NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

n natura sunt foarte multe substante care se prezinta sub forma gazoasa si din cele mai vechi timpuri omul actioneaza intens pentru descoperirea si mbunatatirea tehnicilor de folosire a lor. Gazele combustibile sunt acele gaze care ard si care sunt folosite pentru producerea caldurii. Gazele naturale folosite drept combustibil (STAS 3317-67) sunt constituite dintr-un amestec de hidrocarburi a caror molecula este formata din carbon si hidrogen. Ele au luat nastere n scoarta, Pamntului ca urmare a descompunerii unor resturi animale si vegetale n anumite conditii de temperatura si presiune. Gazele naturale combustibile provin din: . zacaminte de gaze naturale libere, care nu contin si alte hidrocarburi grele n stare lichida; . zacaminte de gaze condensate, care, pe lnga gazele naturale, mai contin si alte hidrocarburi usoare n stare lichida, care, sunt separate n procesul extractiei; zacaminte de titei, care contin att gaze naturale libere, ct si gaze dizolvate n titei. Toate aceste zacaminte se exploateaza cu ajutorul sondelor. Sondele de gaze nu difera prea mult de sondele de titei. Deosebirea consta n aceea ca la sondele de gaze coloanele introduse se cimenteaza pna la suprafata. De asemenea, mai exista unele deosebiri si la instalatia de suprafata. Cel mai raspndit gaz combustibil din tara noastra este metanul, care se gaseste n stare libera sau n procente variabile n amestec cu hidrocarburi gazoase, ca: etan, propan, izobutan, pentan etc. Zacamintele de gaze naturale din Transilvania sunt formate din gaz metan n proportie de 98-99,80/0. Gazele de sonda sunt amestecuri de hidrocarburi gazoase, care se extrag odata cu titeiul. Gazele de sonda se gasesc n zacamintele de titei att n stare libera, ct si dizolvate n titei si joaca un rol foarte important n viata sondei, deoarece n anumite conditii de zacamnt antreneaza titeiul sa curga liber pe gaura de sonda. Se spune ca sonda este exploatata prin eruptia naturala, ceea ce este foarte economic. Gazele naturale de sonda curgnd la suprafata antreneaza n drumul lor si titeiul. Acest amestec patrunde n separatoare, care, n interior pentru o separare ct mai rapida si mai completa a gazelor de titei - sunt prevazute cu diverse dispozitive si piese. Separarea se produce sub actiunea fortei de gravitatie, a fortei centrifuge, schimbarii bruste a directiei de curgere, reducerii vitezei (datorita maririi sectiunii), expansiunii gazelor din solutie si aderarii acestora pe unele suprafete de contact. n aceste conditii gazele ies pe la partea supe rioara a separatorului, iar titeiul pe la partea inferioara. La iesirea din separatoare gazele

naturale de sonda mai antreneaza cu ele o cantitate de particule usoare, care se separa la statiile de degazolinare sub forma de gazolina si unele hidrocarburi gazoase, cum sunt: propanul, butanul etc., care se comercializeaza sub forma de gaze lichefiate n butelii (aragaz). Gazele artificiale sunt gaze fabricate de catre om n instalatii special amenajate. Ele se obtin prin suflarea unui curent 434d32e de aer, abur, oxigen sau de amestecuri ale acestora printr-un strat de carbune natural sau cocs, ncalzit la temperatura de de 1000-1200C, ntr-un cuptor numit generator de gaze (gazogen). Proprietatile fizico-chimice ale gazelor naturale Vorbind despre proprietatile fizico-chimice ale gazelor naturale ne vom referi la gazul metan, component de baza al gazelor naturale. a. Densitatea. Aceasta este marimea fizica definita prin raportul dintre masa si volumul unui corp, n kg/m3 , n conditii normale de temperatura si presiune, adica la 0 0C si 760 mm Hg. Densitatea gazului metan la presiune si temperatura normala este de 0,716 kg/m3. Densitatea relativa a gazului metan n raport cu aerul este raportul dintre densitatea unui anumit volum de gaz metan si densi tatea aceluiasi volum de aer. Densitatea relativa nu se exprima n unitati dimensionale. ~ Densitatea gazului metan fiind 0716 kg/m 3 , densitatea unui metru cub de aer este de 1,2928 kg/m 3 . Astfel, densitatea relativa a gazului metan n raport cu aerul este: 0 ,716/1,293=0,554. Gazul metan avnd densitatea mai mica dect 1, nseamn ca, el e ste mai usor l dect aerul si anume 1/0,554==1,8 ori. b-Starea normala. Starea normala definita de STAS 1665-75 este starea fizica a unui corp caracterizata prin valori conventionale alese ale temperaturii si presiunii, denumite temperatura normala si presiune normala. Starea normala fizica este caracterizata prin: - temperatura normala fizica tN= 00C; - presiune normala fizica: P N =101 325 N/m 2 = 1,01325 bar=760 mm Hg.

c. Volumul normal. Acesta este volumul unui corp n stare normala si se noteaza V N . Volumul normal se exprima n unitati de volum: metru cub sau multiplii si submultiplii acestuia. Unitatile de volum pot fi nsotite de indicele N pentru starea normalal. n stare normala fizica 15 m3 se noteaza: 15 mN3 d. Puterea calorica. Prin putere calorica a unui combusti bil se ntelege cantitatea de caldura rezultata din arderea completa a unei anumite cantitati din acel combustibil. n cazul combustibililor solizi puterea calorica se calculeaza la arderea unui kilogram, iar n cazul gazelor prin arderea unui metru cub din acel gaz. Puterea calorica se masoara n kilocalorii si n procesul arderii ea nu pnoate : fi folosita n totalitate. Cnd se vorbeste despre puterea calorica a combustibililor care contin n molecula lor hidrogen - n cazul nostru gazele naturale - trebuie sesizat daca este vorba de puterea calorica superioara sau puterea calorifica inferioara. Prin arderea gazelor naturale se pun n libertate si ies la cos vapori de apa si bioxid de carbon. Din cauza temperaturii nalte de ardere vaporii de apa contin o mare cantitate de caldura care se pierde n timpul evacuarii lor la cos. n acest caz, se foloseste numai , o parte din -. caldura rezultata din arderea cantitatii de gaze natura.le, adica numai puterea calorica inferioara. Daca la puterea calorica inferioara se adauga cantitatea de caldura care se pierde la cos si care este continuta de catre vaporii de apa evacuati odata cu gazele rezultate din ardere se obtine puterea calorica superioara, care este aproximativ 9500 kcal/mN3 n concluzie, diferenta dintre puterea calortca superioara sicea inferioara constituie cantitatea de caldura care se pierde la cos. Difuziunea gazelor. Aceasta este proprietatea lor de a se amesteca cu alte gaze, de exemplu aerul si de a forma un amestec omogen. Difuziunea este rezultatul miscarii continue a moleculelor celor doua gaze Odorizarea gazelor. Gazele naturale nu au culoare si nici miros. Pentru a le recunoaste prezenta, n cazul unor defectiuni n instalatiile de gaze (coroziuni, neetanseitati etc.), ele se odorizeaza capatnd astfel un miros specific, -patrunzator. n tara noastra se foloseste ca odorizant etilmercaptanul care se fabrica n rafinariile de petrol. Odorizantul nu trebuie sa fie v a t a m a t o r , sa fie usor volatil, sa nu prov o a c e c o roziunea instalatiilor, s a fie greu solubil n apa, sa nu reactioneze chimic cu gazele si sa fie ieftin. Temperatura de aprindere a gazelor n aer. Aceasta temperatura este cuprinsa ntre 650 si 750 0C.

