAN VICTOR THOMAS 1.Introducere
Fig.1.1.Amprenta de carbon a României[1]

http://data.footprintnetwork.org/#/countryTrends?cn=183&type=BCpc,EFCpc
În Fig.1.1. este reprezentată cu linia verde biocapacitatea mediului din România și cu

linia roșie este marcată amprenta de carbon emisă. După cum se vede, România produce mai
poluare peste capacitatea sa de a absorbi, apogeul fiind atins în perioada 1975-1990. Între acești
ani, țara a fost puternic industrializată fiind în perioada comunismului. După cum indică și
graficul, după căderea comunismului, s-a produs și o deindustrializare a țării, ceea ce duce la
scăderea amprentei de carbon în Romania. Totuși în urma acestor evenimente, amprenta de
carbon rămâne valoric, mai mare, decât biocapacitatea per persoană țării.
Biocapacitatea totală a României se calculează realizând diferența între biocapacitatea
per persoană și amprenta de carbon, în această ordine. Dacă rezultatul este cu minus,
biocapacitatea fiind în deficit, iar dacă este cu plus, țara are rezerve.
Biocapacitatea per persoană a României, a fost între 2.2-2.3 urcând până la 2.8 după
anul 2015. Iar valorile amprentei de carbon sunt cuprinse între 2.5 și 4.9, valori ce depășesc mult
capacitatea mediului de a absorbi.
Valorile maxime au fost atinse în perioada specificată mai sus, când industria a atins o
culme, amprenta de carbon fiind cuprinsă între 4.2 și 4.9. Deși industria a fost foarte prosperă,
aducând multe beneficii României, aceasta a afectat mediul destul de agresiv, biocapacitatea
fiind în deficit având valori de -2.2 până la -2.6.
10
MARIAN VICTOR THOMAS 2.Considerații generale și măsurători în
domeniile de aplicabilitate
După cum se vede și pe graficul expus mai sus în perioada 1960 până în zi de azi,
biocapacitatea României a fost în deficit.
2.Considerații generale și măsurători în

2.1.Calitatea aerului
Măsurătorile în cazul poluării aerului sunt codificate printr-un sistem de indici numit și
“indice specific”. Acestea sunt notate de la 1-6, în funcție de concentrația de poluanți din acea
zonă.
fig. 2.1.1.Indice specific [75]

http://www.calitateaer.ro/indici.php
Acești indici se stabilesc pentru fiecare dintre stații în parte. Pentru a se calcula indicele
general este nevoie de cel puțin trei indici specifici monitorizați.
În fig.2.1.2 vor fi prezentate stațiile automate de măsurare cu străzile și poziționarea lor
pe hartă. Folosindu-ne de aceste poziționări și de adrese în următoarele capitole vom calcula
procentajul de emisii produs de autovehicule în comparație cu emisiile totale produse de
multitudinea de factori.
În ultimii ani, emisiile altor factori au mai scăzut fiind închise mai multe uzine, mine
sau alți factori majori de emisii.
O parte din cei mai importanți poluanți atmosferici sunt:
 Dioxid de sulf: gaz incolor cu un miros pătrunzător care irită căile respiratorii și ochii;
Principalele cauze sunt: fitoplanctonul marin, erupțiile vulcanice, fermentația bacteriană
în zonele mlăștinoase, oxidarea gazului cu conținut de sulf rezultat în urma descompunerii
11
biomasei. În urma expunerii la o concentrație prea mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurtă
de timp, poate duce la probleme respiratorii grave.
HD-1: Str. Carpaţi, Deva

HD-2: Str.Calea Zarandului, Deva
HD-3: Str. Aleea Bicicliştilor,
Hunedoara
HD2
HD1 HD-4: Str. Furnalistului, Călan
HD-5: B-dul Mihai Viteazu, Vulcan
HD4
HD3
HD5
Fig.2.1.2. Harta staţiilor de monitorizare în judeţul Hunedoara[37]

http://www.anpm.ro/web/apm-hunedoara/rapoarte-lunare1/-
/asset_publisher/pkMa57Wxyame/content/raport-luna-februarie-
2015?_101_INSTANCE_pkMa57Wxyame_redirect=http%3A%2F%2Fwww.anpm.ro%2Fweb%
2Fapm-hunedoara%2Frapoarte-
lunare1%3Fp_p_id%3D101_INSTANCE_pkMa57Wxyame%26p_p_lifecycle%3D0%26p_p_sta
te%3Dnormal%26p_p_mode%3Dview%26p_p_col_id%3Dcolumn-
2%26p_p_col_count%3D1&redirect=http%3A%2F%2Fwww.anpm.ro%2Fweb%2Fapm-
hunedoara%2Frapoarte-
lunare1%3Fp_p_id%3D101_INSTANCE_pkMa57Wxyame%26p_p_lifecycle%3D0%26p_p_sta
te%3Dnormal%26p_p_mode%3Dview%26p_p_col_id%3Dcolumn-2%26p_p_col_count%3D1
 Oxizi de azot: un grup de gaze reactive formate din azot și oxigen, acestea nu au culoare sau
miros;
12
Dioxidul de azot este cunoscut ca un gaz foarte toxic pentru oameni și pentru animale
(gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decât cel al monoxidului de
azot).
 Ozon: gaz oxidant, miros inecăcios și foarte reactiv; acesta se formează în stratosferă și
asigură protecția contra radiației UV;
Concentrația de ozon prea mare la nivelul solului provoacă iritarea traiectului respirator
și iritarea ochilor, iar aceasta poate provoca reducerea funcției respiratorii. Mai este responsabil
de daune produse vegetației prin atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane datorită
abundenței prea mari.
 Monoxid de carbon: gaz incolor, insipid, inodor, de origine naturală și antropică;
Este un gaz toxic, în concentrații mari fiind letal (la concentrații de aproximativ 100
mg/m3) prin reducerea capacității de transport a oxigenului în sânge, cu consecințe asupra
sistemului respirator și a sistemului cardiovascular.
 Benzen: compus aromatic solubil în apă și ușor volatil;
Substanță cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate, cunoscută drept cancerigenă
pentru om. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central.
 Pulberile în suspensie: amestec de picături de lichid și particule foarte mici;
Dimensiunea particulelor este direct legată de capacitatea lor de a produce efecte
adverse asupra organismului. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul
aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât și pătrund în alveolele
pulmonare, provocând inflamații și intoxicări.
În urma arderii la MAC, compușii chimici identificați în PM sunt SOx (oxizi sulfurici),
NOx (oxizi de azot), sulfuri, nitrați și fracții biogenice rezultate din hidrocarburi nearse.
 Plumb și alte metale toxice: provin din combustia carburanților, deșeurilor menajere,
carburilor etc.;
Metalele se acumulează în organism și provoacă efecte toxice de scurtă și/sau lungă durată.
În cazul expunerii la concentrații ridicate ele pot afecta sistemul nervos, funcțiile renale, hepatice
și respiratorii.
 Hidrocarburi aromatice: conțin între patru și șapte nuclee benzenice;
Hidrocarburile aromatice polinucleare sunt cunoscute drept poluanți care produc cancer
în organismul omului.
Efectele poluării în perioada scurtă afectează sănătatea umană, dar pe termen lung
mediul inconjurător este afectat prin: distrugerea stratului de ozon, ploi acide, efectul de seră,
prezența particulelor în suspensie și a micropoluanților.
13
 Dioxidul de carbon: este format prin oxidarea carbonului. Acesta conține doi atomi de oxigen
și un atom de carbon.
Acesta este un gaz incolor produs în special de metabolismul uman. Oxigenul este
inhalat de corpul uman, este transportat prin sânge către plămâni, de unde apoi se formează
dioxidul de carbon. Cel mai ușor mod de a scăpa de dioxidul de carbon este înmulțirea plantelor,
acestea absorbind dioxidul de carbon din aerul respirabil, producând apoi oxigen.
 Compușii organici volatili: sunt substanțe chimice cu presiune ridicată la temperatura
camerei. Expunerea la aceste substanțe poate duce la iritarea ochilor, nasului, gâtului, dureri
de cap, greață etc.
În graficele următoare, create în Mathcad 15 cu ajutorul valorilor măsurate de stațiile de
măsurare, vor fi afișate valorile de poluanți din aer, de-a lungul anilor 2015-2018 cu excepția
lunii iunie 2015, unde măsurătorile nu au fost înregistrate datorită reviziei stațiilor de măsurare.
Înregistrările au fost făcute pe patru din cele cinci stații disponibile, deoarece stația care nu a
înregistrat a fost inundată. În cazul unora dintre valori și anume la poluanții emiși în mod abuziv
de autovehicule, valorile s-au comparat cu cele măsurate și calculate cu COPERT STREET
LEVEL în capitolul 3, iar în urma acestor comparații, valorile măsurate de către stațiile automate
au fost mai mari în toate cazurile decât valorile măsurate și calculate cu programul de
specialitate, acestea fiind calibrate bine, deoarece acea diferență între valorile stațiilor și valorile
măsurate prin studiul de trafic sunt de la alți poluanți din preajma punctelor studiate. Valorile au
fost verificate și calibrate în funcție de aparaturile de specialitate de măsurare.
14
Fig. 2.1.3. Evoluția valorilor NH3 între 2015-2018
Valorile maxime măsurate de NH3 au atins 0,005 mg/m3 acestea fiind surprinse în mai
multe luni în această perioada, iar valoarea minimă atinsă este de 0,001 mg/m3 surprinsă în
martie 2016. Acesta se degajă de obicei de la crescătoriile de animale, iar valorile sale sunt
reduse datorită descărcărilor electrice, acestea fiind numeroase în martie 2016. Valorile maxime
admise sunt de 0,1 mg/m3, valori care nu au fost depășite în această perioadă.
Fig. 2.1.4. Evoluția valorilor Pulberi în suspensie între 2015-2018
Valoarea minimă de PM a atins valori de 0.005 mg/m3, aceasta fiind suprinsă în luna
martie 2016, iar valoarea maximă a atins cote de 0,108 mg/m3 în repetate rânduri în cursul anului
2015, apoi având o ușoară scădere de-a lungul anilor ajungând ca maxima în anul 2018 să atingă
doar 0,105 mg/m3. Valoarea maximă admisă de lege este 0,15 mg/m3, valoare care nu a fost
depășită în perioada măsurată.
15
Fig. 2.1.5. Evoluția valorilor PM10 între 2015-2018
Valoarea minimă înregistrată este 3,82 µg/m3 în aer pe o perioada de 24 de ore, fiind
facută o medie de-a lungul lunii, aceasta fiind reprezentată în mai 2017, iar valoarea maximă
înregistrată este 141,37 µg/m3 în aer pe o perioadă de 24 de ore, în luna februarie 2017. Valoarea
maximă admisă de lege este de 50 µg/m3 în aer pe o perioadă de 24 de ore, iar aceasta nu trebuie
depășită de mai mult de 35 de ori într-un an calendaristic conform legii 104/2011.
16
Fig. 2.1.6. Evoluția valorilor Pulberilor sedimentabile între 2015-2018
Valoarea minimă de pulberi sedimentabile a fost înregistrată in februarie 2016, valoarea

fiind de 4,51 g/m2. Valoarea maximă este 15,75 g/m2 înregistrată în decembrie 2018. Valorile au
oscilat, dar nu s-a văzut vreo diferență considerabilă din punct de vedere valoric. Valorile
maxime admise sunt de 17 g/m2.
Pentru valorile următoare în cazul poluanților SO2, NO2, CO și O3 stațiile au înregistrat
valorile până în februarie 2017 și în interval orar, dar valorile nu au fost la fel de concludente, de
aceea s-a renunțat la acest fel de măsuratori, ele fiind continuate doar în interval zilnic. Lipsa
unor valori pe parcursul înregistrărilor nu au fost incluse în grafice, care au fost create doar pe
perioadele în care există date aferente, restul perioadelor fiind omise.
Fig. 2.1.7. Evoluția valorilor SO2 între 2015-2018
Valoarea minimă înregistrată este de 4,288 µg/m3 înregistrată în martie 2017, iar
valoarea maximă înregistrată este 28,6366 µg/m3, în octombrie 2016. Valoarea maximă admisă
de lege este de 125 µg/m3. Limita aceasta nu a fost depășită de-a lungul perioadei de măsurători.
17
Fig. 2.1.8. Evoluția valorilor NO2 între 2015-2018

Valoarea minimă înregistrată este de 5,772 µg/m3, înregistrată în ianuarie 2018, iar
valoarea maximă înregistrată este 29.659 µg/m3, în ianuarie 2015. Valorile oscilează destul de
mult și rapid în perioada 2015-2018. Limita maximă admisă de lege este de 40 µg/m3, limită care
nu a fost depășită deloc în cei 4 ani de măsurători.
Fig. 2.1.9. Evoluția valorilor CO între 2015-2018
18
Valoarea minimă înregistrată este de 0,032 mg/m3, înregistrată în martie 2017, iar
valoarea maximă înregistrată este 0,717 mg/m3, în septembrie 2016. Limita maximă admisă de
lege este de 10 mg/m3, iar aceasta nu a fost depășită deloc în perioada măsurătorilor.
Fig. 2.1.10. Evoluția valorilor O3 între 2015-2018
Valoarea minimă înregistrată este de 9,096 µg/m3, înregistrată în martie 2017, iar
valoarea maximă înregistrată este 65.283 µg/m3, în martie 2016. Pragul maxim admis de lege
este 120 µg/m3, prag care nu a fost depășit în perioada de studiu.
Fig. 2.1.11. Evoluția valorilor Benzen între 2015-2018

