EPURAREA GAZELOR

CUPRINS Cap 1 . Argument Cap 2. Pregatirea gazelor pentru transport 2.1 Purificarea gazelor 2.2 Deshidratarea gazelor 2.3 Introducerea de reactivi in conduct 2.4 Principiul de functionare a unei instalatii de deshidratare prin
adsorbtie cu silicagel Cap 3 . Desulfurarea gazelor Cap 4 .Degazolinarea gazelor Cap 5. Separarea gazelor 5.1. Separarea gra ita!ional" a lic#idelor $i a particulelor solide din gaze. Separatorul gra ita!ional.

5 .2. Reinerea impuritilor solide (filtrele) 5.2.1. mecanismul filtrrii .2.2 .!epararea lichidului "i particulelor solide din gaze su# actiunea for$ei centrifuge. !eparatorul cu ciclon .2.3 !epararea lichidului "i particulelor solide din gaze su# ac$iunea com#inat a for$elor centrifuge "i gravita$ionale. !eparatorul orizontal cu $eava spiral Cap %. &dorizarea gazelor naturale Cap ' .(ransportul si depozitarea fluidelor '.1 Concentratia agentului de odorizare in gaze '.%. &etode de odorizare
a.'dorizarea prin e aporare b.'dorizarea prin picurare c.'dorizarea prin in(ectie Cap ) . &asuri de protectia *uncii Cap +. ,ibliografie

CAP 1 . ARGUMENT

Gazele naturale sunt supuse in schelele de extracie unor tratamente preliminare si finale pentru separarea succesiva si simultana a impuritilor gazoase , lichide, solide si hidrocarburilor condensabile . Tratamentele preliminare de separare au loc la talpa sondei si se continua in instalaiile de suprafaa . Prin tratamente finale in instalaiile centrale se urmaresta adancirea separrii pentru a se asigura transportul monofazic pe conductele magistrale si pentru a se realiza normele de calitate impuse de consumatorii industriali . practic prin deshidratare se urmareste reducerea continutului de umiditate , pana la limitele prevzute , folosindu-se diferite metode , procedee si instalatii din ce in ce mai eficace si mai economice. Deshidratarea gazelor este inclusa in pregatirea gazelor pentru transport . n acest sens in lucrarea de fata am prezentat in capitolul ! care se refera la pregtirea gazelor pentru transport " purificarea gazelor, deshidratarea gazelor, introducerea de reactivi in conducta pentru u#urarea transportului gazelor naturale de sonda $ Pentru a trimite ctre consumatori gaze la parametrii de consum este necesar sa efectuam in plus urmatoarele operatii % -desulfurarea gazelor& -degazolinarea gazelor& -separarea pe traseul de transport pana la punctele de
distributie.odorizarea gazelor .

Se utilizeaza ur*atoarele *etode de odorizare / a.'dorizarea prin e aporare b.'dorizarea prin picurare

c.'dorizarea prin in(ectie n partea finala a lucrarii am prezentat masurile de protectia muncii specifice la transportul si distributia gazelor naturale .

CAP 2 .PREGATIREA GAZELOR PENTRU TRANSPORT

Gazele extrase direct din z"c"*0nt nu sunt 1ntotdeauna curate ci

con!in o serie de i*purit"!i2 cu* sunt / particule solide2 argiloas" fin" din z"c"*1nt32 #idrocarburi lic#ide2 2 #idrogen sulfurat etc. I*puritatile con!inute 1n gaze creeaz" o serie de dificult"!i destul de i*portante 1n transport $i utilizare2 fiind necesar s" se ia *asuri de inl"turare a acestora pentru e itarea depunerii sub for*a de dopuri a nisipului $i a lic#idului2 a 1ng#e!"rii apei2 a coroziunii conductelor cauzat" de prezen!a #idrogenului sulfurat . totalitatea *asurilor care se iau pentru 1nl"turarea i*purit"tilor din gaze inainte intr"rii acestora in 1n conducta *agistral"2 for*eaza pregatirea gazelor pentru transport $i const" 1n efectuarea de operatii de purificare2 de des#idratare2 de desulfurare $i de degazolinare .

!.) Purificarea gazelor Purificarea gazelor se realizeaz chiar *n sistemul de colectare folosindu-se *n acest scop, separatoare de ap sau impuriti mecanice. n cazul *n care cantitile de impuriti mecanice sau lichide sunt importante, se monteaz mai multe separatoare *n serie. 2.2 Des#idratarea gazelor Problema cea mai important *n transportul gazelor o constituie coninutul in ap al acestora. De#i *n instalaiile de separare se elimina o cantitate mare de ap liber, *n gaze mai rm+ne *nc de ap, sub form de vapori. ,antitatea de vapori de apa determin valoarea umiditii acestora, care nu trebuie sa treaca de o anumit limit pentru a evita posibilitatea formarii hidratilor , at+t de duntori *n transportul gazelor prin conducte. -idraii sunt substane asemntoare cu zpada sau gheata si se prezint sub form de cristale mici, albe, formate dintro n molecul de hidrocarbur u#oar "metan, etan, propan$ #i #ase sau sapte molecule de ap % ,-. x /-!0 & C%45 6 74%8 - C34) 6 74%'.
4idra!ii sunt co*bina!ii nestabile care se desco*pun u$or in anu*ite condi!ii fa orabile 9 ridicarea te*peraturii sau sc"derea presiunii 9 re enind 1n for*a ini!ial" din care s.au for*at/ gaze $i ap". Condi!iile principale pentru for*area #idra!ilor s1nt/ e6istenta u*idit"!ii 1n gaze2 a unei presiuni ridicate a acestora $i a anu*ite alori *ini*e pentru te*peratur". De ase*enea2 cu cat gazele con!in *ai *ulte #idrocarburi

relati *ai grele2 for*area #idra!ilor este *ai u$oar" e6isten!a punctelor de detent" a gazelor 1n conducte prin strangularea acestora la duze sau robinete ofer" posibilit"!i opti*e de for*are a #idra!ilor prin sc"derea local" a te*peraturii etc. Din diagra*a alaturata rezulta ur*atoarele / .*etanul nu depune #idrati dec0t pana la te*peratura de %125: C si nu*ai peste presiunea de %5 bari-etanul nu depune #idra!i peste 1425:C si sub o presiune de 4.5 bari / .propanul nu depune #idra!i peste 525:C si sub o presiune de 125 bari .izobutanul si butanul nor*al nu depun #idra!i peste %25:C 2 respecti 1 C si sub presiuni de 82).1 bar . . la te*peraturi *ai *ari de 15: C nu se *ai depun #idra!i la presiuni de peste 1%5 bari . Constat"rile de *ai sus scot 1n e iden!" i*portan!a ca la o te*peratura de 1nc"lzire de nu*ai c0te a grade a gazelor se 1nl"tur" posibilitatea for*"rii #idra!ilor. Din cauza posibilit"!ii depunerii #idra!ilor 1n (urul te*peraturii de 8 :C la orice presiune2 anoti*pul rece e fa orabil acestor depuneri. Strangul"rile curentului de gaze care pro oac" sc"deri de te*peratur"2 duc2 de ase*enea2 la for*area #idra!ilor. ;a trecerea de la iarn" la pri*" ar"2 1nc"lzirea conductei duce la desprinderea #idra!ilor de pe pere!ii acesteia care se pot aglo*era $i bloca curgerea . Condi!ia principal"2 1ns"2 a for*"rii #idra!ilor este prezen!a apei 1n gaze. U*iditatea gazului cre$te prin cre$terea te*peraturii $i scade prin sc"derea presiunii. < 0nd 1n edere cele de *ai sus2 *"surile pentru 1nl"turarea for*arii #idra!ilor se 1*part 1n dou" categorii/ *"suri de desco*punere a #idra!ilor for*a!i sau de 1*piedicare a for*"rii acestora f"r" a se 1nl"tura u*iditatea gazelor *"suri de pre enire a for*"rii #idra!ilor prin des#idratarea gazelor. Desco*punerea #idra!ilor $i e itarea for*"rii lor se realizeaz" prin ridicarea te*peraturii gazelor2 sc"derea presiunii sau prin introducerea de reacti i 1n conduct". Ridicarea te*peraturii gazelor se efectueaz" cu a(utorul ca. loriferelor de abur sau ap" cald"2 *ontate pe conduct". <cestea sunt ni$te *an$oane sau c"*"$i din burlan fi6ate 1n e6teriorul conductei pe lungi*e de 189%8 * $i prin care circul" abur sau ap" calda =ficien!a 1nc"lzirii gazelor nu este

