Sunteți pe pagina 1din 5

METALE GRELE :

Mercur. Unii compusi ai mercurului precum sublimatul corziv (HgCl2) este cunoscut de mult timp ca fiind toxic. O toxicitate mare o au compusii organomercurici, ca metilmercurul si dimetilmercurul (CH 3Hg si (CH 3) 2Hg. Compusii metilmercurici provoaca anomalii cromosomiale, trec prin placenta din corpul mamei in cel al fatului, afecteaza celulele nervoase ale creerului, provocind grave afectiuni ca orbire, deteriorarea coordonarii nervoase, anomalii psi!ice, moarte. "ecanismul c!imic al acestor procese pare a consta in afinitatea mare a mercurului fata de sulful din moleculele proteice, cea ce afecteaza tranzitul de ioni prin membrane, activitatea enzimatica, activitatea mitocondriilor, etc#. "ercurul este singrul metal care se gasete in toate cel trei medii ma$ore apa, sol, atmosfera. %ursele de mercur sunt naturale si din activitatea umana. "ercurul este folsit mai ales in industria c!imica la fabricarea vopselelor, a !irtiei, a unor pesticide si fugnicide, a produselor farmaceutice, a dezinfectantilor. &a prepararea sodei caustice, de exemplu, la fiecare tona de soda sunt diversate circa 2'' gr. de mercur. O parte din acest produs ramine si in soda care se foloseste si in unele ramuri ale industriei alimentare. O alta sursa de poluare cu mercur o constitue arderea combustibililor fosili. (nual in urma acestui proces in atmosfera nimeresc circa )''' tone de mercur. Contaminarea cu mercur are un caracter global si afecteaza atit mediul terestru, cit si cel acvatic. "ediul natural contine o anumita cantitate de mercur la care vietuitoarele s au adaptat in decursul evolutiei. *ar datorita activitatii umane nivelul global al contaminari cu mercur este in crestere. Cea mai mare parte a Hg provenit din activitatea umana se dega$a in atmosfera, prin migrare si transformare el a$unge in mediul acvatic, unde se acumuleaza mai ales in organisme sub forma unor produsi foarte toxici. +ntoxicatiile cu mercur se produc frecvent in urma utilizarii fungicidelor organomercurice. Cercetari efectuate arata ca toxicitatea mercurului este diminuata de catre %eleniu. %eleniul duce la scaderea nivelui de mercur din organe, si sc!imba legarea sa de care proteinele solubile. ,fectul are loc datorita competitiei intre %e si Hg pentru grupele %H ale proteinelor. Plumbul. (nual pe pamint se extrag peste 2, ) milioane de tone de plumb. +n atmosfera -lumbul a$unge in special odata cu gazele de esapament ale automobilelor dotate cu motoare cu benzina. *in atmosfera plumbul agunge in sol, ape. +n apa de ploaie s au determinat concentrati de .' mg de -b. -b din sol este absorbit de plante, in special de radacini, -b din atmosfera poate a$unge in frunze, de unde consumat de animale poate a$unde la concentratii destul de importante. "amiferele erbivore retin /0 din plumbul consumat. Omul preea plumbul atit prin respiratie, dar mai ales prin alimente.(33' m g1zi). -b este un metal toxic. O parte importanta a plumbului nimerit in organism este acumulata in oase si par, iar o alta parte se acumuleaza in ficat. -b in!iba de!idrogenaza acidului aminolevuluinic din eritrocite, ceea ce provoaca anemie, intoxicarile cronice cu -b duc la tulburari ale sistemului nervos. Cadmiul. (re o puternica actiune toxica asupra organizmelor vii. Cd patrunde in organism prin !rana si prin suprafata corpului si se acumuleaza selectiv in diferite tesuturi, unde se leaga partial de moleculele proteice. +n apele dulci concentratie de Cd este mai mare decit in mari. referat.clopotel.ro

