Hidrogenul,

combustibil nepoluant

Silvia Mihaela Grosu

Clasa a VIII-a
CUPRINS

1. Introducere
2. Productie
a. Extragerea hidrogenului din apa
b. Electroliza
3. Energie
4. Ultilizari
a. Pile de combustie
b. Conversia motoarelor cu ardere internă în hidrogen
5. Bibliografie
 ❖ Introducere
Hidrogenul este un combustibil fără emisii de carbon, ars cu oxigen, cu condiția ca acesta
să fie creat printr-un proces care nu implică carbon. Acesta poate fi utilizat în pile de combustie
sau în motoare cu combustie internă. În ceea ce privește vehiculele, hidrogenul a început să fie
utilizat în vehiculele comerciale cu pile de combustie, cum ar fi autoturismele, și este utilizat de
mulți ani în autobuze. De asemenea, este utilizat ca și combustibil pentru propulsia navelor
spațiale.
De la începutul anilor 2020, cea mai mare parte a hidrogenului este produsă prin reformarea
cu abur a gazului fosil cu metan. O cantitate mică este obținută prin căi alternative, cum ar fi
gazeificarea biomasei, electroliza apei sau termochimia solară, un combustibil solar fără emisii de
carbon.
Hidrogenul se găsește în prima grupă și în prima perioadă din tabelul periodic, adică este
cel mai ușor element. Acesta se găsește rareori în forma sa pură în atmosferă, H2. În flacăra
hidrogenului pur care arde în aer, hidrogenul reacționează cu oxigenul (O2) pentru a forma apă
(H2O) cu eliberare de energie.
De obicei, hidrogenul este considerat un vector energetic, ca și electricitatea, deoarece
trebuie să fie produs dintr-o sursă de energie primară, cum ar fi energia solară, biomasa, energia
electrică (de exemplu, sub formă de energie solară fotovoltaică sau prin intermediul turbinelor
eoliene) sau hidrocarburi, cum ar fi gazele naturale sau cărbunele. Producția convențională de
hidrogen cu ajutorul gazelor naturale induce un impact semnificativ asupra mediului; ca și în cazul
utilizării oricărei hidrocarburi, se emite dioxid de carbon În același timp, adăugarea a 20%
hidrogen (o proporție optimă care nu afectează conductele de gaz și aparatele) la gazul natural
poate reduce emisiile de CO2 provenite din încălzire și gătit.
❖ Productie
Deoarece hidrogenul pur nu se găsește în mod natural pe Pământ în cantități mari, acesta
necesită, de obicei, un aport de energie primară pentru a fi produs la scară industrială. Hidrogenul
combustibil poate fi produs din metan sau prin electroliza apei. Începând din 2020, majoritatea
hidrogenului (∼95%) este produs din combustibili fosili prin reformarea cu abur sau oxidarea
parțială a metanului și gazificarea cărbunelui, doar o cantitate mică fiind produsă pe alte căi, cum
ar fi gazificarea biomasei sau electroliza apei.
Reformarea cu abur a metanului, principala tehnologie actuală de producere a hidrogenului
în cantități mari extrage hidrogenul din metan. Cu toate acestea, această reacție eliberează în
atmosferă dioxidul de carbon fosil și monoxidul de carbon, care sunt gaze cu efect de seră exogene
ciclului natural al carbonului, contribuind astfel la schimbările climatice. În cazul electrolizei,
energia electrică este trecută prin apă pentru a separa hidrogenul și oxigenul. Această metodă poate
folosi energie eoliană, solară, geotermală, hidro, combustibili fosili, biomasă, nucleară și multe
alte surse de energie. Obținerea hidrogenului din acest proces este studiată ca o modalitate viabilă
de a produce hidrogen la nivel național la un cost redus.
Se afirmă că cea mai mare instalație din lume pentru producerea de combustibil pe bază de
hidrogen ar fi Fukushima Hydrogen Energy Research Field (FH2R), o unitate de producție de
hidrogen de clasa 10 MW, inaugurată la 7 martie 2020, în Namie, prefectura Fukushima. Unitatea
ocupă 180.000 m2 de teren, din care o mare parte este ocupată de o rețea solară; energia din rețea
este, de asemenea, utilizată pentru electroliza apei în vederea producerii de combustibil pe bază de
hidrogen.
