Sunteți pe pagina 1din 14

Proiect: Modalitati de descompunere a petrolului

Student: Sandu Emanoil Alexe Specializarea: MMM , anul :II , sem: 1 Disciplina: Procese de bioconversie a deseurilor organice

Poluarea cu produsi petrolieri Industria petrolului se numara , atat in ramura ei extractiva cat si in cea prelucratoare, printre industriile cu o pondere apreciabila in poluarea mediului. Aceasta consecinta negativa a unei activitati economice indispensabile are cauze asemanatoare in toate regiunile petroliere , iar dimensiunile ei difera de la o regiune la alta in functie de te nologiile utilizate si de respectarea reglementarilor de mediu in vigoare. !auzele poluarii sunt diferite in diversele etape ale activitatii in domeniu. In etapa de extractie a petrolului ele se refera , in primul rand , la uzura fizica si morala a instalatiilor si ec ipamentelor utilizate , la calitatea inadecvata a materialelor folosite pe parcursul proceselor te nologice specifice, la practicarea colectarii si depozitarii in sistem desc is , fara recuperarea fazei gazoase , la utilizarea nerationala a unor instalatii , la insuficienta pregatire profesionala a personalului care lucreaza in sc ela de extractie . In etapa rafinarii petrolului , principalele cauze care determina poluarea mediului sunt: - procesarea titeiului cu continut mare de sulf si utilizarea combustibililor rezultati , care au la randul lor un procent ridicat de sulf , ceea ce conduce la eliminarea in atmosfera a unor cantitati mari de sulf si compusi ai acestuia "in principal dioxid de sulf# $ - arderea incompleta a combustibililor in instalatiile invec ite , cu uzura fizica si morala inaintata $ - deterioararea prin coroziune a rezervelor de depozitare si a conductelor care transporta petrol si produse petroliere $ - spargerile provocate conductelor de transport in scopul sustragerii produselor petroliere $ - insuficienta epurare a apelor reziduale evacuate de rafinarii , in care se gasesc cantitati importante de fenoli , suspensii , reziduri de produse petroliere. In etapa de distributie caracterizata prin faptul ca se realizeaza , cu precadere , in apropierea si in interiorul regiunilor dens populate , cauzele poluarii petroliere sunt : uzura fizica si morala a rezervoarelor de produse petroliere si ec ipamentelor folosite in manipularea acestora din urma $ sparturile si fisurile care apar la rezervoare , conducte etc. "ca urmare a coroziunii avansate#$ neetansietatile prezente uneori la imbinarile conductelor si furtunelor , la armaturi , pompe "erorile si negli%enta manifestate in operatiunile de incarcare& descarcare , transvazare , livrare etc.# $ accidentele te nice $ depozitarea inadecvata a deseurilor $ arderea incompleta a combustibililor in centralele termice mai mari sau mai mici din interiorul oraselor sau aglomerarilor industriale. In etapa trasportarii petrolului si produselor petroliere , cauzele principale ale poluarii mediului sunt mai putin numeroase dar, in ultimul deceniu , una dintre ele a capatat o importanta deosebita atat prin gravitatea episoadelor de poluare produse , cat si prin caracterul ei insolit si socant. Este vorba de spargerea conductelor in vederea sustragerii benzinei , pe diferite tronsoane ale sistemului romanesc de conducte petroliere care masoara 1'() *m. Astfel de evenimente au fost mai frecvente in apropierea municipiilor +uzau , +raila , !onstanta , ,loiesti ,-iurgiu , precum si in prea%ma capitalei. Alte cauze ale poluarii in sectorul de transport sunt fisurile care apar din cauza coroziunii la conductele de transport cu stagii indelungate de utiizare "unele c iar din

