1. PROPRIETĂŢILE FLUIDELOR

• - . / 0 1 2 3 0 2 4 5 4

a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m3 în g/cm3.

b) tiind că densitatea glicerinei la 20°C este 1258 kg/m3 să se exprime în

g/cm3.

c) Să se exprime în kg/m3 densitatea petrolului.

• - . / 0 1 2 3 0 2 4 5 6

Greutăţile specifice, la temperatura 20°C, a patru fluide sunt date în tabelul de mai
jos. Să se reprezinte variaţia densităţii (exprimată în g/cm3) în funcţie de natura fluidului.

Fluid apa petrol benzen glicerina

γ
9790,38 8397,36 8593,56 12340,98
(N/m3)

Rezolvare:
Densitatea se exprimă în funcţie de greutatea specifică pe baza relaţiei:

(1.2.1)

pentru apă:

pentru petrol:

pentru benzen:

                ! " !   #   $ %  " ! &        '  ( & ( )   #  '  ( *  +  " ,

Page 3

       
        

                  


   

pentru glicerină:

Rezultatele sunt trecute în tabelul de mai jos, iar dependenţa densităţii de natura
fluidului este ilustrată în Figura 1.2.

Fluid apa petrol benzen glicerina

ρ
0,998 0,856 0,876 1,258
(g/cm3)

Dependenta densitatii de natura fluidului

1.4
1.2
1
)

0.8
m

/ c

( g

0.6
ρ

0.4
0.2
0
apa petrol benzen glicerina
F l u i d

Figura 1.2
2 – Dependenţa densităţii de natura fluidului

• - . / 0 1 2 3 0 2 4 5

Într-un
un tub cilindric de diametru d = 1 mm circulă apă la temperatura de 10°C.
a) Să se analizeze regimul de curgere prin tub când debitul este 10 l/s, 15 l/s, 20
l/s, 50 l/s şi 100 l/s.
b) Până la ce debit curgerea prin tub este laminară? Se dă coeficientul de
vâscozitate cinematică a apei ν = 0,0131 m2/s.

Rezolvare:
umerică se fac transformările de unităţi în unităţi SI (Sistem
Pentru rezolvarea numerică
Internaţional de unităţi):

                ! " !   #   $ %  " ! &        '  ( & ( )   #  '  ( *  +  " ,

Page 4

       
        

                  


   

a) Regimul de curgere se estimează pe baza numărului lui Reynolds:

(1.3.1)

Viteza de curgere a apei se exprimă, în funcţie de debit:

(1.3.2)

Numărul lui Reynolds se poate exprima, în funcţie de debitul apei ca:

(1.3.3)

În tabelul de mai jos sunt prezentate valorile numărului Reynolds corespinzătoare

fiecărui debit de curgere a ape.

Q Q
          

(l/s) (m3/s)
10 10-2 972,43 laminar
15 1,5·10-2 1458,65 laminar
20 2·10-2 1944,86 laminar
50 5·10-2 4862,16 turbulent
100 10-1 9724,32 turbulent

a) Debitul corespunzător trecerii de la un regim de curgere laminar la un regim

turbulent se exprimă ca:

(1.3.4)

în care Re = 2320, valoare limită pentru curgere laminară.

                ! " !   #   $ %  " ! &        '  ( & ( )   #  '  ( *  +  " ,

Page 5

       
        

                  


   

10000
9000
8000
7000
6000
5000
R e

4000
3000
2000
1000
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Q ( l / s )

regim laminar limita Re = f(Q)

Figura 1.3 – Analiza regimului de curgere (Re) în funcţie de debit

• - . / 0 1 2 3 0 2 4 5

Printr-o
o conductă cu diametrul d = 10 cm, curge un lichid cu debitul Q = 10 l/s. Să
se determine regimul de curgere dacă vâscozitatea cinematică a lichidului este ν = 3 cSt.

Rezolvare:
Pentru rezolvarea numerică se fac transformările de unităţi în unităţi SI (Sistem
Internaţional de unităţi):

Numărul lui Reynolds se exprimă ca:

(1.4.1)

Deoarece numărul lui Reynolds depăşeşte valoarea critică de 2300, curgerea prin
conductă este în regim turbulent.
turbulent

                ! " !   #   $ %  " ! &        '  ( & ( )   #  '  ( *  +  " ,

Page 6

       
        

                  


   

• - . / 0 1 2 3 0 2 4 5

Să se determine diametrul unei conducte prin care trebuie transportat petrol cu

debitul Q = 5 dm3/s, cu vâscozitatea dinamică µ = 20 cPoise şi greutatea specifică γp =
0,9 kgf/dm3, în condiţiile unui regim laminar limită (Re = 2320).