Producția este de obicei clasificată în funcție de etichetele de culoare; "hidrogenul gri" este
produs ca un produs secundar al unui proces industrial, "hidrogenul albastru" este produs printr-
un proces de producție în care se produce și CO2, care este ulterior captat prin CSC, iar în cele din
urmă "hidrogenul verde" este produs în întregime din surse regenerabile.
➢ Extragerea oxigenului din apa
Metodele de producere a hidrogenului fără utilizarea combustibililor fosili implică procesul
de divizare a apei sau de divizare a moleculei de apă (H2O) în componentele sale oxigen și
hidrogen. Atunci când sursa de energie pentru scindarea apei este regenerabilă sau cu emisii reduse
de dioxid de carbon. Conversia poate fi realizată în mai multe moduri, dar toate metodele sunt, în
general, mai scumpe decât metodele de producție bazate pe combustibili fosili.
➢ Electroliza
Aproximativ 8 GW de capacitate de electroliză este instalată la nivel mondial în 2020, ceea
ce reprezintă aproximativ 4% din producția mondială de hidrogen.
Electroliza constă în utilizarea energiei electrice pentru a scinda apa în hidrogen și oxigen.
Electroliza apei poate funcționa la temperaturi cuprinse între 50-80 °C, în timp ce reformarea
metanului cu abur necesită temperaturi cuprinse între 700-1.100 °C. Diferența dintre cele două
metode constă în energia primară utilizată; fie electricitate (pentru electroliză), fie gaz natural
(pentru reformarea metanului cu abur). Datorită utilizării apei, o resursă ușor disponibilă,
electroliza și metodele similare de separare a apei au atras interesul comunității științifice. În
vederea reducerii costului de producție a hidrogenului, au fost vizate sursele regenerabile de
energie pentru a permite electroliza.
Există trei tipuri principale de celule electrolitice, celulele de electroliză cu oxid solid,
celulele cu membrană de electrolit polimeric și celulele de electroliză alcalină. În mod tradițional,
electrolizoarele alcaline sunt mai ieftine din punct de vedere al investiției (în general, folosesc
catalizatori de nichel), dar mai puțin eficiente; electrolizoarele, dimpotrivă, sunt mai scumpe (în
general, folosesc catalizatori scumpi din metale din grupul platinei), dar sunt mai eficiente și pot
funcționa la densități de curent mai mari și, prin urmare, pot fi eventual mai ieftine dacă producț
❖ Energie
Hidrogenul este blocat în cantități enorme în apă, hidrocarburi și alte materii organice. Una
dintre provocările legate de utilizarea hidrogenului ca și combustibil constă în capacitatea de a
extrage eficient hidrogenul din acești compuși. În prezent, reformarea cu abur, care combină aburul
la temperaturi înalte cu gazele naturale, reprezintă majoritatea hidrogenului produs. Această
metodă de producere a hidrogenului are loc la temperaturi de 700-1100 °C și are o eficiență de 60-
75%. De asemenea, hidrogenul poate fi produs din apă prin electroliză, care are o mai mică
intensitate de carbon dacă energia electrică utilizată pentru a conduce reacția nu provine de la
centrale electrice pe bază de combustibili fosili, ci mai degrabă din surse de energie regenerabilă
sau nucleară. Eficienta electrolizei apei este de aproximativ 70-80%, obiectivul fiind de a atinge o
eficiență de 82-86% până în 2030, folosind electrolizoare cu membrană de schimb de protoni.
