Sunteți pe pagina 1din 25

Exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice. Impactul asupra mediului.

Exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice.


Exploatarea gazelor de ist prin metoda fracturrii hidraulice constituie n prezent, vrful de lance n domeniul extraciei de hidrocarburi gazoase la nivel mondial avnd numeroi adepi pro i contra. Tehnologia se aplic de mai puin de un secol i este n msur s reconfigureze balana mondial a resurselor i rezervelor energetice.

Figura 1.1 Schema generala a procesului de extragere a gazelor de sist

Introducere Cu aproape dou secole si jumtate n urma, la 13 ianuarie 1776, Alessandro Volta (1745-1827) descoper (cu mult nainte de pila voltaic), un gaz inflamabil care ieea la suprafa din mlatinile lombarde, lng lacul Maggiore. l va numi aerul originar din mlatini" sau gazul de balt" i va construi pistolul electroflogopneumatic": n interiorul unui container de sticl nchis amesteca mpreun oxigen i metan care n contact cu o scnteie exploda aruncnd n aer un dop de zahr (era un fel de sistem de alarm). n ipotezele sale, acest sistem de alarm ar fi putut funciona i de la distan, scnteia fiind trimis pe cale electric folosit pentru un sistem de alarm. Nu intuia c descoperise ceea ce dup muli ani avea s fie recunoscut ca cea mai simpla hidrocarbura din familia alcanilor, metanul - CH4, produs prin descompunerea organismelor vii, combustibilul gazos care alturi de cel solid, crbunele i cel lichid, petrolul, avea s revoluioneze viaa pe Pmnt.

Exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice. Impactul asupra mediului.

Gazele naturale, un combustibil fosil abundent, sunt extrase de peste 100 de ani n America de Nord i Europa (n Romnia se descoper gazul metan la Sonda 2 Srmel la 22 aprilie 1909) i sunt utilizate pe scar larg pentru nclzirea locuinelor, n industrie i pentru generarea energiei electrice. Gazele naturale reprezint un combustibil eficient, versatil i cu emisii de poluani i gaze de ser semnificativ mai reduse dect crbunele. Gazele naturale dezvolt o cldur de ardere mare (ntre 2045 MJ/Nm3, adic aproximativ ntre 5.00 012.000 kcal/ Nm3). Fracturarea, ca metod de stimulare a curgerii petrolului spre sonde, a fost aplicat n industria de petrol prima dat n 1860 n SUA, statele Pennsylvania, New York i West Virginia. n mod tiinific, fracturarea hidraulic a fost aplicat n 1947 pe un cmp de gaze din Gran County, din SW Kansas, pe un rezervor de calcare i apoi a fost aplicat i pe alte rezervoare. Patentarea acestui proces a fost realizat de Halliburton Oil Well Cementing Company, n 1949. Compania a aplicat tratamentul de fracurare hidraulic pe dou zcminte comerciale de gaze din Oklahoma i Texas. n Rusia, a fost aplicat pentru prima dat acest procedeu n 1952. n Europa, fracturarea hidraulic s-a aplicat pe scar larg n perioada 1977-1985, n ri precum: Germania, Anglia, Olanda, Norvegia, Uniunea Sovietic, Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Ungaria, Romnia, Austria, Frana, Italia, Bulgaria, Turcia etc., aceasta fiind o metod de stimulare a curgerii petrolului i gazelor din rezervoare de diverse tipuri (gresii, calcare, dolomite etc). Aplicaii ale fracturrii hidraulice n isturile argiloase pentru producerea gazelor au nceput n 1970, cnd Guvernul SUA a iniiat proiectul Eastern Gas Shales Project cu demonstraii pilot. n 1977 Mitchell Energy (SUA) a dezvoltat tehnica fracturrii hidraulice care include i un volum de aditivi din substane chimice adugate n ap pentru a produce creterea fluiditii lichidelor i a face mai uoar extracia gazelor de ist. Marea inovaie a venit ns n 2005, cnd Devon Energy a combinat cele dou tehnici (forajul pe orizontal cu fracturarea hidraulic), care, individual, sunt cunoscute i folosite de mai mult timp n industrie pentru extracia gazului neconvenional din Barnett, ulterior procedeul fiind mbuntit prin aa-numita fracturare n mai multe etape. Tipuri de gaze naturale Gazul metan, care este un amestec de hidrocarburi uoare n care predomin metanul (CH4) n proporie de peste 90%. Acesta are o cldur de ardere de circa 8.500 9.000 kcal/ Nm3. Zcmintele de metan se gsesc la o adncime medie cuprins ntre 400 i 4.000 de metri, fiind separate de foarte multe ori de zcmintele de iei. Gazele de sond, care au un coninut ridicat de butan i propan, cu o cldur de ardere situat ntre 5.5006.000 kcal/Nm3, deci aproximativ jumtate din cea a metanului. Gazul de sond este ntotdeauna asociat zcmintelor de petrol, constituind componenta activ n procesul de extracie, antrennd ieiul spre suprafa. Gazele de ist (neconvenionale) sunt gaze captive (n principal metan) n straturile sedimentare (isturi) depuse n mrile preistorice i au o putere caloric asemntoare celor de sond. Existena acestui tip de gaze este cunoscut de muli ani, ns extragerea lor la scar
2

Exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice. Impactul asupra mediului.

industrial (i economic viabil) a fost posibil dup anul 2000, odat cu dezvoltarea unor tehnologii speciale. isturile sunt roci metamorfice i/sau sedimentare ce au proprietatea de a se desface uor n lamele subiri cu suprafee paralele. Aceste roci nu sunt permeabile, adic nu permit transferul lichidelor sau gazelor. n epoca devonian, acum 360-415 milioane de ani, pe fundul mrilor s-au depus straturi fine de nmol i argil n care au rmas captive resturile organice provenite de la plantele i animalele prezente n acea perioad. Aceste straturi s-au transformat n timp n roci sedimentare (isturi), iar resturile organice n gaz metan (gaze de ist). O parte din acestea au migrat prin rocile permeabile prezente printre isturi, formnd aa-zisele pungi de gaze, din care astzi sunt extrase, n mod convenional, gazele naturale. Gazele prezente n mod natural n roca istoas nu se deosebesc n niciun fel de alte gaze naturale, ns ele sunt captive n straturi de roc etane i necesit alte metode de extracie dect cele din zcmintele tradiionale de gaze.