+n apele marine concentratia este mai mare decat in zonele de coasta. +n primele zile ale acestui an, cercetatorii +nstitutului 2ational de Cercetare *ezvoltare *elta *unarii au dat publicitatii concluziile unei investigatii efectuate pe parcursul intregului an 2''' in vederea cuantificarii impactului poluarii in *elta *unarii. %tudiul intreprins de cercetatorii de la institutul tulcean a avut ca obiectiv si determinarea prezentei metalelor grele in apa de pe teritoriul *eltei *unarii, precum si din sedimentele depuse pe canale si de pe fundurile de lac sau de balti. % au facut cercetari si in privinta determinarii existentei metalelor grele in tesuturile pestilor si ale molustelor din zona deltaica. 3rebuie spus ca specialistii de la institutul din 3ulcea efectueaza astfel cercetari la solicitarea "inisterului (pelor, -adurilor si -rotectiei "ediului inca din anul /445. O prima concluzie si cea mai alarmanta a respectivului studiu este aceea ca in apa din *elta *unarii aproape toate metalele grele inregistreaza depasiri semnificative ale valorilor maxime admise de legislatia din tara noastra. *oar manganul este singurul metal greu care se afla, in zonele acvatice din *elta, sub nivelul maxim admis. 3rebuie spus insa ca metalele rare nu inregistreaza concentratii foarte mari in toate zonele din *elta. Conform studiului citat cele mai mari concentratii de fier se afla in apele lacurilor +acub, 6aduculet si %inoe. 7incul depaseste concentratia maxima admisa in lacurile 2ebunu, "iazazi, 8urtuna si 6aduculetu, iar nic!elul a inregistrat cresteri alarmante in apele lacurilor 6osu, 6osulet, 6otundu, 6aduculet, ,rexciuc si +acub. *e asemenea, cadmiul a fost depistat in cantitati alarmant de mari in apa lacurilor %amova, 6otunda, 6osu, "er!ei, %inoe si 6azelm. %emnificativ este si faptul ca respectivele concentratii de metale grele nu s au diminuat nici pe parcursul ultimului an, dupa concentratiile foarte mari inregistrate pe parcursul anului /444. Concluzia specialistilor tulceni este ca aceasta poluare masiva cu metale grele, cu toate ca aceasta a fost semnalata cu cativa ani in urma, s a accentuat brusc in urma razboiului din +ugoslavia si, mai ales ca urmare a bombardamentelor uzinelor c!imice situate pe malul *unarii in zona iugoslava. 9rav este ca respectivele metale se regasesc de$a si in sedimentele de pe fundul lacurilor din *elta. Cantitati mari de nic!el de exemplu se afla pe fundul lacurilor 2ebunu, 8urtuna si ,rexciuc, iar cadmiul depaseste valorile maxime admise in sedimentele 6osu, 6osulet, 8urtuna, 6aduculet, "er!ei. +ngri$orator este si faptul ca unel metale grele, cum este cadmiul, au patruns peste limetele maxime admise si in tesuturile unor specii depistati de catre cercetatorii tulceni in zonele Caraorman si "atita. (ceeasi specialisti sustin ca respectivele metale aflate in cantitati mari in organismul pestilor, ca si in al altor vietuitoare pot conduce la malformatii semnificative. 6espectivele metale afecteaza mai ales sistemul osos al pestilor si pe cel muscular. &a unele specii de peste cum este carasul, de exemplu, au fost depistate in organism cantitati de cadmiu de peste 3 ori mai mari decat nivelul maxim admis de legislatia din tara noastra. (sa stand lucrurile, cercetatorii institutului tulcean trag un serios semnal de alarma asupra efectelor pe care le poate avea poluarea cu metale grele asupra *eltei *unarii. +n noul an cercetatorii respectivi vor solicita atat organismelor de mediu, cat si altor specialisti abilitati sa investig!eze posibilele consecinte ale poluarii zonei deltaice cu metale grele si asupra organismului uman... Zone critice sub aspectul deteriorarii solurilor 7onele critice din punct de vedere al deteriorarii solului sunt: areale largi privind restrictiile de ordin climatic (seceta atmosferica si pedologica), precum si cele cu exces de apa, cu procese de saraturare; eroziunea solului, alunecarile de teren din zonele de deal si de munte, colmatarea zonelor de terase si lunci; degradarea starii fizice si c!imice a solurilor; poluarea de impact de diferite tipuri. parte din aceste terenuri, ec!ipate in trecut cu lucrari de combatere a proceselor respective, continua sa se degradeze, ca umare a deteriorarii amena$arilor respective. referat.clopotel.ro