Presiunea gazelor. Daca n interiorul unui vas cu peretii etansi vom introduce o cantitate de gaz, acesta se va raspndi uniform n tot spatiul si va exercita asupra peretilor vasului o anumita presiune uniform repartizata. Aceasta presiune va nregistra aceeasi valoare n orice punct de pe peretii vasului respectiv. Limita aproximativa de explozie a gazelor n amestec cu aerul. Aceasta limita se nscrie astfel: - limita, inferioara 50/o volume n amestec; - limita superioar 150/o volume n amestec. Arderea. n general, arderea este reactia de combinare, a unei substante cu oxigenul, nsotita de dezvoltare de caldura si n mod obisnuit, de emisiune de lumina (flacara). Arderea poate sa fie completa sau incopleta. La gazele combustibile produsii principali rezultati sunt: . la arderea completa: bioxidul de carbon si apa; . la arderea incompleta: oxidul de carbon si apa. Gazele naturale combustibile care se distribuie pentru uz casnic Pentru uzul casnic se distribuie 3 feluri de gaze:
1 ) Gazul metan (GM), extras din zacami ntele subterane si transportat pna

la locul de consum si aparatele de utilizare prin conducte bine nchise. 2) Gazul petrolier lichefiat fGPI,) care este un amestec de gaze ce rezulta n ultima treapta de prelucrare a petrolului si anume acelea care se pot transforma mai usor n stare lichida forma sub care se transporta si se distribuie prin butelii la cumparatori. 3) Gazul de sonda (GS), care se extrage din zacamintele de petrol odata cu petrolul. Aceste gaze se separa din petrolul brut (titeiul), se curata de continutu1 de benzina usoara (se dezbenzineaza) si de gaze lichefiabile (se fractioneaza), obtinndu -se gazele uscate -(sarace), care se distribuie prin conducte n localitatile din regiunile petrolifere.

ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE DISTRIBUIE A GAZELOR NATURALE

Din schelele de extractie gazele sunt dirijate ntr -un sistem de conducte colectoare pna la un punct central, unde sunt supuse unor operatii de tratare, masurare si - daca este cazul - de comprimare. De aici gazele patrund n conductele de transport pna la statiile de predare, de unde sunt preluate de catre retelele de distr ibtie si conduse n instalatiile de utilizare, spre punctele de consum. - Retelele de transport, de distributie si instalatiile de utilizare a gazelor naturale se executa n conformitate cu prevederile generale mentionate n STAS 8281-76. Conductele de transport nu se amplaseaza pe teritoriul oraselor si satelor, al ntreprinderilor industriale, al statiilor de cale ferata, porturilor fluviale si maritime, al aeroporturilor, pe poduri de cale ferata sau de sosea, n tunelul drumurilor si cailor ferate. Se va prefera amplasarea acestora pe terenuri neproductive sau cu productivitate agricola scazuta, evitndu -se astfel distrugerile de plantatii. Numai n cazuri cu totul exceptionale, montarea conductelor de transport pe teritoriul obiectivelor de mai sus este permisa cu conditia luarii unor masuri de siguranta suplimentare. Conductele de transport se monteaza numai ngropat, montajul aerian admitindu-se la traversari de obstacole, n cazuri bine justificate din punct de vedere tehnic si economic. - Presiunea de regim n conductele de transport este presiunea nalta. - Conductele de transport pot fi prevazute sau nu cu statii de comprimare intermediare. mbinarea tevilor ntre ele, precum si mbinarea lor cu piesele de legatura, se face prin sudura electrica, manuala sau automata. mbinarea cu flanse este admisa numai la armaturi si la mbinarile electroizolante. Dupa terminarea montajului, nainte de punerea n functiune, coductele de transport se supun, conform prevederilor din STAS 8281-76, urmatoarelor ncercari: - de rezistenta; - de etanseitate. REELE DE DISTRIBUIE Prin retea de distributie a gazelor se ntelege ansamblul conductelor si a accesoriilor situate n aval de statiile de reglare de zona (sector) pna la iesirea din statiile de reglare-masurare sau posturile de reglare pentru consumatorii alimentati la presiune redusa sau ansamblul conductelor si a accesoriilor situate n aval de statiile de reglare de zona (sector) pna la robinetele de bransament ale consumatorilor alimentati la presiune joasa. Conductele de distributie se monteaza ngropat pe strazile localitatilor respective si au n general, configuratia acestor strazi. Montaju1 aerian este admis la traversari de obstacole, precum si n alte cazuri justificate tehnic si economic.

Traseele conductelor de distributie vor fi - pe ct posibil - rectilinii si vor urmari profilul stradal folosind zone mai putin aglomerate cu alte instalatii subterane. Este interzisa montarea conductelor de distributie: sub linii de tramvai si de cale ferata, n lungul acestora; n canale de orice fel care comunica direct cu cladiri; sub orice fel de constructii sau pe terenuri destinate constructiilor.

La intersectii cu linii de tramvai si de cale ferata conductele de distributie vor fi introduse n tuburi de protectie, care vor depasi cu cel putin 0,80 m, n ambele parti, limitele instalatiei sau constructiei traversate. La subtraversarea cailor ferate se vor prevedea si vane de sectorizare de o parte si de alta a liniei ferate. Intersectarea conductelor de gaze cu alte instalatii subterane sau lucrari la suprafata solului se va face perpendicular pe axul instalatiei traversate. La intersectari cu alte instalatii subterane (telefonice, termoficare, canal, apa, electrice etc.) conductele de gaze, introduse n tuburi de protectie, vor trece pe deasupra acestora, la o distanta de cel putin 100 mm. Conductele de distributie se deosebesc ntructva de conductele de transport att ca material, ct si ca mod de executie. Pe retelele de distributie se transporta debite mult mai mici, la presiune medie, redusa, si, n anumite zone, la presiune joasa, ceea ce face ca acestea sa fie construite cu diametre mai mici. Retelele de distributie fiind amplasate n cea mai mare parte n localitati urbane, zone industriale, pe artere de mare circulatie, cu mare densitate de constructii, cu schimbari dese de directie, avnd trasee comune cu alte instalatii subterane (cu unele n paralel, pe altele le subtraverseaza) este necesar a se lua masuri suplimentare de siguranta prin respectarea unor distante minimale fata,de celelalte instalatii. Conform reglementarilor n vigoare, distantele minimale dintre conductele de gaze si alte instalatii, constructii sau obstacole, sunt cele din tabelul 2.1

