UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA

FACULTATEA DE STIINTE ALE NATURII SI STIINTE AGRICOLE

SPECIALIZAREA GEOGRAFIE

Industria gazelr naturale in
Eur!a
LECTOR DR.-M LUNGU STUDENT-
ANUL ii
Grupa 3

1
CUPRINS
1.Industria gazelor naturale (aspecte generale)
2.Productia si rezervele de gaze naturale
3.Cercetari geologice- extinderea rezervelor exploatabile
4.Repartitia geografica a productiei de gaze naturale
5.Comertul mondial cu gaze naturale
6.Transportul si stocajul gazelor naturale
7.Carateristicile economice ale productiei de gaze naturale
8.Consideratii economice referitoare la transportul gazelor naturale prin conducte
9.Consideratii economice referitoare la transportul gazelor naturale licefiate la
mari distante
10.Influenta de utilizare asupra economiei unui s!stem pentru transpotat gaze
naturale
11. "epozitarea gazelor naturale
12. "epozitarea subterana a gazlor naturale
13. #ibliografie

2
INDUSTRIA GAZELOR NATURALE (ASPECTE GENERALE)
$azele naturale constituie un amestec de idrocarburi saturate in care
predomina metanul%fiind larg utilizate sub forma de combustibili(avand o putere
calorica ridicata%de &.&''-().&''*cal+m,%arderea completa%lipsita de toxicitate) si
de asemenea%ca materie prima pentru industria cimica-la fabricarea
amoniacului%metanolului%maselor plastice%fibrelor sintetice%cauciucului%negrului de
fum.$azele naturale s-au format%ca si petrolul%din transformarea materiei organice
in procesele de sedimentare proprii bazinelor marine si lacustre%iar dupa unele
ipoteze%din metamorfismul carbunilor bituminosi sau prin procese
vulcanice.Compozitia gazelor naturale depinde in special de trei factori%si
anume-conditiile de temperatura si presiune ale zacamantului%structura geologica
a zonei de extractie si gradul de saturatie la temperatura de iesire din zacamant.
$azele naturale se impart in doua categorii-gazul metan si gazul de
sonda.$azul metan%numit si gaz natural uscat%se gaseste singur in
zacamant%contine o mare proportie de metan (intre ./ si //%/(0) si o cantitate
mica de idrocarburi superioare metanului (etan%butan%izobutan).1acamintele de
gaz metan pot fi situate fie in apropierea unor regiuni petroliere%fie cu totul alte
regiuni (Podisul Transilvaniei din Romania%Podisul 2tavropol si zona 2aratov din
C.2.I.).3xploatarea lui se face cu ajutorul sondelor si este mult mai ieftina decat a
petrolului (de circa 4ori) si carbunelui (de (5ori) deoarece se afla sub presiuni
destul de mari.$azul metan se utilizeaza asa cum a fost extras%fiind supus doar
unor operatii curente de separare mecanica a impuritatilor solide si licide si a
compusilor de sulf (cand ii contin in cantitati mai mari).3le au o putere calorica
ridicata (intre/ 4.'-() 4&'*cal+m,).$azele de sonda%numite si gaze umede sau
asociate%se gasesc in zacamant impreuna cu petrolul si s-au format odata si
impreuna cu acesta.In cadrul zacamantului de petrol%gazele de sonda pot fi
dizolvate in petrol sau se pot gasi liber%formand o cupola deasupra
3
zacamantului%ori un strat gazeifer inclus in acesta.In primul caz alcatuiesc asa
numitul cap de gaz sau gaz-cap.Prezenta gazelor libere in zacamantul
petrolier%sub forma cupolei determina curgerea amestecului de petrol cu gaze in
sonda.6iind un amestec de metan cu etan%propan%butan precum si de alte
idrocarburi saturate mai grele%gazele de sonda au un continut de metan mai
redus decat gazul metan.Procentul variaza intre ./ si /&0.In scimb%dispun de un
continut mare de idrocarburi superioare metanului%mai ales de
etan%propan%butan%ceea ce le confera o mai mare valoare comerciala."in propan si
butan se obtine gazolina%din care se extrag benzene usoare%utilizate in aviatie sau
in alte domenii care necesita carburanti de calitate superioara.Tot atat de
valoroasa este aceasta si in industria petrocimica.$azul de sonda poate fi extras
direct din zacamant%fiind exploatat odata cu petrolul%dar poate proveni si din
rafinarea petrolului (in urma cracarii).
7tilizarea la scara industriala a gazelor naturale a inceput in secolul
8I8%inaintea petrolului."in (44& gazele naturale incep sa fie folosite la
furnale."escoperirea motorului cu ardere interna a conditionat dezvoltarea cu
ritmuri mai accelerate a industriei petrolului%cu atat mai mult cu cat in statele
industriale din 3uropa gazele naturale sunt cunoscute si valorificate mai tarziu-in
9landa%Rusia."e aceea in anul (/5/ productia de gaze naturale era de doar
&:mld.mc.3volutia productiei de gaze naturale in perioada interbelica era dominata
de cativa producatori-Rusia% Romania.In perioada postbelica dezvoltarea industriei
gazelor naturale cunoaste un salt semnificativ%cand sunt descoperite zacaminte
importante in Rusia.In aceasta perioada se obtin progrese insemnate in transportul
si distributia gazelor naturale prin licefiere%in special in constructia gazoductelor
de mari dimensiuni%a vaselor maritime.2e descopera noi folosinte ale gazelor in
industria cimica.Printre marile gazoducte ale lumii%construite dupa al doilea razboi
mondial%poate fi mentionata magistrala euro-siberiana%care alimenteaza un sir de
state europene%inclusiv $ermania% 6ranta% Italia si state din 3uropa Centrala si de
3st cu gaze naturale din Rusia.
Prin urmare%in perioada postbelica gazele naturale%avand un pret de cost
mai redus decat a altor resurse energetice (petrol%carbuni)% a devenit un concurent
4
serios acestora%ajungandu-se la productii substantiale.;stfel%in (/.& productia
mondiala de gaze naturale atinge cota de :'&mild.mc%in (/:'-(':'mild.mc%iar in
(/::-()/<mild.mc.Intre anii(/:/-(/4/ stagnarea economica din majoritatea tarilor
industiale%legata de cresterea preturilor de desfacere%a produs o reducere a
ritmurilor de dezvoltare a industriei respective.;bia in (/4/ se produce o
inviorare%cand sunt extrase (.5'mild.mc.de gaze naturale.In anul (//( pentru
prima data a fost depasita cota de 5'''mild.mc%iar in anul(//< a ajuns la
5:''mild.mc.In anii 4'-/' are loc o crestere treptata a ponderii gazelor naturale
exploatate in conditii submarine%in special in =area #ritanie% >orvegia si Italia.
$azele naturale fiind cunoscute inca din anticitate%cu5''' de ani i.e.n. au
fost transportate prin conducte de bambus spre locurile de utilizare.3le au fost
semnalate sub forma focurilor nestinse si sub forma unor iviri aproape de
suprafata.3xploatarile gazelor in Romania si in unele tari din 3uropa de ?est s-au
extins dupa (/<&.In Transilvania%in (/'4%la 2armasel este instalata prima sonda.
$azele naturale se pot transporta la mari distante cu ajutorul conductelor (cu
diametrul cuprins intre 5'cm si (%<'m)%iar pe apa cu nave speciale numite
metaniere sub forma de gaze naturale licefiate (procedeu inventat de 6arada!%in
(44)%prin care gazele naturale aduse la temperatura de -(.'@C%isi reduce volumul
de .'' de ori si devin licide).
PRODUCTIA SI REZERVELE DE GAZE NATURALE