1./)#$ neetansietatile vanelor de evacuare ale cisternelor de transport auto sau pe calea ferata. !auzele mentionate mai sus provoaca poluarea in diferite grade ale principalelor componente ale mediului ambiant 0 aerul , apa si solul& ceea ce se rasfrange negativ asupra vegetatiei , faunei si binenteles asupra omului. Aerul este poluat cu noxe comune , dar si cu poluanti specifici in fiecare dintre etapele prin care trece petrolul de la extractie pana la consumator. In etapa extractiei , aerul este poluat cu metan si idrocarburi ! /&!1 , sursele de petrol poluate fiind sondele de productie , parcurile de separatoare , rezervoarele de petrol brut , statiile de tratare a titeiului , statiile de compresoare . Masuratorile intreprinse asupra emisiilor de idrocarburi sunt rare si neconcludente . Ele mentioneaza totusi valori de /&2 *g" idrocarburi# ! 34 , 1&/ *g"etan# si (&/) *g"metan# pierdute la vana de titei net in parcurile de colectare si valori de ( *g" idrocarburi# !/4 si / *g !52 la vana de titei in statiile de tratare. Datele disponibile nu permit o evaluare exacta a pierderilor de idrocarburi pe ansamblul instalatiilor din domeniul extractiei , dar se apreciaza ca la nivelul intregii tari , acestea ar insuma 6).))) t7an irocarburi ! /4 si 1/).))) t7an metan. In privinta poluarii aerului cu idrogen sulfurat "5 /S# , cea mai puternica emisie se inregistreaza in apropierea localitatii 8urburea , ea cifrandu&se la circa 1).))) mc gaze pe zi. 9a randul lor gazele emise in atmosfera in urma proceselor de combustiesubterana sunt si mai putin cunoscute sub raport cantitativ. Admitand insa ca gazele emise sunt ec ivalente cu cele in%ectate , se poate estima ca in zona Suplac ele se ridica la /.. mil. mc. pe zi , avand o compozitie medie de '/:; / , 13: !</ , 2: </ 4Ar , ).3: !/ etc. In etapa rafinarii petrolului , aerul este poluat prin emisia de idrocarburi volatile a rezervoarelor de depozitare&distributie si a batalurilor de reziduri petroliere . !antitati importante de oxizi de sulf "S< x# si de azot ";<x# elimina in atmosfera cazanele si cuptoarele industriei de rafinare a petrolului .9a nivelul unui an , industria romaneasca de prelucrare a petrolului emite in atmosfera circa 6( tone de dioxid de sulf , . tone de oxizi de azot , 1/ tone de pulberi si /1 tone de plumb. =ezultatele masuratorilor sistematice privind poluarea aerului evidentiaza concentratiile situate la limita celor maxim admisibile in normele europene pentru oxizii de azot, sub aceste limite pentru monoxidul de carbon si frecvent peste limitele respective pentru dioxidul de sulf si idrogenul sulfurat. In etapa de distributie , aerul este poluat prin emisia de idrocarburi volatile care are loc pe parcursul operatiunilor de incarcare&descarcare la rezervoare , la pompe , prin evaporarea rezidurilor petroliere a%unse accidental in solul din prea%ma instalatiilor mentionate , ca si prin oxizii de azot proveniti din gazele de esapament ale autove iculelor si dioxidul de sulf emis de focarele centralelor termice. Aceste din urma noxe constitue componentele active de baza ale ploilor acide. In etapa de trasport , aerul este impurificat , de asemenea , cu compusi organici volatili prin evaporarea din rezervoare si cisterne , in timpul operatiunilor de incarcare&descarcare , precum si din petrolul a%uns in sol prin spargerea accidentala sau deliberata a conductelor. Apele din regiunile cu industrie de extractie si de prelucrare a petrolului sunt supuse poluarii , sursele si tipurile de poluanti deosebindu&se intrucatva , dupa cum se modifica specificul activitatilor. In sectorul extractiv , sondele de extractie , sondele de in%ectie si conductele de petrol constituie sursele de poluare ,iar petrolul brut 0 poluantul cel mai important. Dimensiunile poluarii cu petrol a apelor freatice sunt foarte putin cunoscute , iar monitorizarea poluarii raurilor nu este inca o activitate sistematica pentru toate arearele de extractie a petrolului.

9a Suplacu de +arcau unde se realizeaza masuratori regulate ale poluantilor continuti in apele reziduale deversate in rau , se inregistreaza frecvent depasiri ale !MA pentru fenoli , idrocarburi si consum c imic de oxigen, Astfel de depasiri sunt puse in evidenta si prin masuratori episodice efectuate pe raurile -lavacioc si Dambovnic in arealul de extractie >idele&,oieni&=oata , pe raul ,arscov in arealul Moreni , pe raul >edita in arealul ,itesti , pe raul Amaradia in arealul Stoina&!raiova. In acest din urma areal , o eruptie naturala a creat un crater cu diametrul de circa 1))m si adancimea de 3) m , care a determinat poluarea cu petrol a panzei freatice in zona localitatii !otofeni. Sectorul de rafinare polueaza apele de suprafata si freatice , mai ales prin volumul mare de ape reziduale "2,/ mc apa7t titei prelucrat# rezultat in urma procesului te nologic depasit "acest volum este de ' ori mai mare decat la rafinarile cu te nologie moderna# , dar si din cauza ineficientei statiilor de tratare a acestora. 9a poluarea apelor naturale contribuie desigur si scurgerile de produse petroliere din rezervoare , conducte si bataluri. ,oluarea apei freatice este mai accentuata in arealul ,loiesti , cu o activitate intensa si indelungata de prelucrare a petrolului . Se apeciaza ca aceasta afectueaza circa '))) a , poluatori numerosi , incluzand si firme precum ,etrobrazi si ,etrotrans. ,rintre cauzele care au dus la poluarea respectiva se numara uzura fizica si morala a instalatiilor si ec ipametelor , te nologiile depasite , debitele afluentilor , natura titeiului prelucrat " cu continut de sulf# etc. In sectorul de distributie , poluarea apelor de suprafata si subterane cu produse petroliere se realizeaza prin spalarea de catre apele meteoritice a benzinei si uleiurilor scurse pe solul din prea%ma statiilor de benzina , prin nerespectarea normelor de executie si a zonelor de protectie sanitara din %urul acestora , prin degradarea rezervoarelor. ;emiscibile cu apa , reziduurile petroliere formeaza la suprafata acesteia pelicule uleioase care in iba sc imburile cu aerul de deasupra si afecteaza negativ flora si fauna acvatice . 9a randul lor subtantele petroliere aflate in suspensie in apele de suprafata "produse petroliere , detergenti# impiedica absorbtia oxigenului , obtureaza conductele , colmateaza filtrele si otravesc plantele si animalele. Infiltrandu&se in stratul freatic , poluantii petrolieri degradeaza si apele subterane. Sectorul de transport polueaza apele in situatiile cand conductele de petrol sunt sparte fie prin coroziune , fie prin actiuni criminale. Acestea din urma inmultindu&se in ultimii ani , suprafetele de teren ale caror ape freatice au fost contaminate cu produse petroliere , depasesc ()) a. Solurile de pe arealele cu activitati petroliere sufera si ele degradari specifice deosebit de grave. !onform evaluarilor intreprinse de specialisti in 1..2 , solurile poluate cu idrocarburi si ape de zacamant in regiunile cu industrie extractiva de pe teritoriul =omaniei reprezinta in total 3.6(/ a "neincluzand aici terenurile atribuite spre folosinta sc elelor petroliere#. Dintre acestea , /))6 a "(3.6/:# sunt slab sau moderat poluate , ceea ce inseamna ca pot fi readuse la normal , cu costuri nu prea ridicate , intr&un interval de 2&( ani. In sc imb , solurile puternic si foarte puternic poluate necesita, pentru o ameliorare eficienta , costuri ridicate si scoaterea din circuitul agricol pentru o perioada de 1)&1( ani. Ierar izarea arealelor de extractie a petrolului dupa criteriul suprafetelor de sol poluate , situeaza pe primele locuri sc elele Stoina "2'2 a# , Moinesti "211 a# , 8icleni "323 a# , Modarzau"32) a# , iar pe ultimele sc ele Marg ita "1.1 a# , +oldesti "6.( a# si 8imisoara "2.. a#. Aceasta ierar izare este determinata , in primul rand de amploarea activitatii , cele dintai avand capacitati de extractie mai mare , iar in cele din urma , mai mici.

