UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: ECONOMIA COMERȚULUI TURISMULUI ȘI A

SERVICIILOR

ANUL II

GRUPA 50126

Studiul 3- Studiu privind indicatorii de mediu adoptaţi

de România în industria de PETROL și GAZE

Profesor coordonator:
Prof. univ. dr. ing. ec. Buzoianu Daniela Angela

Echipă Studenţi: Vameș Dragoș Andrei

Gligore Fabiana Ioana

An universitar

2023-2024
 CUPRINS
Argument………………………………………………………………………………………3

Capitolul 1. Indicatorii de mediu adoptaţi de Romania………………………………….4-7

Capitolul 2. Lista indicatorilor de mediu adoptați de Romania specifici industriei de

PETROL și Gaze…………………………………………………………………………….8-13

Concluzii………………………………………………………………………………………14

Bibliografie……………………………………………………………………………………15

2
 Argument
În România, indicatorii de mediu reprezintă instrumente esențiale utilizate pentru a evalua
starea mediului înconjurător și pentru a monitoriza impactul activităților umane asupra
acestuia. Acești indicatori cuprind o gamă variată de măsurători, de la calitatea aerului și apei
până la biodiversitate și gestiunea deșeurilor. Prin urmărirea și analizarea acestor indicatori,
putem identifica zonele cu probleme de mediu și putem dezvolta strategii eficiente pentru
protejarea și conservarea resurselor naturale.

În ceea ce privește industria de petrol și gaze, indicatorii de mediu joacă un rol crucial în
combaterea poluării și în promovarea unei dezvoltări sustenabile. Prin monitorizarea emisiilor
de gaze cu efect de seră, a nivelurilor de poluanți atmosferici și a impactului asupra solului și
apei, putem evalua impactul activităților de exploatare a petrolului și gazelor asupra mediului
înconjurător.

Utilizând acești indicatori, autoritățile și companiile din industria de petrol și gaze pot
implementa măsuri de reducere a poluării, de protecție a ecosistemelor fragile și de minimizare
a impactului asupra comunităților locale. De exemplu, prin investiții în tehnologii mai curate și
eficiente energetic, precum și prin adoptarea practicilor de exploatare responsabile, putem
reduce emisiile de gaze cu efect de seră și poluanții atmosferici, contribuind astfel la protejarea
calității aerului și la limitarea încălzirii globale.

În plus, monitorizarea și raportarea regulată a acestor indicatori de mediu în cadrul industriei

de petrol și gaze pot contribui la creșterea transparenței și responsabilității în ceea ce privește
impactul asupra mediului înconjurător. Aceasta poate duce la o colaborare mai strânsă între
guvern, companii și comunități pentru dezvoltarea și implementarea practicilor durabile și
pentru protejarea patrimoniului natural pentru generațiile viitoare.

3
Capitolul 1. Indicatorii de mediu adoptaţi de
România

POLUARE AER
 RO 01 – Emisii de substanţe acidifiante
 RO 02 – Emisii de precursori ai ozonului
 RO 03 – Emisii de particule primare şi precursori secundari de particule
 RO 04 – Depăşirea valorilor limită privind calitatea aerului în zonele urbane
 RO 05 – Expunerea ecosistemelor la acidifiere, eutrofizare şi ozon

BIODIVERSITATE
 RO 07 – Specii de interes european
 RO 08 – Arii protejate desemnate
 RO 09 – Diversitatea speciilor

SCHIMBĂRI CLIMATICE
 RO 06 – Producţia şi consumul de substanţe ce duc la distrugerea stratului
de ozon
 RO 10 – Tendinţa emisiilor de gaze cu efect de seră
 RO 11 – Proiecţiile emisiilor gazelor cu efect de seră
 RO 12 – Temperatura la nivel global, european şi naţional
 RO 13 – Concentraţiile atmosferice de gaze cu efect de seră

TEREN ȘI SOL
 RO 14 – Ocuparea terenului
 RO 15 – Progresul înregistrat în managementul siturilor contaminate

4
 DEŞEURI
 RO 16 – Generarea deşeurilor municipale
 RO 17 – Generarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje

APA
 RO 18 – Utilizarea resurselor de apă dulce
 RO 19 – Substanţele consumatoare de oxigen din râuri
 RO 20 – Nutrienţi în apă
 RO 21 – Nutrienţi în apele tranzitorii, costiere şi marine
 RO 22 – Calitatea apei de îmbăiere
 RO 23 – Clorofila a din apele tranzitorii, costiere şi marine
 RO 24 – Epurarea apelor uzate urbane