3xploatarea industriala a gazelor a inceput in preajma anului (44'%cand s-
a inregistrat o productie de (%. mld.mc.Pana la cel de al doilea razboi mondial
productia a crescut relativ lent.7lterior%intensificandu-se exploatarile in unele tari
mai veci producatoare (C2I% Romania% Italia)%precum si inceperea ori extinderea
acestora in multe tari sau zone geografice%productia de gaze naturale a sporit
considerabil%ajungand pana in anul 5''' la 5 <4)%:mld.mc.
5
7tilizarea industriala a gazelor naturale a inceput din anul (/)' sub forma
unei industrii firave.9data cu intrarea in circuitul economic%gazele naturale au
devenit din ce in ce mai solicitate de consumatori%datorita avantajelor tenologice
si energetice pe care le prezinta.7rmare a cresterii continue a consumlui%se
observa o preocupare permanenta pentru dezvotarea cercetarii geologice in
vederea descoperirii de noi surse si a cercetarii tenologice in scopul valorificarii
superioare a acestei forme de energii primare.Productia de gaze naturale s-a marit
putin intre cele doua razboaie mondiale.Intensificarea prospectiunilor gazeifere si
extinderea ariei de exploatare in numeroase tari europene%au determinat o
crestere mai accentuata a productiei pana la primul soc petrolier.3volutia
productiei devine sinuasa pana la cel de-al doilea soc petrolier%inregistrand ulterior
o crestere reletiv constanta.5/0din din productia mondiala este obtinuta de C.2.I.
(5&0 de Rusia).
2ub aspectul productiei de gaze naturale%pe regiuni mari ale globului%se
remarca fostul spatiu economic sovietic unde ponderea cea mai importanta revine
6ederatiei Ruse (primul producator mondial)%cu exploatari importante in bazinele
gazifere 9renburg (din sudul 7ralului)%2aratov%2tavropol si Peciora."upa al doilea
razboi mondial au fost descoperite zacaminte valoroase de gaze naturale in partea
asiatica a Rusiei.Cele mai mari zone gazeifere de pe continentul european sunt
amplasate in vest (9landa%=area #ritanie%$ermania)%in nord (>orvegia) si in
partea central sudica (Romania).
1acamintele de gaze naturale nefiind uniform distribuite pe suprafata
globului se prezinta repartitia procentuala a rezevelor mondiale in raport cu
populatia zonelor geografice respective.9 mare cantitate din rezervele de gaze
naturale se afla in zone indepartate%in tari cu o industrie mai putin dezvoltata%fapt
care a determinat organizarea transportului de gaze la mari distante pentru
ecilibrarea balantelor energetice si satisfacerea cererii marilor consumatori din
tarile cu industrie puternic dezvoltata.
Pe tari%cel mai important producator european este 9landa%cu exploatarile
din platforma continentala a =arii >ordului (Placid).3a asigura in totalitate
consumul intern si exporta cantitati relativ mari de gaze in tarile vecine%mai ales in
6
$ermania.9landa este urmata de =area #ritanie%care detine cele mai importante
zacaminte in platforma continentala a =arii >ordului (structurile gazeifere de la
?i*ing Aest 2ole%Beman #an*).$azele naturale din =area #ritanie au modificat
mult balanta energetica a acestei tari prin reducerea substantiala a ponderii
carbunilor.