8otusi se cuvine semnalat ca un nou studiu efectuat in anul 1..' , asupra solurilor poluate din %udetele ,ra ova , Dambovita , Arges si -or% "de catre aceiasi specialisti ai I!,A# a condus la concluzia ca suprafata acestora s&a extins , in ciuda faptului ca in perioada 1..(&1..1 fusesera decontaminate 3))) a. =ezulta ca intre timp efectele poluarii au crescut reusind sa supracompenseze eforturile de decontaminare intreprinse . de aici decurge necesitatea inventarierii cat mai exacte a situatiei prezente in domeniu si elaborarea unui program de reabilitare a suprafetelor poluate care sa se desfasoare concomitent cu oprirea prin masuri adecvate a proceselor de poluare in perimetrele respective sau in altele noi. In acest scop ca si pentru diminuarea poluarii apelor freatice , este necesara tratarea adecvata a celor .)).)))mc de slamuri depozitate in batalurile arealelor de extractie a petrolului din intreaga tara. Acestea din urma sunt construite prin excavare si au , foarte adesea, peretii slab impermeabilizati sau permeabili astfel ca permit infiltrarea substantelor solubile si degradarea solului si subsolului din %ur. Industria de prelucrare a petrolului contribuie la poluarea solului prin scurgerile din rezervoarele si conducte , prin pierderile care au loc la operatiunile de incarcare& descarare , prin infiltrarile cauzate de depozitarea inadecvata a reziduurilor solide si semisolide provenite din desalinizarea titeiului brut , rafinarea acida si cu pamanturi colorate , decarbonatarea apelor de racire , separarea produselor petroliere , decantarile si deznisiparile care au loc in statiile de epurare. Exemplul clasic de poluare a solului prin astfel de procese il constitue arealul ,loiesti , cu cea mai puternica si mai vec e industrie de prelucrare a petrolului din tara. Scurgerile de petrol si produse petroliere care au loc in sectoarele de distributie si de transport , mentionate de%a la poluarea aerului si apelor , contribuie desigur si la poluarea solului pe care a%ung si in care se infiltreaza. ,ierderile pe care le inregistreaza mediul , din cauza poluarii cu petrol si produse petroliere sunt, ca si in cazul multor altor tipuri de poluare , greu de estimat. !a ele exista si ca se agraveaza an de an este insa evident . 8ocmai de aceea au fost stabilite in cadrul ,rogramului ;ational de Actiune pentru ,rotectia Mediului strategii specifice de reducere a poluarii in diferite sectoare ale domeniului petrolier. Strategia protectiei mediului in sectorul extractiv al industriei petroliere include un ansamblu de masuri care trebuiesc intreprinse pentru atingerea performantelor impuse de legislatia romana in domeniu , aflata intr&un proces de aliniere rapida la legislatia corespunzatoare a ?niunii Europene. Acestea sunt sintetizate in cele ce urmeaza: Imbunatatirea sistemului de management al mediului inclusiv prin adoptarea adecvata a uneia dintre sistemele performante pe plan international. ,erfectionarea sistemului de monitorizare , atat sub aspectul structurii si metodologiei efectuarii observatiilor , cat si sub cel al dotarii cu ec ipamentul si aparatura necesare si incadrarii cu personal calificat. < atentie deosebita trebuie acordata dotarii cu autolaboratoare mobile care sa poata a%unge rapid in regiuni greu accesibile , in cazurile cand unele riscuri de mediu se transforma in dezastre. Inlocuirea conductelor uzate , realizarea de acoperiri interioare si exterioare si prote%area cu in ibitori de coroziune eficienti. ,rima dintre solutii este si cea mai scumpa , inlocuirea unui *m de conducta castand /1.))) ?SD in cazul celor cu diametrul de 2m in. , 26.))) ?SD in cazul celor de 6.6 in. si peste 1)).))) ?SD in cazul celor de 1/ in. Modernizarea parcurilor de separare si adoptarea exploatarii lor in sistem inc is. Aceasta modernizare implica montarea de capace flotante la rezervoarele de titei si utilizarea unor instalatii moderne de recuperare a fractiunilor volatile , avand in vedere ca acestea polueaza atmosfera si ca primii oameni expusi actiunii lor nocive sunt operatorii din parcurile de colectare si separare.