19
Valoarea minimă înregistrată este de 0,174 µg/m3, înregistrată în noiembrie 2017, iar
valoarea maximă înregistrată este 2,402 µg/m3, în octombrie 2016. Datorită unor defecțiuni la
senzori, în perioade mai lungi nu s-au înregistrat valori de benzen. În perioadele ianuarie 2015-
mai 2015, august 2015-septembrie 2016, ianuarie 2018-septembrie 2018 nu s-au înregistrat
valori.
Fig. 2.1.12. Evoluția valorilor PM10 nefelometric între 2015-2018
Valoarea minimă înregistrată este de 1,0162 µg/m3, înregistrată în iunie 2015, iar
valoarea maximă înregistrată este 51,365 µg/m3, în septembrie 2016. Valoarea maximă admisă
de lege este 50 µg/m3. Depășirea acestei limite s-a produs pe o perioadă foarte scurtă, iar
diferența este de 1,365 µg/m3.
20
Fig. 2.1.13. Evoluția valorilor PM10 gravimetric între 2015-2018
Valoarea minimă înregistrată este de 0,0016 µg/m3, înregistrată în mai 2015, iar
valoarea maximă înregistrată este 40,305 µg/m3, în septembrie 2016. Majoritatea valorilor
oscilează între 8 µg/m3 și 25 µg/m3. Bariera limită admisă de lege este 50 µg/m3 iar aceasta nu a
fost depășită în perioada de măsurători.
Fig. 2.1.14. Evoluția valorilor Pb între 2015-2018
21
Valoarea minimă înregistrată este de 0,0004 µg/m3, înregistrată în mai 2015, iar
valoarea maximă înregistrată este 0,9482 µg/m3, în octombrie 2017. Valoarea admisă de lege
este 0,5 µg/m3. Această barieră a fost depășită în repetate rânduri, cu o diferență de până la
0,4482 µg/m3.
Fig. 2.1.15. Evoluția valorilor Cd între 2015-2018
Valoarea minimă înregistrată este de 0,0008 ng/m3, înregistrată în mai 2015 și mai
2016, iar valoarea maximă înregistrată este ng/m3, în octombrie 2017. Valoarea maximă în lege
este 5 ng/m3. Valorile au fost depășite doar în finalul anului 2018.
22
Fig. 2.1.16. Evoluția valorilor Ni între 2015-2018
Valoarea minimă înregistrată este de 0,0014 ng/m3, înregistrată în iulie 2015 și mai
2016, iar valoarea maximă înregistrată este 33,012 ng/m3, în octombrie 2017. Valoarea maximă
admisă de lege este de 20 ng/m3, această valoare fiind depășită în repetate rânduri în perioada
2017-2018.
2.2.Sol
Solul este definit ca fiind stratul de la suprafața scoarței terestre, format din particule
minerale, materii organice, apa, aer și organisme vii. Este un sistem aflat în continuă schimbare,
care îndeplinește multe funcții și este foarte important pentru activitățile desfășurate de oameni și
pentru supraviețuirea ecosistemelor.
Ca un element important de legătură dintre pământ, aer și apă, solul este o resursă care
nu se regenerează, îndeplinind mai multe funcții vitale:
 producerea de hrană pentru oameni și animale;
 depozitarea, filtrarea și transformarea în timp a multor substanțe (incluzând apa, carbonul,
azotul);
 locuință habitabilă pentru o gamă largă de specii;
 este mediul fizic unde se desfășoară activitățile umane;
 sursă principală de materii prime;
 patrimoniu geologic si arheologic;
Până acum, fără avansarea acțiunilor în cadrul comunității, doar nouă state majore au
legislație care se bazează specific pe protecția solului, celelalte bazându-se pe câteva prevederi
de protejare a solului în cadrul altor politici sectoriale.
Principalele opt procese de degradare a solului cu care se confruntă UE sunt:
 eroziunea;
 salinizarea;
 compactizarea;
 pierderea biodiversității solului;
 alunecările de teren și inundațiile;
 contaminarea;
 degradarea materiei organice;
23
 scoaterea din circuitul agricol;

În domeniul „Protecției Solului și al subsolului”, subsolul are la bază implementarea
prevederilor legale privind protecția, conservarea, amenajarea și folosirea inteligentă a solului,
subsolului și a ecosistemelor terestre pentru a le proteja, dar în același timp, să fie și exploatate
într-un mod în care nu le afectează, ci le prelungește durata de viață.
Obiective:
 Implementarea legislației de mediu care se bazează pe protecția solului și subsolului;
 Eficientizarea colaborării cu autoritățile care se ocupă de aceste domenii, instituții și
persoane fizice care se ocupă de exploatarea acestor domenii;
 Reducerea nivelului de poluare a solului și subsolului în România;
 Identificarea poluanților în funcție de activitățile desfășurate;
 Identificarea zonelor cu risc de alunecări de teren din diferite cauze;
 Creșterea gradului profesional al personalului din ANPM, ARPM și APM în domeniul
protecției solului și al subsolului;
În județul Hunedoara, 10.000 Ha sunt afectate de industrie, câteva din exemple fiind:
 9650 Ha din pământ poluat este din substanțele purtate prin aer;
 37 Ha sunt zone unde se epurează apele reziduale;
 6 Ha de pământ poluat provin de la dejecțiile păsărilor;
 225 Ha sunt acoperite de cenușa care provine de la centrale;
 425 Ha sunt afectate de excavări în cadrul carierelor și balastierelor;
 117 Ha sunt reprezentate de pământ steril;
 55 Ha sunt acoperite de zgură de la furnale;
 273 Ha au fost transformate în iazuri de decantare;
 3 Ha sunt reprezentate de pământ acoperit în deșeuri anorganice;
 10 Ha sunt acoperite de rumeguș;
Aceste măsurători sunt făcute pentru a scoate în evidență solul ce este poluat
iremediabil, fiind necesară depozitare permanentă și, bineînțeles, se scoate în evidență și faptul
că ar putea să fie afectate și solurile din afara acestor zone exprimate în măsurători. În aceste
cazuri, solurile sunt infertile, iar solurile utilizate de uzine sunt contaminate cu posibile urme de
metale grele (Cu, Zn, Mn, Pb, Cd). De aceea, aceste depozitări se încearcă a fi făcute în condiții
de protecție a mediului, motivele fiind prezentate mai sus, iar motivul principal fiind,
posibilitatea contaminării altor soluri din afara zonelor de carantină.
24
Trebuie stabilite anumite limite și moduri de contracarare ale poluării produse asupra
solului, fiind unul dintre cele mai importante domenii, utilizat în agricultură, care reprezintă una
din resursele regenerabile.
2.3.Emisii industriale
Activităţile industriale joacă un rol important în bunăstarea materială a unei ţări,

contribuind totodată la o creştere economică durabilă. Cu toate acestea, activităţile industriale au,
de asemenea, pe lângă acest efect benefic şi un impact semnificativ asupra mediului.
Emisiile generate de cele mai mari instalaţii industriale reprezintă o parte considerabilă
din totalul emisiilor principalilor poluanţi atmosferici cu efecte importante asupra mediului,
respectiv din emisiile în apă şi sol, cărora li se adaugă deşeurile generate, dar şi consumul de
energie.
Posibilitatea de a controla activitatea instalaţiilor industriale astel încât, emisiile,
deşeurile rezultate şi consumurile de energie, să fie cât mai mici a făcut obiectul reformării
legislaţiei la nivelul Uniunii Europene, conducând, în cele din urmă, la apariţia în 2010 a
Directivei Emisiilor Industriale, reducând în acelaşi timp costurile administrative prin
simplificarea legislaţiei existente.
Registrul poluanţilor emişi şi transferaţi (E-PRTR) este instrumentul prin care publicul
interesat poate să acceseze informaţii referitoare la emisiile unor poluanţi în aer şi apă, dar şi
transferurile în afara amplasamentului ale poluanţilor şi deşeurilor din instalaţii industriale.
Aceste emisii industriale au fost prezentate și mai sus în cadrul subcapitolului
„2.1.Calitatea aerului”. În urma mai multor măsurători, s-a dovedit că acesta este unul din cei
mai mari factori de poluare, deoarece afectează planurile majore și anume: aerul, solul și apele.
În cazurile acestea, trebuie găsite metode alternative de producție sau metode de reducere a
emisiilor.
2.4.Radioactivitate
Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte din

sistemul specializat în supravegherea poluării mediului pe teritoriul României, aflată sub
autoritatea Ministerului Mediului şi Schimbarilor Climatice (MMSC).
25
Fig. 2.4.1 Stații de supraveghere a poluării în cadrul României[18]

http://www.anpm.ro/radioactivitatea-mediului
RNSRM a fost creeată în anul 1962 şi constituie o parte specială a sistemului naţional
de radioprotecţie, care realizează supravegherea şi controlul respectării legilor privind
radioprotecţia mediului şi asigură îndeplinirea responsabilităţilor MMP privind detectarea unor
niveluri ridicate de radioactivitate, avertizarea şi alarmarea factorilor de decizie în cazul unor
evenimente cu impact radiologic asupra mediului.
RNSRM funcţionează cu 37 de Staţii de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului din
cadrul Agenţiilor pentru Protecţia Mediului. Coordonarea ştiinţifică, tehnică şi metodologică a
RNSRM este îndeplinită de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitate (LNRR)
din cadrul ANPM.
Sistemul Naţional de Avertizare/Alarmare pentru Radioactivitatea Mediului
(SNAARM) cuprinde 88 de staţii automate de măsurare a debitului dozei gama în aer şi 5 staţii
automate de măsurare a radioactivităţii apei. Dintre cele 88 de staţii automate de măsurare a
debitului dozei gama în aer, 15 sunt plasate în zona de influenţă a CNE Kozlodui, 33 în zona
CNE Cernavodă, 2 staţii de fond (Babele şi Toaca), iar restul sunt împărțite uniform pe teritoriul
ţării, în reşedinţele de judeţ. Staţiile automate locale sunt concepute să permită funcţionarea şi
monitorizarea radioactivităţii mediului în zonele în care au fost montate, într-un mod continuu,
fără necesitatea intervenţiei umane (operare automată), în condiţiile de mediu prezente în
regiunile de amplasare. SNAARM este coordonat de la un centru de comandă aflat sub controlul
Laboratorului de Radioactivitate, ANPM.
26
2.5.Deșeuri
Principalele activităţi care se desfășoară în domeniul ce deservește deșeurilor sunt:

 Implementarea legislaţiei din domeniul deşeurilor la nivel naţional;
 Crearea unui sistem funcțional și care să respecte legislația, de colectare, validare și prelucrare a
datelor și informaţiilor privind implementarea legislaţiei naţionale şi europene din domeniul
deşeurilor;
 Asigurarea accesului publicului la informaţiile privind gestionarea deşeurilor cum prevede legislaţia
în vigoare;
 Crearea unei baze tehnice a politicilor, strategiilor şi planurilor de acţionare în domeniul gestionării
deşeurilor, prin asigurarea documentelor necesare specifice;
 Elaborarea rapoartelor periodice și sumare privind starea mediului în cadrul acestui domeniu de
activitate;
 Colaborarea cu instituţii și state care aparțin Uniunii Europene în baza mandatului Preşedintelui
Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, cu avizul autorităţii publice centrale care se ocupă cu
protecţia mediului;
Actele care indică normele europene şi naţionale, precum şi textele pe care acestea se
bazează (consolidarea constă în integrarea, într-un act unic, fără valoare oficială, a unui act de
bază al legislaţiei, împreună cu modificările şi corecturile sale successive), nu au valoare
juridică, ci sunt doar cu bază informativă. Este recomandat utilizatorilor să consulte variantele
oficiale publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi în Monitorul Oficial al României.
Tabel 2.2.1. Cant ități de deșeuri produse și tratate în jud. Hunedoara

AN DEȘEURI PRODUSE DEȘEURI TRATATE
2012 5044120 tone 4553761 tone
2013 5070805 tone 4889200 tone
2014 4956075,167 tone 4947536,404 tone
2015 4903535,3 tone 4899121 tone
2016 5136028,73 tone 5078933,54 tone
După cum se vede, rămân anumite cantități mai reduse de deșeuri care nu sunt tratate,
ceea ce cumulat, se adună an de an. Aceste informații ne indică faptul că ar trebui îmbunătățit
modul de tratare al deșeurilor.
27
2.6.Poluare fonică
Efectele poluării fonice sunt reprezentate de:

