Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu

sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și
mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al
cauzelor naturale, cum ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substan țelor poluante
provine din activitățile umane. Se disting următoarele categorii: poluare fizică (incluzând
poluarea fonică și poluarea radioactivă), poluarea chimică (produsă de diverse substan țe
eliberate în mediu sub formă gazoasă, lichidă sau de particule solide), poluare biologică (cu
germeni patogeni, substanțe organice putrescibile etc.).
Acțiunea umană asupra atmosferei Pământului poate lua multe forme și a existat de când
oamenii au început să utilizeze focul pentru agricultură, încălzire și gătitul alimentelor. În
timpul revoluției industriale (secolele XVIII și XIX), poluarea aerului a devenit o problemă
majoră.
Poluarea urbană a aerului este cunoscută sub denumirea de „smog”. Smogul este în
general un amestec de monoxid de carbon și compu și organici proveni ți din combustia
incompletă a combustibililor fosili cum ar fi cărbunii și de dioxid de sulf de la impurită țile din
combustibili. În timp ce smogul reacționează cu oxigenul, acizii organici și sulfurici se
condensează sub formă de picături, întețind cea ța. Până în secolul al XX-lea smogul
devenise deja un pericol major pentru sănătate.
Cererea de apă potabilă este în creștere continuă odată cu cre șterea popula ției globului.
Din anul 1942 până în anul 1990 preluarea apei potabile din râuri, lacuri, rezervoare și
surse subterane a crescut de patru ori. Din totalul apei consumate în Statele Unite în 1995,
39% a fost pentru irigație, 39% a fost pentru generarea de curent electric, 12% a fost
folosită pentru alte utilități; industria și mineritul au folosit 7% și restul a fost folosită pentru
animalele domestice și în scopuri comerciale.
Apa menajeră, apa industrială și produsele chimice folosite în agricultură, cum ar fi
îngrășămintele și pesticidele sunt principala cauză a poluării apelor. În Statele Unite, 37%
din lacuri și estuare și 36% din râuri sunt prea poluate pentru practicarea pescuitului sau
înotului în cea mai mare parte a anului. În țările în curs de dezvoltare, mai mult de 95% din
apa menajeră este aruncată în râuri și golfuri, creând un risc major pentru sănătatea
umană.
Solul este un amestec eterogen format din materie din plante, minerale și animale care se
formează într-un proces foarte lung, ce poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru
creșterea majorității plantelor și esențial pentru toată produc ția agricolă. Poluarea solului
este acumularea de compuși chimici toxici, săruri, patogeni, sau materiale radioactive și
metale grele care pot afecta viața plantelor și animalelor.
Poluarea solului reprezinta acumularea de substante chimice, la niveluri la care pot
determina aparitia efectelor adverse asupra cresterii plantelor si pot afecta atat sanatatea
oamenilor, cat si pe cea a animalelor.
Regulamentul și legislația au dus la un considerabil progres în diminuarea poluării aerului și
apelor în țările dezvoltate. Vehiculele din 1990 emit mai pu țini oxizi de azot decât cele din
1970; centralele electrice ard acum mai puțini combustibili pe bază de sulf; co șurile
industriale au acum filtre prin care se reduc emisiile și nu se mai folose ște benzină cu
plumb. Țările în curs de dezvoltare continuă să se lupte cu poluarea fiindcă nu au tehnologii
pentru filtrare și curățare și trebuie să își mărească puterea economică, de cele mai multe
ori cu costul poluării mediului. Problema este că țările în curs de dezvoltare atrag investitorii
străini prin forța de muncă mai ieftină, materiale brute mai ieftine și mai pu ține restric ții
pentru substanțe poluante.
În perioada 2008 - 2012, aproximativ 300 de instala ții din România au avut dreptul să emită
un total de 379,7 milioane de tone de emisii de gaze cu efect de seră, respectiv 75,9
milioane tone anual. România are un disponibil minim pentru comercializarea Unitatilor ale
Cantitatii Atribuite de 60 milioane tone CO2 echivalent, anual, în perioada 2008-2012,
pentru care ar putea încasa până la 2 miliarde euro.

În anul 2010, statul român acorda în mod gratuit aceste certificate pentru 219 companii
poluatoare de pe teritoriul țării, în majoritatea lor cu capital de stat. Scopul era de a ajuta
acești poluatori să investească în ecologizare. Aceste companii au posibilitatea să vândă
certificatele direct altor poluatori, români sau străini, cu capacitate mai mare de produc ție,
să le listeze la bursele specializate sau să le vândă unor intermediari.
În anul 2012, România înregistra 14.497 de decese - 73 de mor ți la 100.000 de locuitori -
provocate de poluarea aerului cu particule fine.
Bronşitele acute şi cronice
Poluanţii atmosferici au ca efect fragilizarea bronhiilor, care devin astfel mai expuse la
virusuri şi bacterii - care provoacă bronşite acute şi cronice. Se estimează că 950.000 de
cazuri de bronşite acute sunt provocate de poluarea aerului, care cauzează şi 134.000 de
cazuri de bronşite cronice în fiecare an.
Crize de astm
Astmul constituie principala afecţiune declanşată sau agravată de poluarea aerului.
Boli cardiovasculare
Poluarea este un factor care poate să declanşeze accidente vasculare cerebrale (AVC),
infarcte miocardice şi angine pectorale.