Dezafectarea instalatiilor iesite din uz si reducerea la parametrii initiali a terenurilor ocupate de acestea . Intrucat insa scoaterea din fluxul te nologic a instalatiilor invec ite este facuta intr&un ritm mai rapid decat dezafectarea si reabilitarea terenurilor , exista in tara circa ()) a de teren ocupate cu fundatii si fragmente din vec ile instalatii. Imbunatatirea procesului de combustie insotita de reciclarea apei produse si de diminuarea emiterii in atmosfera a gazelor de ardere. Diminuarea cantitatilor de slam existente in batalurile din arealele cu industrie petroliera prin procesarea destinata recuperarii fractiunilor de petrol cu valoare comerciala, pe de o parte , si reabilitarii mediului , pe de alta parte . In acest sens instalatia importata din !anada , cu o capacitate de procesare de la 3(.))) t de slam pe an ar avea nevoie de circa 1) ani pentru a rezolva problema slamurilor existente , cu conditia ca acestora sa nu li se adauge altele noi. 8ocmai de aceea sunt luate in considerare si unele proiecte de tratare a slamurilor prin te nici de bioremediere. Dotarea unitatilor industriei petroliere cu materiale absorbante , deosebit de utile pentru recuperarea petrolului si produselor petroliere , pe de o parte , si pentru diminuarea poluarii solului , apelor si aerului, pe de alta parte , in situatiile limita , cand au loc deversari accidentale ma%ore, care constitue adevarate dezastre de mediu. ,erfectionarea profesionala a resursei umane , prin cursuri periodice cu tematica adecvata. Acestea trebuie sa se adreseze nu numai responsabililor cu protectia mediului din unitatile industriei petroliere , ci tuturor celor implicati in activitatea productiva , la toate nivelurile si pe intregul flux te nologic. Elaborarea de reglementari pentru decontaminarea solurilor si apelor freatice si pentru un management eficient al deseurilor. Evaluarea exacta a situatiei poluarii solurilor si elaborarea unui program %udicios de remediere , cu atat mai mult cu cat exista , pe plan mondial , metode eficiente de remediere a solurilor poluate cu idrocarburi si ape de zacamant . Aplicarea acestor metode a dat rezultate bune , costurile remedierii unui a de teren situandu&se intre (.))) si /).))) ?SD , in functie de gradul de poluare si de te nologia folosita. Elaborarea de planuri de interventie rapida in cazuri de urgenta. Aplicarea masurilor de epurare a gazelor de combustie din arealul de extractie Suplac , fie prin metoda oxidarii catalitice, fie prin cea a oxidarii termice regenerative. Strategia protectiei mediului in arealele cu industrie petroliera si petroc imica, include o serie de obiective dintre care cele mai improtante sunt prezentate in continuare. Armonizarea reglementarilor nationale privitoare la protectia mediului cu cele ale ?niunii Europene , inclusiv corelarea concentratiilor maxime admisibile "!MA# ale diferitilor poluanti din aer , apa etc. cu cele utilizate pe plan international. =ealizarea unor sisteme de monitorizare a poluarii mediului in unitatile de prelucrare a petrolului. Aceasta presupune : inventarierea surselor "instalatiilor si proceselor te nologice# de poluare si stabilireatipurilor de poluanti , organizarea retelei de puncte de masurare a concentratiei poluantilor si de prelevare de probe, stabilirea metodologiei adecvate pentru efectuarea observatiilor , asigurarea transmiterii operative a datelor de masuraresi a celor rezultate in urma analizelor de laborator catre centrul de colectare , prelucrare si interpretare , transmiterea catre factorii de conducere a rezultatelor obtinute pe fluxul respectiv , pentru a fi utilizate in elaborarea deciziilor curente si a politicii de mediu pe termen mediu si lung.