Odată produs, hidrogenul poate fi utilizat în același mod ca și gazul natural - poate fi livrat în pile
de combustie pentru a genera electricitate și căldură, poate fi utilizat într-o turbină cu gaz cu ciclu
combinat pentru a produce cantități mai mari de electricitate produsă la nivel central sau poate fi
ars pentru a face să funcționeze un motor cu combustie; toate metodele nu produc emisii de carbon
sau de metan. În fiecare caz, hidrogenul este combinat cu oxigenul pentru a forma apă. Acesta este,
de asemenea, unul dintre cele mai importante avantaje ale sale, deoarece combustibilul pe bază de
hidrogen este ecologic. Căldura dintr-o flacără de hidrogen este o emisie radiantă de la moleculele
de apă nou formate. Moleculele de apă se află într-o stare excitată la formarea inițială și apoi trec
la o stare fundamentală; tranziția eliberând radiație termică. Atunci când arde în aer, temperatura
este de aproximativ 2000 °C (aceeași cu cea a gazului natural). Din punct de vedere istoric,
compușii de carbon au fost cei mai practici purtători de energie, deoarece hidrogenul și carbonul
combinate sunt mai dense din punct de vedere volumetric, deși hidrogenul în sine are o energie
specifică (energie pe unitate de masă) de trei ori mai mare decât metanul sau benzina. Deși
hidrogenul este cel mai ușor element și, prin urmare, are o tendință ușor mai mare de a se scurge
din conductele de gaze naturale mai vechi, cum ar fi cele din fier, se așteaptă ca scurgerile din
conductele din plastic să fie foarte scăzute, de aproximativ 0,001%.
Motivul pentru care reformarea cu abur a metanului a fost în mod tradițional preferată față
de electroliză este că, în timp ce reformarea metanului utilizează direct gazul natural ca sursă de
energie, electroliza necesită energie electrică pentru aceasta. Atunci când costul de producere a
energiei electrice (prin intermediul turbinelor eoliene și al energiei solare fotovoltaice) va scădea
sub costul gazului natural, electroliza va deveni mai ieftină.
❖ Utilizari
Combustibilul hidrogen poate furniza energie motrice pentru rachete cu propulsie lichidă,
mașini, camioane, trenuri, bărci și avioane, aplicații portabile cu pile de combustie sau aplicații
staționare cu pile de combustie, care pot alimenta un motor electric. Hidrogenul este considerat ca
fiind principala sursă durabilă de energie regenerabilă și este "foarte necesar pentru sistemele
avansate de conversie a energiei".
Problemele legate de utilizarea combustibilului pe bază de hidrogen în autovehicule apar
din cauza faptului că hidrogenul este dificil de stocat, fie într-un rezervor de înaltă presiune, fie
într-un rezervor criogenic Sunt în curs de dezvoltare medii de stocare alternative, cum ar fi în
cadrul hidrurilor metalice complexe. În general, bateriile sunt mai potrivite pentru vehiculele de
dimensiunea unui autoturism sau mai mici, dar hidrogenul poate fi mai potrivit pentru vehiculele
mai mari, cum ar fi camioanele grele, deoarece stocarea energiei pe bază de hidrogen oferă o
autonomie mai mare și un timp de realimentare mai scurt.
Combustibilul hidrogen poate fi utilizat, de asemenea, pentru a alimenta centralele electrice
staționare sau pentru a oferi o alternativă la gazul natural pentru încălzire.
 ➢ Pile de combustie
Pilele de combustie reprezintă cea mai atractivă alegere pentru conversia energiei din
hidrogen în energie electrică, datorită eficienței ridicate, zgomotului redus și numărului limitat de
piese mobile. Pilele de combustie prezintă interes atât pentru generarea de energie staționară, cât
și mobilă din hidrogen. Pilele de combustie sunt adesea considerate ca parte a unui sistem de
propulsie a vehiculelor.
Utilizarea unei pile de combustie pentru a alimenta un grup motopropulsor electrificat, care
include o baterie și un motor electric, este de două până la trei ori mai eficientă decât utilizarea
unui motor cu combustie, deși o parte din acest beneficiu este legată de grupul motopropulsor
electrificat (de exemplu, inclusiv frânarea regenerativă). Acest lucru înseamnă că se poate obține
o economie de combustibil semnificativ mai mare folosind hidrogenul într-o pilă de combustie, în
comparație cu cea a unui motor cu combustie cu hidrogen.