Dupa terminarea montajului, nainte de punerea n functiune, conductele de distributie se vor supune: ncercarilor preliminare (nainte de coborrea n sant se vor efectua probele de casa). Aceste operatii constau n formarea, pe marginea santului, a unor tronsoane, rezultate din mbinarea cap la cap prin sudura electrica a mai multor tevi, astfel nct sa nu depaseasca ca greutate capacitatea de rezistenta a macaralelor si nici posibilitatea de a fi manevrate usor. Dupa formarea acestor tronsoane se procedeaza la suflarea cu aer n interior pentru ndepartarea zgurii si a eventualelor impuritati. Se sudeaza capace la cele doua capete, precum si o mufa de proba la unul din capete, dupa care se introduce aer n conducta si se procedeaza la verificarea fiecarei suduri n part e cu spuma de sapun. Cu aceasta ocazie se observa si sudurile care trebuie sa aiba un aspect corespunzator. Dupa efectuarea acestor operatii sudurile se marcheaza cu initialele sudorului executant, se izo leaza cu bitum si banda PVC, dupa care tronsonul s e prinde n crligul macaralei si se coboara n sant. Dupa ce conducta a fost coborta n sant si montajul s-a terminat complet, urmeaza celelalte ncercari: - de rezistenta; - de etanseitate, cu toate armaturile montate. ncercarile se efectueaza cu aer comprimat, iar presiunile de ncercare vor fi conform tabelului 2.2. Tabelul 2.2. Presiuni pentru incercarea conductelor ngropate

ncercarile, se considera ncepute dupa trecerea timpului de egal izare a temperaturii din conducta. Timpul necesar egalizarii temperaturii si durata ncercarii se stabilese proportional cu volumul conductelor. Pe toata durata ncercarii nu se admit pierderi de presiune. Armaturile, piesele de legatura, precum si orice alte confectii metalice ce se monteaza, att pe conductele de transport, ct si pe cele de distributie se vor executa n uzine sau n ateliere specializate si vor fi nsotite de certificate de calitate. Valoarea presiunii de ncercare la aceste armaturi va fi conform prevederilor STAS 2250-73.

Ca forma, reteaua de distributie va fi ramificata sau buclata, n functie de considerente tehnico-economice, de cerinte functionale si de situatia locala. Sistemul de distributie, mpreuna cu instalatiile si echipamentul mecanic aferent, precum si treptele de presiune difera de la tara la tara, n functie de: conditiile locale, pozarea conductelor, compozitia gazelor, aparatura de reglare a presiunii, parametrii de functionare a arzatoarelor si a aparatelor de consum. Terminologia folosita cu privire la retele de instalatii de distributie a gazelor naturale este urmatoarea: Conducta de transport - conducta prin care gazele sunt aduse de la locul de producere pna la statiile de predare. Sistemul de alimentare - ansamblul compus din conducte, aparate, instalatii de masurare si accesorii situate ntre statiile de predare si cosurile (inclusiv) prin care se evacueaza gazele de ardere, destinat sa asigure alimentarea cu gaze a consumatorilor dintr-o localitate. Reteaua de repartitie = reteaua alimentata din statiile de alimentare, destinata sa alimenteze statiile de reglare ale consumatorilor importanti respectiv statiile de reglare de zona. Statia de predare - ansamblul instalatiilor de reducere si reglare a presiunii, de masurare a debitului, de filtrare si odorizare, prin care gazele din conductele de transport sunt puse la dispozitia ntreprinderilor de distributie din localitati sau n unele cazuri - direct unor consumatori importanti.

Statia de reglare-masurare (fig. 2.2) - ansamblul de aparate, armaturi si accesorii amplasate ntr-o cladire, prin care se face trecerea si reglarea presiunii, precum si masurarea debitelor de gaze. Statia de reglare-masurare prin care se face trecerea gazelor din reteaua de repartisie n reteaua de distributie. Statii de reglare de sector, prin care se face trecerea din reteaua de distributie direct la un numar anumit de consumatori dintr-un sector sau dintr-un cartier, care vor fi alimentati cu presiune joasa, fara a fi nevoie de montarea unui post de reglare la fiecare abonat n parte din zona sau cartierul respectiv. Statii de reglare la consumator. Acestea pot fi amplasate pe teritoriul unor consumatori importanti, dupa robinetul de bransament, prin care se face reglarea presiunii gazelor din sistemul de distributie la nivelul maxim necesar consumatorului.

Bransament (fig. 2.3) - conducta de legatura care transporta gaz nemasurat de la o conducta de transport sau, apartinnd sistemului de distributie pna la iesirea din robinetul de bransament, respectiv intrarea n statia sau postul de reglare.

Bransamentele de gaze nu se construiesc la diametre de conducte sub 1 tol (25,4 mm). Legatura bransamentelor la conducta de alimentare se realizeaza prin intermediul dispozitivului teu sau prin legatura directa prin sudura (fig. 2.4). Robinet de bransament - robinetul montat la capatul bransametului de la care se poate opri n ntregime, alimentarea cu gaze a unui consumator. Bransamentele se executa n exclusivitate numai de catre ntreprinderile distribuitoare si, indiferent de modul de finantare, devin mijloacele de baza ale acestora. n aceste conditii, nlocuirea, n caz de avarie, sau orice alte operatii de interventie la bransamente, este de competenta ntreprinderii distribuitoare, prin personalul sau de specialitate. Robinet de incendiu - robinetul montat n exterior la intrarea instalatiei de utilizare n cladiri, de la care se poate opri integral functionarea gazelor ntr-un corp de cladire, hala industriala etc. Post de reglare-masurare - ansamblul de aparate, armaturi si accesorii, amplasate