CERCETARI GEOLOGICE-extinderea rezervelor exploatabile
Cresterea consumului de gaze naturale a condus la o permanenta
intensificare a descoperirii de noi zacaminte naturale.In 3uropa 9ccidentala au fost
descoperite zacaminte in =area >ordului%in zonele maritime britanica si
norvegiana care asigura ()-(<0din totalul de energii primare a tarilor din aceasta
zona.Compozitia gazelor naturale variaza considerabil de la o zona la alta% in
3uropa gazele contin metan in special in proportie de /40Raportul dintre
componenti se poate scimba in functie de structura si compozitia noilor zacaminte
descomerite.Rusia este tara cu cele mai mari zacaminte din lume ale carei rezerve
se pot ridica in viitor la cifre uriase si va putea influenta sensibil raportul dintre
ponderea gazelor asociate si metan%balanta consumului mondial de gaz metan si
politica energiilor primare.In afara zacamintelor clasice de gaze naturale mai exista
o alta rezerva de gaze si anume idratii de gaze naturale.;ceasta descoperire a
idratilor a dus la extinderea studiilor geologice pentru descoperirea de noi
zacaminte de idrati de gaz si la dezvoltare cercetarii privind valorificarea
superioare si economica a acestor zacaminte.Totusi posibilitatea descoperirii de
noi resurse de gaze naturale sub forma de idrati de gaze o reprezinta in special
subsolul maritim.;flate la adancimi mai mari de 5''-.''m%se apreciaza ca cca
/'0 din suprafata totala a acestor zone sa devina sursa potentiala de idrocarburi
a viitorului.
7
REPARTITIA GEOGRAFICA A PRODUCTIEI DE GAZE
NATURALE
3xtractia industriala a gazelor naturale a inceput spre sfarsitul secolului al
8I8-lea ((44') in tarile in care se impusesera deja in productia de petrol-Rusia%
Romania.Productia a evoluat lent peste o jumatate de secol%incepand sa creasca
dupa anul (/:&."in anul (/4'%productia mondiala a crescut accelerat ca urmare a
crizei petrolului%crestere care s-a ponderat insa incepand cu (//'%datorita politicilor
economice de diminuare%in general%a consumurilor energetice ale tarilor puternic
industrializate.
COUNITATEA STATELOR INDEPENDENTE%principala
producatoare mondiala de gaze naturale%detine cele mai mari rezerve din lume
(cca ):0 din rezervele sigure).Intre anii (/4: si (//& productia tarii a depasit
:''mrd.m,% cu un maxim in (//' de peste 4(&mrd.m,.7lterior productia a scazut
treptat pana la ../mrd.m,%in anul (//4 (din care &/(mrd.m,in Rusia).Productia
este asigurata in cea mai mare parte de trei tari membre ale C2I-Rusia%
7zbe*istan% Tur*menistan.Repartitia geografica a rezervelor de gaze naturale se
aseamana%in ansamblu%cu cea a campurilor petrolifere.Pe teitoriul acesteia exista
exploatari in Povolgia (2aratov)% Podisul 2tavropol(2tavropol)%#azinul Peciora(?oi-
?oj).7rmeaza apoi 7craina (2ebenlinca%"asava%9renburg).
6olosirea pe scara larga a gazelor naturale%atat in consumul energetic%cat si
ca materie prima in industrie%a determinat construirea pe teritoriul C2I-ului a unei
vaste retele de gazoducte.;sa sunt de exemplu%magistralele-2aratov-=oscova
(4)'*m)% 2traropol-Rostov-?oronej-=oscova (()''*m)."ispunand de o importanta
retea de conducte de transport si distributie a gazelor naturale%C2I exporta gaza
naturale mai ales in 3uropa (indeosebi in tarile 3uropei Centrale si de 3st%dar si in
$ermania si 6ranta.3uropa 9ccidentala concentreaza zacaminte si exploatari de
gaze naturale atat pe continent%cat si in zonele submarine marginase.2e impun%in
special%zacamintele din =area >ordului%cu mari rezerve%constituite din gaze de
8
sonda.3xploatarea lor este insa ingreunata de marimea valurilor%care ajung pana
la )'m%precum si de intensitatea vanturilor.
In partea europeana%exploatarile de gaze naturale se afla pe teritoriul
7crainei-in partea de nord a tarii (in zona subcarpatica aflata la cursul superior al
>istrului)%in regiunea orasului Poltava din Campia >iprului%in nordul Peninsulei
Crimeea%in Campia =arii >egre%in zona bazinului carbonifer "onbas%in sudul
7crainei%la Cebelin*a.Tot in partea europeana%dar pe teritoriul Rusiei%zonele de
extractie sunt numeroase-regiunea ?olga-7ral%cu exploatari in sud-vestul
7ralului.9 alta regiune este Tiumen-7*ta-Peciora%se afla in bazinul idrografic al
fluviului Peciora si in zona lui de varsare%inclusiv pe platforma submatina a =arii
Cara.In partea asiatica a C2I exploatarile de gaze naturale sunt mai ales in
Rusia%in regiunea 2iberiei de ?est%pe cursul inferior al fluviului 9bi.C2I dispune de
o importanta retea de conducte si distributie a gazelor naturaleD5:' '''*m% din
care numai reteaua de transport insumeaza(&& '''*m.3xporta gaze naturale mai
ales in 3uropa (indeosebi in tarile 3uropei Centrale%precum si in $ermania si
6ranta) si in Eaponia.
AREA !RITANIE a inceput extractia gazelor naturale in (/.:Dinsa
descoperirea in ultimele decenii a unor importante zacaminte de gaze naturale in
=area >ordului (cca .('mld.m,)%a facut ca aceasta sursa de enegie sa joace un
rol din ce in ce mai mare in industria energetica a =arii #ritanii.1acamintele
submarine sunt exploatate =area >ordului% la 6rigg%pe platformele din largul
coastelor 2cotiei% la ;udre!% FeGet% Beman%Indefatigable%in largul coastelor ;ngliei
si in =area Irlandei%la 2out =orecambe.3le sunt legate de terminale amplasate
pe litoral%printr-o retea denda de conducte.Peste /'0 din productia nationala de
gaze naturale este destinata consumului intern.
OLANDA% care a inceput exploatarea gazelor in (/&'%a ajuns astazi o
mare producatoare mondiala%cu cei cca .:%4mld.mc (5''') si in acelasi timp%alaturi
de >orvegia%una dintre principalele furnizoroare de gaze naturale ale 3uropei
9ccidentale.;ceasta tara dispune de mari campuri gazeifere atat in zona
uscatului%cat si in platforma submarina a =arii >ordului.7nul dintre cele mai mari
zacaminte ale tarii%dar si printre cele mai mari ale lumii se afla la $roningen%fiind
9
descoperit in (/.'%in provincia cu acelasi nume din nord-estul tarii%unde exista
exploatari si la 2locteren si ;ssen.$azele naturale se mai exploateaza si in
provincile 6riesland%9landa de >ord%"rente si 9vreijssel.Importante extractii
gazeifere sunt in zona submarina a =arii >ordului din nord-vestul tarii.9 retea
densa de conducte leaga centrele de extractie cu $ermania%#elgia%6ranta%3lvetia
si Italia pe care 9landa le aprovizioneaza cu gaze naturale."e astfel%un mare
sistem de conducte pentru transportul gazelor naturale din =area >ordului (Te
1eepipe 2!stem) se afla in constructie%lungimea fiind de (.&''*m si va avea
terminale in =area #ritanie (2t 6ergus)%>orvegia (Troll)%$ermania (3mdem) si
9landa (1eebrug).
NORVEGIA a inceput exploatarea din anul(/:4 si s-a impus ca o mare
producatoare insemnata a continentului (&(mrd.m,) si exportatoare catre tarile
7niunii 3uropene%indeosebi $ermania.3xploatarile norvegiene se efectueaza in
=area >ordului%pe platforme la Troll% 6rigg% 2leipner% 3*ofis*.
Troll%unul din cele mai bogate zacaminte submarine din lume (rezerve de
cca (<''mrd.m,)%aprovizioneaza cu gaze naturale 6ranta% 2pania% $ermania%
9landa% #elgia% ;ustria %printr-o serie de conducte%cu lungimi de-.<'*m
(3uropipe() pana la 3mden ($ermania)% 4('*m%pana la 1eebrugge (#elgia)%
4.'*m pana la "unHerHue (6ranta).
DANEARCA valorifica gazele naturale din =area >ordului% la
zacamintele de la Farald% Roar% 2*jold.
GERANIA"cea mai mare importatoare europeana isi dezvolta continuu
consumul pe baza exploatarii intensive a rezervelor interne si a extinderii
importului din tarile 3uropei 9ccidentale.Rezervele de gaze naturale sunt
concentrate in principal in nordul tarii%indeosebi in zona dintre Aeser si 3ms
(cca/'0 din rezervele nationale de gaze).Cat priveste distributia procentuala a
utilizarii gazelor naturale pe principalii consumatori% se constata ca industria detine
<'0% uzul casnic cca 540% industria energetica 5)0 si celelalte ramuri /0.$aze
naturale se mai exploateaza si din landurile >iedersacsen
(Folte%Fegslage%"atlingen)% Turingen (=ul% Bangensolza) si #randenburg
(?estrup%Rudersdorf%2taa*oG).
10
ITALIA# ca urmare a descoperirii unor importante zacaminte in partea de
nord a tarii%Italia a devenit o mare consumatoare de gaze naturale."esi productia
realizata in (//:%de 5'mld.m,%nu acopera necesarul intern% ponderea acestei
surse in balanta energetica a tarii este relativ ridicata (cca ((0)% ca urmare a
intensificarii importului de gaze naturale%mai ales in C2I%9landa.Principalele
exploatari sunt controlate de 6irma 3ni% care detine cca /:0 din productia de gaze
naturale a Italiei.Campurile cele mai importante se afla in Campia Padului
(provinciile Bombardia si 3milia-Romagna) cu centrele- Pavia% Cremona% Ravenna%
Regio 3milia% Coreggio.Ba acestea se adauga o serie de centre din Italia
Peninsulara (Iesi% 6rosinone% 6errandina) si 2icilia (Catania% $agliano).In platforma
submarina din nordul =arii ;driatice se extrag gazele naturale la ;melia% #arbara%
6ratello.Productia interna nu acopera consumurile%Italia fiind nevoita sa apeleze la
importuri%in principal din 9landa si >orvegia.Pentru transportul gazelor naturale s-a
dezvoltat o retea de cca (<& '''*m %din care &4:*m in 2iciliaDdoua conducte
submarine leaga 2icilia de tarmul ;fricii%de orasul Tunis pentru importul de gaze
naturale din ;lgeria si Bibia.
FRANTA#desi productia de gaze naturale obtinuta este relativ modesta
()%5/ mld.m, in (//')%6ranta este permanent preocupata de extinderea utilizarii
acestei surse de energie.7n fapt edificator in acest sens il reprezinta insasi
cresterea continua a consumului intern de gaze naturale%de la <mld.m, in (/.'% la
peste )( mld.m, in (/4'.;ceasta crestere s-a facut pe baza dezvoltarii productiei
interne% dar mai ales prin intensificarea importului in 9landa sau zona =arii
>ordului.Principalele exploatari se afla in sud-vestul tarii% unde se remarca
centrele-BacH% Pau% 2t =arcet.In perspectiva%6ranta conteza pe exploatarea
zacamintelor potentiale in zona Pirineilor si din teritoriul national al =arii >ordului.
!ULGARIA importa cantitati importante de gaze naturale% petrol si
fier.ESTONIA# economia e bazata pe importuri de combustibili precum gaze
naturale si petrol.GRECIA are o economie dezvoltata dispunand de una din cele
mai mari flote comerciale din lume."ispune de bogate minerale de carbuni%petrol
dar si gaze naturale.
11
EUROPA OCCIDENTALA dispune de cea mai densa retea de
transport si distibutia a gazelor naturale% remarcandu-se cadrul ei =area #ritanie%
$ermania% 6ranta% 9landa% Italia.1acaminte cu gaze naturale se mai gasesc si in
alte tari europene precum- 7ngaria (in Campia Tisei)%Polonia (in Carpatii flisului si
depresiunea 2andomierz) %ex Iugoslavia (in ?oivodina)%;ustria (in bazinul ?ienei).
In ROANIA" gazele naturale constituie una dintre rezervele naturale ale
subsolului cu o importanta deosebita%daca se au in vedere rezervele relativ
apreciabile%productia%ponderea energetica si vecimea exploatarii.In tara noastra
se extrag atat gazul metan de o mare puritate si cu un continut in metan de /4-
//%:0%puterea calorica este cuprinsa intre 4 &''-/ &''lval+m,% cat si gazele
asociate sau gazele de sonda din structurile petroliere.Rezervele de gaze naturale
au fost estimate la &<)mrd.m,.Productia a scazut continuu%de la 5<%4 mrd.mc in
(//( (55%( in (//5D 5(%) in (//)D (/%& in (//<D (/ in (//&D (4%( in (//.) la (4%'
mrd.mc in (//:.;ceasta productie este realizata prin intermediul a ) :'' de sonde
(din care ) )'' sunt in "epresiunea Transilvaniei) situate pe (&' de structuri
gazeifere cu adancimi de pana la 5 '''-)'''m.Productia este insuficienta fiind
necesare importuri ce provin% prin conducte% din 7craina si Rusia.Peste )' ''' de
conducte asigura extractia%transportul si ditributia gazelor naturale% din care (( '''
*m de conducte magistrale si peste < ''' de statii de reglare si masurare a
gazelor prin care se asigura furnizarea acestora in intreaga tara.Teritoriul
Romaniei este tranzitat de <'' *m de conducte de gaze naturale."e
asemenea%pentru inmagazinarea gazelor naturale sunt amenajate patru depozite
subterane.In prezent% gazele naturale detin cca<'0 din balanta energetica a tarii%
fiind utilizate ca materie prima in industria cimica (#orzesti% #razi% ?ictoria%
6agaras% Tarnaveni% Isalnita% Turda% Targu-=ures).Prima sonda de extractie a
gazului metan a intrat in exploatare in (/'4 la 2armasel%iar in (/'/ au intrat in
exploatare sonde la 1au de Campie%2incai%2aros%Copsa =ica.$azul de sonda a
fost captat%tot in (/'4 la #ustenari.In (/(5-(/() se construieste o conducta pentru
transportul gazului metan intre 2armasel si Turda% care a fost prima de acest fel in
3uropa% iar in (/(4 la Turda se aprinde prima lampa cu gaz metan pentru
iluminatul public.
12
$azul metan% care formeaza cea mai mare parte a rezervelor romanesti%se
afla cantonat in structuri geomorfologice sub forma de cupola%boltiri numite domuri
in Podisul Transilvaniei.In aceasta zona% din cele .: campuri gazeifere% &< au fost
identificate dupa (/<4.In Podisul Transilvaniei extractia se face numai in doua
areale.7nul este situat intre =ures si cele doua 2omesuri (2omesul =are si
2omesul =ic)%un tinut deluros cu altitudini in jur de &''m% numit Campia
Transilvaniei% cu centrele- Puini% 2armesu% Budus%2angeorgiu de Campie si Ceanu
=are. ;l doilea areal de extractie a gazului metan se afla la sud de =ures% in zona
colinara (&''-.''m) a podisului Tarnavelor% cu centrele-"eleni% #azna% Copsa
=ica %>ou-2asesc% 6ilitelnic% >ades% "umbravioara% =iercurea >irajului%
2angeorgiu de Padure% Cristuru 2ecuiesc.
$azele de sonda dispun de un procent de metan cuprins intre:'-/&0 si de
o putere calorica cuprinsa intre & '''-() '''*cal+m,.$azele de sonda se
exploateaza in structurile petrolifere din urmatoarele regiuni-2ubcarpatii $etici si
Podisul $etic-#oldesti% #otesti% Ciuresti% #arbuncesti% aflate la est de raul 9lt si la
"ragasani% #ustucin% 1atreni% Ticleni% #ibesti la vest de 9ltDCampia Romana in
zonele 7rziceni-$alati (7rziceni% Eugureanu% Padina% Biscoteanca% 9prisenesti-unul
dintre cele mai mari% Independenta)% ?idele (?alea Plopilor)% Craiova ($ercesti%
Isalnita)% la contacul 2ubcarpatilor cu campia ($ura 2utii% ;ricesti% =anesti si
6inita). In aceasta regiune% pe langa extractiile de gaze de sonda sunt si unele de
gaz metanDin Campia de ?est gazele de sonda se exploateaza la 9rtisoara%
2atcinez% #iled% Calacea si ;bramut% iar in 2ubcarpatii =oldovei% la 2ecuieni%
#alcani% #eresti-Tazlau%precum si in Podisul =oldovei la $aiceanca si $lavanesti.