Imbunatatirea sistemelor de control analitic al substantelor poluante evacuate odata cu gazele de ardere si apele uzate , precum si al deseurilor solide , prin aplicarea metodelor celor mai eficiente utilizate pe plan international , adica prin adoptarea standardelor moderne in domeniu. !ooperareamai activa si mai eficienta cu institutii de cercetare specializate din tara si strainatate , pentru elaborarea de solutii noi sau pentru imbunatatirea solutiilor de%a aplicate in activitatea de diminuare a poluarii mediului. printre acestea se remarca elaborarea unor te nologii de epurare locala , de depoluare a apei freatice , de perfectionare a ec ipamentelor si utila%elor folosite pentru protectia mediului etc. Acestor obiective fundamentale , li se adauga altele , de factura concreta , urmarind reducerea nemi%locita a emisiilor de poluanti. =ationalizarea consumului de apa in unitatile de prelucrare a petrolului , vizand : sc imbarea condensatoarelor de la instalatiile de distilare in vid , folosirea apei de taiere a cocsului , in circuit inc is , refolosirea apei reziduuale , dupa tratare. Imbunatatirea te nologiilor de epurare a apelor uzate astfel incat acestea sa poata fi reutilizate , in buna masura , in procesul te nologic de baza. In acest scop vor trebui inlocuite utila%ele si ec ipamentele cu uzura avansata , refacute retelele de canalizare deterioarate , aplicate procedee de epurare mai eficiente "oxidarea cu agenti c imici , coagularea&flocurarea cu polielectroliti organici , striparea cu gaze arse , epurarea biologica etc.# , infiintate noi statii de epurare. =educerea emisiilor de gaze poluante in atmosfera , prin dotarea cuptoarelor cu arzatoare mai eficinte "producand cantitati mai mici de !< si ;< x# si inlocuirea supapelor de siguranta neetansate la ti%e. Diminuarea emisiilor volatile care polueaza aerul prin dotarea rezervoarelor de depozitare cu capace flotant si interzicerea folosirii capacelor simple fixe . ,erfectionarea te nologiilor si utila%elor destinate purificarii gazelor si recuperarii vaporilor de idrocarburi volatile. -estionarea eficienta a deseurilor , prin prelucrarea lor in scopul valorificarii unor fractiuni cu importanta economica , dezafectarea batalurilor actuale cu namoluri si gudroane acide , amena%area unor bataluri si alde cu riscuri minime de mediu conditionarea biologica a namolurilor , reabilitarea ecologica a arealelor puternic poluate din prea%ma rafinariilor. Strategia de protectia mediului in sectorul de distributie prevede o serie de obiecte pe termen lung , dintre care mai importante sunt: modernizarea la standarde europene a statiilor de distributie , dezafectarea si reabilitarea terenurilor ocupate de depozitele scoase din uz , rationalizarea si gestionarea corecta a resurselor de apa , reciclarea deseurilor , monitorizarea cu ec ipamente moderne a poluarii generate de activitatea de distributie , precum si a efectelor acesteia asupra mediului. <biectivele pe termen scurt sunt mult mai numeroase si au un caracter mai concret : impermeabilizarea rampelor de descarcare a combustibililor din cisterne in rezervoarele statiilor de distributie , utilizarea capacelor flotante "pentru inc iderea rezervoarelor# si a pompelor cu recuperare de vapori in scopul diminuarii poluarii aerului , montarea la statiile de distributie a separatoarelor de grasimi si de produse petroliere , evitarea poluarii solului si apelor subterane prin amplasarea depozitelor de reziduri departe de sursele subterane de apa potabila, construirea de rezerve subterane cu manta dubla sau cuva betonata , dotarea unitatilor de distributie cu materiale absorbante necesare in cazul in care scurgerilor accidentale , prote%area catodica sau prin izolatie a conductelor impotriva coroziunii , informatizarea fluxurilor

te nologice specifice , responsabilizarea reala a personalului manevrant in legatura cu problemele protectiei mediului etc. <biectivele strategiei de protectie a mediului in activitatea de transport se refera la inlocuirea conductelor cu uzura avansata si fiabilizarea celor care pot fi inca utilizate , limitarea pierderilor prin evaporare cu a%utorul sistemelor moderne de inc idere a rezervoarelor, cisternelor etc. , adoptarea sistemului de masurare a produselor petroliere cu contoare volumetrice etc. ,entru transpunerea in fapt a programului de protectie a mediului din arealele cu industrie petroliera este necesara imbinarea %udicioasa , ec ilibrata a stimulentelor economice cu reglementari adecvate , care sa includa taxe pe resurse si pe emisii, subventii etc. ,rintre actele normative intrate in vigoare dupa 1.'. pentru probleme de mediu se cuvin mentionate , in primul rand : 9egea 13171..( privind protectia mediului "care institue obligativitatea autorizatiei de mediu , un act te nico&%uritic continand conditiile si parametrii de functionare pentru toate activitatile ce pot aduce atingere aerului , apelor , solului etc.# si 9egea ,etrolului 13271..( 0 care reglementeaza regimul exploatarii si valorificarii resurselor de petrol. Acestora li se adauga 5otararea -uvernului nr.1)171..1 , care stabileste normele privitoare la caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara , 5otararea -uvernului nr.2'.71..' care aproba programul de reducerea continutului de plumb din benzina . ?n rol important revine , de asemenea reglementarilor continute in <rdinele ministerului de resort "Ministerul Apelor si ,rotectiei Mediului , dupa /)))#: 12'71..1 privitor la procedura si competenta emiterii avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor , 1'271..1 privind procedura de elaborare a bilantului de mediu , 62(71..1 referitor la conditiile de evacuare a apelor uzate in sistemele de canalizare, 1(671..1 cu privire la evaluarea poluarii mediului. In eforturile de aliniere la standardele internationale in domeniu , =omania isi modifica rapid reglementarile nationale privitoare la mediu si isi asuma responsabilitati similare celor ale statelor avansate din acest punct de veder , fiind semnatara a mai multor conventii nationale. !onventia !oduri a ;atiunilor ?nite asupra sc imbarilor climatice , care prevede limitarea eliminarii in atmosfera a gazelor cu efect de sera "!< / , !52 , !< etc.# !onventia de la >iena cu privire la reducerea concentratiei stratului de ozon din cauza emisiilor antropice de !</ , !52 , !< , ;<x , !@! etc. !onventia privind ,rotectia Marii ;egre , care dedica un capitol special poluarii accidentale cu petrol. !onventia de la +asel privind controlul transportului transfrontalier al reziduurilor toxice. !onventia ;atiunilor ?nite asupra dreptului marii , care are prevederi clare privind prevenirea si reducerea poluarii apelor marine de catre structurile antropice de felul platformelor de fora% si exploatare petroliera. Existenta cadrului legal de%a structurat, ca si existenta cadrului institutional si vointa ferma de aliniere la standardele europene, incep sa produca efecte pozitive datatoare de speranta. Zone din Romnia afectate de poluarea cu hidrocarburi petroliere . ,e plan naAional, predominB poluarea cu AiAei asociatB cu cea a apelor sBrate provenite de la sondele de extracAie a petrolului . ,rin acest tip de poluare este dereglat ec ilibrul ecologic al solului Ci apelor freatice pe o suprafaAB de /6(2 a dintre care, puternicexcesiv