ntr-o cabina sau direct pe agregate tehnologice prin care se face reducerea si reglarea presiunii ntr-o singura treapta, precum si masurarea debitelor de gaze. Postul de reglare - ansamblul de aparate, armaturi si accesorii, amplasat ntr-o cabina sau direct pe agregate tehnologice, prin care se face reglarea presiunii gazelor. Posturile de reglare se prevad, de regula, cu regulatoare cu actionare directa. Instalatie de utilizare - ansamblul de conducte, armaturi, aparate si accesorii, montate n incinta unui consumator n aval de robinetul de bransament, respectiv dupa robinetul de iesire din statie sau postul de reglare de la capatul bransamentului, inclusiv focarul si cosul de evacuare a gazelor de ardere. Instalatie exterioara - parte din instalatia de utilizare care se gaseste n exteriorul cladirilor ntre robinetul de bransament, respectiv ntre statia sau postul de reglare si robinetele de incendiu montate la intrarea instalatiilor n cladire. Instalatie interioara - parte din instalatia de utilizare, din interiorul cladirilor, ntre robinetul de incendiu si aparatele de utilizare, inclusiv focarul si cosul de evacuare a gazelor de ardere. Presiunile de regim, admise n instalatiile de utilizare sunt: medie. redusa, intermediara si joasa. Alegerea tipului de retea si a preesiunilor maxime de regim se va face pe considerente tehnicoeconomice pentru fiecare caz n parte, la instalatiile interioare interesnd si presiunea nominala la care functioneaza aparatele de utilizare. La instalatiile de utilizare industriale sunt admise: 1) n instalatii exterioare: presiune medie, redusa, intermediara si joasa. 2) n instalatii interioare: presiune redusa, intermediara si joasa. Aparat de utilizare - sistem mecanic complex destinat sa consume, n conditii igienice, economice si de siguranta, gaze combustibile naturale ntr-un focar sau ntr-o incinta, prin intermediul arzatoarelor. Arzator - constructie mecanica destinata sa arda gaze combustibile naturale, n conditii igienice, economice si de siguranta. Ocolitor - un tronson de teava, prevazut cu robinete de nchidere, care face legatura ntre conducta de intrare si cea de iesire a unui contor, a unei statii (post) de reglare sau a unui panou de reglare sau de masurare, permitnd scoaterea din circuit a elementului respectiv de instalatie si alimentarea directa a consumatorului. Trepte de presiune. n sistemele de alimentare cu gaze naturale (STAS 8281-76) se folosesc urmatorele trepte de presiune:

- n al t a p est e 6 ba r; - m ed i e , n t r e 2 si 6 b ar; - r e dus a, nt r e 0 ,2 si 2 bar; - intermediara, 0,05-0,2 bar; - joasa, 0,05 bar=500 mm H2O. MATERIALE Totalitatea obiectelor, aparatelor sau dispozitivelor specifice unui domeniu de activitate constituie materiale. Ele trebuie sa ndeplinease conditiile de constructie si calitate impuse de standardele de stat, de normele interne departamentale sau sa pos ede certificate de omologare. Pentru retele si instalatii de gaze este obligatoriu a se folosi numai materiale si aparate care corespund prevederilor de calitate si de siguranta din standardele si normele n vigoare sau certificatele de omologare. Materialele care se folosesc pentru executarea si echiparea re telelor si instalatiilor pentru distributia gazelor se mpart n mai multe categorii, astfel: materiale tubulare (tevi); materiale de asamblare; materiale de etansare; armaturi.

Materiale tubulare (tevi) La executarea retelelor subterane pentru distributia gazelor, inclusiv a bransamentelor si instalatiilor de utilizare este indicat a se utiliza urmatoarele categorii de tevi: tevi din otel trase pentru industria petroliera, STAS 715/2-1980; * tevi din otel sudate elicoidal, STAS 6898/2-1980; tevi din otel sudate longitudinal; tevi din otel fara sudura pentru instalatii; tevi din otel fara sudura, laminate la cald, comerciale, STAS 404/1-1980; tevi din otel fara sudura, trase sau laminate la rece, pentru constructii cu destinatie speciala, STAS 530/1-1980. Instalatiile de utilizare se pot executa att din categoriile de tevi mentionate mai sus, ct si din tevi din otel trase pentru constructii, STAS 401/1-80 si 404/2-80. Instalatiile aparente cu regim de presiune intermediara sau joasa se executa din tevi din otel carbon sudate longitudinal, STAS 7656- 1980. Panourile de masurare se pot executa din tevi de otel trase pentru constructii, STAS 530,/2-1980. Se mai pot folosi tevi din otel sudate elicoidal pentru uz general, STAS 6898/1-1980 si STAS 6898/2-1980. Diametrul retelelor subterane si al instalatiilor de utilizare trebuie ales cu grija de catre proiectant cu ocazia calculelor de dimensionare la ntocmirea proiectelor de executie astfel nct

sa nu sporeasca costul lucrarilor n mod nejustificat. Lungimile de livrare sunt mentionate n STAS 7657-80, care indica lungimea cuprinsa ntre 4 si 8 m. Alte STAS-uri indica lungimea normala cuprinsa ntre 6 si 16 m. Este de preferat o lungime cuprinsa ntre 8 si 11 m, deoarece la tronsoanele prea scurte se sporeste numarul sudurilor, iar cele prea lungi sunt greu de transportat. Materiale de asamblare Fitinguri. Acestea sunt piese de legatura, tubulare, fasonate (finisate), n general filetate, care se folosesc la asamblarea demontabila a tevilor metalice, sau armaturilor. n functie de marimea presiunii la care lucreaza si de diametrul conductelor la care se nsurubeaza fitingurile se executa fie din fonta maleabila neagra Fm 33 n STAS 569-79, fie din otel. Conditii generale de executie si aspect, calitatea materialului, presiunile nominale si presiunile maxime de lucru, verificarea aspectului, dimensiunilor, etanseitatii, rezistentei, protejarea, ambalarea si livrarea sunt reglementate de STAS 838-1978. Fitingurile se executa din fonta neagra sau din otel zincat. Fitingurile negre trebuie sa prezinte suprafete netede, curate, admitndu-se numai mici defecte locale care nu influenteaz rezistenta pieselor si buna lor utilizare. Stratul de zinc al fitingurilor zincate trebuie sa fie uniform pe toata suprafata exterioara si interioara a pieselor. Nu se admit aglomerari grosolane de zinc sau zinc tare, portiuni neacoperite sau exfolieri ale stratului de zinc. Filetul si suprafata de mbinare la piulite olandeze nu se zincheaza. Calitatea zincurilor se verifica pe loturi la fabrica producatoare. Verificarea aspectului se face bucata cu bucata asupra tuturor pieselor din lot, nlaturndu-se cele necorespunzatoare. Verificarea etanseitatii se executa asupra tuturor pieselor din lot. Verificarea dimensiunilor se face asupra a 20/o din numarul bucatilor din lot. Verificarea rezistentei la presiunea hidraulica se face asupra a l 0/o din numarul bucatilor din lot, nsa nu mai putin de 3 buc. Verificarea plasticitatii se face asupra a 0,3 0/0 din numarul bucatilor din lot, nsa nu mai putin de 2 buc. Daca la verificarile efectuate numai o singura bucata este necorespunzatoare, se repeta verificarea asupra unui numar dublu de bucati. Daca si la aceasta a doua verificare o bucata nu corespunde prescriptiilor standard, lotul se respinge. Lotul respins se poate resorta si prezenta a doua oara la verificare. Toate verificarile se executa asupra fitingurilor gata filetate, nsa nainte de orice acoperire de protectie, n afara de fitingurile zincate, la care verificarea se executa dupa zincare. Nu se admite remanierea porozitatilor prin impregnare. Fitingurile din otel sunt piese de aceeasi forma si au aceeasi denumire ca si fitingurile din fonta maleabila.