prea ridicat" 1ntruc0t acestea se r"cesc repede din cauza pierderilor *ari de c"ldur" in sol . Sc"derea presiunii 1n conduct" se poate efectua pe por!iuni sau tronsoane c0nd aceasta este pre "zut" cu robinete de sec!ionare

n acest caz, tronsonul *n care s-au format hidrai "fapt care se observ prin scderea presiunii *nainte de locul respectiv$ se izoleaz de restul conductei prin *nchiderea robinetelor de sectionare si se evacueaz gazele *n atmosfer, reduc+ndu-se astfel presiunea interioar. 'dat cu scderea presiunii scade #i temperatura interioar si hidraii se descompun imediat. 2.3 Introducerea de reactivi in conduct . 1e folose#te *n acest scop alcoolul metilic "2003.00 g la ) 000 4m2$ ai crui vapori produc condensarea vaporilor de ap & apa condensat se elimin ulterior prin dispozitive de scurgere plasate pe conduct . Deshidratarea gazelor este operaia prin care se reduce sau se mic#oreaz cantitatea de vapori de ap din gaze poate realiza prin % rcirea gazelor la temperaturi (oase "320 5,$ ceea ce are ca urmare condensarea . vaporilor de ap #i elimininarea acesteia prin separatoarele de ap montate pe conduct & absorbia vaporilor de ap cu lichide higroscopice , cum ar fi % clorura de calciu sau de litiu, dietilglicolul etic. , metoda care prezint unele dezavanta(e de ordin tehnico 6economic% adsorbia vaporilor de ap cu adsorbanti solizi & 7ltima metod& utilizat mult *n ara noastr prezinta in primul r+nd, avanta(ul instalaiilor mici pu!in costisitoare <dsorbantul cel
*ai utilizat 1n acest scop este silicagelul. Sta!iile de des#idratare sau de uscare a gazele sunt *ontate 1n fiecare $antier de e6ploatare a gazelor instalatiile de uscare co*pletate cu dispoziti e de reglare $i *"surare a gazelor for*eaz" unit"!i principale prin care gazul este obligat sa treaca 1nainte de a intra 1n conducta principal" de transport.

2.! Princi"iu# de $unctionare a unei in%ta#a&ii de de%'idratare "rin ad%or(&ie cu %i#ica)e# Gazele umede colectate de la grupurile colectoare intr la partea superioar a unei coloane de adsorbie , umplut cu silicagel #i ies pe la partea inferioar. Timpul de trecere a gazelor prin coloana de adsorbie

este determinat de *ncrcarea cu ap a silica-gelului "23.h$. 7lterior, gazele se trec prin coloana de adsorbie , *n timp ce coloana de adsorbie trece *n faza de regenerare a silicagelului cu a(utorul gazelor *nclzite la )!0 5, intr-un *nclzitor special "cuptor$. Prin *nclzire, silicagelul cedeaz apa, *n circa . h. Dup rcirea adsorbantului cu gaze reci, coloana poate fi pus din nou *n funciune. n ara noastr se folosesc staii de uscare cu silicagel dotate cu dou grupe de coloane de adsorbie. ,iclul de funcionare automatizat este de )! h adsorbie, 8 h regenerare #i . h rcire. CAP 3. D=SU;>UR<R=< ?<@=;'R Deoarece hidrogenul sulfurat este un gaz foarte toxic #i *nsoteste de multe ori, gazele de sond ca o impuritate nedorit #i prin faptul c produce o grav coroziune a conductelor, eliminarea este neaprat necesar. nlturarea hidrogenului sulfurat din gaze "desulfurarea gazelor 3 se
poate realiza prin / procedee uscate / adsorb!ie cu a(utorul substan!elor adsorbante solide Ao6id de fier2 li*onit $i ar3 procedee u*ede / absorb!ie ou a(utorul substan!elor absorbante lic#ide Acarbonat de sodiu sau potasiu2 etanola*in"2etc. 3.Procedeele uscate de adsorb!ie per*it o purificare co*plet" a gazelor dar sunt foarte costisitoare $i greoaie 1n e6ploatare fiind2 din acest *oti 2 *ai pu!in folosite.

Procedeele umede duc la un grad de purificare mai mic 80390 : dar sunt foarte avanta(oase ca instalaii #i mod de lucru fapt care explic rsp+ndirea lor. Procedeul umed cel mai utilizat se bazeaz pe urmtorul ciclu de operaii % gazele cu hidrogen sulfurat sunt introduse pe la partea inferioar a unei coloane de absorbie prin care circula substana absorbant. Gazele purificate ies din coloan pe la partea superioar, trec printr-un dispozitiv care reine picturile de adsorbant #i intr *n conducta de transport. 1oluia de absorbant circul *n coloan *n sens contrar, adic de sus *n (os & dup ce este saturat cu hidrogenul sulfurat absorbit din gaze, soluia este *nclzit #i trece *ntr-o coloan de regenerare *n care, fierbere la )0;3)!05,, se elimin hidrogenul sulfurat. 1oluia regenerat iese pe la partea inferioar a coloanei #i este introdusa din nou, *n coloana de absorbie. -idrogenul sulfurat extras pe la partea superioar a coloanei de regenerare este folosit la

fabricarea acidului sulfuric sau la extragerea sulfului, dup ce separat de vaporii de ap prin condensarea acestora.

este

CAP !. D=?<@';IN<R=< ?<@=;'R

Gazele colectate a separatoare conin hidrocarburi mai grele ca % butan, propan, pentan #i se numesc gaze bogate. Gazele bogate nu se pot folosi, ca atare, fiind obligatorie extragerea hidrocarburilor grele sub form de gazolin din masa lor, operaie care poarta numele de degazolinare sau dezbenzinare a gazelor #i care se realizeaz *n instalaii speciale montate *n schele. Dezbenzinarea gazelor se poate efectua prin mai multe procedee % comprimarea la presiune de 203;0 <gf=cm! #i rcire in rcitoare speciale & absorbie cu absorbani lichizi 3 motorin sau petrol, de obicei, la presiuni variind *ntre .0 #i )00 <gf=cm! & adsorbie cu adsorbani solizi 3 crbune activ 3, la o presiune de 0,;3 18