-robleme deosebite prezinta si solurile afectate de poluare. (stfel, determinarile efectuate in zona <aia "are privitoare la concentratia metalelor grele in soluri au scos in evidenta unele reduceri ale acestora. 3otusi, valorile medii ale acestor concentratii depasesc &imita "axima (dmisa la -b de circa = ori si valorile maxime de 2/ ori. +n cazul Cu, 7n si Cd valorile maxime depasesc &.".(. de /'; 3 si respectiv 5 ori. +ndicele mediu de poluare multipla cu cele . metale grele determina incadrarea arealelor respective la clasa de poluare excesiva (valori mai mari de /=) in stratul ' /' cm ca si foarte puternica in stratul /' 2' cm. >alorile minime ale acestui indice a$unge la 5?,2 in unele areale excesiv poluate. &a aceste consideratii se adauga si accidentul ecologic produs in anul 2''' in zona <aia "are prin contaminarea apelor si a solului cu cianuri provenite din bazine de flotatie. Conditiile de solubilizare specifice solurilor respective (aciditate moderata puternica) fac posibila translocarea elementelor respective din sol in plante, in animale si in organismul uman, ducand la cresterea morbiditatii populatiei afectate, la reducerea starii de calitate a solului si a apelor. (ceste elemente fac necesara constituirea parametrilor de ameliorare a solurilor in astfel de zone, cu sc!imbarea structurii folosintelor inlocuindu se unele din ele cu culturi de plante industriale, dupa luarea unor masuri de reducere a poluarii si a efectelor insotitoare. "entionam ca acest gen de probleme se intalnesc si in zonele Copsa "ica si 7latna. Cercetari efectuate in anul 2''' in cateva zone din sudul tarii au relevat mentinerea poluarii puternice a solului cu metale grele in apropierea unor unitati industriale (%.C.2eferal si %.C. (cumulatorul <ucuresti -antelimon, %.C.3urnu %.(. 3urnu "agurele), precum si poluarea cu fluor in zona (&6O %latina. -oluarea atmosferei cu pulberi in suspensie are multe surse. +n primul rand, industriile metalurgica si siderurgica care elibereaza in atmosfera cantitati insemnate de pulberi, apoi centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de ciment, transporturile rutiere, !aldele si depozitele de steril, etc. 2atura acestor pulberi este foarte diversificata. ,le contin fie oxizi de fier, in cazul pulberilor din $urul combinatelor siderurgice, fie metale grele (plumb, cadmiu, mangan, crom), in cazul intreprinderilor de metale neferoase, sau alte noxe. Concentratiile medii in timp de 2. ore au depasit valoarea C"( (',/) mg1m 3) in 2. de localitati. Cele mai mari valori s au inregistrat la <aia "are ',.=4 mg1m 3 (de 3,/2 ori C"(), "edias ',.)) mg1m3 (de 3,'3 ori C"(), 9!eorg!ieni @ ',.3) mg1m 3 (de 2,4 ori C"(), "iercurea Ciuc @ ',.3. mg1m3 (de 2,?4 ori C"(), 3argoviste @ ',34' mg1m 3 (de 2,= ori C"(), (rad @ ',35? mg1m3 (de 2,)2 ori C"(), *eva @ ',35= mg1m3 (de 2,) ori C"(), <rasov @ ',.2. mg1m3 (de 2,? ori C"(), Odor!eiu %ecuiesc @ ',3.. mg1m 3 (de 2,3 ori C"(), 6m. >alcea @ ',.'' mg1m3 (de 2,5 ori C"(), %uceava @ ',34) mg1m3 (de 2,= ori C"() >alorile concentratiilor medii anuale au depasit C"( anuala (','5) mg1m 3) in 23 localitati (6eia, Caransebes, "oldova, Otelu 6osu, <rasov, Clu$, -loiesti, 8loresti, (zuga, "iercurea Ciuc, 9!eorg!ieni, Odor!eiu %ecuiesc, (rad, 6m. >alcea, 7alau, %uceava, Copsa "ica, "edias, (lba +ulia, 7latna, <aia "are, -etrosani, <rad ). Cele mai mari valori s au inregistrat la 7latna ',/?= mg1m3; (rad @ ',/?? mg1m3 si <rasov ',/)= mg1m3. 2ivelul de poluare cu pulberi in suspensie sau pulberi sedimentabile, se mentine in continuare ridicat pe teritoriul tarii, depasirile C"( (in timp de 2. ore si anuale) inregistrandu se intr un mare numar dintre localitatile monitorizate <azinul 3isei nu este bogat doar in resurse naturale (apa, paduri, minerale), ci si in elemente necesare agriculturii si industriei. +ndustriile miniera (minereuri, petrol), celulozei si !artiei, metalurgica si c!imica pot fi regasite in aceste locuri de mult timp, si au contribuit la poluarea repetata si cronica a apei si mediului (sol, terenuri agricole, plante si animale).