1. Gazele de sist. Fracturarea hidraulica. Etapele tehnologice ale exploatrii gazelor de sist
Gazul de ist este un gaz al crui zcmnt este captiv ntre plcile de isturi ori n straturile de crbune i aflate la o adncime mai mare dect zcmintele de gaz convenional. Deoarece arderea acestui combustibil este mai ecologic dect a crbunelui sau petrolului, oferind i avantaje n privina limitei de emisii de CO2, gazele naturale pot nlocui cu usurin petrolul. Totui, impactul su asupra mediului nu este deloc unul neglijabil. Un singur foraj poate necesita 10 milioane de litri de ap. Iar substanele chimice n procesul de fisurare a rocilor risc s ajung n multe cazuri chiar n pnzele freatice i s le polueze.

Exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice. Impactul asupra mediului.

Figura 1.2. - Rspndirea zcmintelor de gaz de ist Exploatarea acestui tip de gaz are o rspndire mai larg n Statele Unite, unde deja exist peste 50 de mii de puuri de mic adncime. Succesul american a determinat i alte ri s se ntrebe dac nu cumva pot scpa de dependena de gazele ruseti i arabe i dac nu dein pe teritoriul lor preioasa resurs. Deja Canada a descoperit gaze neconvenionale n Apalai i n Columbia Britanic. n Polonia se afl cele mai mari zcminte de gaze de ist din Europa, fiind estimate la 5.300 de miliarde de metri cubi, iar n Ucraina rezervele de gaz de ist se ridic la cel puin 30 de trilioane de metri cubi. Fracturarea hidraulic nseamn forarea sfrmrii rocilor prin intermediul unor lichide sub presiune. Fracturarea rocilor se poate produce i n mod natural, ns, folosit de om, aceasta este o metod prin care se exploateaz petrolul i gazele de ist. Primele ncercri de fracturare hidraulic au avut loc n 1947, prin foraje verticale. Ulterior, ncepnd din 1998 s-a trecut i la forarea i fracturarea orizontal. Acest tip de exploatare acioneaz pe o zon mai extins n jurul centrului de forare, avnd un efect mai amplu. Energia produs de injectarea sub presiune a fluidului de fracturare creeaz noi canale n roc pentru a recupera o cantitate mai mare de hidrocarburi. Fluidul de fracturare conine n cea mai mare parte ap (se pot consuma cteva milioane de litri pentru fiecare injectare), nisip, dar poate conine i acid clorhidric, substane biocide, guma de guar (E412), substane pentru emulsifiere i pentru de-emulsifiere i izotopi radioactivi (lantan-140, cobalt-60) pentru urmrirea mprtierii fluidului. Durata medie de viata a exploatrii este de 7,5 ani timp n care procesul de injectare se poate repeta de pn la 10 ori, iar cantitatea de ap i aditivi folosii se multiplic n acest fel. ntre 10% i 70% din fluidul de fracturare se ntoarce la suprafa dup fiecare injectare.

Exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice. Impactul asupra mediului.

Figura 1.3.a - Instalarea masini de forat

Figura 1.3.b Locul unde se va realize exploatarea Pentru extragerea gazelor neconvenionale se efectueaz foraje verticale ce intersecteaz straturile sedimentare (isturile) la adncimi cuprinse ntre 1.800 i 3.600 m.

Exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice. Impactul asupra mediului.

Odat ajuns la adncimea la care este dispus stratul de isturi (ce poate avea pn la 200 m grosime), forajul este executat orizontal pe lungimea acestuia pe distane de 1.0002.000 m, astfel nct sonda forat s intersecteze ct mai multe fisuri. Prin intermediul acestor fisuri urmeaz a fi drenate/colectate ulterior gazele acumulate n aceste roci.

Figura 1.4. a Forajul vertical. Forajul orizontal

Exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice. Impactul asupra mediului.