1. Infrasunete: apar la autovehicule cu viteză mare, avioane la viteză supersonică, cutremure
etc.
2. Ultrasunete (20000 Hz – 1000000000 Hz): apar la electrocasnice, în natură sau în industrie.
3. Zgomote: acesta afectează întregul organism, deoarece sistemul auditiv este direct legat cu
sistemul nervos. Efectele resimțite de către om sunt: reducerea atenției, instalarea oboselii
auditive, creșterea riscului de accidente etc.
Omul, la interacțiunea acestuia cu elemente ale autovehiculelor, preia de la acestea
vibrațiile transmise de funcționarea motorului. Vibrațiile mecanice transmise organismului uman
au un efect nociv complex, afectând capacitatea acestuia de a munci. Efectele produse de aceste
vibrații sunt de natură fiziologică, mecanică și termică, ultimele două fiind cele mai întâlnite. Din
această cauză se impun anumite limite pentru nivelul de vibrații care poate fi transmis către
organism:
1. limitele de confort redus corespunzătoare situaţiei de menţinere a confortului.
2. limita de capacitate redusă prin oboseală corespunde situaţiei de menţinere a randamentului
muncii.
3. limita de expunere corespunzătoare criteriului de conservare a sănătăţii.
Nivelul de expunere la vibraţii poate fi redus mai eficient prin încorporarea măsurilor
preventive în conceperea posturilor de lucru şi a locurilor de muncă şi prin selectarea
echipamentelor, procedurilor şi metodelor de lucru astfel încât să se acorde prioritate reducerii
riscurilor la sursă. Prevederile referitoare la echipamentele şi metodele de lucru contribuie astfel
la protecţia lucrătorilor care le utilizează.
În următoarele grafice vor fi prezentate valorile măsurate din anumite zone de către
stațiile automatizate de măsurare. În funcție de valorile maxime și minime, este calculată o
medie care apoi este supusă unei comparații cu valorile medii admise pe fiecare din aceste străzi
în funcție de tipul zonei (zonă de școală, zonă rezidențială, aeroport, gară etc.).
Măsurătorile sunt făcute în perioada ianuarie 2015 – decembrie 2018, lipsind doar luna
iunie 2015, nefuncționând stațiile în perioada aceea. Unele zone au fost caracterizate prin
depășiri constante ale valorilor medii admise, ceea ce a dus la creșterea valorilor admise, fiind
greu de redus zgomotul în acele zone din cauza școlilor, fabrici, uzini, mall-uri sau a înmulțirii
autovehiculelor, în orele de vârf, fiind depășite cu mult valorile admise în acele zone.
28
Graficele următoare au fost create cu ajutor programului Mathcad 15, fiind prezentate
pe grafic o medie a valorilor minime înregistrate pe fiecare lună în parte, o medie a valorilor
maxime înregistrate pe fiecare lună în parte, media aritmetică a valorilor minime și maxime
înregistrate și, de asemenea, sunt afișate pe grafice și valorile medii admise, în funcție de care
sunt determinate depășirile de limită legală pentru fiecare din zonele alese. din județul
Hunedoara.
Odată cu creșterea parcului auto, dar și cu înmulțirea mijloacelor de transport în comun
s-a văzut o creștere majoră a zgomotelor în zonelor apropiate rutelor principale. În unele zone, s-
au luat precauții pentru încercarea reducerii zgomotelor (precauții precum limitarea la
autovehicule până la 3,5 tone sau până la 5 tone sau devierea traficului pe alte rute). În unele
cazuri, precauțiile au funcționat, în alte cazuri, acestea nefiind utile, ba chiar barierele limită
impuse de lege fiind depășite cu mult.
Fig.2.6.1. Grafic valori poluare sonoră Hunedoara – Parc Central
Pentru această zonă valorile medii admise sunt de 45 Db. Valorile minime sunt cuprinse
între 39,3 Db, atins în luna mai 2017, și 55,7 Db, atins în luna aprilie 2018, iar valorile maxime
sunt cuprinse între 63,2 Db, valoare atinsă în luna martie 2018, și 80,4 Db, înregistrată în luna
septembrie 2017. Media aritmetică a acestor valori este cuprinsă între 49,1 Db și 62,5 Db.
Datorită acestui interval, care depășește cu totul valorile limită admise de 45 Db, s-a votat
trecerea, din anul 2018, la valori maxime admise de 60 Db. Chiar și așa, în urma recalculării
valorii maxime admise, în aprilie 2018, media tuturor valorilor pe acea lună au depășit limita cu
2,5 Db, fiind atinsă valoarea de 62,5 Db.
29
Fig.2.6.2. Grafic valori poluare sonoră Hunedoara – Piata Oborl
între 43 Db, atins în luna decembrie 2015, și 61,7 Db, atins în luna decembrie 2018, iar valorile
maxime sunt cuprinse între 70,1 Db, valoare atinsă în lunile iulie și august 2018, și 97,6 Db,
înregistrată în luna februarie 2015. Media aritmetică a acestor valori este cuprinsă între 58,9 Db
și 70,2 Db. Deși limita este 65 Db, această limită a fost depășită în repetate rânduri și anume în
februarie 2015, octombrie 2015, aprilie 2018 și decembrie 2018.
Fiind zonă de piață, bariera de zgomot admis este mai înaltă, fiind multă lume, de unde
și zgomotul, dar și multe autovehicule sau autoutilitare, care transportă marfă și care intră în
zona pieții pentru a descărca.
Fig.2.6.3. Grafic valori poluare sonoră Hunedoara – Parcare OE 2

30
Pentru această zonă, valorile medii admise sunt de 90 Db. Valorile minime sunt
cuprinse între 53,2 Db, atins în luna decembrie 2015, și 68,2 Db, atins în lunile martie 2018 și
septembrie 2018, iar valorile maxime sunt cuprinse între 70,4 Db, valoare atinsă în luna februarie
2018, și 91,6 Db, înregistrată în luna aprilie 2016. Media aritmetică a acestor valori este cuprinsă
între 64,2 Db și 84,5 Db. Fiind zonă de parcare, ceea ce presupune trafic, limita s-a stabilit destul
de sus, 90 Db. Totuși, cu toate că această zonă se preconiza a fi foarte gălăgioasă niciodată n-a
fost depășită limita impusă. Pe acest motiv s-a încercat reducerea și mai mult a limitei și a
zgomotului, bariera fiind redusa de la 90 Db la 70 Db.
După impunerea noii limite valorile au mai scăzut, dar nu s-a reușit respectarea strictă a
limitei, aceasta fiind totuși depășită cu 1-2 Db în câteva rânduri.
Fig.2.6.4. Grafic valori poluare sonoră Zlaști - Parcare Fabrică de var
între 32,7 Db, atins în luna iulie 2018, și 58,8 Db, atins în luna martie 2018, iar valorile maxime
sunt cuprinse între 63,3 Db, valoare atinsă în luna iulie 2018, și 93,4 Db, înregistrată în luna
ianuarie 2018. Media aritmetică a acestor valori este cuprinsă între 52,2 Db și 62,2 Db. Limita nu
s-a depășit deloc în perioada 2015-2017 de aceea s-a votat scăderea limitei de la 65 Db la 60 Db,
în vederea reducerii și mai mult a zgomotului din această zonă. Pentru început, s-a depășit în
câteva rânduri limita, chiar la începutul anului, cu maxim 1-2 Db, dar apoi zgomotul s-a redus,
utilizându-se mai mult transportul în comun și mai puțini angajați au venit cu autovehiculele
proprii, ceea ce a ajutat la reducerea acestor valori.
31
Fig.2.6.5. Grafic valori poluare sonoră Călan - str. Independenței, categ. tehn. IV (de
deservire locală)
între 41 Db, atins în luna mai 2016, și 70,2 Db, atins în luna decembrie 2018, iar valorile maxime
sunt cuprinse între 68,7 Db, valoare atinsă în luna ianuarie 2015, și 92,9 Db, înregistrată în luna
febriarie 2018. Media aritmetică a acestor valori este cuprinsă între 54,1 Db și 82,7 Db. Limita
nu s-a depășit deloc în perioada 2015-2017. Din februarie 2018 limita s-a ridicat 85 Db, dar
totodată și valorile înregistrate au crescut. Totuși, datorită creșterii barierei limită, nu s-a depășit
ce s-a impus de lege.
Fig.2.6.6. Grafic valori poluare sonoră Deva - intersectia str. Oituz cu Eminescu (cat.
tehnica II)
32
între 44,2 Db, atins în lunile februarie și martie 2016, și 60,4 Db, atins în luna iulie 2018, iar
valorile maxime sunt cuprinse între 67,7 Db, valoare atinsă în luna decembrie 2018, și 88,9 Db,
valoare atinsă în lunile februarie și noiembrie 2017. Media aritmetică a acestor valori este
cuprinsă între 62,2 Db și 68,7 Db. Limitele impuse de lege au fost 70 Db iar apoi din februarie
2018 s-a scazut la 65 Db. Bariera a fost depășită în puține situații, în decembrie 2015, limita fiind
depășită cu 4,5 Db, dar după scăderea limitei admise de lege, aceasta a fost încălcată în mai
multe cazuri.
Fig.2.6.7. Grafic valori poluare sonoră Deva - intersectie gara, str. de categ. tehn. I –
magistrala
între 41 Db, atins în luna mai 2016, și 62 Db, atins în lunile februarie 2015, aprilie 2015, mai
2015, august 2015, septembrie 2015, aprilie 2016, aprilie 2017, iar valorile maxime sunt
cuprinse între 59 Db, valoare atinsă în luna februarie 2018, și 97 Db, valoare atinsă în lunile
octombrie 2015, septembrie 2017 și ianuarie 2017. Media aritmetică a acestor valori este
cuprinsă între 51 Db și 80 Db. Limitele impuse de lege au fost 85 Db, iar apoi din februarie
2018, s-a scazut la 60 Db. Limita nu a fost depășită, iar după scăderea limitei și valorile au
scăzut, ceea ce din nou presupune, că nu s-a depășit bariera impusă de lege.
33
Fig.2.6.8. Grafic valori poluare sonoră Deva - parcare Mall Piata
între 50 Db, atins în lunile mai și septembrie 2018, și 60 Db, atins în luna mai 2016, iar valorile
maxime sunt cuprinse între 63 Db, valoare atinsă în lunile mai și decembrie 2018, și 88 Db,
valoare atinsă în lunile ianuarie 2016, octombrie 2016 și noiembrie 2017. Media aritmetică a
acestor valori este cuprinsă între 56 Db și 76 Db. Limitele impuse de lege au fost 90 Db, iar apoi
din februarie 2018, s-a scazut la 60 Db. Limita nu a fost depășită, cât timp bariera a fost stabilită
la 90 Db, dar când s-a încercat reducerea limitei pe zona aceasta, prin reducerea limitei impuse
de lege, valorile au fost depășite în repetate rânduri, cea mai mare diferență fiind de 14 Db.
Fig.2.6.9. Grafic valori poluare sonoră Deva - Cartier Micro 15, str. ca. tehn. IV
34
între 44 Db, atins în lunile octombrie 2015 și decembrie 2017, și 58,4 Db, atins în luna februarie
2018, iar valorile maxime sunt cuprinse între 66,7 Db, valoare atinsă în luna decembrie 2018, și
92,3 Db, valoare atinsă în luna mai 2017. Media aritmetică a acestor valori este cuprinsă între
55,8 Db și 68,9 Db. Limitele impuse de lege au fost 60 Db, iar apoi din februarie 2018, s-a
crescut la 65 Db. Limita a fost depășită în repetate rânduri și înainte și după modificarea limitei,
depășirile fiind de maxim 8,9 Db.
Fig.2.6.10. Grafic valori poluare sonoră Deva - str. Gojdu - str. cat. tehn. IV
între 43,4 Db, atins în luna mai 2016, și 65,3 Db, atins în luna martie 2018, iar valorile maxime
sunt cuprinse între 68,2 Db, valoare atinsă în luna decembrie 2018, și 83,8 Db, valoare atinsă în
luna noiembrie 2018. Media aritmetică a acestor valori este cuprinsă între 61 Db și 71,3 Db.
Limitele impuse de lege au fost 60 Db, iar apoi din februarie 2018, s-a crescut la 70 Db. Limita a
fost depășită în totalitate până inclusiv februarie 2018, când limita s-a crescut. Și atunci valorile
au fost pe muchie sau chiar peste bariera admisă de lege.
35
Fig.2.6.11. Grafic valori poluare sonoră Deva - sc. Regina Maria
între 42.5 Db, atins în luna mai 2016, și 68.8 Db, atins în luna martie 2018, iar valorile maxime
sunt cuprinse între 65.3 Db, valoare atinsă în luna decembrie 2018, și 91.6 Db, valoare atinsă în
luna mai 2016. Media aritmetică a acestor valori este cuprinsă între 55.1 Db și 77,3 Db. Limitele
impuse de lege au fost 70 Db, iar apoi din februarie 2018, s-a crescut la 85 Db. Limita impusă de
lege nu a fost depășită deloc, iar modificarea de legislație produsă în februarie 2018 a influențat
valorile, dar din nou, limita nu a fost depășită, totul fiind în limitele legale.
Fig.2.6.12. Grafic valori poluare sonoră Deva - str. cat. tehn. IV (de deservire locala)
str. Aurel Vlaicu
36
sunt cuprinse între 50,1 Db, valoare atinsă în luna februarie 2018, și 87,3 Db, valoare atinsă în
luna februarie 2015. Media aritmetică a acestor valori este cuprinsă între 47,7 Db și 58,8 Db.
Limitele impuse de lege au fost 60 Db, iar apoi din februarie 2018, s-a redus la 50 Db. Limita
impusă de lege nu a fost depășită deloc, iar modificarea de legislație produsă în mai 2018 a
influențat valorile, dar din nou, limita nu a fost depășită, totul fiind în limitele legale.
Fig.2.6.13. Grafic valori poluare sonoră Paroseni - locuinte, str. Paroseni mina
între 39.5 Db, atins în luna mai 2016, și 60,1 Db, atins în luna martie 2018, iar valorile maxime
luna mai 2016. Media aritmetică a acestor valori este cuprinsă între 42,6 Db și 66,3 Db. Limitele
lege a fost constant depășită, doar modificarea de limită din februarie 2018 a influențat valorile,
în cazul acesta limita nu a mai fost depășită.
37
Fig.2.6.14. Grafic valori poluare sonoră Lupeni - locuinte, str. M. Viteazu, nr. 8
între 39.5 Db, atins în luna mai 2016, și 60,1 Db, atins în luna martie 2018, iar valorile maxime
lege a fost constant depășită, doar modificarea de limită din februarie 2018 a influențat valorile,
în cazul acesta limita nu a mai fost depășită.
Fig.2.6.15. Grafic valori poluare sonoră Barbateni - centru, str. categ. II, Euro Rink
38
sunt cuprinse între 71,1 Db, valoare atinsă în luna septembrie 2017, și 92,2 Db, valoare atinsă în
lege a fost depășită doar de 3 ori în lunile martie, mai, august și septembrie 2016, cu maxim 3 Db
și după modificarea limitei legale admise, aceasta nu a fost depășită. Fiind zonă de centru cu
mulți oameni, aglomerație și autovehicule, s-a oferit o marjă mai mare la zgomotul admis, dar
aceasta nu a fost atinsă.
Fig.2.6.16. Grafic valori poluare sonoră Barbateni - centru, str. categ. II, Euro Rink
între 33,8 Db, atins în luna aprilie 2015, și 52,8 Db, atins în luna august 2018, iar valorile
maxime sunt cuprinse între 63,4 Db, valoare atinsă în luna ianuarie 2018, și 88,4 Db, valoare
atinsă în luna mai 2015. Media aritmetică a acestor valori este cuprinsă între 43,8 Db și 75,4 Db.
Limitele impuse de lege au fost 50 Db, iar apoi din februarie 2018, s-a crescut la 70 Db. Limita
impusă de lege a fost depășită constant și cu valori destul de mari de până la 23 Db, apoi din
februarie 2018, când modificarea a fost produsă, aceasta nu a mai fost depășită, dar valorile s-au
apropiat foarte mult de limită.
39
Fig.2.6.17. Grafic valori poluare sonoră Petrosani - Magistrala ( str. categ. tehnica I)
între 35,5 Db, atins în luna mai 2015, și 61,9 Db, atins în luna ianuarie 2018, iar valorile maxime
sunt cuprinse între 69,9 Db, valoare atinsă în luna februarie 2018, și 97,6 Db, valoare atinsă în
luna mai 2016. Media aritmetică a acestor valori este cuprinsă între 46 Db și 78,9 Db. Limitele
impuse de lege au fost 85 Db, iar apoi din februarie 2018, s-a redus la 70 Db. Limita impusă de
lege nu a fost depășită deloc, nici înainte nici după modificarea legislației. Deși este magistrala
din Petroșani, valorie înregistrate sunt relativ mici pentru tipul zonei.
Fig.2.6.18. Grafic valori poluare sonoră Brad - Magistrala trafic greu( str. categ. tehnica
I)
40
între 45 Db, atins în luna mai 2016, și 69,3 Db, atins în luna martie 2018, iar valorile maxime
sunt cuprinse între 70,8 Db, valoare atinsă în luna iunie 2018, și 99,8 Db, valoare atinsă în luna
ianuarie 2018. Media aritmetică a acestor valori este cuprinsă între 64,2 Db și 82,9 Db. Limita
impusă de lege nu a fost modificată, dar având în vedere inclusiv acest fapt, limita nu a fost
depășită deloc deși este vorba de o magistrală străbătută de un trafic greu. Având în vedere
aceste fapte și limita impusă este rezonabilă.
Fig.2.6.19. Grafic valori poluare sonoră Brad - Magistrala( str. categ. tehnica I) - vis a
vis de Primarie
între 47,1 Db, atins în luna octombrie 2016, și 61,5 Db, atins în luna ianuarie 2018, iar valorile
maxime sunt cuprinse între 71,3 Db, valoare atinsă în luna februarie 2018, și 95,3 Db, valoare
atinsă în luna ianuarie 2018. Media aritmetică a acestor valori este cuprinsă între 60 Db și 75,3
Db. Limita impusă de lege a fost 85 Db, iar în urma modificării legislației limita a ajuns la 70
Db, dar având în vedere inclusiv acest fapt, limita nu a fost depășită deloc. Nici după modificarea
limitei în februarie 2018 nu a fost depășită limita admisă de lege.
41
Fig.2.6.20. Grafic valori poluare sonoră Haţeg – Magistrală(str. categ. tehnica I)
între 43 Db, atins în luna februarie 2016, și 66,6 Db, atins în luna iulie 2018, iar valorile maxime
sunt cuprinse între 72,7 Db, valoare atinsă în luna iunie 2018, și 96,1 Db, valoare atinsă în luna
decembrie 2016. Media aritmetică a acestor valori este cuprinsă între 65,1 Db și 75,6 Db. Limita
impusă de lege a fost 85 Db, iar în urma modificării legislației limita a ajuns la 70 Db , dar având
în vedere inclusiv acest fapt, limita nu a fost depășită deloc. Nici după modificarea limitei în
februarie 2018 nu a fost depășită limita admisă de lege.
Fig.2.6.21. Grafic valori poluare sonoră Chiscadaga - la limita zonei functionale a S.C.
Carmeuse S.A.
42
între 49,9 Db, atins în luna februarie 2016, și 63,4 Db, atins în luna aprilie 2018, iar valorile
atinsă în luna septembrie 2015. Media aritmetică a acestor valori este cuprinsă între 60,7 Db și
68,2 Db. Limita impusă de lege a fost 65 Db, iar aceasta a fost depășită periodic, valorile
oscilând în jurul limitei cu 3 Db peste și sub limită.
Fig.2.6.22. Grafic valori poluare sonoră Chiscadaga - la limita zonei functionale a S.C.
Carpatcement
între 48,2 Db, atins în luna octombrie 2015, și 68,2 Db, atins în luna martie 2018, iar valorile
atinsă în luna mai 2018. Media aritmetică a acestor valori este cuprinsă între 62,1 Db și 72,3 Db.
Limita impusă de lege a fost 65 Db, iar aceasta a fost depășită periodic, valorile oscilând în jurul
limitei cu 3 Db peste și sub limită.
43
2.7.Calitatea apelor
Monitorizarea calității apelor se realizează prin masurători și observații pe termen lung