BgfCc*%. In sc#elele din !ara noastr" se folosesc ulti*ele dou" procedee/ absorb!ia cu *otorin" $i adsorb!ia cu c"rbune acti . printr-o coloan vertical n care circul, n contracurent, absorbantul lichid pulverizat, motorina sau petrolul. Coloana de absorb ie este prevazuta, pe toat nl imea ei, cu talere care, provoc!nd pentru ambele "luide un curent #icanat, contribuie la realizarea unui contact intim ntre acestea. $idrocarburile grele din gaze se dizolv in lichidul absorbant care se recupereaz la partea in"erioar a coloanei, iar gazele srace ies pe la partea superioar a coloanei, "iind conduse n conductele de trans"er. %&tragerea gazolinei din absorbant se realizeaz trec!ndu-l prin alt coloan numit de regenerare ,n care, prin nclzire ou a'utorul aburului supranclzit la 1() *C, se vaporizeaz gazolina. +ichidul intr n coloana la mi'locul acesteia #i este recuperat, curat, pe la partea in"erioar a coloanei, "iind aspirat ulterior de o pomp #i retrimis in circuit , n prima coloan de absorb ie, pentru renceperea ciclu lui . ,azolina este antrenat de aburul supranclzit care circul n coloana de regenerare n contracurent cu lichidul absorbant #i este evacuat pe la partea superioar a acesteia, "iind condus n condensatoare . -ici se condenseaz #i gazolina #i apa, cele dou lichide separ!nduse ulterior. .egazolinarea prin adsorb ie, cel mai mult utilizat n ara se bazeaz pe proprietatea unor corpuri solide de a adsorbi #i de a re ine, n primul r!nd, hidrocarburile nevolatile din acestea.
*e)a+o#inarea "rin a(%or(&ie (Figura 1)const n trecerea gazelor

/ubstan a solid cea mai utilizat pentru adsorb ie carbunele activ cu care se pot e&trage #i cantit ile cele mai mici de gazolin, "iind aplicabil pentru dezbenzinarea gazelor cu un continut de numai 0) 1)) g gazolin12m3. -cest avanta' dublat de acela al posibilit ii de operare la presiuni reduse circa 4 bari a "cut ca procedeul s "ie rspndit n schelele n care se e&ploateaz la presiuni mici. 5rocesul de adsorb ie const din patru "aze 6 adsorb ia de ctre crbunele activ a hidrocarburilor prin trecerea gazelor bogate prin recipientele cu crbune activ 7 distilarea gazolinei din crbune prin trecerea ulterioar a aburului supranclzit prin acelea#i recipiente 7 -uscarea crbunelui activ cu gaze nclzite 7 rcirea crbunelui activ cu gaze reci. 5ractic, ciclul total al celor patru "aze se realizeaz av!nd la dispozitie mai multe recipiente cu crbune ntr-o instala ie de dezbenzinare , "iecare "az e"ectu!ndu-se succesiv, ntr-un recipient pentru a avea un proces continuu. .urata "iecrei "aze se determin e&perimental n "unc ie de natura gazului respectiv, de starea crbunelui, de temperatura aburului etc. Cele mai uzuale instala ii care asigur un proces continuu au cel pu in patru sau trei recipiente (coloane de adsorb ie cu crbune) 8n "igura 4 este reprezentat schema unei instala ii degazolinare cu patru coloane de adsorb!ie.
n coloana de adsorbie se introduc gazele bogate pe partea inferioar& la partea superioar se recupereaz gaze srace din care a fost adsorbit gazolina de ctre crbunele activ *n toat faza de adsorbie. Gazele srace recuperate din coloana sunt introduse pe la partea inferioar *n coloana de adsorbie pentru a rci crbunele din interiorul acesteia "faza de rcire >a ie#irea din coloana de adsorbie , o parte din gaze trec *n conducta de consum *n timp ce restul sunt conduse la un *nclzitor de gaze, *nclzite la ))03)20 5, #i diri(ate la partea inferioar coloanei de adsorbie pentru uscarea crbunelui activ. >a recuperarea ulterioar a gazelor de la partea superioar a coloanei acestea se diri(eaz la consum, dup ce sunt rcite pentru condensarea vaporilor antrenai *n coloana #i separate de apa condensat. n acest timp, coloana de adsorbie ? este *n faza de distilaie, care se realizeaz introduc+nd abur supra*nclzit < !.03!/0 5,, pe la partea superioar #i extrg+nd pe la partea inferioar vaporii de gazolin #i apa. @mestecul este trecut printr-un condensator, apoi printr-un separator unde se separ gazolina #i se diri(eaz spre rezervoarele respective de depozitare. 1istemul de degazolinare prezentat se realizeaz la temperaturi de );-20 5,. *e)a+o#inarea "rin ter,oad%or(tie-$i) ura33 @ceasta varianta are numai doua faze si anume% adsorbtia si desorbtia.Gazele bogate sunt incalzite in incalzitor apoi sunt introduse pe la partea inferioara in coloana de adsorbtie ), in care fractiunile grele sunt absorbite de carbunele activ, iar fractiunile usoare sunt elimionate pe la partea superioara, catre conducta de gaze sarac. n faza a doua, desorbtia se face cu abur

supraincalzit care se introduce pe la partea superioara a coloanei, antreneaza fractiunile care s-au absorbit in prima faza si si patrunde in condensator iar apoi in separator unde se separa& gazolina care rezervorul de gazolina gazele necondensate care sunt comprimate in tancurile de gaze lichefiate apa care este diri(ata catre generatorul de abur. @ceasta instalatie este de conceptie romaneasca si prezinta urmatoarele avanta(e% ciclul de lucru este redus la (umatate fata de instalatia de degazolinare prin adsorbtie la rece, prin faptul ca are numai doua faze necesita investitii mai mici fiind mai simpla, operatiile de degazolinare sunt si*plificate si ieftine.

CAP .. SEPARAREA GAZELOR ,ea mai important funciune a instalaiei tehnologice de suprafaa la o sond de extracie a gazelor naturale, este separarea #i reinerea impuritailor lichide #i solide, aduse din strat odat cu gazele sau rezultate prin condensare din cauza scderii temperaturii pe evile de extracie si prin laminare. Pentru separarea gazelor s-au construit #i experimentat mai multe tipuri de separatoare bazate, at+t pe forele gravitaionale, c+t #i pe cele centrifuge #i de adeziune. 1e admite c se produce o separare mai eficient dac gazele care ies din separator conin circa !0: mai mult umiditate dec+t cea de saturaie. n multe cazuri, aceast performan este suficient, ca s asigure o desf#urare normal a utilizrii gazelor, mai ales c+nd conductele sunt scurte #i presiunea nominal este cobor+t, astfel *nc+t scderea presiunii pe traseu s compenseze scderea temperaturii, iar la punctul final, datorit volumului specific al gazului, acesta s devin nesaturat. n alte cazuri, *ns, c+nd presiunile de plecare sunt ridicate " #i cderea de temperatur este mult mai important dec+t cderea presiune, simpla separare *n schel nu este suficient #i de aceea se impune o deshidratare a gazelor. n funcie de parametrii de exploatare a sondelor, de distanta dintre sonde #i de calitatea #i cantitatea lichidelor reinute, separarea #i deshidratarea se poate face la fiecare sond *n parte sau *ntr-un punct central .

,urirea gazelor de impuriti mecanice "nisip, noroi,roca sfaramata$ #i lichide, dup ie#irea din sond, se efectueaz *n recipieni metalici sub aciunea urmtorilor factori% ) fora gravitaional& ) schimbarea brusc a direciei curentului de gaze& ) forte centrifuge , in cazul miscarii circulare a curentului de gaze ) contactul intre curentul de gaze si o suprafata lichida si una solida umeda& ) trecerea gazelor prin filtre, membrane,etc Aficienta procesului de separare depinde de% ) tipul si dimensiunile separatorului & ) constructia separatorului , folosirea dispozitivelor de deflegare, modul de introducere a gazelor & ) viteza curentului de gaze& ) proprietatile fizice a gazelor ) regimul tehnologic de separare" presiune si temperatura $ Principiul de funcionare a separatoarelor utilizate in prezent in industria gazului metan se bazeaza pe depunerea particolelor in stare de suspensie in urmatoarele grupe de separatoare% ) gravitationale"separatoare verticale si orizontale $ ) initiale "separatoare cu ciclon 3 ) *i6te A separatoare cu intrare tangentiala a gazelor .