referat.clopotel.ro

-oluarea este locala, transfrontaliera, imediata si toxica; magnitudinea poluarii (de exemplu, in regiunea superioara a 3isei), facandu se totusi diferenta intre efectele poluarii recente si celei istorice, nu a fost evaluata inca, desi exista numeroase studii stiintifice referitoare la subiecte limitate (a se vedea, de exemplu, evaluarea realizata de U2,-, -rogramul referitor la mediu al 2atiunilor Unite si <"38, <aia "are 3asA 8orce. +ncidentul de la <aia <orsa din martie 2''' a demonstrat, mai bine decat incidentul de la <aia "are din ianuarie 2''', ca scurgerile accidentale de deseuri toxice nu reprezinta un caz neprevazut de Bforta ma$oraC sau un accident care nu putea fi anticipat, ci un incident care putea fi prevazut, intre multe alte accidente marunte care puteau fi prevazute si care s au inregistrat in toate tarile de a lungul timpului. 3rebuie accentuat faptul ca aceste evenimente se adauga la poluarea cronica de$a existenta care are, in esenta, trei surse: 1. Poluarea anterioara cu metale grele din rocile naturale (mai ales in "untii "aramuresului si (puseni) 2. Activitatile industriale istorice care au lasat in urma multe mine neinc!ise, zone de productie si depozite neprote$ate, si 3. Poluarea actuala care rezulta din o proasta colectare sau o tratare insuficienta a apelor industriale si a apelor de canalizare municipale. -rin urmare, cele mai multe ape, atat de suprafata, cat si subterane, sunt poluate intr o masura mai mare sau mai mica. +n $udetul %ibiu, zona cea mai afectata in ceea ce priveste calitatea aerului este zona Copsa "ica "edias, situatie determinata de emisiile de poluanti provenite de la %C %ometra %( Copsa "ica, unitate cu profil de metalurgie neferoasa, la care se adauga emisiile provenite de la agentii economici de pe platforma industriala a municipiului "edias (%C ,"(+&U& %(, %C >+36O",3(2 %( si %C 9,6O",* %() . (lte surse poluatoare din $udet sunt in principal traficului rutier intens si statiilor de mixturi asfaltice; %ursele principale de poluare a apelor de suprafata sunt statiile de epurare a municipiului %ibiu si a localitatilor "edias si (vrig, si evacuarile provenite din localitati fara statii de epurare *umbraveni, (gnita, Cisnadie, Ocna %ibiului, precum si o serie de agenti economici si agrozoote!nicia caror statii de preepurare nu functioneaza corespunzator.Un poluator ma$or a raului 3arnava "are este %C %O",36( %(, a carui efluent contine cantitati mari de metale grele -d, Cd, 7n, peste limitele admise, degradarea raului pe un tronson de 2/ Am.; %tarea de calitate a apelor subterane in $udet este afectata de poluarea de tip mena$er si agrozoote!nic ( in localitatile: Cristian, %elimbar, 6uscior, "iercurea %ibiului) si de poluarea industriala ( in localitatile: Copsa "ica, "icasasa, 3arnavioara). -rincipala sursa de poluare a solului din $udetil %ibiu o reprezinta emisiile permanente de pulberi in suspensie si sedimentabile cu continut de metale grele provenite tot de la %C %O",36( %( Copsa "ica, care au determinat in timp acumularea in sol a unor cantitati mari de metale grele. ,misiile de %O2 au dus la formarea precipitatiilor acide care au contribuit la saracirea solului in nutrienti si la solubilizarea si acumularea metalelor grele si in orizonturile inferioare de adancime. 8lora si vegetatia $udetului este afectata de produsii toxici eliminati in atmosfera de %C %ometra %( Copsa "ica, care in timp si au marit raza de actiune si incisivitate asupra acestora, fiind antrenati de curentii de aer si de precipitatiile atmosferice. -oluarea istorica produsa de catre %C %ometra %( Copsa "ica, a avut impact negativ si asupra faunei terestre si acvatice, aceasta influenta manifestandu se prin disparitia unor specii si saracirea populatiilor si prin aparitia unor modificari de ordin patologic.