implementate în Regiunea Vest prin SNMCA („Sistemul Național de Monitorizare al Calității
Apei”). Aceste studii sunt realizate din nou asupra Regiunii Vest care include și râul Mureș ce
aparține și de județul Hunedoara.
Tabel 2.7.1.Comparație între cantitățile de ape uzate pe județe
JUDEȚUL VOLUM APE UZATE (mil. M3) PONDERE
ARAD 16.1 2.60%

CARAȘ-SEVERIN 40.1 6.50%
HUNEDOARA 496.8 81.10%
TIMIȘ 59.3 9.70%
REGIUNEA VEST 612.2 100%
Cea mai mare pondere de ape uzate se află în județul Hunedoara, unul dintre factori
fiind termocentrala Mintia, care utilizează apa pentru a raci turbinele. Apa este oprită la baraj,
prin cădere ajunge în bazinele de la casa sitelor, unde se acumulează și apoi este transmisă cu
ajutorul unor pompe de mare presiune către termocentrală, pentru a face răcirea turbinelor. După
ce și-a îndeplinit scopul este transmisă mai departe la departamentul Micro-Hidro, de unde curge
mai departe în Mureș.
2.8.Acțiunea poluării asupra biodiversității
Pentru acest studiu am ales zona Retezat.

Retezatul este o zonă montană cu o varietate diversificată de flori și faună, fiind
exprimată prin multitudinea de specii cât și în cadrul ecosistemelor terestre, acestea adăpostind
aproximativ 1.200 specii de plante, 90 taxoni endemici, 130 de plante pe cale de dispariție sau
care au un character foarte vulnerabil, 5 specii amfibieni, 168 specii de păsări, 50 specii
mamifere și 9 specii de reptile.
Această zonă naturală este compusă de mai multe tipuri de habitate naturale care sunt în
vederea comunitaților astfel: păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion pe
substrate calcaroase, grohotișuri, păduri de Tilio-Acerion pe versanți, păduri dacice de fag
44
(Symphyto-Fagion) și ravene, păduri acidofile de molid (Picea) din etajul montan până în cel
alpin, păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, tufărișuri de Pinus mugo și Rhododendron hirsutum,
pajiști de Nardus bogate în specii, tufărișuri alpine și boreale, tufărișuri subarctice de Salix spp.,
păduri alpine de Larix decidua și Pinus cembra, pe substraturi silicatice din zone montane și
submontane, pajiști calcifile alpine și subalpine, pajiști boreale și alpine pe substrate silicatice,
fânețe montane, formațiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae, comunități de
lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin, mlaștini
turboase de tranziție și turbării mișcătoare, grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din
etajul montan până în cel alpin, grohotișuri silicatice din etajul montan până în etajul nival,
vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul cursurilor de apă montane, vegetație
lemnoasă cu Salix elaeagnos de-a lungul cursurilor de apă montane și Versanți stâncoși silicatici
cu vegetație casmofitică cursuri de apă montane și vegetația erbacee de pe malurile acestora.
Acestea adăpostesc o gamă diversă de floră rară și faună sălbatică specifică lanțului muntos
al Carpaților Meridionali.
Flora parcului național este formată din specii vegetale distribuite în funcție de
înălțimea unde cresc, raportate la structura geologică, caracteristicile climei și a solului, structurii
geomorfologice sau înalțimii.
Arbori și arbuști reprezentați de mai multe specii de conifere: larice, pin, brad, zadă,
zâmbru, tisă, molid și foioase cu arboreț de tei, gorun, fag, stejar, paltin de munte, carpen,
frasin, arțar, jugastru, ulm, mesteacăn, arin de munte, salcie albă arin negru.
La capitolul ierburilor diversitatea este reprezentată de mai multe specii și subspecii de
plante, dintre care unele se află sub protecția legii acestei zone a țării.
Flori și ierburi din speciile: floarea-de-colț, ghințura galbenă, bujor de munte , angelică,
talpa ursului, clopoțel de munte, garofiță, albăstreaua de munte, orhidee, pufuliță, șofran, crin de
pădure, credei de munte, sisinel de munte, ghințură punctată, pătlăgină, crușățea, mac de munte,
darie de munte, rogozuri.
Parcul conține mai multe specii de mamifere, pești, păsări, amfibieni și reptile care se
află sub protecția legii.
Mamifere cu specii de: lup, urs carpatin, mistreț, capră neagră, râs, căprioară, pisică
sălbatică, jder de copac, vulpe, cerb, liliacul de apă, liliacul mare cu potcoavă, liliacul comun,
liliacul cu urechi late, liliac cu urechi de șoarece, pârșul cu coada stufoasă, liliacul mic cu
potcoavă, pârș de alun, chițcan pitic, șoarece pitic, pârșul de stejar, chițcanul de camp, chițcan de
pădure sau chițcan de munte.
45
MARIAN VICTOR THOMAS 3.Studiu de trafic pentru municipiul Deva
(județul Hunedoara)
Amfibieni și reptile sunt reprezentate prin: brotacul verde de copac, broasca-roșie-de-

pădure, broasca-roșie-de-munte, ivorașul-cu-burta-galbenă, tritonul de munte, tritonul comun
transilvănean, salamandra de foc, gușter, șarpele de alun, șopârlă de câmp, vipera cu corn,
șarpele orb, năpârcă, șarpele lui Esculap, vipră.
Păsări se regăsesc prin următoarele specii: potârniche de tundră, pescăruș
albastru, cocoș de munte, acvilă-țipătoare-mică, cocoșul de mesteacăn, acvila de munte, barză
neagră, șerpar, caprimulg, cristei de câmp, ciocănitoare neagră, ciocănitoarea de stejar,
ciocănitoare cu spate alb, ciocănitoarea verzuie, șoim călător, ciocănitoare de munte, muscar-
gulerat, ciuvică, muscar, sfrâncioc roșiatic sau viespar; specii aflate sub protecția legii,
enumerate în anexa I a Directivei Consiliului European 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind
conservarea păsărilor sălbatice).
Datorită creșterii numărului de turiști, în special în perioada specifică, presiunea
antropică asupra sitului este una destul de ridicată. Anumiți factori umani au dus aceasta zonă în
pragul vulnerabilității astfel: drumul național DN66 ce pătrunde într-o anumită parte a parcului,
turism și staționare în locuri neamenajate, resturi menajere rămase în urma grupurilor de oameni
acestea fiind poluante, zgomotul produs de oameni, braconajul, pășunatul, pescuitul,
exploatările forestiere ilegale ce duc reducerea sau distrugerea unor habitate, arderea vegetației,
distrugerea unor exemplare de vegetație rară, prinderea ilegală a unor specii de animale sălbatice
care își au habitatul în situl protejat de lege, extinderea gospodăriilor și terenurilor agricole peste
habitatele naturale și practicarea sporturilor extreme reprezentate prin downhill cu mountain
bike-uri, plimbări cu atv-urile sau cu autovehicule de teren (poluarea aerului și poluarea sonoră a
habitatelor naturale în care se regăsesc atatea specii de animale si plante) etc.
3.Studiu de trafic pentru municipiul Deva

Acest studiu se face în municipiul Deva, județul Hunedoara, asupra traficului în funcție
de orele de vârf din două părți diferite ale zilei. Acest studiu deservește la înțelegerea capacității
de trafic și a rutelor cele mai aglomerate din oraș. În urma acestui studiu se urmărește creșterea
sau implementarea unor rute de transport public, pentru a oferi călătorilor o alternativă mai
avantajoasă de a călători spre destinație, fără a folosi autovehiculul propriu, ceea ce ar reduce
abundența de trafic, ar reduce ambuteiajele și, bineînțeles, poluarea produsă de acestea.
46
Calibrarea datelor a fost realizată împreună cu un cadru autorizat, pe strada Carpați,

unde stația automată de măsurare se află chiar langa șosea. Datele obținute din măsurători și
simulări au fost comparate cu datele obținute de stațiile automate de măsurare, acestea fiind în
intervalul format de valoarea minimă și valoarea maximă înregistrată în perioada măsurată.
Fig.3.1.Strada Carpați pe care a fost realizată calibrarea datelor
Fig.3.2.Stația aflată în raport cu partea carosabilă
Valorile obținute în urma simulărilor trebuie să fie cuprinse în intervalul valorilor

minime și valorilor maxime obținute în acea perioadă de timp, iar convergența datelor trebuie să
47
fie undeva aproximativ la 75%. Datele s-au apropiat de adevăr, fiind luate în calcul erorile de
măsurare umane, erorile senzorilor, factorii care influențează măsurătorile și erorile de
aproximare în cazul normelor de poluare euro. Având în vedere toate acestea, valorile sunt
aproape de valorile măsurate cu stația de măsurare automată, ceea ce indică faptul că simulările
sunt valide, în ceea ce privește măsurătorile realizate de cadrele specializate pentru studiul de
trafic.
Tabel 3.1.Calibrare date