COERTUL ONDIAL CU GAZE NATURALE
CIt priveJte comerKul cu gaze naturale% el este relativ redus% datoritL
dificultLKilor de ordin tenic legate de transportul lor. TotuJi% comercializarea
13
internaKionalL a gazelor ia o amploare crescIndL% nefiind afectatL de consecinKele
crizei petroliere.
Mn anul (/// au fost comercializate pe piaKa mondialL circa <)' miliarde m
)
de gaze naturale% transportate% Nn principal% prin gazoducte ()5: miliarde m
)
)% iar -
restul pe calea apei cu nave specializate sub formL licefiatL.
"in grupa KLrilor exportatoare de gaze naturale fac parte (Nn miliarde m
)
%
5''')- Rusia (()'%') - spre KLrile europeneD9landa (<&%') Ji >orvegia (<'%').Printre
cei mai mari importatori de gaze naturale la nivel global se remarcL (5''')- 2.7.;.%
(/:%& miliarde m
)
)% deJi are o producKie foarte mare% $ermania (:.%' miliarde m
)
)%
Eaponia (.<%' miliarde m
)
)% Italia ():%& miliarde m
)
)% 6ranKa ().%) miliarde m
)
) Ji
alte state dezvoltate% precum Ji statele cu economia Nn tranziKie (cu excepKia
Rusiei). In comparatie cu petrolul%ponderea gazelor naturale comercializate este
mai redusa ((.0 din productia mondiala)% datorita dificultatilor de transport si
stocaj.1acamintele submarine furnizeaza un sfert din gazele comercializate pe
glob.
TRANSPORTUL SI STOCA$UL GAZELOR NATURALE

$azul natural poate fi transportat si stocat in stare gazoasa sau
licefiata.Transportul in stare gazoasa se efectueaza prin intermediul conductelor
care ating diametre de peste ( 5''-( <''mm.In scopul consumului si transportului
prin conducte%gazul natural brut%extras din zacamant%este tratat%pin eliminarea
completa a particulelor licide si a compusilor acizi sau toxici% precum idrogen
sulfurat.Primele doua producatoare mondiale de gaze naturale dispun de retelele
cele mai vaste de conducte%cu lungimea de peste ('' '''*m% in C2I si peste &''
'''*m in 27;.Conductele cele mai lungi sunt intre C2I (9renburg) si ex
Ceoslovacia (< 4''*m).Tarile puternic industrializate%cu rezerve limitate%recurg la
importul resurselor de energie din regiuni geografice situate%uneori%la distante
mari%separate de centrele de consum prin intinderile 9ceanului Planetar.;cest
fenomen a dus la dezvoltarea intensa%in ultimele decenii% a tenicilor de
14
licefiere%a transportului si stocajelor gazelor naturale in stare licida.Transportul
maritim al gazelor licefiate%solicita investitii mari pentru constructia navelor
specializate%deosebit de complexe din punct de vedere tenic.Productia si
distributia gazelor naturale licefiate necesita% de asemenea% uzine de
licefiere%instalatii de stocaj si regazeificare%terminale%conducte.
Prima incercare de licefiere a gazelor naturale a fost facuta in timpul
primului razboi mondial%in 27;%industria si exportul gazelor in stare licida s-au
dezvoltat odata cu intrarea in functiune%in anul(/.<% a uzinei de licefiere de la
;rzeG (;lgeria).2tocajul gazelor naturale a fost impus de asigurarea unui ecilibru
intre productie si cerintele consumatorilor.In 3uropa%gazul natural este stocat in
anticlinale cu strate impermeabile%saline%rezervoare metalice.Capacitati importante
de stocaj sunt in C2I%6ranta%$ermania%9landa.