referat.clopotel.ro

Solurile parcurilor vechi din Bucuresti sunt poluate +n ultimii trei ani, laboratoarele de sedimentologie si paleomagnetism ale 8acultatii de 9eologie si 9eofizica si ale 8acultatii de 8izica au efectuat analize ale solurilor din parcurile Capitalei, din zona soselei de centura, precum si din padurile si zonele necultivate din $urul <ucurestiului. (u fost luate probe din: ? parcuri Celibidac!e (fost "og!ioros), 3ineretului, Herastrau, Cismigiu, &ibertatii, Opera, 3itan si 9radina <otanica; /4 puncte de pe soseaua de centura si . paduri <aneasa, -ustnicu, Cernica si "agurele. *istributia tuturor probelor de sol analizate este prezentata in. -robele au fost colectate din orizontul superior de sol la cca. ) /' cm adancime de la suprafata. *in parcuri si paduri au fost colectate probe atat din interiorul, cat si din marginea acestora, iar in cazul centurii, probele au fost colectate la /' m de drum si la =' m departare. +n acest studiu al solurilor bucurestene au fost folosite metode fizice si c!imice de investigatie: granulometria, susceptibilitatea magnetica, pH ul, continutul de carbon organic, continutul de carbonat de calciu, capacitatea de sc!imb cationic, concentratia metalelor grele. O parte din masuratori au fost efectuate in laboratoarele Universitatii din <ucuresti, iar masuratorile de capacitate de sc!imb cationic si de metale grele au fost realizate in &aboratorul de 9eoc!imie al Universitatii din 3orino, in cadrul programului de sc!imb inter universitar ,6(%"U%. Concluziile acestor studii sunt: concentratia mai mare de -b, Cu si 7n din unele zone este cauzata de activitatile antropice, ele fiind in general mai ridicate in centrul orasului decat in zonele periferice. +n urma calculelor geostatistice au fost obtinute corelatii semnificative pentru elementele -b, 7n si Cu ceea ce sugereaza ca cele trei elemente au aceeasi sursa de provenienta. in zona padurilor, factorii poluanti sunt emisiile de pulberi industriale, mai afectate fiind padurile din estul si sudul capitalei. (stfel, valorile de metale grele obtinute pentru paduri sunt mai ridicate decat valorile de alerta (/'' ppm). Cele mai mari sunt concentratiile de plumb in padurile -ustnicu (/'),2 ppm) si "agurele (/32,. ppm). in zona parcurilor, agentul poluant este traficul rutier si suspensiile industriale sau casnice depuse pe sol. Cel mai intens poluat parc este Cismigiu (cu valori peste /)' ppm pentru -b, 7n), apoi &ibertatii. (mbele fiind parcuri vec!i, reflecta probabil si poluarea din anii in care incalzirea casnica se facea dominant cu carbuni. 3otusi, concentratiile de metale grele din parcuri nu ating valorile de interventie in zonele cu trafic intens @ soseaua de centura si sosele radiale @ se observa, de asemenea, o contaminare cu metale grele, tot fara a a$unge la pragurile de interventie. de a lungul studiului, analizandu se parametrii multipli, colectivul de cercetare a pus in evidenta faptul ca valorile de susceptibilitate magnetica se coreleaza perfect cu cele geoc!imice. (stfel, pe viitor, aceasta metoda (susceptibilitatea magnetica), fiind mult mai rapida si mai ieftina, poate fi aplicata ca o prima etapa de identificare a zonelor poluate, urmata apoi de o detaliere geoc!imica doar in zonele afectate.

/.

2.

3.

.. ).

referat.clopotel.ro

S-ar putea să vă placă și