Fitingurile din otel se executa n mai multe variante: - fitinguri pentru sudare; fitinguri din otel forjat; - fitinguri din otel turnat. 0 alta categorie de piese de legatura care se folosesc pentru asamblarea diferitelor elemente ale retelei de gaze o constituie flansele. Flanse. Acestea se folosesc la asamblarea conductelor ntre ele, a conductelor cu diferite armaturi si dispozitive mecanice, cum sunt: vanele, regulatoarele de presiune. n statiile de reglare, contorii volumetrici si diferentiali, piesele de dilatare, separatoarele etc. Ele pot face corp comun cu conducta sau cu armatura sau se executa n mod separat. Flansele care se executa separat se monteaza la conducta sau la aparatura respectiva prin filet sau prin sudura. Ele se executa din fonta sau otel turnat, n cazul n care fac corp comun cu armatura si prin strunjire, forjare sau laminare, n cazul n care se executa separat. Astfel, flansele se deosebesc ntre ele dupa: forma, diametru, numarul gaurilor de asamblare si diametrul acestora, suprafetele de etansare etc. Dupa forma se deosebesc: flanse rotunde si flanse eliptice. n instalatiile de gaze se folosesc adesea si flanse libere, mai ales la montarea contoarelor volumetrice, fabricate pentru debite de: 50 si 100 m3/h, sau chiar mai mult. Dupa felul suprafetei de etansare (fig. 2.7) se deosebesc urmatoarele tipuri de flanse: cu suprafete plane; - cu canale triunghiulare; - cu prag si degajare; - cu canal si pana (nut si feder). Toate flansele vor fi prevazute cu gauri pentru suruburi. n retelele de distributie a gazelor folosirea flanselor are un caracter limitat. Ele se construiesc din tabla groasa n atelierele proprii ale nteprinderilor distribuitoare si se folosesc la asamblarea vanelor, contoarelor, pieselor de dilatare, separatoarelor de impuritati etc. Flansele din retelele de distributie sunt solicitate la presiuni relativ mici, pna la 6 atm. De aceea cele mai ntrebuintate sunt cele cu suprafete plane, ct mai netede cu putinta, similare cu cele din fig. 2.7, a, b. Cele cu prag si canal (fig. 2.7, c, d) se folosesc la presiuni mari.

Pentru.etansare se folosesc garnituri cu proprietati plastice, astfel nct prin strngerea mecanica sa poata imprima si umple toate canalele de pe suprafetele plane ale flanselor. Garniturile trebuie sa reziste la temperatura de regim la care este supusa conducta, sa nu se deterioreze n contact cu gazele. Tehnica de echipare a vanelor cu flanse si stuturi consta n urmatoarele operatii: . executarea n atelier a flanselor prevazute cu canale triunghiulare si gauri pentru suruburi; - pregatirea stuturilor din teava cu diametrul corespunzator diametrului vanei si al diametrului conductei care se sectorizeaza sau care intra n functiune; - sudarea stuturilor la flanse;

- probarea vanei la presiune; - montarea flanselor cu stuturi si garnituri la flansele vanei; fixarea si strngerea suruburilor mecanice.

Armaturi Totalitatea aparatelor, instrumentelor sau dispozitivelor de co manda, de control, de reglare sau de siguranta, montate n instalatiile de gaze reprezinta armaturile. Scopul folosirii lor este de a ntrerupe etans sau de a stabili legatura dintre diferite portiuni de instalatie, de a regla presiunea si debitul gazului si, n general, de a asigura o functionare normala a ntregului sistem de distributie. n distributia gazelor, cel mai des folosite sunt armaturile de nchidere, de reglare si de siguranta. Din categoria armaturilor care servesc la nchiderea circulatiei gazelor n conducte sau aparate fac parte ro binetele. Ele sunt formate din mai multe piese componente si destul de des, n anumite situatii, servesc si ca armaturi de reglare. Constructia lor se executa - dupa presiunea la care vor fi supuse n exploatare - din otel sau fonta. Dupa forma organului de nchidere se deosebesc: - robinete cu sertar (vane); robinete cu ventil; - robinete cu cep. ARMATURI DE INCHIDERE Robinete cu sertar (vane). n STAS 1180-80 sunt prevazute conditiile speciale dupa care se fabrica robinetele cu sertar din fonta si otel. Clasificarea robinetelor cu sertar se face dupa urmatoarele criterii: 1) Dupa materialul corpului: din fonta; din otel.
2) 3)

Dupa forma sertarului: cu sertar pana; cu sertar paralel; Dupa felul tijei: cu tija ascendenta; cu tija neascendenta.

4) Dupa forma corpului: cu corp plat; cu corp oval; cu corp rotund. 5) Dupa elementele de racordare: cu flanse; cu capete pentru sudare; cu mufe (filetate sau nefiletate).

n fig. 2.8 reprezentat robinetul cu sertar pana, cu tija neascendenta a si cu tija ascendenta b. Robinet cu ventil

este

Robinet cep (cana) ARMATURI DE REGLARE

cu

Reglarea presiunii gazului se face treptat, ncepnd de la statia de predare spre punctele de consum, trecndu-se de la presiuni mari la presiuni din ce n ce mai mici, astfel nct la ultima treapta gazul sa iasa din postul sau din statia de reglare spre consumator la o presiune mereu constanta, indiferent de debitul care se consuma si indiferent de presiunea de intrare a gazului n postul sau n statia de reglare. Ca aparate pentru reglarea presiunii gazelor se folosesc regulatoarele. n principiu, cel mai simplu aparat de reglare l constituie un robinet a carui sectiune, prin manevra, poate fi marita sau micsorata, obtinndu-se n aval presiunea dorita. Se folosesc urmatoarele tipuri de regulatoare: - regulatoare de presiune pentru debite mici (regulatoare de uz casnic); - regulatoare industriale de presiune. Regulatoarele de presiune pentru debite mici cu actionare directa (STAS 99677). Aceste regulatoare sunt destinate sa funectioneze cu gaze combustibile naturale (STAS 3317-67), precum si cu alte gaze necorosive lipsite de substante lichide sau solide n suspensie. Descriere si utilizare. Regulatoarele de presiune pentru debite mici (fig. 2.11) sunt utilizate, n special, la instalatiile de uz casnic pentru reducerea presiunii din retelele de distributie si mentinerea ei ntre