CARACTERISTICILE ECONOICE ALE PRODUCTIEI DE
GAZE NATURALE
Cu toate ca gazul natural este cunoscut de mai bine de ('' de
ani%exploatarea si utilizarea sa a fost limitata pana in ultimii ani numai la
consumatorii din tara producatoare sau apropiata zacamintelor."istanta de la
surse la consumatori a fost unul din obstacolele de baza extinderii consumului% in
consecinta a productiei de gaze naturale."ezvoltarea tenicii de transport pe
conducte si in containere%denumite metaniere%pe mari si oceane a permis insa
cresterea continua a productiei si a consumului de gaze naturale.Caracteristicile
exploatarii si transportului gazului natural sunt analoage exploatarii petrolului dar
se deosebesc prin doua caracteristici principale%si anume-procedeele de
exploatare a zacamintelor de gaze naturale sunt mai simple decat cele pentru
petrol%dar costurile de transport si depozitare ale gazelor naturale sunt mult mai
mari decat pentru idrocarburile licide ciar si in conditiile in care s-au realizat
progrese in tenica transportului si depozitarii gazelor naturale.2e remarca pe glob
15
ca industria prelucrarii gazelor naturale este influentata de distanta dintre sursa si
consumatori si in consecinta de costurile aferente transportului.
;ceasta caracteristica importanta a consumului a influentat mult competitia
dezvoltarii tenologiilor de prelucrare dintre idrocarburile licide si gazul
metan.;ceasta restrictie impusa industriilor tenologice de prelucrare a gazelor
naturale a produs controverse de natura speculativa si insuficient fundamentale
stiintific deoarece se confunda avantajul transportului petrolului de la distanta cu
avantajele prelucrarii tenologice%iar tarile dezvoltatate tenologic fiind lipsite de
surse potentiale de gaze naturale au limitat total dezvoltarea pe aceasta linie.In
7R22 s-au realizat primele conducte cu diametre mari de cca (-5 m si pe distante
mari de ordinul miilor de *ilometri.Construirea unor asfel de conducte a facut
necesara punerea la punct a unor tenici speciale de constructii si
montaje%reusindu-se o reducere substantiala a costurilor de transport."e
asemenea s-au elaborat si unele tenici speciale pentru excavarea rapida a
santurilor pentru conducte si sudori automate in dezvoltarea transportului maritim
si submarin.
Pentru a transporta gazul natural de la mare distanta sunt necesare
urmatoarele operatiuni-extractia%tratarea%care consta in eliminarea urmelor de
apa%separarea idrocarburilor superioare%eliminarea agentilor corozivi dintre care
compusii de sulf sunt pe primul loc.Pentru realizarea acestor faze sunt necesare%in
general doua tipuri de instalatii-pentru desulfurare si dezbenzinare."upa tratarea
primara%gazul se transporta la marii consumatori sub forma de gaz comprimat pe
conducte%licefiat prin conducte sau cu tancuri speciale care pot fi confectionate
pentru transportul marin sau terestru."eoarece intre diversii consumatori si zonele
cu rezerve potentiale sunt distante si solicitari diferite%s-au dezvoltat diferite
variante de transport.Totusi trebuie remarcat ca varianta transportului gazului in
stare licefiata este mai economica."ezvoltarea tenologiilor de transport la mare
distanta a descis noi perspective productiei si consumului de gaze naturale si
deci a tenologiilor de prelucrare si consum.
16
CONSIDERATII ECONOICE REFERITOARE LA
TRANSPORTUL GAZELOR NATURALE PRIN CONDUCTE
Transportul gazelor naturale prin conducte este mai scump decat
transportul produselor petroliere.Conductele de gaz trebuie dimensionate la
presiuni de lucru mari deoarece presiunea de transport a gazelor e mare%in special
datorita caracterului fluctuant al consumatorilor.$azele naturale avand si
consumatorii energetici direct cuplati la retea%fara rezerve tampon%este necesar ca
reteaua de transport sa fie dimensionata pentru a putea prelua fluctuatiile ca
debit.9 alta caracteristica prin care transportul gazelor naturale pe conducte se
diferentiaza fata de petrol o constituie continutul de energie%care este (+< fata de
petrol pe unitatea de volum transportata.Pentru transportul gazelor naturale prin
conducte pot fi luate in calcul doua cazuri limita referitoare la o cantitate data de
gaze transportate si anume-diametru mare si presiune mica sau diametru mic si
presiune mare.
7n caz special in constructia de conducte il constituie transportul gazului
natural in zonele maritime.In aceste conditii costul montarii conductelor sub mare
poate fi de cateva ori mai ridicat decat pe sol%putand ciar sa duca la operatii de
transport in cantitati inferioare de gaz si la presiuni mai mari decat ar fi fost normal
la suprafata.Pentru adancimi mijlocii%ca cele existente in =area >ordului%raportul
de cost intre conductele instalate in camp descis si pe fundul marii este de
(+).Totusi%cand necesar sa se monteze conducte la adancimi de 5''-)''m si mai
mari%conditiile economice pot fi mult mai diferentiate.Controlul retelei de conducte
de gaz este complex.Pe portiuni de inalta si joasa presiune se realizeaza controlul
in totalitate dupa programe pe ordinatoare care permit efectuarea unor scimbari
dinamice pe retea.Printre alte functiuni%analiza dinamica face posibila
determinarea efectivelor la variatii sau caderi de alimentare in timp util si se pot lua
masuri adecvate.;vantajele utilizarii gazelor naturale si perfectionarea tenologiei
de transport au condus la realizarea unor proiecte de transport la mare distanta.In
acest sens se mentioneaza retelele dintre Rusia cu Polonia%Ceoslovacia cu
17
;ustria%$ermania%6ranta%Italia si #ulgaria%retelele dintre 9landa si
$ermania%#elgia%6ranta.