..1. Se"ararea )ravita&iona# a #ic'ide#or /i a "articu#e#or %o#ide din )a+e. Se"aratoru# )ravita&iona#. Pentru dimensionarea acestui tip de seprator se ia *n considerare viteza limit de cdere a particulelor solide sau lichide, care se afl *n suspensie *n gazele care ptrund *n separator. Prin vitez limit de cdere se *nelege viteza constant de cdere a particulei, care se realizeaz la puin timp dup *nceperea cderii prin mediul gazos . Pentru ca particulele, care se gsesc *n suspensie *n gaze s *nceap sa cad, trebuie ca viteza ascensional a curentului B a , s fie mai mic dec*t viteza limit de cdere, B0, deci% - la B 0 mai mare decat Ba particulele se depun2
.la D 8 E Da particulele or pluti 1n *asa de gaze.la D 8 F Da 9 particulele or fi antrenate de c"tre curentul de gaze f"r" s" se poat" depune. iteza li*it" de c"dere2 D 82 a unei pic"turi de lic#id cu dia*etrul d F 1**.

Prin calculele de dimensionare a separatorului gravitaional, care s asigure separarea particulelor solide #i lichide, al cror diametru s

a(ung 0,0! mm, a#a cum rezult din aplicarea formulei lui 1to<es, se obin dimensiuni foarte mari de separatoare conform tabelului urmtor
care nu se e6ecut" 1n practica

Presiunea,Pa )x)0/ Diametrul 0,92 separatorului, m

!x)0/ 0,C9

.x)0/ 0,/.

/x)0/ 0,;;

n industria extractiv a gazelor naturale se consider eficiente separatoarele care separ particule p+n la limita de 0,!; mm. care sunt de circa )0 ori mai mari dec+t cele calculate cu formula lui 1to<es. Practica a confirmat c separatoarele gravitaionale verticale funcioneaz mai bine la presiuni mai mari, respectiv atunci c+nd sunt montate *n amonte de laminare. Datorit faptului c, *n separatoarele gravitaionale, separarea particulele se realizeaz *n curent ascendent de gaze.. Din aceast cauz, acest tip de separator are o utilizare din ce *n ce mai redus *n schelele de extracie a gazelor naturale. >a un coninut mare de lichide *n gaze pot fi folosite separatoarele verticale sau orizontale, care. *n cazul obinerii unei eficiente mai mare de separare, po fi folosite *n dou sau trei trepte, montate in serie . 1epararea lichidului #i particulelor solide din gaze, *n conductele colectoare #i de transport. >a curgerea gazelor pe conducte orizontale, direcia de depunere a particulelor lichide #i solide este vertical. n mi#carea orizontala particula *n suspensie, care este antrenat *n sensul curgerii de ctre de gaze tinde s se depun cu viteza limit de cdere *n fluidul respectiv. . n acest fel, traiectoria deplasrii particulei este orientat spre direcia rezultantei celor dou viteze. Pe poriunea orizontal a conductei, unde nu exist schimbri de direcie , decantarea particulelor se realizeaz pe o distan mai mare sau mai mic, in funcie de viteza gazului, de dimensiunile particulelor, de natura acestora si de diametrul conductei. Portiunile orizontale ele conductelor constituie separ atoare
eficiente pentru lic#idul e6istent in gaze.

; .!. Deinerea impuritilor solide "filtrele$

1eparatoarele de impuriti solide trebuie s fie montate cel puin *n urmtoarele locuri% *n c+mpurile de producie, dac e posibil la capul de extraci e 1naintea sta!iilor de uscare a gazelor dup" sta!iile de uscare a gazelor la care se utilizeaz"
desicant solid 1naintea sta!iilor de co*pri*are a gazelor naturale la utilizatorii de gaze naturale cu procese te#nologice preten!ioase Ac#i*izare2 trata*ente ter*ice2 industria sticlei $i por!elanului etc.3.

;.!.). Eecanismul filtrrii 'peraia de filtrare const *n trecerea unui fluid printr-un mediu permeabil - filtru, pentru a reine impuritile. ,a material filtrant poate fi utilizat un material textil cu filtre dispuse ordonat "esturi$ sau dezordonat "fibre sau p+sl$ sau un material granulat *n care granulele pot fi libere #i constituie umplutura filtrului. Eecanismul filtrrii *ntr-un material filtrant, este complex, apar efecte de inerie, efecte de aderen, de difuziune, de natur electrostatic #i efectul de sit.

I*aginea spectrului #idrodina*ic la nu*ere ReGnolds *ici la *i$carea 1n (urul unui cilindru Ao fibr"3. Hn curentul de gaz e6ist" particule 1n suspensie care sunt antrenate de curent la iteza curentului $i a(unge* 1n faza unde liniile de curent se curbeaz". >ie o particul" solid" a 0nd dia*etrul d $i care se *i$c" cu iteza identic" cu cea a curentului de gaz. Io* considera de ase*enea un ele*ent de fluid de aceea$i di*ensiune. Pe suprafe!ele e6terioare ale fibrelor poate apare un efect de sita. Se for*eaz" astfel un strat pe suprafa!a

filtrului care la r0ndul lui re!ine particulele cu dia*etre *ai *ari ale i*purit"!ilor solide. ?rosi*ea acestui strat este ariabil" 1n ti*p conduc0nd la cre$terea c"derii de presiune pe ele*entul filtrat. Hn *o*entul 1n care presiunea pe stratul filtrant atinge o anu*it" aloare2 stratul de praf este 1ndep"rtat. Hn ti*pul regener"rii e a anta(os s" nu 1ndep"rt"* toat" cantitatea de praf $i s" l"s"* un strat de praf care s" a*orseze $i s" accelereze for*area stratului de praf filtrat. <naliz0nd 1n final randa*entul global de separare2 rezult" c" la iteze *ici sunt preponderente efectele de difuziune $i filtrele din aceast" categorie lucreaz" la iteze foarte *ici. =fectele de iner!ie sunt specifice unei alte categorii de filtre ce lucreaz" la iteze *ai *ari. ;a iteze foarte *ari2 apare o suflare a prafului $i o reflectare a particulelor datorit" ciocnirii cu fibrele. Despr"fuitoarele prin sp"lare au un foarte bun randa*ent de separare2 dar trebuie s" func!ioneze 1ntr.un regi* strict deli*itat de debite $i iteze. Hn cazul c" iteza gazului dep"$e$te li*ita prescris"2 e6ist" riscul ca uleiul cu praful colectat2 s" fie antrenat dincolo de $icanele de dezuleiere2 cu pierdere de ulei $i cu sc"derea eficacit"!ii de despr"fuire. Dac" iteza este sub li*ita pre "zut"2 sp"larea2 respecti re!inerea prafului2 se face cu un randa*ent nesatisf"c"tor.

Filtru de gaze naturale )-,orp filtru& !-Fund inferior& 3.Capac- 4.Racord intrare gaze5.Cartus filtrant- 5.Racord ie$ire gaze

..2.2 .Se"ararea #ic'idu#ui /i "articu#e#or %o#ide din )a+e %u( actiunea $or&ei centri$u)e. Se"aratoru# cu cic#on . +a acest tip de
separator , "orta gravita ional de separare a particulelor lichide #i solide din gaze este inlocuit cu "or a centri"ug. 9ntruc!t aceasta este mult mai mare din cauza razei mici de rota ie #i a vitezei tangen iale mari, e"icien a e"icienta separarii este *"rit" 1n *od substan!ial.