Poluanți Valori [g] Valori Interval Valori medii
CO 4.833033 0.76714806 mg/m3 0.03-1.48 mg/mc 0,83 mg/mc
CO2 398.4474 6.324561307 mg/ m3 4.81-12.6 mg/mc 7,99 mg/mc
NOX 2.087804 33.13974743 µg/ m3 0.61-115.09 µg/mc 43,98 µg/mc
PM 0.055479 0.088062265 µg/ m3 0.023-0.106 µg/mc 0,096 µg/mc
VOC 0.814499 1.292856151 µg/ m3 0.8-9.17 µg/mc 2,41 µg/mc
Aceste intervale și valori medii sunt obținute în funcție de valorile măsurate în perioada
în care s-au făcut și măsurătorile de calibrare a datelor de studiu de trafic.
În cazul NOx s-au calibrat datele raportându-ne la datele obținute de senzorii de
măsurare al NO2, iar în cazul VOC s-au folosit datele obținute prin măsurarea Benzenului.
Poluanții principali produși de autovehicule sunt:
 monoxid de carbon [CO];
 dioxid de carbon [CO2];
 oxizi de azot [NOx];
 particule aflate in suspensie [PM];
 compus organic volatile [VOC];
 fum;
3.1.Factori care influențează formarea poluanților studiați
Formarea monoxidului de carbon[CO] și al dioxidului de carbon[CO2] în cadrul MAI
Fazele formării monoxidului de carbon în cadrul MAI sunt următoarele:

 Faza I: Amestecul din cameră este la temperatura Ta, acesta fiind relativ rece.
48
 Faza II: În această fază se inițiază arderea și apare fenomenul de propagare a flacărei. Apare
diferența de regim termic pe măsura ce se propagă flacăra.
 Faza III: În camera de ardere apar unde termice, ceea ce conduce la variații de presiune care
influențează arderea amestecului în preajma oxigenului din amestec. În urma apariției
variațiilor de presiune, propagarea frontului de flacără este urmat de racirea acesteia.
Împreună cu avansarea arderii apar și condițiile de formare a CO reprezentate prin
oxidare care creează condiții de temperatură și presiune și prin disociere care este reprezentat
printr-un echilibru dinamic pentru formarea CO.
Factorii de influență în formarea CO sunt:
 Presiune prea mare de combustibil în procesul de injecție;
 Scurgeri de combustibil în cadrul injectoarelor;
 Sistemul de alimentare setat la „ AMESTEC BOGAT”;
 Diafragma regulatorului de presiune deteriorate;
 Sistemul de evaporare al MAI nu funcționează correct;
 Comenzi greșite primate de la ECM (electric control module);
 Combustibilul contaminat cu impurități, ceea ce va duce în special la un mers al motorului
inconstant;
 Informații greșite primite de la senzorul de sarcină, senzorul de oxigen sau poziție greșită a
clapetei de accelerație;
Formarea oxizilor de azot[NOx] în cadrul MAI
Factori de influență în formarea NOx:

o Lipsa oxigenului din amestec ceea ce duce la reducerea reacțiilor de oxidare;
o Predomină reacțiile de stingere;
o Pentru λ cuprins între 1,02 și 1,05 sunt atinse cotele maxime de producere a NOx ;
o Unghiul de avans prea mare, duce la presiune ridicată, temperatură scăzută, ceea ce, implicit,
sunt factori favorizanți pentru creșterea emisiilor de NOx;
Apar reacții de chemiluminiscență care duc la stingerea reacției și la creșterea cantității
de oxigen urmat de reducerea concentrației de hidrocarburi, fiind factor de reducere a NOx.
Chemiluminiscența este o lumină emisă în urma unor reacții chimice (C8H7N3O2 + H2O2 = 3H2O
+ LUMINĂ).
De obicei, pentru prelevarea valorilor de NOx, se determină valorile de NO și NO 2.
Măsurătorile se referă de obicei la NO, apoi se înmulțesc cu 1,1 pentru a se ține cont și de
49
excesul de NO2. Aceste măsurători nu sunt foarte exacte, iar pentru a ne apropia de adevăr, se fac
2 măsurători în paralel pentru NO și NO2, apoi aceste valori se însumează și rezultă valoarea de
NOx.
Cauzele tehnice în urma cărora cresc valorile de NOx sunt:
 Amestecul din motor este excesiv de sărac;
 Sistemul EGR nu funcționează corect;
 Avansul injecției este incorect;
 Depuneri de carbon la supapele de admisie și evacuare;
 Senzorul de oxigen nu funcționează corect;
 Tensiune incorectă (0,2 V);
 Sondă „lentă” (sonda are o reacție mai lentă la transmiterea datelor către ECU);
 Disfuncțiuni ale sistemului de răcire al autovehiculului;
 Nivel prea mic de lichid de răcire;
 Radiator înfundat;
 Termostatul nu funcționează în parametri sau este blocat;
 Radiatorul nu răcește suficient;
Formarea particulelor aflate în suspensie [PMx]
Aceste particule sunt solide sau lichide și se află în suspensie în masa gazului și se
formează în urma arderii amestecului în interiorul MAI. Apoi, aceste particule sunt evacuate
împreună cu ceilalți poluanți în atmosferă pe traseul de evacuare.
Clasificarea lor se face pe baza dimensiunii particulelor:
 PM 10 (fracții toracice/abdominale <=10 µm);
 PM 5-2.5 (fracții respirabile <= 2,5 µm);
 PM 1 ( <= 1 µm);
 UFP (particule ultrafine <= 0,1 µm);
Compușii chimici din care sunt formați PM sunt:
o SOx (sulfați pe bază de nitrați);
o NOx (oxizi de azot);
o Sulfuri;
o Nitrați;
o Hidrocarburi nearse;
50
Formarea compușilor organici volatili [VOC]
De obicei, acești compuși organici volatili apar la alimentarea autovehiculelor în cadrul

benzinăriilor, dar acestea sunt reduse prin sistemele de recuperare a gazelor emise prin
alimentarea acestora. Depozitarea combustibililor în cadrul benzinăriilor emit VOC.
Alți compuși organici volatili sunt produși și de freonul care se introduce la sistemul de
climatizare de la autovehicule și de lacurile și vopselele folosite la „îmbrăcarea” autovehiculelor.
În urma arderii produse în interiorul motorului, sunt produși VOC, precum metanul sau
benzenul. Benzenul este cunoscut ca și element cancerigen, acesta fiind mai greu decât aerul și
ajunge repede în sol și în apă.
Formarea fumului în cadrul MAI
Fumul este un rezultat direct al arderii amestecului în interiorul MAI, de obicei acesta
apare la MAC. Tipurile de fum care pot apărea la autovehiculele MAC sunt:
 Fumul negru: se formează datorită arderilor incomplete și amestecurilor prea bogate. De
obicei, motivul principal fiind utilizarea autovehiculului în sarcină plină, accelerării bruște
sau timpii de schimbare a treptelor de viteză;
 Fumul alb: acest tip de fum apare atunci când pe traseul de evacuare se află combustibil
nears (cauză fiind tot arderi incomplete), acesta încălzindu-se, iar în contact cu aerul din
atmosferă, produce reacția de formare a fumului alb;
 Fumul albastru: în acest caz, în gazele de evacuare se află particule de ulei. Este de obicei
specific pornirilor la rece. Particulele de ulei sunt în general arse, dar datorită fazei de ardere
foarte scurte, unele particule apucă sa pătrundă pe traseul de evacuare;
3.2.Măsurătorile realizate și simulările efectuate cu ajutorul

COPERT STREET LEVEL
Studiul emisiilor acestor poluanți în trafic s-a făcut pe o perioadă de două zile, prima
perioadă fiind în prima parte a zilei, de la 08:00-14:00, iar a doua parte a acestui studiu s-a făcut
a doua zi în intervalul 14:00-23:00. S-au cuprins orele de vârf ale fiecarei perioade, dar și
perioada când traficul este mai liber. În urma acestui studiu, s-au calculat cu COPERT STREET
51
LEVEL valorile de emisii de poluanți prezentați mai sus, pentru o zi. Așadar, putem vedea ce
procentaj din emisii sunt produse de autovehicule, pe municipiul Deva.
În următoarele figuri se vor prezenta străzile majore sau secundare pe care s-a efectuat
acest studiu, apoi un tabel care va prezenta valorile calculate cu COPERT STREET LEVEL
pentru fiecare din poluanții prezentați mai sus.
Calibrarea măsurătorilor, a programului și a valorilor obținute s-au făcut folosindu-ne de
străzile unde sunt amplasate și stații automate de măsurare ale ANPM Hunedoara. În urma
măsurătorilor și calculelor cu programul de calcul COPERT STREET LEVEL, s-au obținut niște
valori ale poluanților principali și specifici pe care îi produce MAI. Aceste au fost transformate
după unitățile de măsură care se folosesc în cadrul stațiilor automate de măsurare, valorile au fost
apoi comparate cu măsurătorile obținute în stațiile automate. Valorile au fost mai mici, cu o
anumită marjă de eroare compusă din alte surse de poluare (în cazul stației de măsurare de pe
strada Carpați, un mare factor decisiv este școala aflată langă incinta acestei stații care afectează
în special, măsurătorile de nivel de zgomot), și marja de eroare la calcul. Valorile fiind mai mici,
sunt incluse în intervalul de poluare pe acea zonă în acea perioadă, ceea ce rezultă că
măsurătorile sunt bune. Acestea fiind calibrate, putem deduce că și celelalte rezultate obținute,
aplicând din nou marja de eroare, sunt valori valide.
Străzile alese au fost calea Zarandului și strada Carpați, iar perioada a fost anul 2016,
când s-au făcut măsurători ale traficului, perioadă care se suprapune ca perioadă de timp cu
măsurători făcute de aceste stații automate de măsurare care se află în cadrul acestor străzi.
Fig.3.2.1.Stație automată de măsurare a calității aerului de pe strada Carpați
Valorile obținute în urma simulărilor făcute sunt măsurate în grame, iar zona de măsurare este
de 75 metri lungime la viteze de circulare între 30 și 90 km/h, în funcție de tipul de drum.
52
Tabel.3.2.1.Valorile obținute în urma calculării traficului în programul COPERT STREET LEVEL

STRĂZI CO [g] CO2 [g] NOx [g] PM [g] VOC [g]
1_1 BARITIU EST 86.05021 7094.196 37.17252 0.987785 14.50184
1_2 EMINESCU 145.655 9541.235 45.82936 1.45145 23.16094
1_3 BARITIU VEST 132.6967 8692.388 41.7521 1.32232 21.1004
1_4 BARITIU NORD 36.39789 3000.734 15.72339 0.417818 6.134049
2_1 DN7 VEST 531.4482 34812.89 167.2165 5.295872 84.50678
2_2 DJ687 SUD 391.4357 25641.27 123.1626 3.90065 62.24308
2_3 DN7 EST 243.5626 15954.74 76.6353 2.427097 38.72944
3_1 DN7 SPRE SIMERIA 430.8371 37880.81 214.0102 5.192234 70.92369
3_2 DN7 SPRE DEVA 337.0768 29637.06 167.4365 4.062282 55.48903
4_1 ZAVOI 210.7192 13803.31 66.30135 2.099813 33.50694
4_2 22 DECEMBRIE SUD-EST 82.06353 6765.524 35.45032 0.942022 13.82997
4_3 22 DECEMBRIE NORD-VEST 216.8341 17876.35 93.66937 2.489077 36.54253
5_1 NICOLAE BALCESCU NORD-EST 77.66265 6402.704 33.5492 0.891503 13.0883
5_3 NICOLAE BALCESCU SUD-EST 194.1566 16006.76 83.873 2.228758 32.72075
6_1 MARASTI NORD-EST 188.3319 15526.56 81.35681 2.161895 31.73912
6_3 CARPATI SUD-VEST 362.4775 29883.55 156.5853 4.160942 61.08745
7_1 DECEBA SUD-EST 132.6478 10935.82 57.30204 1.522687 22.35481
7_2 KOGALNICEANU SUD-VEST 193.3023 15936.33 83.50396 2.218951 32.57678
7_3 KOGALNICEANU NORD-EST 212.9251 17554.08 91.98073 2.444204 35.88375
7_4 DECEBAL NORD-VEST 104.1456 8586.026 44.98948 1.195506 17.55141
8_1 NICOLAE BALCESCU NORD-EST 112.4555 9271.115 48.57924 1.290896 18.95186
8_2 MIHAI EMINESCU NORD-VEST 111.9636 9230.564 48.36677 1.28525 18.86896
8_3 MIHAI EMINESCU SUD-EST 96.48289 7954.292 41.67929 1.107544 16.26003
8_4 NICOLAE BALCESCU SUD-EST 132.2077 10899.54 57.11192 1.517635 22.28065
9_1 TITU MAIORESCU SUD 31.63707 2072.408 9.954386 0.315263 5.030681
9_2 IOSIF VULCAN EST 18.97557 1564.394 8.197188 0.217824 3.197908
9_3 ELENA VACARESCU NORD 27.2787 1786.91 8.583056 0.271832 4.337648
9_4 IOSIF VULCAN VEST 18.7167 1543.052 8.085358 0.214852 3.15428
10_1 1 DECEMBRIE 1918 SUD-EST 78.1804 6445.388 33.77286 0.897446 13.17555
10_2 IULIU MANIU NORD-EST 117.2188 9663.814 50.63693 1.345575 19.75461
10_3 GHEORGHE BARITIU SUD-VEST 181.2387 14941.78 78.29265 2.080471 30.54373
11_1 CALEA ZARANDULUI SUD-EST 224.8406 19768.83 111.6853 2.709667 37.01289
11_2 BALATA NORD-EST 16.49953 1080.813 5.191463 0.164418 2.623627
11_3 BALATA SUD-VEST 28.56286 1871.03 8.987109 0.284628 4.541845
11_4 CALEA ZARANDULUI NORD-VEST 174.9118 15378.9 86.88412 2.10795 28.79369
12_1 CALEA ZARANDULUI NORD-VEST 140.6729 11597.43 60.76879 1.614809 23.70727
12_2 MIHAI VITEAZUL SUD-VEST 414.0447 27122.29 130.2763 4.125949 65.83819
12_3 MIHAI VITEAZUL NORD-EST 408.2855 26745.03 128.4642 4.068558 64.9224
12_4 CALEA ZARANDULUI SUD-EST 24.3343 2006.18 10.51208 0.279338 4.101
13_1 HOREA SUD-EST 51.87865 4277.006 22.41087 0.595524 8.742984
13_2 ZARANDULUI NORD-VEST 290.1735 23922.64 125.351 3.330953 48.90225
13_3 ZARANDULUI SUD-EST 189.0827 15588.45 81.68112 2.170513 31.86564
53
Fig.3.2.2. Intersecția străzilor Mihai Eminescu și Gheorghe Barițiu
În urma măsurătorilor, numărul mașinilor care au intrat în intersecție, neavând