CONSIDERATII ECONOICE REFERITOARE LA
TRANSPORTUL GAZELOR NATURALE LIC%EFIATE LA
ARI DISTANTE

Cu toate progresele considerabile realizate in tenologia de constructie a
conductelor de transport a gazelor si cu toate ca%in prezent acest mijloc de
transport se foloseste pentru //0 din gazul natural consumat in 3uropa%precum si
in alte continente%depasirea barierelor oceanice si%deci posibilitatea fizica de a
realiza scimbari la nivel interacontinental%a fost posibila numai odata cu
dezvoltarea unor tenologii speciale care au facut posibil transportul gazelor
naturale pe cale maritima.Realizarea transportului maritim se poate face numai
sub forma licida%deoarece in stare gazoasa acest transport nu ar fi fost niciodata
economic%intrucat cantitatea de energie transportata ar fi fost de ( ''' de ori mai
mica decat cea corespunzatoare petrolului.Prima problema care trebuia rezolvata
era licefierea gazelor in conditii de presiune normala%fapt ce necesita o
temperatura de -(.'@C."in punct de vedere teoretic%licefierea nu prezinta
probleme deosebite.Inca din anul (/(: se reusise sa se realizeze licefierea
gazelor naturale%dar mentinerea gazului in stare licida pe parcursul
transportului%comportarea metaleleor si materialelor izolatoare la aceste
temperaturi nu erau inca rezolvate.Ba sfarsitul anilor (/)'%licefierea a inceput sa
se foloseasca in 27; in conditii economice dar numai pentru depozitarea
temporala a gazului.3xperienta exploatarii unui depozit de gaz natural licid ($>B)
realizata in 27; a necesitat 5' de ani pentru a fi aplicata in domeniul transportului
de gaze.
=ajoritatea vapoarelor ce transporta gaz natural licid folosesc
turbine clasice cu vapori ca sistem de propulsare%dar se afla in studiu folosirea de
turbine cu gaz care vor folosi drept combustibil o parte din propria incarcatura a
18
vaporului si care vor prezenta importanta avantaje economice.Rezervoarele de
gaze naturale licide sunt in general de doua tipuri-tancuri autostabile
independente si%cu o forma prismatica sau sferica%si rezervoare cu o membrana
proiect de comercializare a gazelor naturale licide sunt cele care deriva din
economiile realizate in generala la constructia vapoarelor%dat fiind ca tendinta
actuala este acea de a construi unitati de transport din ce in ce mai mari.Proiectele
pentru Consortiul 3uropean si 3l Passo sunt cele mai imporatante operatii de
vanzare a gazelor naturale licide semnalate pana in (/4'.In domeniul licefierii
au fost obtinute progrese importante%intrucat capacitatea totala a uzinelor s-a
dublat.Punctul terminus al lantului de transport maritim al gazelor naturale il
constituie punctele de receptie si regazeificare%in care elementele cele mai
importante sunt tancurile de depozitare si vaporizatoarele.Tancurile de
depozitare%necesare atat la baza de descarcare%cat si in cea de incarcare%a o
capacitate de la &' ''' la ('' ''' si sunt de trei tipuri.Costurile pentru fiecare tip
de depozitare variaza de la caz la caz%tancurile cu perete dublu fiind considerate
mai economice%tancurile ingropate prezinta un risc mai mic in ceea ce priveste
posibilitatile de incendiere.In timpul perioadei de depozitare si%de asemenea%in
timpul transportului maritim%o anumita cantitate de gaz se evapora datorita incalzirii
gazelor naturale licide.In instalatiile de regazeificare unde gazul trece in starea lui
normala pentru a fi injectat in retea%gazele naturale licide se evapora prin
incalzire.Regazeificarea se face sub presiune deoarece pentru a se comprima un
licid este nevoie la mult mai putina energie decat pentru a comprima un gaz%fapt
pentru care%la iesirea din uzina in reteaua de transport gazul are o presiune de
:'bari.Tenologiile mai frecvente de vaporizare sunt cele de tip descis%care pot
folosi apa de mare sau energia solara ca sursa de caldura.In aceasta ultima
faza%se pot realiza economii importante cel putin teoretic%care contribuie la
reducerea costurilor totale.Tenica de transport a gazelor licefiate a fost mult mai
imbunatatitat in ultimii ani si este in continua modernizare%fapt ce va favoriza
competitia in viitor a gazelor in raport cu alte forme de enrgii primare.$azele
naturale licefiate vor avea o pondere din ce in ce mai mare in balanta mondiala
de energie.2e apreciaza ca reducerea rezervelor de petrol%in special in tarile
19
puternic dezvoltate industrial.simultan cu politica preturilor determinata de Ocriza
economica de energieP%va favoriza in viitor cresterea ponderii consumului de gaze
naturale licefiate si transportul acestora de la mare distanta.In acest context%tarile
din 3uropa 9ccidentala prevad o crestere a importurilor in viitorii ani.In anul (/:&
s-a realizat un consum de cca 4)'Q(',>m+an%iar pentru anul (/4' se estimeaza la
cca /:'Q(',+an.Transportul cantitatilor mari de gaze necesita construirea unor
metaniere de mare capacitate.
;vantajele deosebite ale utilizarii gazelor naturale in scopuri energetice
si in special in tenologie a facut ca in prezent si in viitorii ani tranzactiile
comerciale intre tarile cu potentiale de export si marii consumatori de energii
primare din 3uropa 9ccidentala%dar si 27; si Eaponia sa prevada o dezvoltare mai
ampla.Pentru a justifica interesul tarilor mici si mijlocii din 3uropa%dar puternic
industrializate%pentru cresterea ponderii consumului de gaze naturale ciar atunci
cand sunt lipsite de rezerve proprii se prezinta cresterea ponderii gazelor naturale
licefiate obtinute din import%in balanta energetica a acestor tari.Instalatiile de
licefiere a gazele naturale sunt niste adevarate uzine de mari dimensiuni%realizate
pe principiul racirii in cascada.
INFLUENTA COEFICIENTULUI DE UTILIZARE ASUPRA
ECONOIEI UNUI SISTE PENTRU TRANSPORTAT GAZE
NATURALE
Cresterea continua a consumului si a productiei de gaze naturale implica
studiul economiei transportului luandu-se in considerare mijloacele de transport%
conducte% metaniere% distantele de transport si gradul de utilizare a sistemelor de
transport.2e prezinta urmatoarele exemple cunoscute pe plan mondial referitoare
la coeficientii de utilizare-4'0 in 3uropa% 4'-4&0 in 27;.Costurile de transport au
o influenta evidenta asupra costurilor totale si se preconizeaza ca pentru o
crestere a gradului de utilizare a conductelor de la.'0 la4&0 costul de transport
20
scade cu <'0.2ocietattile de transport si distributie fiind primele beneficiare ale
reducerii costului de transport urmaresc realizarea unui indice de utilizare maximal
in scopul obtinerii unor beneficii maxime.Pentru a face fata fluctuatiilor de sezon
intre cerere si potentialul de transport al liniilor se folosesc diverse mijloace tenice
si comerciale care conduc la imbunatatirea indicatorilor economici.=ijloacele
comeriale%se bazeaza%in special%pe sisteme tarifare de tip binom si polinom si pe
realizarea de contracte continue cu clientii cu mare putere de consum.
Pentru asigurarea unui consum cat mai economic posibil care se realizeaza
de marii consumatori industriali sau de centralele electrice si termice%se introduc in
retea consumatori tampon care sunt alimentati cu gaz numai in timpul orelor de
consum minim si li se intrerupe consumul in orele sau perioadele de
varf.Contractele cu acesti consumatori servesc ca regulator al consumului de gaz
si prezinta un mare interes ata din punct de vedere al functionarii normale a unei
retele de gaze la inceputul darii ei in folosinta%cat si in timpul functionarii continue.
>ecesitatea de a amplasa marile depozite in apropierea punctelor de
consum%si nu in apropierea zonei de productie%deriva din faptul ca partea
conductei situata intre depozit si punctul de consum ar trebui sa aiba capacitatea
suficienta pentru a face fata consumului de varf ceea ce ar impune o
supradimensionare a acesteia.;ceste mari depozite subterane functioneaza prin
injectie sau extragerea de gaze naturale dupa necesitatile consumului%ceea ce
asigura un nivel de productie-transport practic constant.;lta posibilitate folosita in
27; pe scara larga pentru a depozita mari cantitati de gaz natural consta in
licefierea gazului natural in sistemul de transport si depozitare a licidului in
tancuri subterane sau la suprafata si regazeificarea lui la momentul potrivit pentru
a-l injecta din nou in retea.;ceste uzine de licefiere sunt similare uzinelor de
baza.2istemele de transport se analizeaza periodic cu ajutorul modelelor
matematice pe calculatoare de proces pentru a determina efectele introducerii de
noi furnizori sau scoaterea unor consumatori de gaz din diferite puncte de
transport cautandu-se pe aceasta cale sa se obtina flexibilitatea maxima si
securitatea transportului la un cost minim.