Pe acest principiu de separare au fost construite separatoare cu ciclon >a *nceput, *n sechelele de producie de gaze din Dom+ni s-a folosit cu rezultate bune, un separator cu un singur ciclon, la care viteza a fost redus sub )) m=s. 1-a dovedit prin experiene de #antier c la viteze mai mari de )) m=s, eficacitatea separatorului scade. 1eparatorul acesta inerial poate avea unul sau mai multe cicloane. 7n separator cu ciclon, are o manta exterioar in care se introduc elementele de centrifugare "cicloanele$. @t+t mantaua, c+t #i ciclonalele pot fi scoase pe la partea superioar prin de#urubarea inelului d e
solidarizare de *anta. ?azele sunt introduse 1n ciclon2 lateral2 prin canalul elicoidal2 cu o itez" tangen!ial" de p0n" la 11 *Cs. Datorit" for!ei centrifuge2 particulele solide $i lic#ide sunt antrenate $i se lipesc de *antaua interioar". >or*a elicoidal" a canalului de centrifugare deter*in" ca 9 pe l0ng" iteza tangen!ial" 9 s" se i*pri*e gazelor $i o itez" de cobor0re. Dup" centrifugare2 gazele intr" 1n !ea a central" a separatorului2 unde iteza ascendent" este *ult *ai redus" dec0t iteza de cobor0re 1n ele*entul de centrifugare. Din aceast" cauz"2 particulele solide $i lic#ide care dup" separare s.au lipit de *anta2 se or scurge f"r" nici un i*pedi*ent2 1ntr.un rezer or de presiune 1nalt"2 confec!ionat2 de obicei2 dintr.o !ea a de 1nalt" presiune 21n care se or decanta apa $i i*purit"!ile solide. 7n alt tip de separator centrifugal este cel multiciclon, car e poate fi folosit pentru produc!ii *ari de p0n" la %8 618 5* 3Cd .=ficacitatea lui 1n separarea apei din gaze a(unge p0n" la ++25J.

..2.3 Se"ararea #ic'idu#ui /i "articu#e#or %o#ide din )a+e %u( ac&iunea co,(inat a $or&e#or centri$u)e /i )ravita&iona#e . Se"aratoru# ori+onta# cu &eava %"ira# . Din analiza diverselor tipuri de separatoare verticale, s-a constatat c cea mai bun separare se obine

atunci c+nd direciile de cdere a particulelor #i de mi#care a gazelor sunt perpendiculare. @ceast condiie este realizat *n conductele de transport gaze. 1eparatorul cu ciclon, cu vitez tangenial maxim de )) m=s, a fost proiectat s funcioneze, la sonde cu presiune mare, mont+ndu-se *nainte de laminarea gazelor. *n cazul sondelor cu presiuni relativ mici *n raport cu cele din conductele de transport, nu este necesar o *nclzire a gazelor dup laminare. Afectul rcirii, la trecerea prin duz, provoac, *n general, o condensare a apei de saturaie din gaze #i de aceea este preferabil ca separarea s se fac dup laminare 1eparatorul orizontal cu eava spiral a fost conceput s realizeze avanta(ele separrii gravitaionale pentru debite relativ mici #i ale separrii centrifuge la debite mari, d& #i nea(unsurile separatorului gravitaional vertical. 1eparatorul orizontal cu eava spiral este alctuit di pri componente% ) corpul cilindric orizontal, confecionat din eava D-!0in cu grosimea peretelui de )03)2 mm, *n lungime de !,/ 3 . m. ) eava spiral ce se confecioneaz la cald din bucati de teava de conduct cu D-. in, care se *mbin *ntre ele prin sudur. 1pira are un diametru mediu de 9/0 mm. Toate spirele se sudeaz *n mantaua corpului cilindric. Fiecare spir a evii spirale este #liuit printr-o fant di cu dimensiunile .0G/0 mm orizontal. Dispozitivul de siguran al separatorului este fixat la captul superior ultimei spire. @cest dispozitiv este echipat cu o membran de alam subtire, calculat astfel ca s poat ceda *n momentul c+nd presiunea din separator dep#e#te valoarea maxim admisibil. 1eparatorul are o u#oar *nclinare *n direcia scurgerii. Gazele care intr *n eava spiral, printr-un #tu de . in, sunt supuse mi#care de rotaie. Particulele lichide #i solide *n suspensie, datorit i centrifuge comprimate, sunt proiectate si se lipesc de mantaua evii spirale. Din eava spiral, gazele ptrund *n corpul cilindric prin cele . fante unghiulare. ?iteza tangenial a gazelor, care este maxim *n prima , scade dup fiecare *nv+rtitur, *n raport cu cantitile rmase *n eava spiral *n urma trecerii gazelor *n corpul cilindric prin fantele anterioare. Heava spiral este montat la un capt al corpului cilindric, *n timp ce de ie#ire din separator este fixat la cellalt capt. Gazele, dup ce au trecut prin eava spiral intr *n corpul orizontal al separatorului prin fantele de comunicaie, *#i schimb direcia de mi#care, *ndrept+ndu-se ctre #tuul de ie#ire a gazului de . in .?iteza gazului *n mantaua

cilindric cre#te dup fiecare fant. n acest mod, aciunea forei centrifuge devine eficient chiar din primele dou spire . n corpul cilindric al separatorului, particulele *n suspensie, antrenate de curentul de gaze *n mi#care orizontal, vor cdea, sub efectul suprapus al aciunii forei gravitaionale, cu viteza lor limit de cdere. 1eparatorul orizontal *ngropat "acumulatorul subteran de lichide$, construit ca *n fig. ), este utilizat cu precdere la sondele de gaz metan. >a acest tip de separator, apa separat din gaze se acumuleaz *n corpul inferior de unde este descrcat *ntr-un bazin special amena(at. *n continuare, apa poate fi pompat la o staie de in(ecie sau 3 *n cazul *n care conine si hidrocarburi lichide 3 la o staie de epurare #i apoi se in(ecteaz, prin *n diferite acvifere situate la ad+ncimi pe c+t posibil mai mici, fr ia polua *ns p+nzele de ap freatic. 1eparatorul orizontal *ngropat se construie#te din burlane de fora(, al cror diametru, *n funcie de presiunea de lucru a sondei, poate fi de / 3 ). in . @cesta se construie#te *n dou variante% @ 3 bieta(at #i I 3 trieta(at -1tuurile de legtur dintre corpurile separatorului "dintre eta(e$ sunt de . 3 / in. 1eparatorul orizontal cu paravan de cea, la care, pe l+ng forele de frecare #i gravitaie ce acioneaz *n cazul acumulatorului de lichide, mai apare #i fora adeziv a picturilor de ap pe *mpletiturile de s+rm ale paravanului. ?iteza gazelor *n seciunea liber a plasei de s+rm, care constituie paravanul de cea, trebuie s fie astfel aleas, *nc+t presiunea dinamic de antrenare a picturilor de ap s fie inferioar forei de adeziune la plas, n loc de *mpletitur de s+rm mai pot fi utilizate plci *nclinate, cu canale care constituie un deflector mai eficient al curentului de gaze saturate. 1eparatoarele orizontale cu principiul gravitaional preponderent sunt mai eficace dec+t cele verticale, dar au dezavanta(ul c ocup spaiu mai mare #i de aceea unde condiiile de spaiu sunt restrictive se monteaz cele verticale. ndiferent de tipul de separator, hotr+tor este ca acestea s aib la partea inferioar un spaiu de depozitare al lichidelor separate #i acestea s fie montate la un automat la umplerea spaiului de depozitare. Avacuarea lichidelor separate s se fac *n condiii de protecie a mediului, *ntr-un circuit ce nu implic scurgerea lor *n terenul *ncon(urtor sau cu poluarea unor ape, etc. Jn cazul *n care pe l+ng apa liber avem #i produ#i petrolieri "hidrocarburi grele condensate$ la separare *n rezervorul de depozitare al separatorului, acestea se vor separa funcie de densitatea lor "apa (os #i ele sus$ #i *n acest caz #i scurgerea lor "evacuarea se va face funcie de

aceste nivele prin dou dispozitive plutitoare, ce acioneaz dou

regimuri

de

evacuare,

separare$.