importanță strada pe care au ieșit a fost de 11883. Autovehicule peste 3,5 tone nu au fost, fiind
strict interzisă circularea autovehiculelor fără autorizație specială. De pe strada Barițiu, din
partea de nord, au intrat în intersecție 1406 autovehicule, viteza maximă admisă fiind de 30
km/h, fiind stradă laturalnică și intrare în intersectie. Prin estul acestei străzi au intrat 3324
autovehicule, viteza maximă admisă fiind de 50 km/h, iar prin vestul aceleiași străzi, au intrat
3410 autovehicule, viteza maximă fiind aceeași, deoarece este drumul principal. În partea de sud,
se află strada Eminescu, fiind intrare în intersecție aceasta are viteza maximă admisă de 30 km/h,
iar pe aici au intrat în această intersecție 3743 autovehicule. În urma numărării acestor
autovehicule, datele s-au introdus în COPERT STREET LEVEL, iar cu acest program
rezultatele, în funcție de poluanții principali produși de autovehicule CO, CO 2, NOx, PM și
VOC, au ieșit rezultatele următoare:
 Cantitatea totală de CO a fost de 400.7998009 g în perioadă de 14 ore, iar în urma
transformării s-a ajuns la 0.848253547 mg/m3 în perioadă de 1 oră;
 Cantitatea totală de CO2 a fost de 28328.55231 g în perioadă de 14 ore, iar în urma
 Cantitatea totală de NOx fost de 140.477363 g în perioadă de 14 ore, iar în urma
54
 Cantitatea totală de PM a fost de 4.179373034 g în perioadă de 14 ore, iar în urma

 Cantitatea totală de VOC a fost de 64.89721778 g în perioadă de 14 ore, iar în urma
Emisiile sunt relativ mici, deoarece aceasta nu este o arteră principală, iar circulația nu
este asa abundentă, deși măsurătorile au fost făcute în perioada orelor de vârf, dar și înainte și
după această perioadă.
Fig.3.2.3. Intersecția străzilor DN7 cu DJ687

importanță strada pe care au ieșit a fost de 29975. Aproximativ 10% din autovehiculele acestea
au fost autovehicule de categorie grea, aceste șosele fiind cu regim de centură, nefiind nevoie de
autorizații speciale pentru ca aceste autovehicule să circule în acest cadru. De pe DJ687 din
partea de sud au intrat în intersecție 10059 autovehicule, viteza maximă admisă fiind de 70 km/h
până la 25 de metri de intersecție, unde viteza maximă admisă scade la 30 km/h, deoarece este
intersecție semaforizată. Prin DN7, partea de est al acestei străzi au intrat 6259 autovehicule,
viteza maximă admisă fiind de 50 km/h, iar cu 25 metri înainte de intersecție, din nou viteza
maximă admisă scade la 30 km/h din aceeași cauză, iar prin vestul aceleiași străzi, au intrat
13657 autovehicule, regimul de viteză fiind același. În urma numărării acestor autovehicule
55
datele s-au introdus în COPERT STREET LEVEL, iar cu acest program rezultatele, în funcție de
poluanții principali produși de autovehicule CO, CO2, NOx, PM și VOC, au ieșit rezultatele
următoare:
Emisiile sunt relativ mari, fiind arteră principală cu regim de centură, iar circulația este
destul de mare, fiind compusă și din autovehicule mici, cât și autoutilitare de gabarit mare.
Fig.3.2.4. Ramificație a străzii DN7
56
În urma măsurătorilor, numărul mașinilor care au circulat pe această arteră a fost

de 33375. Aproximativ 6% din autovehiculele acestea au fost autovehicule de categorie
grea, aceste șosele fiind cu regim de centură, nefiind nevoie de autorizații speciale pentru
ca aceste autovehicule să circule în acest cadru. Procentul este mai mic, deoarece există o
rută ocolitoare și anume autostrada A1. Spre Simeria au trecut pe această arteră 18725
autovehicule, viteza maximă admisă fiind de 70 km/h. Spre Deva au trecut pe această
arteră 14650 autovehicule, viteza maximă admisă fiind de 70 km/h. În urma numărării
acestor autovehicule datele s-au introdus în COPERT STREET LEVEL, iar cu acest
program rezultatele, în funcție de poluanții principali produși de autovehicule CO, CO 2,
NOx, PM și VOC, au ieșit rezultatele următoare:
Aceasta este o arteră principală cu regim de centură, iar circulația este destul de
mare, fiind compusă și din autovehicule mici, cât și autoutilitare de gabarit mare, dar în
ciuda acestor aspecte și în ciuda numărului mare de autovehicule, fiind doar o arteră, fără
intersecții și motive de mers inconstant, această utilizare a condusului la viteză constantă,
fără schimbarea prea multor trepte de viteze, duce la reducerea emisiilor per total.
57
Fig. 3.2.5. Intersecția străzilor 22 Decembrie și Zăvoi

strict interzisă circularea autovehiculelor fără autorizație specială. De pe strada Zăvoi au intrat în
strada principală 5415 autovehicule, viteza maximă admisă fiind de 30 km/h fiind zonă
rezidențială. Pe 22 Decembrie, partea de Nord-Vest al acestei străzi au circulat 8376
autovehicule, viteza maximă admisă fiind de 50 km/h, iar cu fără alte limite de viteză, fiind
stradă principală, iar din Sud-Estul aceleiași străzi, au venit 3170 autovehicule, regimul de viteză
fiind același. În urma numărării acestor autovehicule, datele s-au introdus în COPERT STREET
LEVEL, iar cu acest program rezultatele, în funcție de poluanții principali produși de
autovehicule CO, CO2, NOx, PM și VOC, au ieșit rezultatele următoare:
58

Fig. 3.2.6. Intersecția străzilor 22 Decembrie și Nicolae Bălcescu

strict interzisă circularea autovehiculelor fără autorizație specială. De pe strada Nicolae
Bălcescu, din partea de nord-est au intrat în intersecție 3000 autovehicule, iar din partea de sud-
vest au intrat 7500, viteza fiind de 50 km/h, iar în apropierea intersecției fiind de 30 km/h. Pe 22
Decembrie, partea de Nord-Vest al acestei străzi au circulat 3477 autovehicule, iar din Sud-Estul
aceleiași străzi, au venit 5370 autovehicule, regimul de viteză fiind de 50 km/h, iar în apropierea
intersecției fiind de 30 km/h. În urma numărării acestor autovehicule, datele s-au introdus în
COPERT STREET LEVEL, iar cu acest program rezultatele, în funcție de poluanții principali
produși de autovehicule CO, CO2, NOx, PM și VOC, au ieșit rezultatele următoare:
59

Fig. 3.2.7. Intersecția străzilor 22 Decembrie, Carpați și Mărăști

strict interzisă circularea autovehiculelor fără autorizație specială. De pe strada Mărăști au intrat
în intersecție 7275 autovehicule, iar din strada Carpați au intrat 14002, viteza fiind de 50 km/h,
iar în apropierea intersecției fiind de 30 km/h. Pe 22 Decembrie, partea de Nord-Vest al acestei
străzi au circulat 4226 autovehicule, iar din Sud-Estul aceleiași străzi, au venit 3276
autovehicule, regimul de viteză fiind de 50 km/h, iar în apropierea intersecției fiind de 30 km/h.
În urma numărării acestor autovehicule datele s-au introdus în COPERT STREET LEVEL, iar
cu acest program rezultatele, în funcție de poluanții principali produși de autovehicule CO, CO 2,
60

Fig. 3.2.8. Intersecția străzilor Decebal și Mihail Kogalniceanu

strict interzisă circularea autovehiculelor fără autorizație specială. Pe strada Mihail
Kogălniceanu, partea de nord-est al acestei străzi au circulat 8225 autovehicule, iar din sud-
vestul aceleiași străzi, au venit 7467 autovehicule, regimul de viteză fiind de 50 km/h, iar în
apropierea intersecției fiind de 30 km/h. Pe strada Decebal, partea de Nord-Vest al acestei străzi
au circulat 4023 autovehicule, iar din Sud-Estul aceleiași străzi, au venit 5124 autovehicule,
regimul de viteză fiind de 50 km/h, iar în apropierea intersecției fiind de 30 km/h. În urma
numărării acestor autovehicule, datele s-au introdus în COPERT STREET LEVEL, iar cu acest
program rezultatele, în funcție de poluanții principali produși de autovehicule CO, CO 2, NOx,
PM și VOC, au ieșit rezultatele următoare:
61

Fig.3.2.9. Intersecția străzilor Nicolae Bălcescu și Mihail Eminescu

strict interzisă circularea autovehiculelor fără autorizație specială. Pe strada Nicolae Bălcescu,
partea de nord-est al acestei străzi au circulat 4344 autovehicule, iar din sud-vestul aceleiași
străzi, au venit 5107 autovehicule, regimul de viteză fiind de 50 km/h, iar în apropierea
intersecției fiind de 30 km/h. Pe strada Mihai Eminescu, partea de Nord-Vest al acestei străzi au
circulat 4325 autovehicule, iar din Sud-Estul aceleiași străzi, au venit 3727 autovehicule, regimul
62
de viteză fiind de 50 km/h, iar în apropierea intersecției fiind de 30 km/h. În urma numărării
acestor autovehicule, datele s-au introdus în COPERT STREET LEVEL, iar cu acest program
Fig. 3.2.10. Intersecția străzilor Vulcan, Elena Văcărescu și Titu Maiorescu
63

strict interzisă circularea autovehiculelor fără autorizație specială. Pe strada Elena Văcărescu au
circulat 701 autovehicule, iar de pe Titu Maiorescu, au venit 813 autovehicule, regimul de viteză
fiind de 50 km/h, iar în apropierea intersecției fiind de 30 km/h. Pe strada Iosif Vulcan, partea de
vest al acestei străzi au circulat 723 autovehicule, iar din estul aceleiași străzi, au venit 733
autovehicule, regimul de viteză fiind de 50 km/h, iar în apropierea intersecției fiind de 30 km/h.
În urma numărării acestor autovehicule, datele s-au introdus în COPERT STREET LEVEL, iar
cu acest program rezultatele, în funcție de poluanții principali produși de autovehicule CO, CO 2,
Emisiile sunt relativ mici, deoarece aceasta nu este o arteră principala, iar circulația nu
este asa abundentă, deși măsurătorile au fost facute în perioada orelor de vârf, dar și înainte și
după această perioadă.
64
Fig. 3.2.11. Intersecția străzilor Iuliu Maniu și 1 Decembrie 1918

strict interzisă circularea autovehiculelor fără autorizație specială. Pe strada Iuliu Maniu au
circulat 4528 autovehicule, iar de pe strada Gheorghe Barițiu, au venit 7001 autovehicule,
regimul de viteză fiind de 50 km/h, iar în apropierea intersecției fiind de 30 km/h. Pe strada
Mihai Eminescu au circulat 4325 autovehicule, regimul de viteză fiind de 50 km/h, iar în
apropierea intersecției fiind de 30 km/h. În urma numărării acestor autovehicule, datele s-au
introdus în COPERT STREET LEVEL, iar cu acest program rezultatele, în funcție de poluanții
principali produși de autovehicule CO, CO2, NOx, PM și VOC, au ieșit rezultatele următoare:
65
Fig. 3.2.12. Intersecția străzilor Bălata și calea Zarandului
În urma măsurătorilor, numărul mașinilor care au circulat pe această arteră a fost de