Figura 1.4.b Forajul orizontal Deoarece fisurile prezente n mod natural n isturi nu sunt suficiente pentru debite comerciale i pentru o producie profitabil, se procedeaz la crearea unora artificiale (fracturare hidraulic) folosindu-se apa pompat cu presiuni foarte mari. Fracturarea hidraulic este procedeul prin care, n straturile geologice cu proprieti infime de curgere (permeabilitate extrem de redus) unde se gsesc gaze naturale, sunt realizate fisuri cu seciuni foarte mici ce permit captarea acestora. Fracturarea hidraulic este similar fisurrii hidraulice, metod utilizat n procesul de stimulare a formaiunilor productive i pentru extragerea gazelor convenionale (gaz metan i gaz de sond), dar i a ieiului. Fisurarea hidraulic este specific producerii de fisuri n rocile colectoare de iei i gaze (care sunt medii poros-permeabile), pe cnd fracturarea hidraulic se realizeaz n roci (isturi) compacte. Dac n primul caz (fisurare) rezultatul final al pomprii sub presiune a fluidului este realizarea unor fisuri de ordinul a 1-2 m n roca poros permeabil care are capacitatea de a prelua i diminua (absorbi) ocul hidraulic, n al doilea caz (fracturare), rezultatul este crearea de fisuri mult mai profunde n masa rocii (istul fiind mult mai dur), de ordinul sutelor de metri. Dup o definiie a EPA (Agenia de Protecia Mediului din SUA), fracturarea hidraulic este un proces de stimulare a sondelor de petrol, gaze naturale i energie geotermal pentru maximizarea extraciei. ntregul proces include achiziia sursei de ap, construcia sondei, stimularea sondei i depozitarea reziduurilor. Fracturarea hidraulic nu este o metod care se aplic numai n procesul de extracie a gazelor i petrolului. Ea are i alte aplicaii n industrie: Stimularea sondelor care exploateaz petrolul, gazele din zcmintele convenionale, precum i apa subteran Precondiionare sau inducerea golurilor din roci n industria minier Creterea eficienei n procesul de remediere a reziduurilor, n special cele petroliere Depozitarea reziduurilor, prin injecie, n formaiuni geologice adnci Metoda de msurare a stres-ului n diverse zone la nivel mondial Pentru extragerea cldurii, pentru a produce electricitate n sistemele geotermale Creterea ratelor de injecie n procesele de sechestrare geologic a CO2

Pentru a nelege mai bine fenomenul, ne putem imagina ca lovim cu un ciocan ascuit, cu aceeai for, o crmid nears (prototipul rocilor poros permeabile), dar uscat i una ars n cuptor (prototipul rocii istoase). Dei din acelai material, crmizile vor prelua ocul potrivit strii funcionale. Crmida uscat va avea doar cteva fisuri, iar cea ars se va sfrma (fractura) n zeci de buci. n principiu, pentru realizarea fracturrii hidraulice se pompeaz n straturile geologice, la presiuni foarte mari (de ordinul a peste 1.000 bari, aprox 1.050 Kgf/cm2, superioare presiunii din porii rocii colectoare), ap cu nisip i anumite cantiti de aditivi, astfel nct s se produc fisurarea isturilor.

Exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice. Impactul asupra mediului.

Se pot observa ciclurile de presurizare: n primul se execut deschiderea formaiunii, n urmtoarele dou realizndu-se propagarea fisurii create. n seciunea orizontal a sondei, n zona de exploatare se efectueaz operaiunea de perforare a sondei (cu ajutorul unor echi pamente speciale) sau se introduc segmente de tubing cu perforaturi. Acestea sunt izolate succesiv, dup care, prin fiecare, se pompeaz, aa cum am precizat anterior, ap cu nisip la presiuni foarte mari. Apa care iese prin perforaturile tubingului erodeaz stratul de isturi, provocnd fisuri foarte mici (cu seciuni de ordinul milimetrilor ptrai). Acestea se propag pe sute de metri n stratul de sedimente. La ncetarea procesului de pompare, apa se retrage, iar fisurile rmn deschise datorit nisipului, astfel nct se permite drenarea i acumularea gazului metan (gazele neconvenionale). Pentru fiecare seciune se utilizeaz pn la 350.000 de litri de ap, pentru o singur sond fiind utilizate cteva milioane de litri (4-28 milioane litri). Mare parte din aceast ap este reutilizat pentru executarea altor foraje. Problema este c, adus la suprafa, este depozitat temporar n batale, bazine spate n pmnt, impermeabilizate, dar descoperite (seamn cu nite tranduri-piscine), fiind supus procesului de evaporare.

2. Fluidul de fracturare
Fluidul de fracturare este alcatuit; in principal, dintr-un amestec de apa (cca 90-95%) si nisip sau particule ceramice denumite propanti (cca. 4,5 9%) cu rol de a mentine deschise fisurile create, la care se adauga o serie de substante chimice intre 0,5% 2%. Chiar daca in procentul substantelor chimice adaugate pare redus, date fiind cantitatile foarte mari de fluid utilizate la fiecare foraj, rezulta ca si cantitatea substantelor chimice devine insemnata. Astfel, la fiecare 10.000 de metri cubi de fluid se utilizeaza o cantitate de peste 50 de metri cubi de substante chimice, unele extrem de toxice chiar si in cantitati reduse. Acest amestec special (adesea compozitia sa fiind tinuta secreta), este adus cu ajutorul cisternelor la locul de forare. Cantitatea si compozitia fluidului de fracturare difera de la o companie la alta, in functie de echipamentele utilizate si de caracteristicile substratului geologic, respectiv al rocilor fracturate. in medie, se apreciaza ca se folosesc cca. 60 de milioane de litri la fiecare foraj. Mai trebuie mentionat ca procedura de fracturare hidraulica cu astfel de fluide se repeta, conform datelor furnizate de industrie, de pana la 8 -10 ori la fiecare dintre sonde, de fiecare data fiind necesara cantitatea de apa mentionata mai sus.

Exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice. Impactul asupra mediului.

Figura 1.5. Fluidul de fracturare Evaluarea condiiilor de exploatare eficient prin fracturare hidraulic necesit o gam complex de echipamente, instalaii, aparatur de msur i control, precum i o tehnologie consacrat, sigur i cu bune rezultate.

Figura 1.6. Pistolul de perforare

Exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice. Impactul asupra mediului.