Separatorul ertical cu para an de cea!" din inele cera*ice este ec#ipat cu inele Ras#ing 1n loc de 1*pletitur" de s0r*"2 inele care prezint" a anta(ul ca se pot e6trage $i cur"!a de i*purit"!i. Datorit" rezultatelor nesatisf"c"toare date de separatorele de gaze 1n fiecare !ar" produc"toare de gaze naturale s.au construit diferite tipuri de separatoare. 1ns" aceast" di ersitate a scos $i *ai *ult 1n e idedenta ineficienta procesului de separare indiferent de principiul folosit 9 sepaparatoare centrifuge2 gra ita!ionale2 de adeziune etc. Din aceast" cauz" a ap"rut necesitatea ca separarea s" fie co*pletat" cu o des#idratare a gazelor.

CAP 0 O*ORIZAREA GAZELOR NATURALE ,onsideratii generale 1pre deosebire de gazelle rezultate din distilarea cu huilei,gazele naturale sunt aproape inodore sau slab mirositoare si de aceea ridica probleme deosebite din punct de vedere al securitatii utilizarii lor atat in procesele industriale unde prezenta agentilor de odorizare nu deran(eaza,dar mai ales in consumul casnic datorita pericolului de intoxicare in special al pericolului de explozie ca urmare a scurgerilor necontrolate si neidentificate de gaze dar si datorita faptului ca limita inferioara de inflamabilitate a hidrocarburilor este destul de mica "cca ;: volum gaz natural$.Din acest motiv,pentru eliminarea acestui grav dezavanta( al ultilizarii gazelor naturale,s-a trecut la utilizarea unor substante rau mirositoare cunoscute sub numele de agenti de odorizare sau odorizanti care pot pune u#or in evidenta,in timp util,scurgerile,respectiv prezenta si pericolul gazelor naturale intr-o incinta,in scopul prevenirii unor explozii si accidente.Problema a devenit at+t de importanta, ca urmare a multiplelor cazuri de explozii,incat, in martie )998, nstitutul Doman de 1tandardizare"actualmente @sociatia de 1tandardizare din Dom+nia prescurtat @1D'$a elaboarat un 1T@4D@DD 1D )2.0/ care stabileste conditiile tehnice care trebuie indeplinite de agenii de odorizare si de aparatele utilizate la odorizarea gazelor naturale.

Pentru a putea fi folositi in acest scop,agentii de odorizare trebuie sa indeplineasca mai multe conditii si anume% -sa prezinte un miros puternic neplacut dar distinctiv pentru a nu fi confundat cu alte mirosuri frecvent intalnite& -sa aiba o limita (oasa de perceptibilitate olfactiva,respectiv,sa fie perceptibil la o concentratie cat mai mica in gaze& -sa prezinte o buna stabilitate chimica si termica in timpul depozitarii si la odorizare pentru a nu reactiona cu componentii din gaze ,respectiv,pentru a nu se produce depuneri pe conducta& -sa prezinte o volatilitate mare pentru a nu condensa nici la temperature (oase si"sau$la presiuni inalte,respectiv sa poata fi utilizati si la temperaturi de minim -;0,& -sa prezinte o variatie a punctului de fierbere intr-un domeniu ingust de temperatura ,iar evaporarea sa fie compleata& -sa fie necorosivi sau cat mai putini corosivi& -sa arda complet o data cu gazul& -sa fie cat mai putin absorbii de conducte,instalatii sau sol& -sa nu gonfleze materialele de etansare a conductelor si armaturilor de pe reeaua de distributie& -sa fie disponibil la scara industriala si ieftin. CAP 1 .TRANSPORTUL SI *EPOZITAREA 2LUI*ELOR 'dorizantii obisnuiti sunt combinatii organice cu sulf.,ei care indeplinesc cel mai bine conditiile de mai sus sunt tiolii"mercaptanii$ Tiolii poseda cea mai mare capacitate de odorizare dar,datorita caracterului lor acid,efectul odorizarii gazului natural se reduce substantial pe traseul conductei. n plus,ca urmare a structurii aciclice,tiolii normali prezinta o stabilitate chimica redusa si de aceea nu trebuie utilizati ca odorizanti in gaze cu continut de oxigen mai ales ca oxidul de fier (oaca rolul de catalizator la oxidarea mercaptanilor si in felul acesat efectul odorizarii se reduce si mai mult& dimpotriva,tiolii secundari sau tertiari"de exemplu izopropilmercaptanul si tertbutilmercaptanul$sunt mai rezistenti la oxidare decat tiolii normali. Tioeterii,datorita stabilitatii lor chimice si mirosul specific,sunt cei mai potriviti ca agentii de odorizare.Dintre aceste combinatii organice tetrahidrotiofenul"T-T$ corespunde cel mai bine cerintelor generale pentru agentii de odorizare. De regula, utilizati individual, acesti componenti nu indeplinesc intru totul conditiile impuse mai sus. Axperientele effectuate au aratat ca este preferata utilizarea acestor compusi in amestec deoarece, in felul acesta, conditiile de mai sus impuse unui odorizant sunt bine indeplinite. De exemplu, etilmercaptanul

"AE$ este mult mai coroziv si are o capacitate specifica de adsorbtie mai mare pe otelurile din care sunt constituite echipamentele si conductele de transport gaze decat tetrahidrotiofenul "T-T$. Din cauza coroziunii mai mari a etilmercaptanului ca urmare a caracterului sau acid, efectul odorizarii gazului natural tratat cu AE se reduce substantial pe traseul conductei. @stfel, pe o conducta de gaze cu o lungime de 2,; <m unde sa folosit AE in concentratie initiala de !0- mg AE=4 m2 gaz combustibil "valoare mult mai mare decat cea corespunzatoare treptei de miros mediu, clar perceptibil "treapta de miros ! conform tabelului urmator, la capatul conductei mirosul gazului a fost Kabia perceptibilL, respective, miros slab conform treptei 0,; din tabelul urmator in timp ce la odorizarea cu T-T, pe aceeasi conducta si cu aceeasi concentratie initiala de odorizant, mirosul de la capatul conductei era Kclar perceptibilL pana la KtareL .

Unitatea de *asura a odorizarii se e6pri*a in *iligra*e este bine odorizantCN*3 de aer sau gaz2 in ersul acestui raport reprezentand capacitatea de odorizare pentru ca *irosul sa fie Kclar perceptibilL Atreapta % de *iros3. In continuare sunt prezentate unele *ari*i referitoare la treptele de intensitate a *irosului.

Con%tanta 3 este de"inite ca acea concentratie a agentului de

odorizare in aer care este necesara pentru atingerea treptei de percepere a mirosului. -ceasta constanta permite, dupa cum se va vedea, calculul concentratiei minime a agentului de odorizare in gazul natural. .eterminarea intensitatii mirosului unui agent de odorizare in aer in vederea stabilirii constantei : se "ace, in principiu, numai cu a'utorul mirosului. 5e baza simtului ol"activ cu care "iecare individ este dotat, se valori"ica perceptiile determinate de o grupa de personae de incercare in conditii struct de"inite, dupa metode statistice. 5e baza e&perientelor e""ectuate s-au stabilit mai multe trepte de intensitate a e"ectului odorizarii, limita in"erioara a odorizarii unui gaz "iind considerate aceea in care mirosul devine perceptibil.
a. Inten%itatea ,iro%u#ui

ntensitatea mirosului reprezinta gradul de tarie a senzatiei pe care o produce emanatia unor compusi asupra simtului olfactiv. ntensitatea mirosului se imparte in trepte de miros de la 0 la ; conform tabelului anterior.