AGRICULTURA
 RO 25 – Balanţa brută a nutrienţilor
 RO 26 – Suprafaţa destinată agriculturii ecologice

ENERGIE
 RO 27 – Consumul final de energie pe tip de sector
 RO 28 – Intensitatea energetică primară
 RO 29 – Consumul de energie primară pe tip de combustibil –
 RO 30 – Consumul de energie primară produsă din surse regenerabile de
energie
 RO 31 – Consumul de energie electrică produsă din surse regenerabile de
energie

PESCUIT
 RO 32 – Starea stocurilor marine de peşti

5
 RO 33 – Producţia de acvacultură
 RO 34 – Capacitatea flotei de pescuit

TRANSPORT
 RO 35 – Cererea de transport de pasageri
 RO 36 – Cererea de transport de mărfuri
 RO 37 – Utilizarea combustibililor alternativi şi mai curaţi

POLUARE AER
 RO 38 – Emisii de metale grele
 RO 39 – Emisii de poluanţi organici persistenţi

BIODIVERSITATE
 RO 40 – Habitate de interes european din România
 RO 41 – Arii naturale protejate desemnate la nivel naţional
 RO 42 – Arii protejate de interes comunitar desemnate conform directivei
habitate şi
 păsări
 RO 43 – Specii alogene invazive
 RO 44 – Fragmentarea arealelor naturale şi semi-naturale
 RO 45 – Pădure: fond forestier, creşterea şi recoltarea masei lemnoase
 RO 46 – Pădure: lemn mort (uscat)

SCHIMBĂRI CLIMATICE
 RO 47– Media precipitaţiilor
 RO 48– Precipitaţii extreme
 RO 49– Gradul de acoperire cu zăpadă
 RO 50– Creşterea nivelului marii la nivel global, european şi naţional
 RO 51– Creşterea temperaturii apei mării
 RO 52– Debitele cursurilor de apă
 RO 53– Inundaţii
 RO 54– Seceta hidrologică

6
 RO 55– Carbonul organic din sol
 RO 56– Sezonul de creştere al culturilor agricole
 RO 57– Productivitatea culturilor agricole determinată de lipsa resurselor de
apă
 RO 58– Suprafeţe ocupate de păduri
 RO 59– Riscul producerii incendiilor de pădure
 RO 60– Temperaturile extreme şi sănătatea
 RO 61– Inundaţiile şi sănătatea
 RO 62 – Numărul de grade-zile pentru încălzire

DEŞEURI
 RO 63 – Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

APA
 RO 64 – Pesticidele din apele subterane
 RO 65 – Substanţele periculoase din cursurile de apă
 RO 66 – Substanţele periculoase din lacuri
 RO 67 – Scheme de clasificare a cursurilor de apă

TRANSPORT
 RO 68 – Ocuparea terenului prin infrastructura de transport
 RO 69 – Vehicule scoase din uz

CONSUM ŞI PRODUCȚIE DURABILE

 RO 70 – Numărul organizaţiilor certificate EMAS şi ISO 14001
 RO 71 - Numărul de produse şi servicii etichetate cu eticheta ecologică
europeană


7
 Capitolul 2.
Lista indicatorilor de mediu adoptați de Romania
specifici industriei de PETROL și Gaze

2.1. POLUARE AER

 RO 38 – Emisii de metale grele

Combaterea emisiilor de metale grele în industria de petrol și gaze reprezintă

un aspect crucial al eforturilor de protejare a mediului înconjurător și de reducere a
impactului asupra sănătății umane și a ecosistemelor.

Metalele grele, cum ar fi plumbul, cadmiul, mercurul și cromul, pot fi eliberate în

mediu ca urmare a proceselor de producție, transport și utilizare a petrolului și gazelor
naturale. Aceste emisii pot avea consecințe grave asupra calității aerului, a apelor și a
solului, și pot afecta sănătatea umană și biodiversitatea.

Pentru a combate emisiile de metale grele în industria de petrol și gaze, sunt

necesare mai multe măsuri și strategii:

Utilizarea tehnologiilor curate și eficiente: Adoptarea tehnologiilor avansate de

control al poluării poate reduce semnificativ emisiile de metale grele în timpul proceselor
de producție și rafinare a petrolului și gazelor naturale. Aceste tehnologii pot include
filtre și sisteme de captare pentru a reține metalele grele înainte de a fi eliberate în
atmosferă sau în alte medii.

Monitorizarea și raportarea: Implementarea unor programe de monitorizare a

emisiilor de metale grele este esențială pentru identificarea surselor de poluare și
evaluarea impactului asupra mediului. Datele obținute din aceste monitorizări pot fi
folosite pentru a dezvolta strategii de reducere a emisiilor și pentru a asigura
conformitatea cu reglementările de mediu.