Figura 1.7. Fracturile create in sisturi si eliberarea metanului

Figura 1.8. Conducta de foraj Volumul de ap necesar pentru fracturarea hidraulic la o sond este, n medie, de 15.00019.000 m3. Cantitatea de substane chimice n fluid este 0,49% din volumul total. Aditivii folosii n procesul de fracturare variaz cu litologia formaiunii fracturate i folosirea lor urmrete obiectivele: Meninerea propantului (nisipul sau fragmentele de ceramic) n suspensie n fluid (prin gelificarea acestuia) i asigurarea c propantul ajunge pn la captul fracturii create. Fr acest efect, particulele propantului fiind mai grele tind s fie depuse n fluid pe
10

Exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice. Impactul asupra mediului.

vertical, sub aciunea gravitaiei. Polimerii care produc gelificarea, cum ar fi guar-ul sau celuloza (similar cu cele folosite n industria alimentar sau cosmetic) sunt utilizai la o concentraie de aproximativ 1%. De asemenea, mai sunt utilizai ca ageni de suspensie borai i sruri metalice la concentraii foarte sczute, avnd ca efect formarea unui gel puternic. n concentraii mari, aceste substane pot fi toxice, dar n concentraiile utilizate n fluidele de fracturare, fiind foarte sczute, sunt comparabile cu concentraiile obinuite n mod natural din apele minerale. Schimbarea proprietilor fluidului de fracturare n timp. Unii aditivi produc proprieti dependente de timp ale fluidelor. De exemplu, s fac fluidul mai puin vscos dup fracturare, astfel nct curgerea hidrocarburilor spre sond s se fac mai uor. Sunt utilizate concentraii mici dechelani (cum sunt cei utilizai n curirea vaselor de depuneri), precum i concentraii mici deoxidani i enzyme (utilizai ntr-o serie de procese industriale) i care au ca scop ruperea polimerilor gelificai la sfritul procesului. Reducerea friciunii i astfel, reducerea puterii necesare pentru a injecta fluidul n sond. Un astfel de produs este polyacrylamida (larg utilizat ca absorbant al scutecelor copiilor). Reducerea riscului dezvoltrii naturale a bacteriilor n ap, afectnd performana fluidului de fracturare sau proliferarea acestora n rezervor, avnd ca efect producerea de hidrogen sulfurat. Reducerea bacteriilor se face utiliznd un dezinfectant (biocid), similar cu cele folosite n spitale pentru a dezinfecta instrumentele.

Figura 1.9. Introducerea lichidului de fracturare Pn de curnd, compoziia chimic a fluidelor de fracturare a fost considerat secret i nu a fost publicat, dar aceast poziie s-a schimbat datorit insistenei tot mai mari a opiniei publice. Este de menionat c listele cu aditivi chimici utilizai sunt foarte diferite de la o
11

Exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice. Impactul asupra mediului.

formaiune la alta, precum i n raport cu compoziia apei folosite la injecie. Exemplu de principali aditivi utilizai:

Figura 1.10.a Stocarea lichidului recuperate in gropi captusite

Figura 1.10.b Stocarea lichidului recuperate in gropi captusite


12

Exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice. Impactul asupra mediului.

Din zecile sau chiar sutele de mii de metn cubi de fluid (apa + nisip + chimicale) injectate in subteran pe parcursul vietii sondei, doar o parte este recuperata, restul ramanand sub presiune in subteran. Acest fluid, adica 60-70% din cel folosit, va mentine initial presiunile apropiate celor la care a fost injectat, direct influentate si de presiunea litostatica a coloanei de roci de deasupra al carei gradient creste cu adancimea. De exemplu, la nivelul de 2000 m adancime, avem o presiune data de greutatea rocilor de deasupra, care depaseste 1.200 at. Este greu de imaginat, asa cum incearca sa acrediteze sustinatorii acestei industrii, ca acea parte din fluidul de fracturare, ramasa initial in zacamant in cantitati si la presiuni enorme, se va cantona strict in zona in care a fost injectat. Spre deosebire de apele petroliere care sunt uneori utilizate la stimularea zacamintelor in exploatarile conventionale de petrol (in cantitati de cca. 1000 de ori mal mici decat la fracturarea gazelor de sist), lichidul de fracturare ramas in masa zacamintelor de gaze de sist e total diferit tocmai datorita acestor presiuni (presiunea de injectare cca.1000 bari si cea a coloanei rocilor de deasupra), dar si compozitiei. In ceea ce priveste substratul, insusi procesul de fracturare presupune crearea de noi fracturi in depozitele de roci, care dobandesc o permeabilitate crescuta. Iar in ceea ce priveste fluidul de fracturare, spre deosebire de apa obisnuita, acesta are un continut in anumite substante, care il fac mult mai activ pe plan chimic, si mai coroziv. Altfel spus, chiar acolo unde exista posibile bariere pentru apa obisnuita, aceasta solutie ar putea trece, pentru ca a fost proiectata sa treaca prin zacamintele sistoase, bituminoase, greu permisive si va ajunge inevitabil in straturile succesive de ape freatice de adancime mare, medie si chiar de suprafata. Ramane doar o chestiune de timp si de structura geologica favorabila deplasarii, adica prezenta unor falii si fracturi in straturile respective, ca procentul de 60- 70% din masa totala a fluidului de fracturare remanent in zacamant sa ajunga mai aproape de suprafata. Procesul se poate produce in ani de zile, sub efectul permanent al unei diferente de presiune de cateva sute de atmosfere si prin infiltrari succesive, cucerind astfel fiecare strat din subsol in parte, si toti cei 23.000 m de litosfera, pana la suprafata.

Figura 1.11.a Raspandirea lichidului de fracturare in acvifer


13

Exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice. Impactul asupra mediului.