#. Gradu# o#$activ

Gradul olfactiv reprezinta valoarea intensitatii mirosului bazata pe senzatia olfactiva a unor subiecti cu capacitate medie de miros si cu o conditie fiziologica medie, educati in prealabil in acest sens. c. >imita de percepere "pragul de sensibilitate la miros$ >imita de percepere "pragul de sensibilitate la miros$ reprezinta intensitatea minima a mirosului, care mai poate fi inca perceputa de catre o persoana, adica treapta de miros 0,; din tabelul anterior& la o reducere a acestei intensitati a mirosului sub pragul de sensibilitate, mirosul nu mai poate fi detectat. d. Trea"ta de "erce"ere a ,iro%u#ui Treapta de percepere a mirosului reprezinta intensitatea mirosului la care orice persoana, cu o capacitate medie la miros si la o conditie fiziologica medie, percepe in mod sigur mirosul "treapta de miros ! din tabelul anterior$.

1.1 .CONCENTRATIA AGENTULUI *E O*ORIZARE IN GAZE Pentru evitarea pericolelor de intoxicare si de explozie ca urmare a scurgerilor necontrolate de gaze, acestea trebuie sa fie odorizate in mod continuu, in asa fel incat sa se atinga treapta de miros ! "treapta de percepere a mirosului$ la amestecarea gazului esapat cu aerul din incinta, inainte de a se atinge limita inferioara de explozie. ,antitatea calculata pentru agentul de odorizare ce trebuie dozat in gazul natural pentru atingerea treptei ! de percepere a mirosului are la baza constanta M ce reprezinta, dupa cum s-a mai spus, valoarea concentratiei agentului de odorizare in aer necesara pentru atingerea treptei de percepere a mirosului. ?alorile ei, pentru diferiti odorizanti, sunt prezentate in tabelul urmator. >egatura intre concentratia agentului de odorizare in aer si intensitatea mirosului este dat in figura ce reprezinta curbele de intensitate a mirosului pentru tetrahidrotiofen "T-T$, tertbutilmercaptan "TIE$ si etilmercaptan "AE$, ordonata acestui graphic fiind impartita in cele ; trepte de miros conform tabelului anterior. ,ele doua trepte sunt descries de legea lui Neber si Feehner, conform careia intensitatea mirosului este proportionala cu logaritmul concentratiei odorizantului in aer % O mlgc P n

unde reprezinta intensitatea mirosului exprimata ca treapta de miros& c 6 concentratia agentului de odorizare in aer, in mg odorizant=4m2 de aer& m si n 6 constantele odorizantului studiat in aer& pentru T-T, m O !,0; iar n O .,20 si pentru AE si TIE, m O ),/2 iar n O .,;). ?alorile constantei M pentru diferiti agenti de odorizare "odorizanti$ 4r.crt. @gentul de odorizare ?aloarea M, mg agent=m2 4 aer ) Tetrahidrotiofen "T-T$ 0,08 ! Tertiarbutilmercaptan "TIE$ 0,02 2 Atilmercaptan "AE$ 0,02 1e observa ca pentru diferii odorizani, atingerea treptei de percepere a mirosului "grad olfactiv !$ se face la concentratii diferite ale agentilor de odorizare in aer. ,alculul concentratiei minime c a agentului de odorizare in gazul combustibil pentru atingerea treptei ! de percepere a mirosului la capatul retelei de conducte se efectueaza cu relatia de mai (os in functie de constanta M si de limita inferioara de inflamabilitate >i exprimata in procente volum de gaz in aer % )00 M , O 333 Qmg odorizant=4m2gaz combustibilR 0,! >i >imitele inferioare de inflamabilitate in aer ale unor combustibili, in conditii ambiante 4r. ,ombustibilul >imita inferioara de inflamabilitate crt : volum g=m2 ) Eetan ;,0 22 ! Atan 2,0 2C 2 Propan !,) 29 . n-Iutan ),; 2C ; zobutan ),8 .. / -idrogen sulfurat .,2 /0 C @cetilena ),; )/ 8 Atilena !,C; 2) 9 -idrogen .,0 2 )0 Dimetilsulfat !,! ;. )) Eetilmercaptan .,) /0 Deoarece raportul )00=0,! >i e.ste mult mai mare decat unitatea, concentratia minima a agentului de odorizare in gazul combustibil, pentru atingerea treptei de percepere a mirosului, este mult mai mare "de circa )00 ori$ decat concentratia minima a aceluiasi odorizant in aer. De exemplu %

 pentru gaze naturale odorizate cu etilmercaptan %

0,02 S )00 c O 3333 O 2,0 mg=4m2 gaz, 0,! S ;,0 valoare mult mai mare decat valoarea de 0,02 mg AE=4m2 aer din tabel pentru gaze naturale odorizate cu tetrahidrotiofen % 0,08 S )00 c O 3333 O8,0 mg=4m2 gaz "fata de 0,08 mg T-T= 4m2 aer$& 0,! S ;,0 pentru propan gaz odorizat cu etilmercaptan% 0,02 S )00 c O 3333 O /,8 mg=4m2 gaz "fata de 0,02 mg AE= 4m2 aer$& 0,! S !,! pentru propan gaz odorizat cu tetrahidrotiofen %

0,08 S )00 c O 3333 O)8,! mg=4m2 gaz "fata de 0,08 mg T-T= 4m2 aer$& 0,! S !,! Daportul volumic de odorizare care asigura treaota ! de percepere a mirosului se poate calcula si cu relatia de mai (os % T O UeVf unde% T reprezinta limita de perceptibilitate exprimata in 4m2 de gaz odorizant=4m2 de gaz natural& e-limita inferioara de inflamabilitate a gazului natural exprimata in fractie volum de gaz in aer& V-coeficientul de siguranta fata de limita de inflamabilitate"raportul dintre fractia volumului de gaz in amestec cu aerul corespunzatoare inflamabilitati si fractia de gaz din amestec considerate si admisa ca nepericuloasa$& W-factorul de siguranta la perceperea"raporul dintre fractia limita minima de percepere si fractia sigur perceptibila$& U-raporul volumic de odorizare,4m2 gaz odorizant=4m2 gaz natural Axplicitand ecuatia")0.;0$in U rezulta %
M N E 9999 eOP

Ialorile nu*erice ale acestor para*etrii sunt date *ai (os/ 1 5 1 1 ME 999Q- eE 9Q- OE 9 E82%- PE QQ E8285. 588R185 188 5 %8 In acest caz rezulta ur*atoarea 1 S E 9999999Q9Q E 4R18.5 aloare pentru S/

;00S)0/S0,0;S0,!S0,0; 4m2 gaz odorizant 4m2 gaz odorizant 33333333366 O . 333333336 4m2 gaz natural )milion 4m2 gaz natural Daca se ia in consideratie etilmercaptanul "AE$ ca agent de
odorizare si se doreste e6pri*area *asica a acesteia la odorizarea unui anu*it folu* de gaz natural atunci *ari*ea S de ine/ SE4R5%T3 C%%24TT3 E11Ug =&C1*ilion N*3 gaz naturalE 11g =& C 1888N*3 gaz natural E11 *g =& CN*3 gaz natural T3 &asa *olara a etil*ercaptanului BgCB*ol TT3 Iolu*ul *olar al gazului in conditii nor*ale A88C si presiunea at*osferica3 <ceasta aloare se 1ncadreaz" in li*ita de dozare propusa pentru odorizarea gazelor naturale confor* tabelului ur*ator.
Denumirea Atilmercaptan odorizantului Dozarea propusa2 *g odorizantC*3N )V15 gaz natural zopropilmercaptan )V15 Iutilmercaptan 4V15 Tetrahidrotiofen )V15