limitele de presiune indicate pentru alimentarea aparatelor de utilizare (consum) ale abonatilor. Aceste regulatoare cu actiune directa asigura, n conditii normale de lucru, o functionare sigura ntr-un domeniu larg de presiune (150-300 mm H2O). Gazul intra prin orificiul de intrare prevazut n corpul 1 si este laminat prin sectiunea dintre scaun si ventil la presiunea de iesire, care poate fi reglata cu ajutorul arcului 9, comprimat cu dopul filetat 13. Regulatorul se compune dintr-un corp etans care cuprinde: racordul de intrare si iesire a gazului. Pe fata superioara a corpului regulatorului se afla o membrana de cauciuc, fixata de corp printr-un capac. Pe capac este prevazut un stut din teava pentru evacuarea gazului trecut prin supapa de siguranta n cazul cresterii presiunii n regulator peste limita admisa sau spargerii membranei. Dupa debitul instalatiilor deservite de regulatoare, acestea se pot instala unul sau mai multe (maximum 4 buc) n paralel, astfel nct totalul debitelor nominale ale unui grup, sa fie egal cu capacitatea orara de con sum a instalatiei.

b. Regulatoare industriale de presiune (cu actionare indirecta) denumite si pilotate (STAS 7134-71). La aceste regulatoare deplasarea organului de reglare se realizeaza prin forte produse de presiunile variabile ale gazelor din servomotor, comandate prin organul de masurare. Ele se folosesc pentru reducerea presiunii gazelor n conductele de transport sau de distributie si mentinerea presiunii reglate n limitele prescrise pentru instalatia de utilizare. Nu sunt prevazute cu supapa de siguranta.

Separatoare Curentul de gaze n drumul parcurs de la locul extractiei la consumatori antreneaza o gama ntreaga de impuritati care necesita masuri speciale pentru nlaturarea lor. Astfel, pe traseul conductelor de transport sunt vehiculate de catre curentul de gaze particule straine, cum sunt: . n prima perioada de exploatare, elementele din noroiul de foraj; . particule din roca magazin neconsolidata; . va pori de apa; o pietre si pamnt care provin de la montaj; . praf si rugina de pe peretii conductei. ncepnd de la locul de extractie, prin conductele magistrale de transport pna la iesirea din statiile de predare si patrunderea n retelele sistemului de distributie, ntregul proces este nsotit de operatii de curatire a gazelor de impuritati prin apa ratura de separare, uscare si filtrare. Cu toate acestea n gazele distribuite si mai fac prezenta cantitati variabile de praf si au existat cazuri cnd n unele perioade reci furnizorul a livrat gaze cu impuritati de condensat (titei, apa etc.). Impuritatile gazelor din sistemul de distributie formate din resturi de pamnt, nisip, pietre, praf etc., provin din conducte si bransamente noi montate si racordate la sistem, precum si din praful si rugina de pe peretii conductelor antrenate si transportate de curentul de gaz al ntregului sistem de distributie. Din cauza acestor inconveniente s-a impus ca n sistemele de distributie sa se monteze separatoare (sifoane) pentru retinerea si evacuarea impuritatilor. Prin dezvoltarea si modernizarea continua a localitatilor urbane, si implicit a arterelor de circulatie, s-a ngreunat tot mai mult operatia de evacuare a impuritatilor, care se efectueaza sub presiune, fara oprirea sectoarelor din retea stnjenind circulatia autovehiculelor si avnd un grad scazut de securitate. Acest fapt impune

furnizorului masuri eficiente de separare si filtrare, astfel ca din statiile de predare gazele sa patrunda curate n sistemul de distributie. Cea mai simpla constructie de separatoare consta dintrun tub cilindric de otel, vertical sau orizontal, cu un diametru de la ctiva zeci de centimetri pna la un metru si chiar mai mult. Cel mai vechi si cel mai simplu tip de separator este cel gravitational (fig. 2.17).

La intrarea n separatorul 1, prin racordul 2, curentul de gaz si micsoreaza viteza din cauza diametrului mare al separatorului si al racordului 2, curbat n jos. Datorita reducerii vitezei si schimbarii direcsiei curentului de gaze n separator, o parte din impuritatile lichide si solide pe care le contin gazele se depun pe fundul rezervorului si n mod periodic sunt evacuate prin teava 4 si ventilul 5. Pentru depunerea apei si a impuritatilor pe conductele magistrale pentru

transportul gazelor se folosesc alte tipuri de separatoare, si anume, sub forma unor rezervoare montate orizontal, dedesubtul conductelor (2.18). n retelele de distributie se folosesc separatoare (sifoane) de constructie simpla, montate n punctele cele mai de jos, care se evacueaza (purjeaza) n mod periodic.

Filtre

Filtrarea este operatia care urmeaza dupa separare si uscare, avnd ca scop purificarea gazului de impuritati mecanice cu marimi variabile, ncepnd de la particule grosiere pna la cele mai fine. Constructia si echiparea filtrelor cu cartusul filtrant depinde de marimea granulelor, de presiunea de regim, de debit. Echiparea retelelor de distributie cu mecanisme si dispozitive tot mai complexe, cu grad nalt de tehnicitate, impune filtrarea n continuare a gazelor intrate din statiile de predare ale furnizorului n reteaua de distributie. Filtrele (fig. 2.19) sunt formate dintr-o carcasa metalica n care se introduce un cartus filtrant, usor de schimbat din psla, tesatura din postav, 'din material plastic, vata de sticla, par de cal etc. Montarea filtrelor de praf n reteaua de distributie este obligatorie la statiile principale (de zona), la statiile de sector si de la caz la caz - n celelalte statii. Constructia filtrelor poate fi diferita, de la cartuse cu sita cu orificii din ce n ce mai mici - pna la ctiva microni - pna la cartuse cu postav, par de cal, materiale plastice etc. Rasuflatori Rasuflatorile sunt piese care apartin sistemului de dstributie, amplasarea lor efectundu-se n acelasi timp cu reteaua subterana de gaze. Prin forma constructiva si modul de amplasare ele servesc la identificarea unor eventuale emanatii de gaze, atunci cnd pe durata exploatarii datorita fenomenului de coroziune sau a altor cauze - n peretii conductei apar pori, fisuri sau rupturi. Rasuflatorile se confectioneaza din metal. Prtile componente constau dintr-o tija cu diametrul interior de 2 in (50 mm) si din calota propriu-zisa confectionat din tabla cu grosimea de 3-5 mm si sudata electric la unul din capetele tijei. Ca tipuri de rasuflatori se deosebesc: cu cutie si capac din fonta, pentru carosabil; cu capacel sudat si orificii laterale, pentru spatii verzi; cu calota pe conducta n carosabil si tija prelungita n spatiul verde; cu capatul tijei curbat pentru montare n spatii verzi; tub de control (fara calota propriu-zisa). Montarea rasuflatorilor pe retelele de distributie se face tinnd cont de anumite criterii:

1)

In zonele cu densitate mare de constructii, cu trafic intens, cu aglomerari de alte instalatii subterane - canal, apa, electrica, telefoane etc. - se vor monta rasuflatori deasupra sudurilor de pozitie, teurilor de bransament, la ramificatii, n punctele unde conductele ies din pmnt, lnga zidurile imobilelor, la capetele tuburilor de protectie. n aceste cazuri distanta dintre rasuflatori nu poate fi mai mica de 8 m. 2) n zonele fara constructii, fara trafic intens, pe cmp, n zone fara instalatii subterane rasuflatorile se vor monta la distante ce nu vor depasi 50 m (fig. 2.20). n anumite zone, pe retelele subterane se pot monta tuburi de control, n locul rasuflatorilor.