1/)( a. ,rocesele fizice care au loc datoritB activitBAii de extracAie a petrolului constau Dn deran%area stratului fertil de sol, Dn cadrul parcurilor de exploatare "suprafeAe excavate, reAea de transport rutier, reAea electricB, conducte sub presiune Ci cabluri Dngropate sau la suprafaAa solului etc.#. 8oate acestea au ca efect tasarea solului, apariAia modificBrilor de configuraAie a terenului datorate excavBrii Ci, Dn final, reducerea suprafeAelor productive agricole sau silvice. ,rocesele c imice sunt determinate de tipul de poluare: & poluarea cu petrol, sau cu petrol Ci apB sBratB "mixtB#$ & poluare ascendentB, descendentB Ci suprapusB. ,e plan naAional, predominB poluarea ascendentB, care se datoreazB, Dn general, spargerii unor conducte sub presiune, scurgerile din acestea putEnd a%unge Dn pEnza pedofreaticB. !apacitatea de reAinere Dn sol a produselor petroliere depinde de conAinutul de argilB, acestea putEndu&se infiltra, Dn general, pEnB la 1)&') cm Ci c iar mai mult, DngreunEd procesul de depoluare. ?n indicator important, care ilustreazB reAinerea acestor produse Dn sol, Dl constituie raportul carbon7azot "!7;#. Fn cele ( %udeAe inventariate "+acBu, !ovasna, -or%, ,ra ova Ci 8imiC# sunt afectate 1(1 a, dintre care, puternic&excesiv sunt afectate /1' a. Fn 8abelul 1 este prezentatB suprafaAa de sol poluatB cu idrocarburi petroliere pe teritoriul =omEniei precum Ci gradul de poluare a acestora. 8abelul 1. SuprafaAa Ci gradul de poluare cu idrocarburi petroliere

9a nivel naAional mai sunt identificate urmBtoarele situri contaminate: & industria extractivB & 11) de situri contaminate cu o suprafaAB totalB de /1/(,26 ectare$ & industria petrolierB "incluzEnd zone de extracAie, separatoare, conducte de transport, unitBAi prelucrBtoare, depozite, batale de deCeuri petroliere, staAii ,E!< etc.# 0 /3/ de situri contaminate cu o suprafaAB totalB de /662,1' ectare. !ele mai afectate zone de la noi din AarB de poluarea cu petrol Ci apB sBratB datoratB exploatBrilor petroliere sunt +orzeCti, <neCti, ,loieCti, iar cele mai mari suprafeAe se DntElnesc Dn %udeAele 8eleorman, +rBila, +i or, Dol%, DEmboviAa, -iurgiu Ci -or%. Studiu asupra procedeelor de depoluare. ,rintre te nologiile variate de remediere a solului disponibile astBzi pentru decontaminarea Ci detoxifierea solurilor contaminate de idrocarburi, se pare cB bioremedierea este una dintre cele mai sigure din punct de vedere al impactului de mediu Ci al costurilor de aplicare. Condiiile de aplicare a bioremedierii. EficienAa metodelor biologice de decontaminare depinde de numeroCi factori, neexistEnd un procedeu standard care sB garanteze succesul Dn orice condiAii. @actorii care influenAeazB bioremedierea solurilor poluate cu idrocarburi sunt factorii c imici, fizici si biologici. Microbiologia solului. +acteriile ocupB un prim loc Dn procesele de bioremediere dar se utilizeazB Ci ciuperci, levuri, alge etc. De cele mai multe ori microflora auto tonB zonei poluate poate constituii baza de microorganisme necesare Dn decontaminare. ,opulaAiile microbiene din siturile contaminate sunt capabile sB degradeze idrocarburi, solvenAi cloruraAi, fenoli, ,!+ "bifenil policloruraAi# Ci diferite pesticide.