Educație și conștientizare: Este important să se promoveze conștientizarea în

rândul personalului din industria de petrol și gaze cu privire la impactul emisiilor de
metale grele și la măsurile pe care le pot lua pentru a reduce poluarea. Instruirea
lucrătorilor în practici de lucru sigure și responsabile poate contribui la minimizarea
riscurilor de poluare.

8
 Îmbunătățirea reglementărilor de mediu: Guvernele și organizațiile de
reglementare ar trebui să implementeze și să aplice standarde mai stricte privind
emisiile de metale grele în industria de petrol și gaze. Aceste reglementări ar trebui să
impună limite mai stricte de emisii și să ofere stimulente pentru adoptarea practicilor
mai curate și mai sustenabile.

Promovarea inovării și a energiei regenerabile: Trecerea la surse de energie mai

curate și regenerabile poate reduce dependența de petrol și gaze și poate contribui la
reducerea emisiilor de metale grele asociate cu extracția și utilizarea acestor resurse.
Investițiile în tehnologii de energie solară, eoliană și alte surse de energie regenerabilă
pot contribui la o tranziție treptată către un sistem energetic mai sustenabil și mai curat.

2.2. SCHIMBĂRI CLIMATICE

 RO 10 – Tendinţa emisiilor de gaze cu efect de seră

Tendința emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) în industria de petrol și

gaze este un subiect complex, influențat de mai mulți factori, inclusiv cererea
globală de energie, tehnologiile utilizate în extracția și producția de combustibili
fosili și politicile de mediu adoptate la nivel mondial și național. În general,
industria de petrol și gaze este una dintre principalele surse de emisii de GES la
nivel global, iar tendința emisiilor în această industrie poate fi descrisă astfel:
Creșterea emisiilor din expansiunea industriei: O tendință comună este
creșterea emisiilor de GES în industria de petrol și gaze odată cu expansiunea
acesteia. Cu cererea globală de energie în continuă creștere, industria se
confruntă cu presiuni pentru a extrage și a produce mai mult petrol și gaze, ceea
ce poate duce la o creștere a emisiilor asociate.
Teconologii mai eficiente: Pe măsură ce tehnologiile avansează, există o
tendință către adoptarea de tehnologii mai eficiente din punct de vedere
energetic și cu emisii reduse de GES în industria de petrol și gaze. Aceste
tehnologii pot include, de exemplu, utilizarea echipamentelor mai eficiente în
extracția și rafinarea petrolului și gazelor, precum și implementarea captării și
stocării carbonului pentru a reduce emisiile.
Reglementări și politici de mediu: Reglementările și politici de mediu stricte
pot influența tendința emisiilor de GES în industria de petrol și gaze.
Implementarea unor standarde mai stricte de mediu și promovarea unor practici
mai durabile pot contribui la reducerea emisiilor de GES asociate cu producția și
utilizarea de petrol și gaze.

9
 Tranziția către energie regenerabilă: O tendință importantă în ultimii ani
este tranziția către surse de energie regenerabilă, cum ar fi energia solară și
eoliană. Această tranziție poate reduce dependența de petrol și gaze și poate
contribui la scăderea emisiilor de GES în ansamblu. Cu toate acestea, industria
de petrol și gaze poate continua să joace un rol semnificativ în furnizarea de
energie pentru mulți ani în viitor, ceea ce poate influența tendința emisiilor de
GES.