Rezolvare:
Pentru rezolvarea numerică se fac transformările de unităţi în unităţi SI (Sistem
Internaţional de unităţi):

Expresia numărului lui Reynolds în funcţie de debitul transportat Q prin conducta de

diametru d este:

(1.5.1)

Diametrul conductei se exprimă din relaţia (1.5.1) ca:

(1.5.2)

Pe baza relaţiei dintre vâscozitatea cinematică şi vâscozitatea dinamică:

(1.5.3)

şi a relaţiei dintre greutatea specifică şi densitate:

(1.5.4)
obţinem:

(1.5.5)

Astfel diametrul conductei poate fi calculat din relaţia:

(1.5.6)

                ! " !   #   $ %  " ! &        '  ( & ( )   #  '  ( *  +  " ,

Page 7

       
        

                  


   

•
  /   2 4 5 

Să se determine vâscozitatea cinematică şi dinamică a unui fluid care curge în

regim laminar limită printr-o conductă cu raza r = 10 mm. Se cunosc Q = 1,5 dm3/s şi γ =
800 kgf/m3.

Rezolvare:
Pentru rezolvarea numerică se fac transformările de unităţi în unităţi SI (Sistem
Internaţional de unităţi):

Din expresia numărului lui Reynolds, exprimat în funcţie de raza conductei:

(1.6.1)

se exprimă vâscozitatea cinematică:

(1.6.2)

Pe baza relaţiilor dintre vâscozitatea cinematică şi dinamică şi dintre densitate şi

greutate specifică se obţine:

(1.6.3)

• Aplicaţia 1.7
Să se determine forţa capilară şi înălţimea de ridicare prin capilaritate a apei la
10°C, într-un tub de rază r = 0,5 mm. Tensiunea superficială este σ = 0,074 N/m iar
densitatea apei la 10°C este 999,73 kg/m3.

                ! " !   #   $ %  " ! &        '  ( & ( )   #  '  ( *  +  " ,

Page 8

       
        

                  


   

Rezolvare:

G
Figura 1.7 – Înălţimea de ascensiune capilară

Pentru rezolvarea numerică se fac transformările de unităţi în unităţi SI (Sistem

Internaţional de unităţi):

Forţa capilară se exprimă în funcţie de tensiunea superficială conform relaţiei:

(1.7.1)

Înălţimea apei prin tubul capilar este dată de legea lui Jurin:

(1.7.2)

• Aplicaţia 1.8
Să se calculeze înălţimile de ridicare ale apei, benzenului şi glicerinei într-un tub cu
diametrul d = 0,01 mm la temperatura de 20°C, cunoscând greutăţile specifice şi
tensiunile superficiale ale fluidelor.

Rezolvare:
Pentru rezolvarea numerică se fac transformările de unităţi în unităţi SI (Sistem
Internaţional de unităţi):

Înălţimea la care se ridică fluidul în tubul capilar este dată de legea lui Jurin:

(1.8.1)

                ! " !   #   $ %  " ! &        '  ( & ( )   #  '  ( *  +  " ,

Page 9

       
        

                  


   

Figura 1.8 – Înălţimea de ascensiune capilară

σ h
Fluid
(N/m3) (N/m) (m)

Apa 9793 0,07259 2,96

Benzen 8623 0,02892 1,34
Glicerina 12361 0,05923 1,92

• Aplicaţia 1.9
Înălţimile la care urcă apa în trei tuburi capilare sunt: h1 = 2,5 cm, h2 = 50 mm şi h3
= 80 mm. Să se afle razele tuburilor capilare. Se dau: σapă= 73·10-3 N/m, ρapă= 999,73
kg/m3.

Rezolvare:

Figura 1.6 – Înălţimea de ascensiune capilară

Pentru rezolvarea numerică se fac transformările de unităţi în unităţi SI (Sistem

Internaţional de unităţi):

Aplicând legea lui Jurin, se determină raza tubului capilar:

                ! " !   #   $ %  " ! &        '  ( & ( )   #  '  ( *  +  " ,

Page 10

       
        

                  


   

(1.9.1)

σ h h r
(kg/m3) (N/m) (mm) (m) (mm)
25 0,025 0,60
999,73 73·10-3 50 0,05 0,30
80 0,08 0,19

•
  /   2 4 5 4

Să se determine forţa capilară F şi înălţimea de ridicare a apei (datorită capilarităţii)

într-un tub de diametru d = 0,5 mm dacă tensiunea superficială este σ = 0,077 gf/cm. Se
dă greutatea specifică a apei 9793 N/m3.