3)

Cutiile din fonta cu capacel sunt piese care protejeaza capetele rasuflatorilor si permit desfasurarea normala a traficului rutier si pietonal. n cazul unor defectiuni pe reteaua subterana, gazele se acumuleaza n anumite cantitati - mai mari sau mai mici - n interiorul cutiei si n momentul ridicarii capacelului de catre detector acestea tind sa se raspndeasca n atmosfera. Prezenta gazelor este perceputa fie olfactiv, fie cu aparatul de detectare. APARATE PENTRU MASURAREA DEBITELOR DE GAZE n drumul lor de la locul de producere la locul de consum. ntre operatiile la care sunt supuse gazele naturale si anurne: extractie, separare, uscare, filtrare, reglare etc., masurarea cantitativa ocupa un loc important. A existat o lunga perioada de timp cnd la anumite categorii de consumatori, n special la cei casnici, livrarea gazelor s-a facut n pausal. Acest sistem de stabilire si de plata a sumelor datorate pentru consumul de gaze presupune fixarea cu aproximatie a unei sume globale, n functie de volumul spatiului, numarul aparatelor de consum, debitul instalat, orele de functionare. Acest sistem n-a stimulat economia de combustibil, multe arzatoare fiind lasate s functioneze fara control. Masurarea ct mai exact cu putinta permite cunoasterea cantitati1or de gaze extrase, transportate si predate sistemului de distributie, consumul pe anumite zone, localitati si chiar pe consumator sau aparat. Prin masurare se pot determina: -o consumurile specifice pe sectiile de productie; - pe fiecare agregat n parte; - pe unitate de produs; - randarnentul agregatelor si aparatelor de consum. Masurarea exacta a consumului gazelor este tot mai necesara, deoarece n prezent se pune accentul pe economisirea riguroasa a acestui combustibil, pe utilizarea lui ct mai rationala. Masurarea permite cunoasterea diferentei dintre cantitatea de gaze extrasa si cea livrata consumatorilor, dnd indicatii pretioase asupra starii n care se afla ntreaga instalatie de transport si distributie, mpreuna cu echipamentul mecanic aferent: starea de uzura fizica si morala, ntretinerea si exploatarea, pierderile datorite defectelor si refularilor. Masurarea are n prezent o importanta si mai mare deoarece prin legile si decretele n vigoare se urmareste asigurarea pe o perioada ct mai ndelungat a economiei nationale cu resurse energetice primare, gospodarirea, utilizarea rationala si cu eficienta ridicata a acestora prin eliminarea risipei si pierderilor sub orice forma s-ar manifesta. Masurarea cantitatilor de gaze distributie se efectueaza prin metoda directa si indirecta. Masurarea directa a debitelor de gaze Prin metodele directe se folosesc contoare volumetrice de tip uscat cu membrana si sertar, contoare volumetrice cu supape si contoare volumetrice rotative, toate lucrnd la presiunea joasa a gazelor.

a. Contoare volumetrice cu membrana si sertar. Acestea se fabrica conform STAS 6681-78, n urmatoarele marimi: tip I cu un debit nominal de 3 m 3 /h (fig. 3.1); tip II cu un debit nominal de 6 M3/h (fig. 3.2); tip III cu un debit nominal de 20 m3/h (fig. 3.3).

n tabelele 3.1 si 3.2 sunt date dimensiunile si caracteristicile functionale ale contoarelor volumetrice. La contoarele de tip I (3 m 3 /h), cifrele de pe prima rola din dreapta indica m3, iar pe cadran sunt date diviziuni pentru dm3. Pe cadran sunt nscrise cifre din 10 in 10 dm 3; o rotire completa a acului indicator corespunde la 0,10 m3. Cantitatea maxima care poate fi nregistrata este de 9,999 m3. 3 La contoarele de tip 11 (6 m /h) cifrele de pe prima rola din dreapta indica 0,001 3 m , n continuare fiecare rola spre stnga indicnd de 10 ori mai mult dect rola precedenta. Prima rola din dreapta, n afara cifrelor, are diviziuni care subdivid fiecare inter val ntre cifre n cte 5 parti egale, fiecare diviziune corespunznd la 0,00002 m3. Cantitatea maxima care poate fi nregistrata este de 9 999,999 m3

La contoarele de tip 111 (20 m 3 ) cifrele de pe prima rola din dreapta indica 0,01 m3, n continuare, fiecare rola spre stnga indicnd de 10 ori mai mult dect rola precedenta. Prima rola din dreapta, n afara cifrelor, are diviziuni care subdivid fiecare interval ntre cifre n cte 5 parti egale, fiecare diviziune corespunznd la 0,002 m3. Cantitatea maxima care poate fi nregistrata este de 99 999,99 m3. La suprancarcarea contoarelor cu 1000/0 fata de debitul nominal, pe o durata continua de maximum 2 h, trebuie ca functionarea ulterioara a contorului sa nu fie influentata, iar erorile nregistrarilor ulterioare sa se mentina n limite tolerate.

Contoarele trebuie sa functioneze lin si uniform (fara ntrerupere si smucituri).

Montarea contoarelor se executa numai de catre personalul calificat al ntreprinderilor distribuitoare. Pentru evitarea preluarii de catre contoare a unor tensiuni din instalatie acestea se

monteaza pe o placa de sustinere care se livreaza separat, cu fitingurile aferente, de catre uzina furnizoare, pe baza de comanda ferma.