2.3. ENERGIE

 RO 31 – Consumul de energie electrică produsă din surse regenerabile de

energie

În general, industria de petrol și gaze este cunoscută pentru a fi consumatoare

de energie, iar necesitatea unei surse stabile și sigure de energie este esențială
pentru operațiunile sale. Cu toate acestea, cu creșterea conștientizării privind
schimbările climatice și presiunile pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră, există o tendință globală spre diversificarea surselor de energie utilizate în
această industrie.
Astfel, există unele inițiative și proiecte în industria de petrol și gaze care
vizează integrarea energiei regenerabile în operațiunile lor. Aceste inițiative pot
include:
Utilizarea energiei solare și eoliene pentru operațiuni auxiliare: Unele
companii din industria de petrol și gaze pot instala panouri solare sau turbine
eoliene pentru a alimenta operațiuni auxiliare, cum ar fi iluminatul, pomparea
apei sau sistemele de monitorizare. Aceasta poate reduce dependența de
combustibili fosili pentru aceste scopuri și poate contribui la reducerea emisiilor
de gaze cu efect de seră.
Investiții în tehnologii de captare și stocare a carbonului (CCS): Unele
companii investesc în tehnologii de captare și stocare a carbonului pentru a
reduce emisiile de gaze cu efect de seră generate în timpul proceselor lor de
producție. Aceste tehnologii pot fi combinate cu utilizarea surselor regenerabile
de energie pentru a reduce amprenta de carbon a operațiunilor lor.
Proiecte de hibridizare și integrare a energiei regenerabile în
infrastructura existentă: În unele cazuri, companiile din industria de petrol și
gaze pot dezvolta proiecte de hibridizare, în care energia regenerabilă este
integrată în infrastructura existentă a operațiunilor lor. Aceasta poate implica
instalarea de panouri solare sau turbine eoliene pe platformele offshore sau pe
terenurile din jurul instalațiilor de extracție și rafinare.

10
 Promovarea inovării și dezvoltarea tehnologiilor curate: Companiile din
industria de petrol și gaze pot investi în cercetare și dezvoltare pentru a găsi
soluții tehnologice mai curate și mai eficiente. Acest lucru poate include
dezvoltarea tehnologiilor de conversie a biomasei în biocombustibili sau
utilizarea hidrogenului verde ca sursă de energie.

2.4. TEREN ȘI SOL

 RO 14 – Ocuparea terenului

Ocuparea terenului în industria de petrol și gaze este o problemă importantă,

deoarece această industrie implică utilizarea unor suprafețe semnificative de
teren pentru activități precum explorarea, extracția, prelucrarea și transportul
hidrocarburilor. Acest proces poate avea un impact semnificativ asupra mediului
și asupra comunităților locale. Iată câteva aspecte relevante legate de ocuparea
terenului în industria de petrol și gaze:
Explorarea și exploatarea terenurilor: Companiile din industria de petrol și
gaze trebuie să obțină drepturile de explorare și exploatare a terenurilor pentru a
desfășura activitățile lor. Aceasta poate implica obținerea de concesiuni sau
acorduri cu guvernele sau proprietarii de terenuri private. Explorarea necesită
instalarea infrastructurii precum foraje și echipamente de testare, ceea ce poate
ocupa o suprafață semnificativă de teren.
Infrastructura de transport: Pentru a transporta petrolul și gazele naturale
de la locurile de extracție la instalațiile de prelucrare sau la punctele de
distribuție, sunt necesare rețele extinse de conducte, depozite și terminale de
încărcare/descărcare. Aceste infrastructuri necesită, de asemenea, terenuri
adecvate pentru construcție și operare.
Impactul asupra habitatelor naturale: Construcția și operațiunile legate de
industria de petrol și gaze pot avea un impact negativ asupra habitatelor naturale
și a biodiversității. Defrișările, perturbarea solului și a apei, poluarea și
fragmentarea habitatelor pot afecta ecosistemele fragile și speciile de faună și
floră locale.
Impactul asupra comunităților locale: Ocuparea terenului pentru activitățile
din industria de petrol și gaze poate avea, de asemenea, un impact social și
economic asupra comunităților locale. Acest lucru poate include relocarea forțată
a oamenilor, perturbarea modului lor de viață tradițional, precum și dependența
economică de această industrie, care poate fi volatilă și instabilă.
Pentru a gestiona ocuparea terenului într-un mod sustenabil în industria de
petrol și gaze, este important să se ia în considerare următoarele aspecte:

11
 Planificarea și reglementarea adecvată a activităților industriale pentru a
minimiza impactul asupra habitatelor naturale și a comunităților locale.
 Implementarea măsurilor de protecție a mediului pentru a reduce poluarea și
degradarea terenurilor și a resurselor naturale.
 Consultarea și implicarea comunităților locale în procesul de luare a deciziilor
pentru a asigura că interesele și preocupările acestora sunt luate în considerare.
 Promovarea practicilor de operare responsabile și inovatoare care să reducă
amprenta terenului și să optimizeze utilizarea resurselor.