+acteriile nu pot degrada toAi contaminanAii, ori ele Di pot degrada prea lent. Gi unii contaminanAi degradabili pot sB nu fie accesibili pentru microorganisme deoarece, spre exemplu, ei sunt prea strEns legaAi de particulele solului . ,entru degradarea completB a idrocarburilor uCoare, sunt necesare mai multe specii de bacterii. ,opulaAiile indigene de bacterii prezente Dn sol conAin amestecul necesar de bacterii pentru a face posibilB degradarea. Fn cazul idrocarburilor mai grele, se adaugB preparate comerciale de bacterii pentru suplimentarea populaAiei de bacterii native. ,entru biodegradarea idrocarburilor petroliere se utilizeazB speciile naturale, existente Dn sol, de tipul Arthrobacter, Achromobacter, Novocardia, Pseudomonas, Flavobacterium etc. Chimia solului. !oncentraAiile de elemente nutritive ";,H# Ci oxigen reprezintB Dntotdeauna un punct c eie Dn fezabilitatea unei operaAii de biodecontaminare. Aportul de oxigen Dn sol accelereazB procesul de biodegradare a poluanAilor organici. Solul oferB numeroase elemente c imice necesare dezvoltBrii vegetaAiei, unele fiind considerate elemente nutritive. ;utrienAii sunt elementele c imice necesare bunei dezvoltBri a microorganismelor, care pot fi clasificaAi Dn micronutrienAi "fierul, cobaltul, nic elul Ci borul# Ci macronutrienAi "azotul, fosforul, calciul, magneziul#. ,entru o dezvoltare Ci o reproducere optimB a microorganismelor implicate Dn procesul de bioremediere trebuie ca la nivelul solului sB fie disponibile cantitBAi suficiente de nutrienAi, iar aceCtia sB fie Dn formele Ci concentraAiile specifice fiecBrui proces . ;ivelele de azot Ci fosfor cerute pentru creCtere sunt estimate pe baza necesarului biomasei bacteriene Ci concentraAiei de idrocarburi. Fn determinarea raporturilor carbon:azot:fosfor "!:;:,# Ci conAinutului de apB, raportul !:;:, de 3)):1):1 pare a fi adecvat, deoarece aproximativ o treime din idrocarburi sunt convertite Dn masB celularB Ci douB treimi Dn bioxid de carbon . Fizica solului - permeabilitatea solului & cu cEt solul este mai permeabil cu atEt sunt mai bune condiAiile pentru aplicarea cu succes a procesului de bioremediere, acest lucru fiind valabil atEt pentru zona nesaturatB cEt Ci pentru cea saturatB$ & p5&ul & afecteazB solubilitatea Ci, prin urmare disponibilitatea componentelor din sol, care pot afecta activitatea biologicB. p5&ul mediului tratat trebuie sB fie cuprins Dntre valorile 6 Ci ', cu valoarea idealB Dn %urul valorii 1$ & temperatura & afecteazB activitatea microbianB din mediul Dncon%urBtor. =ata de biodegradare va Dncetini odatB cu scBderea temperaturii. Solubilitatea contaminanAilor de obicei creCte odatB cu creCterea temperaturii$ cu toate acestea, unele idrocarburi sunt mai solubile la temperaturi scBzute decEt la temperaturi ridicate. 8emperatura este un factor care influenAeazB bioactivitatea astfel DncEt rata de biodegradare a idrocarburilor aproape se dubleazB, la fiecare variaAie de 1)o! peste o temperaturB medie cuprinsB Dntre ( Ci /(o!$ & umiditatea solului & este o proprietate foarte importantB Dn sistemele de tratare a zonei nesaturate, deoarece microorganismele au nevoie de apB ca suport pentru procesul metabolic. Fn procesul de bioremediere umiditatea idealB a solului este de ():. Dintre factorii care condiAioneazB buna desfBCurare a procesului de bioremediere, caracteristicile solului sunt foarte importante, deoarece existB un control redus asupra condiAiilor din mediul subteran, aceste caracteristici sunt prezentate sc ematic Dn 8abelul /. 8abelul /. !ondiAii de mediu care afecteazB degradarea

+iodegradabilitatea produselor petroliere este dependentB de structura c imicB a diferitelor componente. Astfel, cu cEt idrocarburile petroliere sunt mai solubile cu atEt ele sunt mai biodegradabile. Fn plus, idrocarburile cu vEscozitate mare sunt mai puAin biodegradabile din cauza dificultBAilor fizice Dn stabilirea contactului Dntre poluanAi Ci microorganisme, sau Dntre nutrienAi Ci acceptori. Structurile c imice simple sunt mai uCor de degradat decEt structurile ramificate care se degradeazB mai lent. Degradarea idrocarburilor de cBtre microorganisme este Dn general atribuitB bacteriilor, DnsB Ci ciupercile indigene pot realiza acest lucru. Principalele tehnologii de bioremediere a solurilor contaminate cu hidrocarburi. 8e nicile de bioremediere includ un numBr de sisteme ori procese care utilizeazB microorganismele pentru tratarea solurilor Ci apelor freatice pentru degradarea ori descompunerea idrocarburile petroliere "8abelul 3#. +ioremedierea a fost folositB cu succes pentru controlul contaminBrii cu idrocarburi. 8abel 3. 8e nologii principale de bioremediere a solurilor contaminate cu idrocarburi