Figura 1.11.b Raspandirea lichidului de fracturare in acvifer

3. Riscurile metodei de fracturare hidraulica. Impactul asupra mediului


Principalul impact asupra mediului datorat de exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice, este dat de: Constatari principale referitoare la impactul metodei de fracturare hidraulica: Gradul ridicat de ocupare a terenurilor; Cantitatea mare de apa utilizata In detrimentul altor activitati; Emisiile de poluanti, contaminarea panzei freatice datorita scaparilor necontrolate de gaz sau fluide, scurgeri de fluid de fracturare, evacuarile necontrolate de ape uzate; Fluidele de fracturare pot contine substante periculoase, iar lichidele restrase din zacamant contin, in plus, metale grele si substante radioactive provenite din depozite; Experienta americana arata ca sunt frecvente accidentele, cu consecinte atat asupra mediului, cat si a sanatatii oamenilor;

Posibila contaminare a apelor subterane cu metan si clorura de potasiu, in apropierea puturilor de extractie;
Posibilitatea inducerii unor cutremure; Afectarea biodiversitatii; Poluarea atmosferica si fonica;

14

Exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice. Impactul asupra mediului.

Gradul de ocupare al terenurilor Un impact inevitabil al extractiei de gaze de sist si de petrol din formatiuni compacte este gradul ridicat de ocupare al terenurilor si modificarile importante aduse peisajului.

Figura 1.12. Fotografie aeriana a unei platforme de fracking Aceste terenuri sunt necesare amplasarii instalatiilor de foraj, spatiilor de stocare a materialului tehnic, compresoarelor, echipamentului, substantelor chimice, apei, spatiilor de parcare si stationare a camioanelor, infrastructurilor de prelucrare si transport al gazului, precum si containerelor sau bazinelor pentru ape reziduale si cai de acces pentru camioane. In Pennsylvania, o platforma medie cu mai multe puturi in faza de forare si fracturare, ocupa aprox. 10.000 de metri patrati. Prin comparatie, o suprafata similara este ocupata de o centrala solara care poate genera 400.000 de kWh de electricitate pe an, care poate produce pentru o perioada mai mare de 20 de ani si ulterior poate fi inlocuita. Este necesara, de asemenea, o densitate foarte ridicata a sondelor; astfel, in Statele Unite sunt 6 platforme pe km2 care trebuie pregatite, dezvoltate si conectate prin cai de acces pentru vehicule de transport de mare tonaj. Puturile de productie trebuie apoi conectate prin conducte colectoare, dar si prin unitati de epurare, care sa separe apa si produsele chimice, metalele grele sau ingredientele radioactive de gazul extras inainte ca acesta sa fe injectat in reteaua de distributie existenta. O alta problema care necesita atentie este reteaua de conducte de transport. in comparatie cu SUA, unde exista de mult timp o infrastructura bine dezvoltata chiar si la nivel local, in Europa aceste retele sunt mult mai reduse, iar dezvoltarea lor va determina scoaterea din circuit a unor terenuri suplimentare. Referitor la terenuri, mai trebuie adaugat ca in SUA, detinatorii de terenuri au si drepturile comerciale asupra resurselor din subsolul acestora, spre deosebire de Europa si de
15

Exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice. Impactul asupra mediului.

Romania, unde aceste drepturi sunt detinute de stat. Desi, initial, unii fermieri americani au realizat profituri din concesionarea terenurilor lor pe care s-au descoperit gaze de sist; nu isi pot mentine ulterior proprietatile a caror valoare scade dramatic, mai ales daca terenul a fost contaminat. Sunt de asemenea tot mai numerosi cei care refuza sa cumpere produse provenite de la ferme din zone in care se permite fracking-ul. Problemele care ii afecteaza pe fermieri apar in mai multe moduri: studiile mentioneaza pierderi de cherestea, dar si de soluri de inalta calitate, acolo unde contaminarea face ravagii, ca de exemplu West Virginia. in Louisiana, rapoartele privind calitatea produselor lactate i-au speriat pe unii oameni, demonstrand ca laptele mai multor vaci a suferit modificari in urma unor accidente de contaminare a apei. in Australia, de exemplu, dar si in alte state, se iau in considerare doar zone nelocuite cand se dau asemenea aprobari. Consumul de apa si riscuri Unul dintre neajunsurile majore ale acestei tehnologii este legat de consumul urias de apa. Operatiunile de fracturare hidraulica asociate unul singur put necesita un volum de apa ce poate varia intre 9.000 mc sl 29.000 mc sau, potrivit altor studii sl estimari, 60 de milioane de litri de fluid la un foraj. Estimarile consumului mediu Indica valori de 15.000 mc pe sonda pentru zacamantul Bamett, potrivit companiei Chesapeake Energy In 2011, 13.000 mc pentru zacamantul Utica, potrivit Questerre Energy In 2010, intre 15 45.000 mc pentru zacamantul Marcellus, potrivit NYCDEP in 2009, samd. Aproximativ echivalentul a 10 piscine olimpice sau 2.000 de cisterne auto, pentru o singura platforma de extractie.Aceste valori pun sub semnul intrebarii sustenabilitatea folosirii resurselor de apa chiar si in tari din zona temperata. Apa utilizata cu aceasta destinatie este practic restrictionata de la alte activitati: consum, agricultura, alte industrii locale (ex. imbuteliere, preparare bauturi racoritoare sau bere, turism etc.), afectand astfel functionarea si dezvoltarea comunitatilor locale. Nu in ultimul rand, acest consum de apa restrange necesarul pentru dezvoltarea si existenta plantelor si animalelor din zona, cu riscuri in ceea ce priveste biodiversitatea. Desi licentele acordate in Romania firmelor implicate nu foc referire in mod explicit la sursa acestor sute de mii sau (zeci de) milioane de metri cubi de apa, se prevede pentru contractant dreptul Sa foloseasca, cu respectarea prevederilor locale din domeniul gospodaririi apelor si al protectiei mediului, surse de apa de suprafata sau subterane, necesare desfasurarii operatiunilor petroliere este deci posbil ca firmele respective sa extraga aceasta apa din foraje de adancime, secatuind astfel acviforele regionale chestiune absolut critica pentru comunitatile locale din zone relativ aride, cum sunt cele din Dobrogea si chiar blocul Barlad. Pe termen scurt, efectul ar putea fi devastator pentru comunitati, dar si pentru biodiversitate, iar pe termen lung ar putea produce efecte sociale cum ar fi stramutari masive de populatie.