18532. Aproximativ 6% din autovehiculele acestea au fost autovehicule de categorie grea, aceste
șosele fiind cu regim de centură, nefiind nevoie de autorizații speciale pentru ca aceste
autovehicule sa circule în acest cadru. Procentul este mai mic, deoarece există o rută ocolitoare,
și anume autostrada A1. Pe calea Zarandului, din partea nord-vest, au circulat 7602 autovehicule,
iar din partea de sud-est, au venit 9772 autovehicule, viteza maximă admisă fiind de 70 km/h. Pe
strada Bălata, partea de nord-est al acestei străzi au circulat 424 autovehicule, iar din sud-vestul
aceleiași străzi, au venit 734 autovehicule, regimul de viteză fiind de 50 km/h, iar în apropierea
intersecției fiind de 30 km/h. În urma numărării acestor autovehicule, datele s-au introdus în
COPERT STREET LEVEL, iar cu acest program rezultatele, în funcție de poluanții principali
produși de autovehicule CO, CO2, NOx, PM și VOC, au ieșit rezultatele următoare:
66

Aceasta este o arteră principală cu regim de centură, iar circulația este destul de mare,
fiind compusă și din autovehicule mici, cât și autoutilitare de gabarit mare, dar în ciuda acestor
aspecte și în ciuda numărului mare de autovehicule, fiind doar o arteră, fără intersecții și motive
de mers inconstant, această utilizare a condusului la viteză constantă, fără schimbarea prea
multor trepte de viteze, duce la reducerea emisiilor per total.
Fig. 3.2.13. Intersecția străzilor Mihai Viteazu și calea Zarandului

și anume autostrada A1. Pe calea Zarandului, din partea nord-vest, au circulat 10640
autovehicule, iar din partea de sud-est, au venit 10492 autovehicule, viteza maximă admisă fiind
de 70 km/h. Pe strada Mihai Viteazul, partea de nord-est al acestei străzi au circulat 940
autovehicule, iar din sud-vestul aceleiași străzi, au venit 5434 autovehicule, regimul de viteză
67
fiind de 50 km/h, iar în apropierea intersecției fiind de 30 km/h. În urma numărării acestor
autovehicule, datele s-au introdus în COPERT STREET LEVEL, iar cu acest program
Fig. 3.2.14. Intersecția străzilor Horea și calea Zarandului
68

și anume autostrada A1. Pe calea Zarandului, din partea nord-vest, au circulat 11209
autovehicule, iar din partea de sud-est, au venit 7304 autovehicule, viteza maximă admisă fiind
de 70 km/h. De pe strada Horea au circulat 2004 autovehicule, regimul de viteză fiind de 50
km/h, iar în apropierea intersecției fiind de 30 km/h. În urma numărării acestor autovehicule,
datele s-au introdus în COPERT STREET LEVEL, iar cu acest program rezultatele, în funcție de
poluanții principali produși de autovehicule CO, CO2, NOx, PM și VOC, au ieșit rezultatele
următoare:
3.3.Propuneri privind reducerea poluării mediului generată

de mobilitatea urbană
În urma studiilor realizate, concluzia este că trebuie găsite metode de reducere a
poluării. Unul dintre factorii care ar putea influența reducerea poluării realizate de mobilitatea
urbană este lipsa pistelor de biciclete, trotinete sau alte mijloace care necesită acest gen de piste.
Dacă s-ar înmulți aceste piste, s-ar putea încuraja oamenii să renunțe la autovehicule și la a
69
circula cu mijloace de transport ce folosesc un mod de propulsie ce nu poluează. Renunțarea la

autovehicule, cel puțin în mediul urban, ar reduce considerabil poluarea, deoarece acest mediu
produce cea mai mare cantitate de poluare. Datorită opririlor și pornirilor de la semafor, a
funcționării la trepte reduse și a schimbării foarte dese a treptelor de viteză, emisiile cresc
considerabil. În cazul vitezelor mai mici, autovehiculele poluează mai mult, dar odată cu
creșterea vitezei și stabilizarea acesteia (mers constant), emisiile scad. De aceea, în zonele
urbane, la viteze reduse, emisiile de poluare ale autovehiculelor sunt mai mari după cum se vede
și în Fig. 3.3.1..
Fig.3.3.1.Variația factorului de emisie raportat la viteza autovehiculului în funcție de

norma EURO de poluare[45]
Controlul si reducerea poluarii curs
După cum se vede și în grafic, deși în cazul normelor EURO de poluare mai actuale,
factorul de emisie este mai mic, raportat la fiecare în parte, vitezele mai mici produc emisii mai
mari decât vitezele mari ținute constant.
Raportându-ne la acest șir de idei, este foarte importantă înaintarea și dezvoltarea unui
plan de creare a cât mai multe piste de biciclete, trotinete sau alte mijloace de transport care
necesită acest tip de pistă.
O altă propunere de reducere a poluării este susținerea diferitelor metode de achiziție și
utilizare a autovehiculelor electrice. Pornind de la această idee, în cazul județului Hunedoara sunt
doar 10 autovehicule electrice sau hibride înmatriculate, ceea ce indică lipsa susținerii în acest
plan. Singura stație de încărcare a autovehiculelor electrice din județul Hunedoara se afla în
70
MARIAN VICTOR THOMAS 4.Concluzii
parcare la Kaufland, în municipiul Deva. Acest fapt poate fi din nou un impediment în avansarea
acestui plan.
Părerea mea este că autovehiculele hibride sunt mai accesibile și mai fiabile față de
autovehiculele full electric, oferind o mai mare fiabilitate, având în vedere din nou, faptul că este
doar o singură stație de încărcare.
Acestea ar fi două idei care pot să influențeze planul de mobilitate al județului
Hunedoara, înspre reducerea emisiilor de poluare cauzate de traficul abundant și de multitudinea
de autovehicule vechi care sunt înscrise în acest județ.
4.Concluzii
În urma dezvoltării omenirii, ce a urmat după al Doilea Război Mondial, industria de

toate felurile s-a dezvoltat foarte mult, punând presiune pe mediul înconjurător. Această industrie
a fost benefică pe plan economic și social, în special cea de producție, referindu-ne la cea de
autovehicule, dar și la alte domenii.
În toată țara au fost mai multe fabrici de producție legate de autovehicule rutiere. În
următoarele idei am să enumăr fabricile majore care au fost de origine românească:
 Fabrica de turele de tancuri care se afla la IMGB (Intreprinderea Mașini Grele București),
fiind una din cele mai importante din lume, această firmă deținând una din 3 prese de turelă
de tanc din lume;
 Fabrica de autovehicule Dacia de la mioveni, fiind cel mai important producător de
autovehicule românești până în ziua de azi;
 Fabrica de autoturisme de teren ARO de la Câmpu-Lung, producând una din cele mai fiabile
autovehicule de teren;
 Fabrica de autocamioane ROMAN DIESEL de la Brașov;
 Fabrica de autobuze ROMAN DIESEL de la București;
 Fabrica de tractoare de la Brașov;
În afară de fabrica de autovehicule Dacia de la mioveni, niciuna din fabricile enumerate
nu mai sunt în activitate, acestea fiind dezafectate după anii ’90, fiind perioada reprezentată în
Fig.1.1. unde se vede o scădere a poluării masive în România.
71
Referindu-ne la județul Hunedoara, acesta nu a fost reprezentativ în industria auto, dar a

fost recunoscut pentru industria energetică și industria minieră, care erau la putere tot în aceeași
perioadă.
Biocapacitatea a fost sub constantă presiune, după cum se vede în Fig.1.1. din anii ’60
reprezentați pe grafic, până în ziua de azi, biocapacitatea țării fiind într-un deficit continuu,
valorile alternând în funcție de perioada de timp la care ne referim, fiind porțiuni din istorie
acoperite de o industrializare masivă a țării. Această operațiune include și județul Hunedoara.
După dispariția comunismului, după cum se vede și pe grafic, apare o estompare a industriei.
În perioada actuală, deficitul este mai mic, atingând valori de maxim -0.5, dar în
perioada anilor ’70-’80, acest deficit ajungând la valori de până la -2.6.
În urma măsurătorilor și a simulărilor realizate, am ajuns la concluzia ca este necesar un
efort masiv pentru reducerea factorilor de poluare rezultate de la autovehicule. În opinia mea,
trebuie redus numărul de autovehicule vechi, cu o normă de poluare inferioară înscrise și, de
asemenea, trebuie realizat un mod de a ajuta populația în achiziția unor autovehicule noi, actuale,
cu norme de poluare ce reduc amprenta de carbon sau autovehicule hibride, cele mai fiabile și
accesibile în raport calitate-autonomie-preț.
În cazul MAC, reducerea poluării se face printr-o metodă de actualitate numită AdBlue.
Această metodă se referă la adăugarea unui rezervor ce conține o soluție albastră compusă din
uree (o soluție ce se obține printr-o reacție dublă a acidului cu amoniacul) și apă deionizată.
Această soluție este injectată în conducta de evacuare, iar în urma reacțiilor chimice reduce
cantitatea de NOx din gazele de evacuare.
Există metode de reducere a poluării, dar necesită un efort mare, care va trebui realizat
în timp pentru îmbunătățirea mediului în care trăim.
La capitolul 2 am adăugat și am mediat niște măsurători obținute de la ANPM, pentru a
prezenta o situație generală a stării de mediu actuală. Am dezvoltat mai mult la capitolele 2.1.
Calitatea aerului și 2.6.Poluare fonică, deoarece au fost realizate măsurători amănunțite în aceste
domenii.
În cazul poluării fonice, în urma măsurătorilor realizate de cadrele de specialitate
ANPM, pe grafice se observă că valorile medii sunt la o limită acceptabilă, bariera fiind depășită
doar în cazurile în care măsurătorile au fost realizate lângă factori ce pot influeța drastic
rezultatele, cum ar fi șosele masiv circulate, școli, gări, termocentrale sau fabrici. Dar inclusiv
relatându-ne la aceste zone, valorile nu sunt exagerat de mari, iar eforturile pentru reducerea
acestor poluări la nivel sonor nu vor fi așa mari.
72
În cazul calității aerului, aceste măsurători s-au realizat în mai multe cadre, referindu-se
la mai mulți factori de poluare prezentați în acel subcapitol. Dat fiind faptul că județul
Hunedoara a pierdut mult la capitolul industrializare, iar numărul de locuitori nefiind așa de
mare, raportat la alte județe, ceea ce duce și la un număr de autovehicule mai redus, deoarece în
comparație cu alte județe, pe plan economic, Hunedoara este destul de săracă, graficele obținute
la calitatea aerului relatează faptul că nu există depășiri alarmante ale nivelurilor de poluare,
existând în puține perioade de timp, depășiri de valori mici ale limitelor impuse de lege.
În cazul celorlalte subcapitole, rezultatele sunt prezentate într-un mod vag, deoarece
fiind o lucrare foarte amplă, iar prin acest studiu realizat de către mine nu s-a atins decât
suprafața întregului subiect. Totuși în fiecare dintre cadrele exprimate, este necesar un efort
pentru reducerea poluării, deoarece în urma valorilor obținute, deși excesele nu sunt alarmante,
neavând valori care să afecteze grav mediul, totuși este o posibilitate, ca în cazul județului
Hunedoara, în urma unor activități protejare a mediului, biocapacitatea să ajungă la valori
pozitive.
La capitolul 3 m-am axat specific pe partea de autovehicule rutiere, mai amănunțit pe
partea de trafic și poluarea emisă de acesta. În primul rând, am ales un studiu de trafic realizat de
unul dintre cadrele de la controlul și reducerea poluării. Am participat, după cum am specificat și
în capitolul 3, la calibrarea datelor, care a fost realizată pe strada Carpați, acolo fiind stația
automată lângă partea carosabilă.
Am participat la numărători de trafic și anume de autovehicule în funcție și de categoria
de autovehicule care s-au desfășurat pe o perioadă de 3 zile cu pauză pentru a cuprinde o arie cat
mai mare de date. În urma numărătorilor, am comparat cu datele din studiul de trafic, ceea ce am
ajuns la concluzia că numărătorile pe care le-am realizat sunt în parametri. O altă numărătoare de
verificare s-a realizat calea Zarandului, pentru a se calibra și un procentaj de autovehicule grele
din totalitatea traficului.
La recomandarea cadrelor de specialitate care m-au ajutat în realizarea măsurătorilor și
a calibrării datelor, am folosit simulatorul COPERT STREET LEVEL, fiind o versiune mai
simplă a programului COPERT. Am introdus în program valorile obținute de la numărătorile din
cadrul studiului de trafic și am obținut valori de la următorii factori de poluare:
 monoxid de carbon [CO];
 dioxid de carbon [CO2];
 oxizi de azot [NOx];
 particule aflate in suspensie [PM];
 compus organic volatil [VOC];
73
MARIAN VICTOR THOMAS Bibliografie
 fum;
Din nou, cu ajutorul cadrului specializat, am calibrat datele obținute raportat la datele
obținute de stațiile automate de măsurare. În urma calibrării, am dovedit ca valorile sunt
apropiate de rezultatele obținute de stația automată de măsurare, luând în considerare și erorile
specifice măsurătorilor. În opinia cadrului specializat, valorile au putut fi folosite pentru
finalizarea simulării.
Aportul meu la acest proiect se bazează în special la utilizarea programelor de simulare
și de calcul, dar și participarea la calibrarea și verificarea datelor pentru a putea dovedi simulările
realizate.
Am colectat datele obținute de către ANPM în urma măsuratorilor și le-am introdus în
Mathcad, unde au fost realizate grafice ce conțin valorile minime, maxime și o mediere a
valorilor, plus limita valorilor medii. Apoi graficele au fost explicate și s-au prezentat momentele
când aceste limite au fost depășite. Aceste grafice au fost realizate în cazurile de calitate a aerului
și poluare fonică.
Am participat la numărători în cadrul străzii Carpați, valori care au fost folosite pentru
calibrarea datelor în cazul studiului de trafic. Am participat la aceste măsurători care s-au realizat
în 3 zile diferite cu pauză între ele, acestea fiind realizate într-un interval de timp care conțin în
mijloc orele de vârf și o anumită perioadă de creștere a densității de trafic și de scădere, raportat
la ora de vârf.
Un alt obiectiv realizat de mine în cadrul acestei lucrări a fost folosirea programului de
simulare COPERT STREET LEVEL pentru obținerea valorilor de poluare pentru traficul
numărat și pentru medierea unor valori de poluare emise de trafic.
Aș dori să continui studiul acestui subiect interesant prin programul de masterat din
cadrul UTCN și anume, la departamentul de Autovehicule Rutiere pentru a ajunge să înțeleg mai
bine care este aportul autovehiculelor raportate la mediu, dar și metodele viitorului de a
transforma cât mai mult, autovehiculul în prietenul mediului.
Bibliografie
Surse electronice
[1] http://data.footprintnetwork.org/#/countryTrends?cn=183&type=BCpc,EFCpc (accesat
07.07.2019)
[2] devabusiness.ro/wp-content/uploads/2017/12/Studiu_trafic_2016.pdf (accesat 03/04/2019
74
ora 8:20)
[3] http://apmhd-old.anpm.ro/raport_anual_starea_mediului_hunedoara_2008-12629 (accesat
30/06/2019 ora 17:00)
[4] http://atlas.anpm.ro/atlas?themeId=59&showIds=2702&x=502400.1716409731&y=494383
.52684503724 (accesat 30/06/2019 ora 17:00)
[5] http://data.gov.ro/dataset/parc-auto-romania (accesat 05/04/2019 ora 18:50)
[6] http://enviro.ubbcluj.ro/wp-content/uploads/2017/06/Suport-Curs-CHIMIA_Mediului.pdf
(accesat 19/06/2019 ora 19:46)
[7] http://epochtimes-romania.com/news/ce-substante-contin-gazele-de-esapament---235365
(accesat 05/05/2019 ora 16:00)
[8] http://ies.gov.md/2016/09/poluarea-de-la-traficul-auto/ (accesat 05/05/2019 ora 15:30)
[9] http://www.anpm.ro/biodiversitate (accesat 26.03.2017 ora 20:32)
[10] http://www.anpm.ro/cadru-general/-
/asset_publisher/Uo4mVebSCOx4/content/informatii_privind_generarea_si_gestionarea_de
seurilor?_101_INSTANCE_Uo4mVebSCOx4_redirect=http%3A%2F%2Fwww.anpm.ro%
2Fcadru-
general%3Fp_p_id%3D101_INSTANCE_Uo4mVebSCOx4%26p_p_lifecycle%3D0%26p_
p_state%3Dnormal%26p_p_mode%3Dview%26p_p_col_id%3Dcolumn-
2%26p_p_col_count%3D1&redirect=http%3A%2F%2Fwww.anpm.ro%2Fcadru-
general%3Fp_p_id%3D101_INSTANCE_Uo4mVebSCOx4%26p_p_lifecycle%3D0%26p_
p_state%3Dnormal%26p_p_mode%3Dview%26p_p_col_id%3Dcolumn-
2%26p_p_col_count%3D1 (accesat 27/06/2019 ora 18:23)
[11] http://www.anpm.ro/capitolul-iii-lcp- (accesat 26.03.2017 ora 21:40)
[12] http://www.anpm.ro/capitolul-ii-ippc- (accesat 26.03.2017 ora 20:50)
[13] http://www.anpm.ro/capitolul-iv-incinerare- (accesat 26.03.2017 ora 22:00)
[14] http://www.anpm.ro/capitolul-v-cov-din-solventi- (accesat 26.03.2017 ora 23:40)
[15] http://www.anpm.ro/deseuri (accesat 26.03.2017 ora 20:35)
[16] http://www.anpm.ro/directiva-emisii-industriale (accesat 26.03.2017 ora 20:40)
[17] http://www.anpm.ro/emisii-industriale
[18] http://www.anpm.ro/radioactivitatea-mediului (accesat 26.03.2017 ora 20:38)
[19] http://www.anpm.ro/sol-subsol (accesat 27.03.2017 ora 20:45)
[20] http://www.anpm.ro/web/apm-hunedoara/debit-doza-gama (accesat 30/06/2019 ora
17:00)
[21] http://www.anpm.ro/web/apm-hunedoara/probe-de-aerosoli-atmosferici-analize-beta-
globale (accesat 30/06/2019 ora 17:00)
[22] http://www.anpm.ro/web/apm-hunedoara/probe-de-apa-de-suprafata-analize-beta-
globale (accesat 30/06/2019 ora 17:00)
[23] http://www.anpm.ro/web/apm-hunedoara/probe-de-depuneri-atmosferice-totale-analize-
beta-globale (accesat 30/06/2019 ora 17:00)
[24] http://www.anpm.ro/web/apm-hunedoara/rapoarte-lunare1 (accesat 28.01.2019 ora
8:30-16:15)
[25] http://www.calitateaer.ro/indici.php (accesat 10.03.2017 ora 10:39)