21
DEPOZITAREA GAZELOR NATURALE
?ariatiile cererii de gaze sunt determinate Nn special de modificarea
consumului la NncLlzirea spaKiului de locuit% administrative Ji comerciale de la varL
la iarnL% de la o zi de iarnL normalL la zile de iarnL cu temperaturi deosebit de
scLzute% de la ore de vIrf la ore cu consum minim etc.
Toate aceste variaKii pot fi redate prin aJa numitele curbe de sarcinL care
pun Nn evidenKa vIrfuri de consum sezoniere% diurne sau orare% diferite ca aspect
de la consumator la consumator% de la un sector economic la altul% de la localitate
la localitate% de la orL la orL Nn cazul aceluiaJi consumator sau grup de
consumatori.
3cilibrarea permanentL a cererii de gaze cu sursele disponibile este avutL
Nn vederea Ji din perspectiva modificLrilor ce apar la sursele disponibile. 7nele
reduceri ale producKiei interne sau ale importurilor pot fi determinate de motive
foarte variate- tenice% financiare% politice etc.
3ste sarcina gazelor naturale stocate de a prelua impactul acestor variaKii Ji
modificLri de consum% de a compensa efectele diminuLrii temporare ale producKiei
sau ale importurilor precum Ji consecinKele unor incertitudini ce au existat atunci
cInd s-a prevLzut pe termen scurt mLrimea realL a consumului.
Mn general companiile furnizoare de gaze naturale trebuie sL menKinL un
sistem eficient% coordonat Ji economic de aprovizionare cu gaze naturale Nn zona
geograficL sau segmental de piaKL Nn care acKioneaza.
$azele naturale sunt cumpLrate% transportate Ji vIndute la consumatori
casnici% industriali sau comerciali.Mntr-o anumitL mLsurL compania de gaze poate
influenKa nivelul cererii consumatorilor prin politica adoptatL Ji comportarea
comercialL.
>ecesitatea planificLrii pe termen scurt% mediu Ji lung conduce la
elaborarea unor scenarii privind cererea Ji resursele. "e aici rezultL modul Nn care
gazele naturale pot pune de acord cele douL componente ale balanKei cererii Ji
resurselor Nn diferite perioade de timp% zone geografice Ji segmente de piaKL.
22
Pentru acoperirea vIrfurilor diurne de consum se foloseJte una sau mai
multe din urmLtoarele metode-Nnmagazinarea gazelor naturale Nn conducte
magistraleD acest proces are loc noaptea cInd consumul este mai micDdepozitarea
gazelor Nn rezervoare metalice supraterane% Nn stare naturalL (gazometre) sau Nn
stare licidL% situate Nn apropierea marilor consumatoriDdepozitarea gazelor Nn
distribuitoare inelare de presiune NnaltLDinterconectarea sistemelor de
transportDfolosirea staKiilor de comprimare intermediarLD
Pentru acoperirea vIrfurilor sezoniere de consum se poate apela la
urmLtoarele soluKii-Nnmagazinarea gazelor Nn stare naturalL Nn zLcLminte de petrol
sau de gaze depletate% parKial sau total epuizate- (:.%4 0) din totalDNnmagazinarea
gazelor Nn stare naturalL Nn acvifere ((<%4 0)Dinmagazinarea gazelor Nn stare
naturalL Nn cavitLKi executate Nn sImburi de sare (:%/0)D Nnmagazinarea gazelor
naturale licefiate ($>B) sau a gazelor petroliere licefiate ($PB) Nn depozite
saline sau Nn alte depozite etanJe (mine)% ('%&0)D
"epozitarea subteranL a gazelor naturale este o practicL economicL
destinatL ecilibrLrii cererii de gaze a consumatorilor cu posibilitLtile economice de
livrare ale furnizorilor Nn condiKiile Nn care se are Nn vedere sistemul complex
constituit din-producKia internL%importurile%capacitLKiile de transport existente
cererile variabile (sezoniere% zilnice% orare) determinat de modul Nn care se
desfLJoarL activitatea economicL Ji socialL sub influenKa factorilor climatici Ji
meteorologici.
9 bunL parte din volumele de gaze consumate depind de condiKiile de
temperaturL ambientalL. Ba dimensionarea sistemului de transport de gaze se are
Nn vedere satisfacerea Nntr-un anumit grad a situaKiilor celor mai severe de consum.
2e are Nn vedere de asemenea un anumit nivel de risc asumat atIt de investitori
cIt Ji de operatori. Ba baza stabilirii nivelelor maxime de consum ce se anticipeazL
stau analizele statistice ale temperaturii medii zilnice aferente de consum precum
Ji o serie de calcule economice.
2istemele de alimentare cu gaze naturale Nn unele KLri (ex- =area #ritanie)
se proiecteazL pentru a putea face faKL cererilor maxime ce au probabilitatea sL
aparL Nntr-un singur an din 5' de ani consecutivi. Ba dimensionarea depozitelor de
23
Nnmagazinare acest raport este de (-&'.7n sistem de aprovizionare cu gaze
naturale funcKionInd Nn condiKii de NnaltL siguranKL Ji fLcInd faKL unor situaKii
excepKionale de cauze tenice% economice% politice etc. trebuie sL dispunL de
capacitLKi de rezervL Ji Nn acelaJi timp sL fie eficient din punct de vedere
economic.
Mnmagazinarea subteranL a gazelor naturale reprezintL unicul proces
eficient care combinL furnizarea constantL de gaze naturale% prin intermediul
conductelor de mare lungime% cu cererile variabile ale pieKei% care depind de variKii
diurne sau sezoniere de consum.
"epozitul subteran de Nnmagazinare al gazelor reprezintL un zLcLmInt Nn
care se poate injecta un volum de gaze sub presiune% pentru ca apoi Nn perioada
consumului de vIrf% aceastL cantitate de gaze sL poatL fi exploatatL."epozitele
subterane de Nnmagazinare a gazelor naturale sunt destinate asigurLrii unui
surplus de gaze naturale pentru consum Nn perioadele de vIrf% cInd cererea pieKei
depLJeJte capacitatea de producKie a zLcLmintelor aflate Nn exploatare Ji joacL un
rol important Nn eliminarea riscurilor care apar Nn cazul unor Nntreruperi ale furnizLrii
gazelor (din motive de naturL tenicL sau economicL). Mn timpul verii% cInd
cantitatea de gaze extrasL din zLcLmintele naturale depLJeJte cu mult cererea de
consum% gazele naturale sunt injectate Nn depozite de Nnmagazinare% urmInd a fi
extrase cel mai adesea Nn periada de iarnL% cInd consumul de gaze creJte foarte
mult.
>ecesarul de gaze pentru perioada de iarnL este determinat prin
prelucrarea statisticL a unor parametrii (temperatura Ji viteza vIntului Nn sezonul
rece) pe un interval de (' R )' ani.Temperatura aerului de la care nu este nevoie
de NncLlzire a fost determinatL Nn 2.7.;. la valoarea de (4%)
o
C% iar sub aceastL
limitL este nevoie de utilizarea gazelor naturale pentru NncLlzire.
Mn cazul NnmagazinLrii gazelor Nn zLcLminte de petrol depletate% gazele
injectate Nn zLcLmInt formeazL un cap secundar de gaze% care pe de o parte
poate fi exploatat Nn sezonul rece% iar pe de altL parte poate ajuta la mLrirea
factorului de recuperare a petrolului rLmas Nn zLcLmInt.Mnmagazinarea gazelor Nn
acvifere este deosebit de complexL% deoarece gradul de cunoaJtere a acestora
24
este uneori destul de limitat.2-au mai Nnmagazinat gaze Nn cavitLKile saline obKinute
Nn urma dizolvLrii sLrii din domurile de sare% cu ajutorul apei injectate prin sonde
special sLpate Nn aceasta.
;menajarea de depozite subterane de gaze constituie o problemL destul de
complexL% deoarece necesitL o perioadL de realizare de cIKiva ani Ji comportL un
volum de celtuieli care nu este deloc de neglijat. Ca atare% eficienKa economicL a
acestei metode trebuie analizatL fLcIndu-se o comparaKie cu alte soluKii tenice
ecivalente de satisfacere a vIrfurilor sezoniere de consum% cum sunt
comprimarea intermediarL a gazelor pe traseul conductelor magistrale% trecerea
unor consumatori pe alKi combustibili Nn timpul iernii% creearea de capacitLKi
sezoniere de extracKie Ji dublarea ecivalentL a conuctelor% etc.
2ursele naturale de gaze sunt situate la distanKe foarte mari de marile
centre de consum% iar condiKiile tenice nu permit realizarea unor capacitLKi de
extracKie ale gazelor la nivelul debitelor solicitate Nn anotimpul friguros.Proiectele
de Nnmagazinare subteranL sunt precedate de o serie de studii care stabilesc
cerinKele de consum ale pieKei Ji influenKa temperaturilor asupra consumului de
gaze naturale. 2e ralizeazL prelucrLri statistice ale datelor meteorologice% se fac
prognoze pentru urmLtorii ani Ji se stabilesc perioadele Ji orele de vIrf de consum
(fig.().
9datL stabilitL necesitatea realizLrii unui depozit se trece la urmLtoarea
etapL% aceea de cLutare a celor mai favorabile zLcLminte% Nn funcKie de mLrimea
acestora% de locaKie% de acces la conductele de gaze Ji de mulKi alKi factori. 2e iau
Nn considerare-1LcLmintele depletate de gazeD1LcLmintele depletate de gaze cu
condensatDzLcLmintele depletate de petrolDacvifereleDcavernele salineDcavitLKile
miniere.
Cele mai favorabile sunt zLcLmintele depletate de gaze datoritL faptului cL
procesul de injecKie-extracKie se apropie cel mai mult de procesul natural% existL un
volum mare de date% o cunoaJtere bunL a zLcLmIntului Ji sunt create deja o parte
din facilitLKile de suprafaKL.
1LcLmintele depletate de gaze cu condensat sunt deasemenea potrivite%
dar pot apLrea probleme legate de comportarea retrogradL Ji de curgerea bifazicL.
25
1LcLmintele depletate de petrol sunt Nn general satisfLcLtoare pentru
transformarea Nn depozite% dar apar Ji aici unele probleme legate de existenKa
petrolului rezidual.
Mn cazul acviferelor% evaluarea unor caracteristici suplimentare necesitL o
analiza mult mai aprofundatL a zLcLmIntului% fiind necesarL cunoaJterea unui
volum suplimentar de date.
Primele patru tipuri de zLcLminte sunt constituite din roci poros-permeabile
Ji sunt preferate pentru Nnmagazinare. Mn cazul ultimelor douL tipuri% gazele sunt
Nnmagazinate Nntr-o cavernL creatL artificial prin activitLKi miniere sau de
exploatare a sLrii. Cavernele executate artificial au o serie de proprietLKi care
uneori rLspund mai bine unor cerinKe- debite foarte mari% control asupra migrLrii
gazelor% inversarea rapidL a procedului injecKie-etracKie. Tenologiile utilizate Nn
realizarea depozitelor Nn roci poroase sunt diferite de cele utilizate pentru cavitLKi
miniere sau saline. 3xistL de asemenea caverne formate natural Nn anumite tipuri
de rocL% dar nu s-a Nncercat utilizarea acestora Nn scopul NnmagazinLrii gazelor.