16

Exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice. Impactul asupra mediului.

Contaminarea panzei de apa freatica

Figura 1.13 Straturile afectate de fracturarea hidraulica In principal, se poate produce prin pierderea integritatii putului, sau din cauza unei contaminari pe seama circulatiei fluidelor spre suprafata, pe diverse cai. Asa cum aratam anterior, legislatia americana a exclus activitatea de fracturare hidraulica din prevederile legislatiei privind Calitatea Apei/Qean Water Act, ceea ce a impiedicat monitorizarile sistematice si studiile pe termen lung si a lipsit populatia afectata de temeiul legal pentru a adresa plangeri si sesizari privind modul in care aceasta industrie ii afecteaza. Studii recente exprima ingrijorarea cu privire la siguranta surselor de apa in zacamantul Marcellus Shale, concluzionand ca substantele chimice Injectate in sol prin fracking ar putea migra spre aprovizionarea cu apa potabila mult mal repede decat au prezis anterior expertii. in Marcellus au fost forate peste 5.000 de sonde, intre 2009 sl mijlocul anului 2010, potrivit studiului, care a fost publicat recent in Revista apelor subterane. Operatorii injectau pana la 4 milioane de litri de lichid in fiecare put. Experienta arata ca pot exista contaminari ca urmare a unor: Deversari din bazinele de colectare sau din rezervoarele de reziduuri; Scurgeri din conducte, accidente provocate de activitatile de suprafata, manipulare gresita, echipamente invechite; Cimentarea incorecta a puturilor; Scurgeri prin structurile geologice, facilitate de existenta fisurilor sau pasajelor naturale sau artificiale.

17

Exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice. Impactul asupra mediului.

Figura 1.13. Poluarea la locul exploatarii Analiza facuta de Colorado Oil and Gas Conservation Commission a documentat aparitia, intre ianuarie 2003-martie 2008, a 1.549 de asemenea deversari pe teritoriul statului Colorado. Dintre acestea, 20% au produs contaminari ale apelor, iar trendul a fost crescator de la un an la altul. Cercetarile efectuate asupra sistului Marcellus in 2011 arata o crestere a concentratiilor de metan in puturile de apa potabila din zonele active de extractie a gazului, care ating valori ce prezinta risc de explozie. Departamentul de Protectie a Mediului din Pennsylvania a inregistrat peste 1.000 de plangeri si a semnalat 1.614 abateri de la legislatie in sistul Marcellus, intr-un interval de numai doi ani. Orasul Wichita plateste milioane de dolari pentru a incerca sa remedieze stratul acvifer Equus si a mentine masa de apa contaminata Burrtan departe de fantanile sale municipale. Acest lucru s-a produs recent, in sudul statului Kansas. O explozie uriasa a avut loc in tinutului Harper. In zonele aride din sudul Kansas-ulul, locuitorii sunt preocupati de cantitatile de apa pe care le folosesc aceste companii: peste 13 milioane de litri de apa proaspata pe fora, care se pare ca ulterior au ajuns si in acviferul Mississippian situat la aproximativ 1.200 de metri de zonele forate. Potrivit relatarilor, asemenea accidente au loc relativ frecvent, populatia fiind afectata deoarece apa din zona respectiva devine nepotabila, iar in unele cazuri inflamabila. Acest gen de poluare este practic ireversibil pe durata a sute, posibil chiar mii de ani. Statul New York a adoptat un moratoriu pentru exploatarea gazelor sist, considerand ca apa acviferelor sale este in pericoL Autoritatile din Carolina de Nord au indoieli serioase, considerand ca rezervele de gaze naturale sunt mult mai aproape de apele subterane decat in alte locuri sl deci riscul este mal mare. Statul Vermont a interzis definitiv fracturarea pe teritoriul sau. Cele mal noi studii, aparute chiar in aceste zile, cum ar fl cel publicat in Proceedlngs of the National Academy of Sciences (Academiei Nationale de Stiinte), au prezentat dovezi ca in
18

Exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice. Impactul asupra mediului.

SUA, desi se produce la mii de metri de suprafata, frackingul poate polua straturi acvifere mai putin adanci. In Romania, Compania Chevron sustine totusi ca nu exista pericol de contaminare a stratului acvifer superior, depinde insa cate straturi acvifere sunt, iar situatia este diferita de la o regiune la alta (si de la o tara la alta). Acest risc al contaminarii panzelor freatice, atat de suprafata, cat sl din adancime, cu produsele chimice sl petrochimice, folosite in fluidul de fracturare, este o certitudine sl este Inevitabil pe termen lung. Singurele variabile sunt: Cand? In cat timp? si Cum? Cu ce amploare?