➢ Conversia motoarelor cu ardere internă în hidrogen
Pe lângă combustia monocombustibilului pe bază de hidrogen, motoarele cu combustie din
vehiculele comerciale au potențialul de a fi transformate pentru a funcționa cu un amestec de
hidrogen și motorină. Acest lucru a fost demonstrat în prototipuri din Regatul Unit, unde emisiile
de CO2 au fost reduse cu până la 40% în condiții normale de conducere. Această flexibilitate cu
două tipuri de combustibil elimină anxietatea legată de autonomie, deoarece vehiculele pot
alimenta alternativ doar cu motorină atunci când nu este disponibilă o alimentare cu hidrogen. Sunt
necesare modificări relativ minore ale motoarelor, precum și adăugarea de rezervoare de hidrogen
la o compresie de 350 de bari. De asemenea, sunt în curs de desfășurare teste pentru a testa eficiența
conversiei în proporție de 100 % a unui camion Volvo FH16 de mare tonaj pentru a utiliza numai
hidrogen. Se preconizează că autonomia va fi de 300 km/17 kg; ceea ce înseamnă o eficiență mai
bună decât un motor diesel standard (unde energia încorporată a unui galon de benzină este egală
cu 1 kilogram de hidrogen).
În comparație cu combustibilii convenționali, în cazul unui preț scăzut al hidrogenului (5
EUR/kg), s-ar putea realiza economii semnificative de combustibil prin intermediul unei astfel de
conversii în Europa sau în Regatul Unit. Un preț mai mic ar fi necesar pentru a concura cu
motorina/ benzina în SUA, deoarece acești combustibili nu sunt impozitați la fel de mult.
Motoarele cu combustie care utilizează hidrogen prezintă interes, deoarece tehnologia
oferă o schimbare mai puțin substanțială pentru industria auto și un cost inițial al vehiculului
potențial mai mic în comparație cu alternativele complet electrice sau cu pile de combustie. Cu
toate acestea, natura motorului, care nu produce emisii zero, înseamnă că acesta nu va putea
funcționa în zonele urbane cu emisii zero, cu excepția cazului în care face parte dintr-un sistem de
propulsie hibrid.
➢ Dezavantaje
Hidrogenul are un conținut ridicat de energie pe unitatea de masă. Cu toate acestea, la
temperatura camerei și la presiunea atmosferică, are un conținut energetic foarte scăzut pe unitatea
de volum în comparație cu combustibilii lichizi sau chiar cu gazele naturale. Din acest motiv, de
obicei, este comprimat sau lichefiat prin scăderea temperaturii sale la mai puțin de 33 K.
Rezervoarele de înaltă presiune cântăresc mult mai mult decât hidrogenul pe care îl pot conține.
De exemplu, la Toyota Mirai din 2014, un rezervor plin conține doar 5,7% hidrogen, restul masei
sale fiind cea a rezervorului.
Combustibilul pe bază de hidrogen este periculos din cauza energiei scăzute de aprindere
și a energiei ridicate de combustie a hidrogenului și pentru că tinde să se scurgă ușor din rezervoare.
Au fost raportate explozii la stațiile de alimentare cu hidrogen. Stațiile de alimentare cu hidrogen,
ca și cele de benzină, primesc în general livrări de hidrogen cu camioane de la furnizorii de
hidrogen. O întrerupere la o instalație de aprovizionare poate închide mai multe stații de alimentare
cu hidrogen.
Bibliografie
● Potential pentru productia de oxigen(engleza)
https://afdc.energy.gov/files/pdfs/41134.pdf
● Sperante pentru incalzirea globala(engleza)
https://www.bbc.com/news/science-environment-50873047
● Articol Vox despre o companie care foloseste hidrogenul pe post de
combustibil(engleza)
https://www.vox.com/energy-and-environment/2018/2/16/16926950/hydrogen-
fuel-technology-economy-hytech-storage
● Hidrogenul, combustibilul viitorului(engleza)
https://www.dlr.de/fk/en/Portaldata/40/Resources/dokumente/publikationen/Hy
drogen_Brinner_2001.pdf
● Experimente in Japonia(romana)
https://www.academia.edu/7079817/Producerea_de_H_intr-
un_RN_la_electroliza_de_IT
● Chimie : clasa a VIII-a / Marius Andruh, Iulia Costeniuc, Mihaela
Morcovescu, editura Intuitext, Bucuresti, editia 2020