Rezolvare:

Figura 1.10 – Înălţimea de ascensiune capilară

Pentru rezolvarea numerică se fac transformările de unităţi în unităţi SI (Sistem

Internaţional de unităţi):

Forţa capilară se exprimă pe baza tensiunii superficiale:

(1.10.1)

Înălţimea de ridicare a apei prin capilaritate este dată de legea lui Jurin:

(1.10.2)

                ! " !   #   $ %  " ! &        '  ( & ( )   #  '  ( *  +  " ,

Page 11

       
        

                  


   

•
  /   2 4 5 4 4

Înălţimea de ridicare prin capilaritate a petrolului este 1,5 cm. Să se determine forţa
capilară, cunoscând densitatea petrolului ρ = 0,856 g/cm3 şi tensiunea superficială σ =
0,03 N/m.

Rezolvare:

Figura 1.11 – Înălţimea de ascensiune capilară

Pentru rezolvarea numerică se fac transformările de unităţi în unităţi SI (Sistem

Internaţional de unităţi):

Forţa capilară se exprimă în funcţie de raza tubului capilar:

(1.11.1)
Raza tubului capilar se determină pe baza legii lui Jurin:

(1.11.2)

                ! " !   #   $ %  " ! &        '  ( & ( )   #  '  ( *  +  " ,

Page 12

       
        

                  


   

•
  /   2 4 5 4 6

Să se determine forţa capilară şi înălţimea de ridicare prin capilaritate a benzenului

într-un tub cu raza r = 0,3 mm dacă tensiunea superficială este σ = 2,9·10-4 N/cm. Se dă
greutatea specifică a benzenului 8594 N/m3. Cum se modifică înălţimea capilară când
raza tubului se micşorează de trei ori?

Rezolvare:

Figura 1.12 – Înălţimea de ascensiune capilară

Pentru rezolvarea numerică se fac transformările de unităţi în unităţi SI (Sistem

Internaţional de unităţi):

Forţa capilară se exprimă pe baza tensiunii superficiale:

(1.12.1)

Înălţimea de ridicare a apei prin capilaritate este dată de legea lui Jurin:

(1.12.2)

Înălţimea de ridicare a apei când raza tubului capilar se micşorează de 3 ori este:

(1.12.3)

Astfel, se obţine că înălţimea capilară creşte de 3 ori când raza tubului se

micşorează de 3 ori.

                ! " !   #   $ %  " ! &        '  ( & ( )   #  '  ( *  +  " ,

Page 13

       
        

                  


   

• - . / 0 1 2 3 0 2 4 5 4

Să se exprime compresibilitatea şi modulul de compresibilitate al unui fluid, aflat în

condiţii conservative, în funcţie de variaţia relativă a densităţii.
În cazul proceselor conservative, masa este constantă:
(1.13.1)
Prin derivarea masei (m = const) ca funcţie de două variabile m = m(ρ, V) se obţine
relaţia dintre variaţiile relative ale volumului şi densităţii:

(1.13.2)

Compresibilitatea fluidului se exprimă astfel:

(1.13.3)

Modulul de compresibilitate a fluidului devine:

(1.13.4)

•
  /   2 4 5 4

Proba de presiune a unui recipient de volum V1 = 1,5 m3 s-a făcut cu apă la

presiunea p1 = 50 at. Să se determine cantitatea de apă care s-a scurs din recipient din
cauza neetanşeităţii, dacă după un timp oarecare presiunea în recipient ajunge la p2 =
30 at. Coeficientul de compresibilitate al apei β = 48·10-6 cm2/kgf, iar deformaţiile
pereţilor se neglijează.

Rezolvare:
Cantitatea de apă scursă din recipient se determină pe baza coeficientului de
compresibilitate:

(1.14.1)

unde variaţia de presiune este:

(1.14.2)

Astfel, cantitatea de apă se calculează ca:

(1.14.3)

                ! " !   #   $ %  " ! &        '  ( & ( )   #  '  ( *  +  " ,

Page 14