Figura 1.14. Exploatarea gazelor de sist in Romania Dobrogea reprezinta un tinut arid, cu precipitatii reduse sl aproape lipsit de ape de suprafata. Alimentarea cu apa a localitatilor sl statiunilor de pe litoral se face preponderant din acvifere subterane. Renumitul acvifer Dobrogean reprezinta o apa fosila (cu varsta de peste 20.000 de ani), care se situeaza de la 100 m pana la 700-800 m adancime, formand 2 mari bazine subterane de apa fosila. O sursa strategica de apa freatica de foarte buna calitate, care va deveni cu atat mai pretioasa in contextul schimbarilor climatice si a avansarii poluarii apelor de suprafata. Acviferul cantonat in depozite de varsta Jurasic Superior Barremian curge pe sub Dobrogea cu o viteza mica (maxim doi metri pe zi) si se deplaseaza din directia sud-vest spre
19

Exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice. Impactul asupra mediului.

nord-est. Acviferul se descarca prin doua drenuri naturale in Lacul Siutghiol si in Balta Mangaliei. Volumul de apa cantonat in acest acvifer este cel mai important din Romania, a declarat seful Serviciului Hidrologic din cadrul Directiei Apelor Dobrogea Litoral (DADL), Adrian Chera. El a adaugat ca apa subterana este cantonata pe aproape intreg arealul judetului, fapt care permite alimentarea cu apa potabila a mai multor localitati si a tuturor statiunilor turistice de pe litoral. Potrivit cercetatorului Cristian Lascu, apele carstice care strabat trasee subterane lungi sunt de calitate, pentru ca ele depun pe parcurs suspensiile sl sarurile de prisos, iar o parte dintre bacterii mor. In cazul fracturarii hidraulice, pericolul vine din doua directii una legata de contaminarea cu fluide tehnologice (acel cocktall chimic) si a doua, de contaminare cu gaz metan, eliberat spre suprafata in urma procedeului.

Figura 1.15 Apa de la un robinet in apropierea unei sonde de forare a gazelor de sist Odata contaminate cu substante toxice, panzele freatice de adancime, asa-numitele acvifere fosile, nu pot fi practic curatate intr-un timp si cu eforturi (financiare) rezonabile. Contaminarea acviferului subteran amintit; care se intinde sub intreaga Dobroge, iar spre sud pana la vecinii bulgari, ar pune in pericol atat ecosistemul Delta Dunarii, cat sl tot ce inseamna apa potabila, irigatii, vegetatie, pesti sl animale. Mai mult decat atat, gazul eliberat in atmosfera poate produce incendii pe suprafete extinse intr-o zona atat de arida. Problema apei uzate in fracturarea hidraulica Doar o parte din fluidul de fracturare utilizat - amestecul Injectat in puturi - refuleaza la suprafata, sub denumirea utilizata de reflux - flowback. Potrivit datelor de la companiile din domeniu, se estimeaza ca intre 30-40% din fluidul folosit se intoarce la suprafata, in functie de instalatiile utilizate si caracteristicile substratului geologic, in timp ce restul fluidului de fracturare ramane in subteran.

20

Exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice. Impactul asupra mediului.

In ceea ce priveste fluidele reziduale, cele care revin la suprafata odata cu gazul de sist, acestea sunt depozitate in iazuri de decantare - cu toate consecintele care decurg de aici si tratate cu substante chimice, menite sa neutralizeze aditivii chimici astfel incat sa se obtina lichide "curate". Pentru a gestiona aceste ape uzate care se intorc la suprafata, exista in practica trei metode: injectarea pentru stocare la mare adancime; tratarea pentru reintroducerea in circuitul exploatarii in cadrul unor fracturari consecutive sau epurarea. Cantitatile foarte mari de fluid reprezinta o tot atat de mare problema, iar reciclarea creste costurile exploatarii. Este evident ca aceste tratamente necesita costuri enorme si de de cele mai multe ori, companiile care exploateaza gazul de sist fie omit sa mai trateze fluidele reziduale, fie nu respecta standardele in domeniu. In SUA, acolo unde aceste fluide de extractie iau calea statiilor de tratare a apelor uzate municipale sau - acolo unde exista - a statiilor de tratare a apelor industriale, acest fapt a creat inconveniente populatiei si administratiei. Putem in mod justificat sa ne punem intrebarea ce se va intampla cu zecile de mii de metri cubi de ape uzate folosite in sondele din regiunile rurale ale Romaniei, aflate la zeci sau sute de kilometri de cele mai apropiate statii de tratare. Potrivit prevederilor din textele desecretizate ale Hotararilor de Guvern prin care se acorda concesiunile, li se permite companiilor atat accesul neingradit sl fara nici o contnaprestatle la resursele de apa de pe teritoriul tarii (de suprafata sl din subteran), dar si posibilitatea de a stoca apele uzate rezultate in urma procesului tehnologic de fracturare in subteran, capitolul din brosura care se refera la Injectarea apelor reziduale in subsol, prin sonde, altele decat cele prevazute in studiul tehnico- economic avizat. Apreciem ca acesta este un risc suplimentar la care mediul sl populatia sunt supuse, fata de cel al fracturarii propriu-zise. Ar mai fi de mentionat ca in zonele din Romania vizate de respectivele acorduri, nu exista statii de tratare a apelor industriale, iar cele de tratare a apelor uzate municipale ori nu exista defel, ori sunt de mult depasite/invechite. Contaminarea apelor de suprafata si a solurilor Exista un risc de poluare a apelor curgatoare prin contaminare ca urmare a unor accidente pe parcursul lucrarilor, legat de stocarea si manevrarea fluidelor de fracturare, substantele chimice, fluidul uzat recuperat; care contine substante toxice. Printre riscurile posibile legate de manevrele incorecte a instalatiilor la sol. Au existat accidente precum refularea cu deversare a apei de fracturare, scurgerile de ape uzate sau din bazine sau conducte cu fluid de fracturare. Apele de suprafata pot fi afectate si ca efect al contaminarii apelor subterane din cauza unei manipulari incorecte sau a cimentarii neprofesioniste a coloanei de tubaj. Pentru prima data in decembrie anul trecut, EPA-Agentia de Protectia Mediului din SUA a recunoscut public, ca fracturarea hidraulica este responsabila pentru poluari ale apelor din panzele freatice sl la nivelul surselor de alimentare cu apa potabila din statul Wyomlng, ca urmare a sesizarilor facute de populatia orasului Pavillion. Riscurile asociate chimicalelor din amestecul pentru fracturare hidraulica Referitor la compozitia chimicalelor utilizate, procedurile uzitate in SUA au permis ca aceasta sa ramana mult timp secreta (ca si formula Coca Cola). Din aceasta cauza, in SUA, din
21

Exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice. Impactul asupra mediului.

pacate, nu s-au realizat studii complete, in mod oficial, cu privire la impactul pe care il au asupra mediului si a organismelor vii si care sa fie aduse la cunostiinta publicului larg. Cele peste 700 de produse chimice si petrochimice sintetice folosite in fluidul de fracturare sunt inca prea putin cunoscute si, de aceea, foarte Importante. Daca izolarea putului nu este perfecta, aceste substante contamineaza panza freatica, migrand in subteran. Ceea ce este tinut secret reprezinta identificarea fiecarui compus chimic (denumirile lor stiintifice si formulele chimice), care se pot regasi in diverse produse chimice (lucrarea amintita mentioneaza 2.500], precum si ponderea lor (procentuala, normala, molara) etc. in compozitia globala a formulei secrete. Conform raportului Impacts o f shale gas and shale oii extraction on the environment and on human health al Directiei de Mediu, Sanatate Publica si Siguranta Alimentara din Parlamentul European, compozitia aditivilor folositi in timpul forarilor nu este pe deplin facuta publica datorita secretelor comerciale, dar potrivit unei liste oferite de New York State, aceasta compozitie contine: 58 de substante, dintr-un total de 260, cu proprietati alarmante. 6 substante ce fac parte din prima lista prioritara publicata de Comisia Europeana, in ceea ce priveste substantele ce necesita atentie deosebita din cauza efectelor pe care le pot avea asupra omului sl mediului (Acrllamlda, Benzen, Etll Benzen, Isopropylbenzene (cumene), Naftalene, Tetrasodlu, Etllen); 1 substanta (Naftalen bis [1-metlletil]) care in prezent este considerata ca fiind persistenta, bioacumulativa si toxica (PBT); 2 substante (Naftalenul si Benzenul] ce sunt in prima lista a celor 33 de substante prioritare indicate in anexa X a Directivei- Cadru privind Apa 2000/60/CE in prezent; anexa II la Directiva privind substantele prioritare (Directiva 2008/105/CE); 17 substante care sunt clasificate ca fiind toxice pentru organismele acvatice (toxicitate acuta sau cronica); 38 de substante clasificate ca fiind toxine foarte periculoase pentru sanatatea umana; 8 substante care sunt clasificate ca fiind cancerigene cunoscute, cum ar fi Benzen si Acrilamida, Oxidul de etilena si diferitii solventi pe baza de petrol cu continut de substante aromatice; 6 substante clasificate suspecte ca fiind carcinogene, cum ar fl clorhidratul de hidroxilamina; 7substante clasiflcate ca mutagene (1B Muta.), cum ar fl Benzen si Oxid de etilena; 5 substante clasificate ca avand efecte asupra functiei de reproducere.

22

Exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice. Impactul asupra mediului.

CONCLUZII

23

Exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice. Impactul asupra mediului.

Fracturarea hidraulica este o metoda de extragere a gazelor de sist ce prezinta reale pericole importante in ceea ce priveste factorii de mediu. Principalele pericole sunt reprezentate de: Deversari din bazinele de colectare sau din rezervoarele de reziduuri; Scurgeri din conducte, accidente provocate de activitatile de suprafata, manipulare gresita, echipamente invechite; Cimentarea incorecta a puturilor; Scurgeri prin structurile geologice, facilitate de existenta fisurilor sau pasajelor naturale sau artificiale. Impactul asupra mediului: Gradul ridicat de ocupare a terenurilor; Cantitatea mare de apa utilizata In detrimentul altor activitati; Emisiile de poluanti, contaminarea panzei freatice datorita scaparilor necontrolate de gaz sau fluide, scurgeri de fluid de fracturare, evacuarile necontrolate de ape uzate; Fluidele de fracturare pot contine substante periculoase, iar lichidele restrase din zacamant contin, in plus, metale grele si substante radioactive provenite din depozite; Experienta americana arata ca sunt frecvente accidentele, cu consecinte atat asupra mediului, cat si a sanatatii oamenilor; Posibila contaminare a apelor subterane cu metan si dorura de potasiu, in apropierea puturilor de extractie; Posibilitatea inducerii unor cutremure; Afectarea biodiversitatii; Poluarea atmosferica si fonica;

24

Exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice. Impactul asupra mediului.

BIBLIOGRAFIE
http://en.wikipedia.org/wiki/Hydraulic_fracturing www.Gasland.ro http://greenly.ro/apa/rezervele-de-apa-din-adancul-dobrogei/ http://www.greenpeace.org/romania/ro/campaigns/Toxic/Gazele-de-sist/ Helman, Christopher (23 January 2013)."Energy's Latest Battleground: Fracking For Uranium". Forbes. King, George E (2012), Hydraulic fracturing 101 , Society of Petroleum Engineers, Paper 152596 European Parliament, DIRECTORATE GENERAL FOR INTERNAL POLICIES, Impacts of shale gas and shale oil extraction on the environment and on human health, http://www.europarl.europa.eu/document/activities/cont/201107/20110715A TT24183/20110715ATT24183EN.pdf Foraj orizontal i fracturare hidraulic, http://www.chevron.ro/developing/ hor_drilling.aspx

25