[26] http://www.calitateaer.ro/public/home-page/?__locale=ro (accesat 02.07.2019 ora
16:13)
[27] http://www.e-automobile.ro/categorie-electronica/10-senzor-oxigen-sonda-
lambda.html (accesat 18/06/2019 ora 20:03)
[28] http://www.green-report.ro/adevarul-mamutii-industriali-sufoca-judetul-hunedoara/
(accesat 10.03.2017 ora 10:25)
75
[29] http://www.mmediu.ro/categorie/compusi-organici-volatili-cov/84 (accesat

19/06/2019 ora 19:28)
[30] http://www.referat.ro/referate_despre/poluarea_apelor_in_judetul_hunedoara.html
(accesat 10.03.2017 ora 12:45)
[31] http://www.replicahd.ro/?p=20631 (accesat 10.03.2017 ora 10:10)
[32] https://en.wikipedia.org/wiki/Chemiluminescence (accesat 17/06/2019 ora 18:30)
[33] https://playtech.ro/2018/masini-electrice-poluare-baterii/ (accesat 05/05/2019 ora
16:35)
[34] https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_Retezat (accesat 31.03.2017
ora 16:33)
[35] https://stiintasitehnica.com/masini-electrice-poluare-conexa/ (accesat 05/05/2019
ora 16:15)
[36] https://www.primariadeva.ro/fisiere/module_fisiere/8765/Studiu_trafic_2016.pdf
(accesat 01/03/2019 ora 18:22)
Materiale tipărite
[37] Ardelean F., Iordache V., Ecologie și protecția mediului, Editura Matrix, Rom,
București 2007
[38] Barnea, M., Efectele poluarii mediului asupra omului, Editura Academiei R.S.R,
Bucuresti, 1973, pag. 73-90.
[39] Berca M., Strategii pentru protecţie mediului şi gestionarea resurselor. Editura
Grand, Bucureşti, 1998.
[40] Bies, D., Hansen, C., Engineering Noise Control: Theory and Practice, Spon Press,
3rd ed, 2003.
[41] Bleotu V., Conducerea preventivă și ecologică. Timișoara. Format electronic
[42] Bobescu, Gh., s.a., Motoare pentru automobile si tractoare, Chișinău, Editura
Tehnica, vol. III, 2000
[43] Cofaru C., Transport și Ingineria Mediului, Editura Universității Transilvania din
Braşov, 2006, ISBN 978-973-598-066-5
[44] Dimitriu L., Electronică pentru automobile, Universitatea Tehnică “Gheorghe
Asachi” din Iaşi, Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației,
format electronic
[45] Controlul si reducerea poluarii curs
[46] Directiva 2002/49/EC de evaluare si administrare a zgomotului ambiental. "ultima
parte"
[47] Environmental Noise, 2001, Bruel & Kjaer Sound & Vibration Measurement A/S.
76
[48] Henţiu R., Studii şi cercetări privind influenţa sistemului de admisie asupra
performanţelor motoarelor cu aprindere prin scânteie şi injecţie indirectă de combustibil,
Teză de doctorat, Universitatea „Politehnica” din Timișoara, 2011
[49] HG 321/2005 de evaluare si administrare a zgomotului ambiental.
[50] IOAN RUS – AUTOVEHICULE RUTIERE editura Sincron
[51] Ionel Ioana, Geneza și dispersia noxelor, Universitatea "Politehnica" Timișoara, curs
masterat, format electronic
[52] Nicolae Apostolescu și Radu Chiriac – Procesul arderii în motorul cu ardere internă
editura Tehnică
[53] Planul regional de actiune pentru mediu 2006-2013(jud. Hunedoara)
[54] Ridvevici, M.N., Poluarea mediului, Le Monde Scientifique, nr. 3, 31, 1973, Franta.
77

LICENTA

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LICENTA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MARIAN VICTOR THOMAS

Fig.1.1.Amprenta de carbon a României[1]

În Fig.1.1. este reprezentată cu linia verde biocapacitatea mediului din România și cu

2.Considerații generale și măsurători în

fig. 2.1.1.Indice specific [75]

HD-1: Str. Carpaţi, Deva

Fig.2.1.2. Harta staţiilor de monitorizare în judeţul Hunedoara[37]

Fig. 2.1.3. Evoluția valorilor NH3 între 2015-2018

Fig. 2.1.4. Evoluția valorilor Pulberi în suspensie între 2015-2018

Fig. 2.1.5. Evoluția valorilor PM10 între 2015-2018

Fig. 2.1.6. Evoluția valorilor Pulberilor sedimentabile între 2015-2018

Valoarea minimă de pulberi sedimentabile a fost înregistrată in februarie 2016, valoarea

Fig. 2.1.7. Evoluția valorilor SO2 între 2015-2018

Fig. 2.1.8. Evoluția valorilor NO2 între 2015-2018

Fig. 2.1.9. Evoluția valorilor CO între 2015-2018

Fig. 2.1.10. Evoluția valorilor O3 între 2015-2018

Fig. 2.1.11. Evoluția valorilor Benzen între 2015-2018

Fig. 2.1.12. Evoluția valorilor PM10 nefelometric între 2015-2018

Fig. 2.1.13. Evoluția valorilor PM10 gravimetric între 2015-2018

Fig. 2.1.14. Evoluția valorilor Pb între 2015-2018

Fig. 2.1.15. Evoluția valorilor Cd între 2015-2018

Fig. 2.1.16. Evoluția valorilor Ni între 2015-2018

 scoaterea din circuitul agricol;

Activităţile industriale joacă un rol important în bunăstarea materială a unei ţări,

Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte din

Fig. 2.4.1 Stații de supraveghere a poluării în cadrul României[18]

Principalele activităţi care se desfășoară în domeniul ce deservește deșeurilor sunt:

Tabel 2.2.1. Cant ități de deșeuri produse și tratate în jud. Hunedoara

Efectele poluării fonice sunt reprezentate de:

Fig.2.6.1. Grafic valori poluare sonoră Hunedoara – Parc Central

Fig.2.6.2. Grafic valori poluare sonoră Hunedoara – Piata Oborl

Fig.2.6.3. Grafic valori poluare sonoră Hunedoara – Parcare OE 2

Fig.2.6.4. Grafic valori poluare sonoră Zlaști - Parcare Fabrică de var

Fig.2.6.8. Grafic valori poluare sonoră Deva - parcare Mall Piata

Fig.2.6.11. Grafic valori poluare sonoră Deva - sc. Regina Maria

Fig.2.6.20. Grafic valori poluare sonoră Haţeg – Magistrală(str. categ. tehnica I)

Monitorizarea calității apelor se realizează prin masurători și observații pe termen lung

Tabel 2.7.1.Comparație între cantitățile de ape uzate pe județe

JUDEȚUL VOLUM APE UZATE (mil. M3) PONDERE

ARAD 16.1 2.60%

2.8.Acțiunea poluării asupra biodiversității

Pentru acest studiu am ales zona Retezat.

Amfibieni și reptile sunt reprezentate prin: brotacul verde de copac, broasca-roșie-de-

3.Studiu de trafic pentru municipiul Deva

Calibrarea datelor a fost realizată împreună cu un cadru autorizat, pe strada Carpați,

Fig.3.1.Strada Carpați pe care a fost realizată calibrarea datelor

Fig.3.2.Stația aflată în raport cu partea carosabilă

Valorile obținute în urma simulărilor trebuie să fie cuprinse în intervalul valorilor

Tabel 3.1.Calibrare date

3.1.Factori care influențează formarea poluanților studiați

Formarea monoxidului de carbon[CO] și al dioxidului de carbon[CO2] în cadrul MAI

Fazele formării monoxidului de carbon în cadrul MAI sunt următoarele:

Formarea oxizilor de azot[NOx] în cadrul MAI

Factori de influență în formarea NOx:

Formarea particulelor aflate în suspensie [PMx]

Formarea compușilor organici volatili [VOC]

De obicei, acești compuși organici volatili apar la alimentarea autovehiculelor în cadrul

Formarea fumului în cadrul MAI

3.2.Măsurătorile realizate și simulările efectuate cu ajutorul

Fig.3.2.1.Stație automată de măsurare a calității aerului de pe strada Carpați

Tabel.3.2.1.Valorile obținute în urma calculării traficului în programul COPERT STREET LEVEL

Fig.3.2.2. Intersecția străzilor Mihai Eminescu și Gheorghe Barițiu

În urma măsurătorilor, numărul mașinilor care au intrat în intersecție, neavând

 Cantitatea totală de PM a fost de 4.179373034 g în perioadă de 14 ore, iar în urma