DEPOZITAREA SU!TERAN& A GAZELOR NATURALE
1.'()*+*,-(*./* +*,/01. 2( 31(4536/ 4/ 6.*(781.6 ()*+-76.*0/)
Cea mai simplL metodL folositL pentru preluarea vIrfurilor orare de
consum o constituie folosirea capacitLKii de Nnmagazinare a conductelor
magistrale. 3a se realizeazL Nntre perioada de consum minim (cInd datoritL
faptului cL debitul nominal al conductei este mai mare decIt debitul consumat% iar
presiunea Nn punctul final ajunge la valoarea maximL) Ji perioada de consum
maxim (cInd necesarul de gaze este mai mare decIt debitul nominal al conductei%
iar presiunea Nn punctul final atinge valoarea minimL).
Pentru determinarea capacitLKii de stocare a unei conducte trebuie
introdusL o expresie pentru conKinutul total al conductei cre va Kine seama de
condiKiile variabile de presiune de-a lungul acesteia. Cu o asemenea expresie se
determinL cantitatea totalL din conductL Nn regim normal de curgere Ji Nn condiKiile
26
acumulLrii unei cantitLKi suplimentare% iar din diferenKa celor douL rezultL
cantitatea de gaze stocate. Mntr-o conductL are loc o acumulare atunci cInd
preluarea din conductL tinde cLtre un minimum% Nn cazul Nn care debitul de intrare
se menKine constant% iar presiunea de intrare tinde cLtre un maximum . "ebitul
pentru condiKiile acumulLrii este o medie Nntre debitul minim Ji cel mediu pentru o
zi. "intr-o conductL se iau cantitLKi suplimentare de gaze atunci cInd preluarea
tinde cLtre un maximum% iar presiunile scad cLtre o valoare minimL Nn condiKiile Nn
care debitul de intrare se menKine constant.

2. D/81,-6*./* +*,/01. 2( 4-76.-95-61*./ -(/0*./

Parcurile de rezervoare prezintL o investiKie considerabilL din cauza
consumului mare de metal necesar pentru construirea lorD NnseamnL cL
Nnmagazinarea gazelor Nn rezervoare de NnaltL presiune este neeconomicL. Cea
mai bunL exemplificare o reprezintL determinarea presiunii de Nnmagazinare
corespunzLtoare unui volum optim.


3. I(6/.31(/36*./* 7-76/)/01. 4/ 6.*(781.6 +*,/ (*65.*0/


"acL debitul de gaze necesar pentru acoperirea vIrfurilor este mai mare
decIt debitul maxim al unei conducte magistrale% se recomandL folosirea
conductelor interconectate.
Interconectarea sistemelor de transportat gaze naturale prezinta mai multe
avantaje Nn procesul tenologic de alimentare cu gaze a consumatorilor situaKi Nn
diferite zoneD dintre acestea reamintim urmLtoarele-
-mLrirea siguranKei Nn exploatareD Nn cazul apariKiei unei defecKiuni pe un
tronson% aliment area totalL sau parKialL a cosumatorilor se face prin celelalte
tronsoane aflate Nn funcKiuneD
-mLrirea supleKei funcKionLrii sistemului de alimentare cu gaze prin crearea
posibilitLKilor de a se efectua scimbarea sensului miJcLrii gazelor prin conductele
interconectate (prin scimbarea nivelului producKiei surselor de gaze) Ji a
27
regimurilor tenologice pe conducte ceea ce permite utilizarea optimL a
capacitLKilor de extracKie Ji de transportD
!I!LIOGRAFIE
@Ion ?elcea%;lexandru 7ngureanu%((//))%GEOGRAFIA ECONOICA A LUII
CONTEPORANE"Casa de 3ditura si Presa S2ansa T2RB%#ucuresti%pagini /<-(()
@Ion Betea%;lexandru 7ngureanu%((/:/)GEOGRAFIE ECONOICA ONDIALA%3ditura
"idactica si Pedagogica%#ucuresti%pagini)&-<'
@?ictor Parausanu% =iai Corobea% $avril =usca"(1980)"ECONOIA
%IDROCAR!URILOR%3ditura 2tiintifica si Pedagogica%#ucuresti%pagini4/-()(
@2ilviu >egut%"umitru 7ngureanu%((//4)GEOGRAFIE ECONOICA ONDIALA%3ditura
2!lvi%#ucuresti%pagini&<-.)
@=iailescu I%>icoara ?%(5''')%ELEENTE DE GEOGRAFIE ECONOICA
ONDIALA%3ditura 3x Ponto%Constanta%pagini45-/&
@6lorina #ran%Tamara 2imion%Ildi*o Ioan%((//.)%GEOGRAFIE ECONOICA
ONDIALA%3ditura 3conomica%#ucuresti%pagini&)-.5
@?asile 3fros%(5''.)%GEOGRAFIE ECONOICA ONDIALA%pagini.5-./
@#ebe >egoescu%$e ?lasceanu%TERRA#GEOGRAFIE ECONOICA%3ditura Teora%
#ucuresti%pagini(/5%5'&-5(&
@Costela Iordace%(5''))%EUROPA#CARACTERIZARE GEOGRAFICA COPLE:A%
3ditura 7niversitaria%#ucuresti%pagini(&&-(&:
@Caloianu >%$arbacea ?%Iancu 2%=arin I%((/45)GEOGRAFIA CONTINENTELOR%3ditura
"idactica si Pedagogica%#ucuresti
@Paul #ran%(5''5)ECONOIA VALORII%3ditura ;23%#ucuresti%pagini/.-('&
@Raboca >%Cianga >%Pacurar ;l%(5''()%GEOGRAFIE ECONOICA%3ditura ?asile
$oldis%7niversit! Press ;rad%pagini ()4-(<)
@=arian =arin% =arius Bungu% ;nca ;lbu% "aniela Plesoianu% (5''4)GEOGRAFIA
CONTINENTELOR%3ditura 7niversitara%#ucuresti%pag /&%(5:
Nicolae Puscoiu,(1986),EXTRACTIA GAZELOR NATURALE, Editura Tehica,!ucuresti
28