Legaturile contoarelor se vor executa libere de orice tensiuni si numai prin fitinguri si tevi din otel, fiind interzise legaturi prin tevi de plumb, cupru, cauciuc, etc Inaintea contorului se monteaza un robinet de trecere, numit robinet de contor sau de incendiu. Se interzice cu strictete montarea contorului fara placa de sustinere. Sculele si utilajele instalatorului de gaze Instalatiile de utilizare vor fi obligatoriu executate numai de catre instalatori autorizati, adica persoane care n urma unui examen depus n conditiile prevazute de reglementarile n vigoare au obtinut autorizatia pentru proiectarea, executarea, exploatarea si ntretinerea instalatiilor industriale si neindustriale de utilizare a gazelor naturale. Instalatorii autorizati n gaze pot apartine si unor terte ntreprinderi avnd calitatea sa conduca si sa raspunda de executarea unor lucrari de gaze ce apartin de instalatia de utilizare. n cadrul ntreprinderilor distribuitoare unde se executa toate categoriile de lucrari (constructii, conducte bransamente, statil de reglare, instalatii de utilizare, montarea contoarelor etc.) nu este neaparat nevoie ca tot personalul de executie sa posede autorizatie, dar acest personal trebuie sa fie ndrumat si condus n executia lucrarilor de catre un instalator autorizat, care sa urmareasca lucrarilor, sa ntocmeasca si sa semneze documentatiile tehnice (atasamentele, procese-verbale de receptie, situatii de lucrari etc.), att n cazul extinderilor de conducte, bransamente, statii de reglare, ct si la instalatiile de utilizare. Instalatorul de gaze este muncitorul care executa toate lucrarile pentru folosirea gazelor naturale ntr-un imobil, inclusiv punerea n functiune a instalatiei n conditiile de siguranta legala. El poate face aceasta lucrare singur sau cu muncitori ajutori (care alcatuiesc echipa sa) pe care i ndrum si de ale caror lucrari raspunde. n figurile 5.2, 5.3 si tabelul 5.2 sunt prezentate sculele si utilajele instalatorului de gaze.

Interventii, pentru remedierea defectelor La instalatiile de utilizare n intervalul dintre revizii si verificari pot aparea defectiuni neprevazute, oblignd ntreprinderile de distributie sa-si organizeze formatii de interventie pentru remedierea acestor categorii de defecte. Efectivul si dotarea acestei formatii se vor stabili n functie de capacitatea, ntinderea retelei, numarul abonatilor si de numarul reclamatiilor zilnice. Defectiunile din instalatitiile de utilizare, n marea lor majoritate, se comunica telefonic de catre abonati la biroul de primiri ale reclamatiilor din cadrul dispeceratului de gaze, care le va tria si sorta n functie de urgenta le va repartiza spre remediere formatitiilor de interventie. Pentru ca abonatilor sa le vina usor solicitarea de remediere a defectelor, este necesar ca ntreprinderile distribuitoare sa faca cunoscut prin toate mijloacele numarul de telefon al biroului de primirea reclamatiilor si mai ales l va nscrie n Instructiunile de utilizare a gazelor", care se pun la dispozitia beneficiarului cu ocazia deschiderii oficiale a gazelor si cu ocazia reviziilor sau verificarilor instalatiilor de utilizare. Def ectele cele mai frecvente din instalatiile de utilizare Defecte la armaturi. Aceste defecte apar la robinetele ( cep de la contor sau de incendiu, precum si la robinetele cu cep de manevra sau de sigurant. Acestea pot prezenta defecte de fabricatie (vicii ascunse), care se refera att la calitatea materialul (incluziuni de corpuri straine n material), ct si la tolerante prea mari, neobservate de controlul de calitate din uzina, precum si de controlul efectuat cu ocazia operatiilor de verificare sau de revzii: - executia necorespunzatoare a montajului; -neetanseitati la locurile de mbinare a robinetului cu capetele de teava; - strngerea sau slabirea necorespunzatoare a piulitei de fixare a cepului n corpul robinetului, ceea ce poate avea ca urmare fie blocarii cepului ntr-o anumita pozitie, fie un joc prea mare ntre cep si locasul lui, rezultatul fiind pierderea unor cantitati de gaze n aceasta zona. n timpul exploatarii, armaturile pot suferi unele defectiuni cum sunt: 1. Coroziunea materialului 2. Accidente de exploatare (variatii bruste de presiune, lovituri accidentale etc.). La robinetele cu cep se , poate slabi piulita de fixare a cepului sau se poate uza patratul pentru fixarea saibei de siguranta, ceea ce duce la imposibilitatea de fixare a cepului n pozitia nchis sau deschis. 3. Blocarea robinetului (ntepenirea), datorita depunerii produselor de coroziune ntre suprafata cepului si suprafata locasului sau. Acest lucru se petrece, mai ales, la robinetele care n-au fost manevrate un timp mai ndelungat. 4. Deformarea suprafetei cepului, ca urmare a manevrarii repetate.

Toate aceste defectiuni sunt urmate de pierderi de gaze, ceea ce pune n pericol securitatea imobilului si a locatarilor. Remedierea se face prin strngerea piulitei pentru fixarea cepului, cnd aceasta este slabita, pna ce este posibila o manevrare usoara, dar fara joc. Cnd patratul cepului de fixare a saibei de siguranta este uzat, se nlocuieste robinetul complet. Daca cepul prezinta deformatii pe suprafata si nu mai poate asigura nchi derea perfecta, se slefuieste cu pasta pna ce nchiderea se realizeaz perfect. Daca uzura este prea mare, se nlocuieste robinetul. n cazul blocarii cepului se procedeaza la demontarea si slefuirea lui cu pasta abraziva, la nceput cu granulatie mare si apoi, treptat, cu o granulatie foarte fina pentru a se asigura a suprafata fara asperitati, care sa permita o etansare perfecta. s1efuirea se realizeaza prin ungerea suprafetei cepului cu pasta, respectiv introducerea n locasul lui, dupa care cepul se roteste alternativ, n ambele sensuri, prin apasare. Daca uzura este accentuata si nu se poate nlatura, se nlocuieste robinetul. Nu se admite rectificarea prin strunjire a armaturilor montate n instalatiile de gaze. Defecte la conducte (neetanseitati la mbinari cu fitinguri, mufe, coturi, racorduri etc.). Remedierea se face prin controlul portiunii de conducta cu spuma de sapun, localizarea si apoi remedierea defectului. Daca un cot, o mufa sau un racord sunt neetanse din cauza garniturii se demonteaza, se inlatura garnitura veche din cnepa cu cu o pnza de ferastrau metalic si cu peria de srma dupa care se nfsoara alta garnitura noua de cnepa, se impregneaza cu solutie de etansare, se nsurubeaza si se strnge corespunz tor cu clestele de tevi, dupa care se pune instalatia n functiune, controlndu-se etanseitatea cu spuma de sapun. Daca una din piese este sparta sau fisurata se nlocuieste. De asemenea, conducta de gaze daca este fisurata se demonteaza si se nlocuieste portiunea respectiva. Toate aceste operatii se efectueaza numai cu anuntarea prealabila a consumatorilor pentru ntreruperea temporara a gazelor si, de asemenea, la repunerea n functiune se va lua semnatura pe ordinul de serviciu de catre echipa de interventie prin care consumatorii confirma ca robinetele de la aparatele de consum sunt nchise.