2.5. DEŞEURI
 RO 16 – Generarea deşeurilor municipale
Generarea deșeurilor municipale în industria de petrol și gaze poate fi o
consecință a activităților desfășurate în această industrie, cum ar fi construcția și
operațiunile de întreținere ale infrastructurii, precum și prezența muncitorilor în
zonele de extracție și de lucru. Deși direct, industria de petrol și gaze nu
generează în mod specific deșeuri municipale, există o serie de factori care pot
contribui la această problemă:
Locuințe temporare pentru muncitori: În regiunile unde se desfășoară
activități de explorare sau extracție a petrolului și gazelor, pot fi construite tabere
temporare sau unități de cazare pentru muncitori. Aceste locuințe temporare pot
genera deșeuri similare celor din mediul urban, cum ar fi ambalaje, produse
alimentare și alte materiale.
Necesități logistice și de infrastructură: Activitățile industriale din sectorul
petrolului și gazelor necesită infrastructură extinsă pentru transportul și
depozitarea materialelor, echipamentelor și combustibililor. Aceasta poate implica
utilizarea ambalajelor, materialelor de ambalare și alte produse care ulterior se
pot transforma în deșeuri municipale.
Servicii de susținere și întreținere: În plus față de lucrătorii direcți din
industria de petrol și gaze, există și o serie de servicii de susținere și întreținere
care pot fi necesare, cum ar fi restaurante, hoteluri, servicii de curățenie și alte
afaceri care pot contribui la generarea deșeurilor municipale.
Pentru a gestiona generarea deșeurilor municipale în industria de petrol și
gaze, sunt necesare mai multe măsuri și strategii:
Program de gestionare a deșeurilor: Companiile din industrie ar trebui să
dezvolte și să implementeze programe de gestionare a deșeurilor care să includă
colectarea selectivă, reciclarea și eliminarea corespunzătoare a deșeurilor,
conform reglementărilor și standardelor de mediu.

12
 Educație și conștientizare: Este important să se ofere instruire și educație
lucrătorilor și comunităților locale despre practicile responsabile de gestionare a
deșeurilor și importanța reducerea, reutilizarea și reciclarea acestora.
Cooperare cu autoritățile locale: Companiile din industria de petrol și gaze
ar trebui să colaboreze cu autoritățile locale și alte părți interesate pentru a
dezvolta soluții integrate de gestionare a deșeurilor, care să încurajeze
responsabilitatea comună și implicarea comunității.
Promovarea inovației și a tehnologiilor verzi: Investițiile în tehnologii de
reciclare avansate și în alternative sustenabile pentru ambalaje și alte materiale
pot contribui la reducerea cantității de deșeuri generate și la minimizarea
impactului asupra mediului.

13
 CONCLUZIE

În concluzie, indicatorii de mediu adoptați de România sunt instrumente indispensabile

pentru monitorizarea și protejarea mediului înconjurător. Aceste măsuri nu sunt doar
necesare pentru conservarea naturii, ci și pentru asigurarea unei viitoare durabile
pentru generațiile viitoare. Prin angajamentul continuu și acțiunile concrete, putem
contribui la păstrarea frumuseții și a echilibrului mediului nostru natural.

Deteriorarea mediului înconjurător nu afectează doar viața plantelor și a animalelor, ci și

viața umană. Poluarea aerului, a apei și a solului, schimbările climatice, pierderea
biodiversității și alte probleme de mediu pot avea consecințe grave asupra sănătății
umane, inclusiv creșterea riscului de boli, foamete și migrație forțată.

Mediul înconjurător furnizează resurse esențiale pentru viață și pentru economie,

precum apă, sol fertil, aer curat și biodiversitate. Deteriorarea acestor resurse pune în
pericol capacitatea noastră de a ne susține nevoile de bază și de a menține echilibrul
ecologic al planetei.

Este imperativ ca activitățile umane să fie gestionate într-un mod sustenabil, care să
asigure satisfacerea nevoilor prezente fără a compromite capacitatea generațiilor
viitoare de a-și satisface propriile lor nevoi. Aceasta implică adoptarea practicilor și
politicii care să promoveze conservarea și utilizarea rațională a resurselor naturale.

14
 BIBLIOGRAFIE

 Suport de curs la Ecologia şi protecţia mediului – Prof. Univ.Dr.Ing. Ec. Buzoianu

Daniela Angela
 https://l.instagram.com/?u=https%3A%2F%2Fwww.anpm.ro%2Fdocuments
%2F12220%2F2209838%2FRSM%2B2022.pdf%2F778fd7cc-2383-4e47-b9ef-
b90d36ea638e&e=AT39dwOowIrkwOG8aKGpCks8LlW-
hab9RuuWonGiRE65IkMn7oWqKhH5SOuH6_kj0JvjaS_qwThN-
JWe47VKJ0ehZh2T5uLwssisYdrEZdyIwk-jL_Fkw40g9uyUTQmnr2_kD-4
 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32022D2508
 https://stratos.ro/blog-indicatori-de-mediu-si-obiective-pentru-o-dezvoltare-
durabila-si-o-planeta-sanatoasa/

15