1.2. METO*E *E O*ORIZARE n practica industriala exista mai multe tipuri de instalatii de odorizare % prin evaporare, cu fitil, prin picurare si prin in(ectie. ,oncentratia agentului de odorizare in gazelle combustibile este independenta de tipul instalatiei de odorizare. Pentru toate aceste tipuri de insatalatii de odorizare este necesar ca odorizantul sa fioe ndispersat uniform si constant in cantitatea necesara asigurarii concentratiei dorite de ododrizant in tot fluxul de gaz. @cest lucru se poate realize numai

printr-o buna corelare intre debitul de odorizant in(ectat si debitul de gaz natural odorizat precum si printr-o viteza de evaporare satisfacatoare a odorizantului respective. Gazele naturale trebuie odorizate continuu in asa fel incat treapta de miros ! corespunzatoare treptei de percepere a mirosului in amestecul de gaz si aer sa se atinga inainte ca nivelul concentratiei de gaz in aerul din incinta respective sa devina critic, respective inainte de atingerea limitei de inflamabilitate, indifferent de tipul instalatiei de odorizare. a.Odori+area "rin eva"orare nstalatia de odorizare prin evaporare "odorizatorul$ se bazeaza pe principiul evaporarii odorizantului respective si antrenarii vaporilor rezultati cu un current de gaz preluat chiar din conducta principala de transport. 1chema principiala a sistemului de odorizare este prezentata in figura corespunzatoare. 1e observa ca odorizatorul prin evaporare se monteaza pe un bX-pass al conductei principale de transport, debitul de gaz prin bX-pass fiind preluat chiar din conducta de gaz cu a(utorul unui robinet de reglare care asigura proportia necesara dintre odorizant si fluxul principal de gaz natural prin reglarea debitului de gaz prin bX-pass, cantitatea evaporate de odorizant fiind urmarita la indicatorul de nive. Dupa evaporare, curentul de gaz si odorizant se amesteca in aval cu fluxul principal din conducta. 4ormal, dozarea agentului de odorizare, respective a debitului de gaz trecut prin bX-pass trebuie reglata automat in functie de debitul fluxului de gaz din conducta principala. 'dorizarea cu fitil 'dorizatorul cu fitil se bazeaza pe principiul circulatiei odorizantului prin capilarele fitilului care apoi se evapora la partea superioara in curentul de gaz preluat din conducta principala tot printr-un bX-pass, dupa care se amesteca in aval cu fluxul principal de gaz natural. 1chema principiala a odorizatorului este prezentata in figura corespunzatoare. (.Odori+area "rin "icurare 'dorizatorul prin picurare se utilizeaza pentru odorizarea unor debite mici de gaze naturale. Principiul de functionare a odorizatorului prin poicurare consta in realizarea dozarii debitului dorit de agent de odorizare cu a(utorul unui robinet de reglare mintat pe racordul de iesire a< recipientului cu odorizant. Din acest recipient, picaturile de odorizant cad inrezervorul tampon de unde sunt preluate de un current de gaz de pe conducta de bX-pass si duse in conducta principala de transport. 1chema principiala a sistemului de dozare este prezentata in figura corespunzatoare. c.Odori+area "rin in4ectie

@cest procedeu consta in in(ectia continua a agentului de odorizare in fluxul de gaz natural cu a(utorul unei pompe dozatoare in functie de debitul gazului respective.

CAP 5 . MASURI *E PROTECTIA MUNCII La statiile de tratare , dezemulsionantii se depoziteaza in vase inchiseasezate in spatii deschise pentru a evita efectele daunatoare ale eventualelor scapari de aze. La evacuarea apelor reziduale . !azinele de decantare tre"uie sa fie impre#muite . $n circuitul de depozitarea azelor si a azolinei se vor monta supapelede si uranta la orice recipient su" presiune .pentru urmarirea re imului normal de functiune se vor monta aparate de masura si control . !e vor verifica periodic to$i ro#inetii * scurgerile si supapele de siguranta .!e interzice iluminatul sau apropierea flacarii deschise de punctele de lucru. Personalul de deservire a separatoarelor va tre#ui sa fie #ine instruit asupra manipulrii si supravegherii lucrului * in a"a fel incit posi#ilitatea accidentelor sa fie redusa. Pentru toate etapele de e6ploatare a siste*ului de
ali*entare cu gaze naturale2 se respect" pre ederile referitoare la protec!ia2 siguran!a $i igiena *uncii. 'bliga!iile $i r"spunderile pentru protec!ia2 siguran!a $i igiena *uncii re in/ . conduc"torilor locurilor de *unc". personalului de e6ploatare. consu*atorilor casnici. Conduc"torii locurilor de *unc" sau2 dup" caz2 delega!ii 1*puternici!i ai acestora au obliga!ia s" realizeze2 1n principal/ . instruirea personalului la fazele $i inter alele stabilite prin legisla!ie2 1ntoc*irea $i se*narea cu personalul instruit a docu*entelor do editoare. dotarea cu ec#ipa*ent indi idual de protec!ie $i de lucru. acordarea ali*enta!iei de protec!ie $i a *aterialelor igienico.sanitare pentru pre enirea 1*boln" irilor profesionale. erificarea st"rii utila(elor2 agregatelor2 aparatelor $i sculelor2 cu care se lucreaz" $i 1nl"turarea sau repararea celor care prezint" defec!iuniPersonalul de e6ploatare are ur*"toarele obliga!ii/ . s" participe la toate instructa(ele 1n confor*itate cu legisla!ia 1n igoare-

. s" poarte ec#ipa*entul de lucru $i de protec!ie la locul de *unc" $i s".l 1ntre!in" 1n stare de cur"!enie. s" nu utilizeze scule2 aparate $i ec#ipa*ente defecte. s" aplice 1n acti itatea sa pre ederile nor*elor de care a luat cuno$tin!" la instruire2precu* $i orice alte *"suri necesare pentru e itarea accidentelor. Hn toate etapele de e6ploatare a siste*ului de ali*entare cu gaze naturale2 se respect" nor*ele $i dispozi!iile referitoare la pre enirea $i stingerea incendiilor. 'bliga!iile $i r"spunderile pentru pre enirea incendiilor re in conduc"torilor locurilor de *unc"2 personalului de e6ploatare al operatorului de distribu!ie $i consu*atorilor. Conduc"torii locurilor de *unc" au obliga!ia s" realizeze 1n principal/ . instruirea personalului la etapele stabilite prin legisla!ie2 1ntoc*irea $i se*narea cu personalul instruit a docu*entelor do editoare. erificarea st"rii utila(elor2 aparatelor2 ec#ipa*entelor $i sculelor cu care se lucreaz" $i 1nl"turarea sau repararea celor care prezint" pericol de incendiuPersonalul de e6ploatare are ur*"toarele obliga!ii/ . s" participe la toate instructa(ele 1n confor*itate cu legisla!ia 1n igoare. s" nu utilizeze utila(e2 aparate2 ec#ipa*ente $i scule defecte sau neadec ate *ediului de lucru. s" aplice 1n acti itatea sa pre ederile nor*elor de care a luat cuno$tin!" la instruire2 precu* $i orice alte *"suri necesare pentru e itarea incendiilor. s" asigure 1ndeplinirea *"surilor de pre enire $i stingere a incendiilor.

CAP 6. 7I7LIOGRA2IE

). 4icolescu , 4icolae . Intervenii , reparaii i probe de producie la sonde , Aditura Didactic #i pedagogic , Iucure#ti 6 )98;. !. oachim , Gr . #i Popa , , . Exploatarea zcmintelor de iei , Aditura Tehnic , Iucure#ti 6)9C9. 2. ,ristescu, E. #i Teodorescu, ,. , Stimularea productivitii sondelor prin acidizare , Aditura 7niversitii din Ploie#ti 6 !00.. .. oachimiuc , E. , Ieca , ,. , Geologie de antier , Aditura Didactic #i Pedagogic , Iucure#ti 6 )9C8 . ;. Norma unic de protecia muncii n ora! , extracie iei , gaze i transport " distribuie gaze , 4r ; = ) . Einisterul /. ? Petcovici .-Transportul si depozitarea titeiului si gazelor 6 Eanual pentru licee de specialitate