,rocesul de bioremediere poate fi executat Dn sit sau Dn afara acestuia. ,rocesul in situ este folosit Dn cazurile Dn care excavarea este o soluAie impracticabilB Ci implicB metode ca: biostimularea, bioventilaAia, biosparging sau atenuarea naturalB. Biostimularea implicB aerarea Ci aplicarea unor micronutrienAi Ci biostimulenAi atent selectaAi. Acest proces este eficient cEnd populaAiile microbiene indigene, prezente Dn substrat, sunt Dntr&o cantitate suficient de mare pentru degradarea contaminanAilor Ci dacB aceste microorganisme se pot adapta cu uCurinAB la contaminanAi strBini. Biospargingul este o te nicB de reabilitare, Dn care aerul este in%ectat Dn zona saturatB pentru a stimula microorganismele auto tone. Aerul in%ectat vaporizeazB poluanAii reAinuAi Dn capilarele solului, mobilizEndu&i spre suprafaAB. Fn drumul lor ascendent, poluanAii sunt degradaAi prin intermediul biomasei stimulatB prin aerare Ci aport de nutrienAi. Bioventilaia "IbioventingJ# constB Dn stimularea biodegradBrii Dn situ a poluanAilor din sol, furnizEnd microflorei prezente Dn sol oxigenul necesar metabolismului bacterian. Atenuarea natural sau remedierea intrinsecB este cea mai simplB modalitate de bioremediere, ce presupune nici o altB intervenAie decEt sB demonstreze cB populaAiile indigene existB Ci pot avea acAiune de degardare a poluanAilor Ci sB monitorizeze realizarea procesului de degradare. ,entru bioremedierea ex situ existB diferite te nologii de%a verificate care se pot utiliza atEt pentru depoluarea zonei nesaturate cEt Ci a zonei saturate: metoda IbiopileJ, metoda Iland farmingJ, compostare sau tratarea solului Dn bioreactor. Metoda biopile constB Dn tratarea biologicB a solurilor excavate plasate Dn grBmadB, pe sit sau Dn afara sitului, cu asigurarea unui control a parametrilor cum sunt: concentraAia Dn oxigen, umiditatea solului, conAinutul Dn nutrienAi minerali Ci Dn microorganisme.

Metoda land arming constB Dn depunerea solurilor poluate cu produse organice, adesea de origine petrolierB, pe o suprafaAB pregBtitB Dn avans. Depunerea se face Dntr&un strat de grosime redusB "cEAiva zeci de centimetri# pe zone bine izolate, pentru prote%area subsolului de orice risc de infiltrare "de exemplu prin instalarea unei folii din polietilenB de DnaltB densitate care poate suporta trecerea utila%elor cultivatoare7de aerare#. 8ratarea Dn bioreactor presupune introducerea solurilor poluate condiAionate sub formB de nBmol, Dntr&un reactor, prevBzut cu sisteme de agitare Ci de aerare. Solurile excavate necesitB mai DntEi o preparare mecanicB adecvatB: omogenizare, mBrunAire Ci clasare volumetricB. Compostarea este procesul prin care materialele reziduale organice sunt degradate Dn umus ca produs final. !ompostarea implicB interacAiunea unei varietBAi de microorganisme incluzDnd bacterii, protozoare, actinomicete Ci ciuperci. !ompostarea constB Dn amestecarea solului excavat cu substanAe organice "compost# Ci dispunerea Dn grBmezi trapezoidale "brazde# distanAate Dn mod regulat pentru a favoriza biodegradarea. Se recomandB ca Dnainte de a decide ce metodB de remediere poate fi folositB sB se trecB prin urmBtoarele faze: & identificarea poluanAilor prezenAi Dn acel loc$ & evaluarea riscului pentru oameni Ci mediu luEnd Dn considerare fiecare dintre poluanAi$ & investigarea vitezei Ci dispersiei apei freatice$ & evaluarea cantitBAii de poluanAi localizaAi Dn acel loc$ & analiza metodelor accesibile de degradare fizicB, c imicB Ci bioc imicB ori de atenuare a poluanAilor$ & calculul duratei proceselor de remediere pentru fiecare metodB Dn parte$ & evaluarea costurilor pentru fiecare metodB accesibilB$ & cercetarea reacAiei sociale la metodele propuse$ & alegerea Ci aplicarea celei mai potrivite metode de remediere. Concluzii. EficienAa metodelor biologice de decontaminare depinde de numeroCi parametri, cei mai importanAi fiind: & cunoaCterea poluanAilor existenAi Ci biodegradabilitatea acestora$ & alegerea oxidantului Ci a substantelor nutritive$ & caracteristicile mediului supus depoluBrii$ & tipul microorganismelor utilizate. ,entru biodegradarea idrocarburilor petroliere se utilizeazB speciile naturale, existente Dn sol, de tipul Arthrobacter, Achromobacter, Novocardia, Pseudomonas, Flavobacterium etc. +ioremedierea este foarte eficientB pentru solurile contaminte cu idrocarburi. Metoda este avanta%oasB din punct de vedere al costurilor Dn special pentru solurile contaminate cu idrocarburi petroliere, Ci poate fi uCor integratB cu alte metode de remediere. !u toate acestea, bioremedierea este o te nologie KKspecificB siturilorKK de aceea este necasar Ci obligatoriu efectuarea Dn prealabil a unui studiu de evaluare impact ecologic.

ibliografie +o iltea I "1..6# 0 =eactoare c imice , Ed. ?.,.-. ,loiesti. +ran @lorina , Dincu I. "1..(# 0 Ecologie generala si protectia mediului , ASE , +ucuresti. LLL "1..6# 0 Strategia ,rotectiei Mediului , MA,,M , +ucuresti A.@.,otra "/)1/#&Mournal of Environmental =esearc ?niversitatea 8e nicB din and ,rotection, no.31 & !lu%&;apocantal

Protection

Research

and