Universitatea Petrol-Gaze Ploiești

Facultatea de
Inginerie Mecanică și Electrică

Studiul unui sistem de comprimare a gazelor naturale,

cu proiectarea sistemului de răcire

Ing. Bălănică Petru Alexandru

Universitatea Petrol-Gaze Ploiești, balanicalexandru@yahoo.com

Rezumat: Stațiile de comprimare a gazelor naturale utilizează ca sisteme de răcire

uzuale răcitoare de tip lichid-gaz și lichid-lichid. În cadrul lucrării se face studiu asupra
utilizării unui răcitor de tip „air cooler” pentru a realiza răcirea fluidelor de lucru în zonele
unde nu există o sursă permanentă de apa. Se fac dimensionările mecanice și termodinamice ale
echipamentelor ce alcătuiesc instalația de comprimare a gazului pentru un debit maxim de
600.000 Smc/zi, astfel în cât să se poată dimensiona termodinamic și apoi mecanic air cooler-ul.
Pe baza rezultatelor dimensionărilor se construiește modelul stației în programul de simulare
virtuală „LMS Amesim”, apoi se rulează simularea sistemului la diferite debite de gaz, apă, ulei
și se face interpretarea rezultatelor.

Cuvinte cheie: stație de comprimare, schimbător de căldură, temperatură, presiune, air

cooler.

Introducere:
Sistemul de comprimare a gazelor naturale
(stație de comprimare) este utilizat la creșterea
presiunii gazelor la o presiune necesară pentru
rețeaua de transport.
Stațiile de comprimare a gazelor naturale
sunt alcătuite dintr-o serie de instalații
tehnologice complexe. Instalațiile
tehnologice din cadrul stației de comprimare
a gazelor naturale sunt compuse la rândul lor
dintr-o serie de echipamente statice și dinamice.
În cadrul unei stații de comprimare a gazului se
regăsesc următoarele instalații si părți
componente:
- Instalația de separație si filtrate a gazelor
naturale
- Claviatura tehnologica a stației

1
- Grupul de compresoare
- Grupul de alimentare cu energie electrică
- Instalația de răcire a gazelor
- Instalația de măsurare a parametrilor
tehnologici de baza
- Instalația de gestionare a uleiului
- Hala stației de comprimare
- Dotări pompieristice
Tipuri de echipamente folosite în cadrul
stației de comprimare a gazelor.
Echipamente statice folosite:
 filtre
 separatoare
 schimbătoare de căldură
 amortizoare de pulsații
 conducte, armături și fitinguri
 rezervoare
 transformator electric
 panouri de comanda
 aparate de măsura si control (AMC)
 transformator electric
Echipamente dinamice folosite:
 compresoare
 pompe pentru vehicularea apei si
uleiului
 ventilatoare
 motoare electrice si termice
 generatoare electrice
 poduri rulante, pentru montarea si
demontarea agregatelor
 Grinda rulanta prevăzută pentru
întreținerea si reparațiile necesare

Scopul:

Scopul acestei lucrări îl reprezintă realizarea simulării funcționării sistemului de

comprimare a gazelor naturale în programul de simulare virtuală „LMS Amesim” pentru a obține
un set de date care să ajute la formarea unei idei și ușurarea luării deciziei de utilizare a acestui
sistem de răcire cu aer de tip air cooler.

Principiul de lucru:

Pentru realizarea simulării sistemului de comprimare a gazelor in „LMS Amesim” este

necesar să se realizeze dimensionarea mecanică și termodinamică a principalelor echipamente
utilizate în cadrul procesului.
În cadrul lucrării s-au realizat dimensionarea următoarelor echipamente:
- dimensionarea pistoanelor compresoarelor pentru cele două trepte de comprimare
- proiectarea sistemului de răcire a gazului după fiecare treaptă de comprimare
- dimensionarea amortizoarelor de pulsații
- proiectarea sistemelor de răcire și ungere a compresoarelor
- dimensionarea termodinamică și mecanică a răcitorului cu aer

Aparatura necesară ( softuri utilizate):

2
 În cadrul proiectului s-au folosit trei softuri după cum urmează:
- modelare matematica și calcul numeric - PTC Mathcad
- grafic design - Autocad
- simulare virtuală - LMS Amesim – Siemens

Modul de lucru:

1. Dimensionarea cilindrilor compresoarelor.

Pornind de la parametrii de intrare ai gazului în stație, si anume presiune 4 bara, temperatură
19℃ și știind ca presiunea de ieșire cerută este de 30 bara, se determină numărul de trepte de
comprimare necesare. Din calculele realizate în lucrare a rezultat ca sunt necesare doua trepte de
comprimare de la 4bara la 10 bara și de la 10 bara la 30 bara. Cunoscând rația de comprimare pe
fiecare treaptă și cantitatea de gaz se determină dimensiunile necesare pentru pistoanele
compresoarelor.

2. Realizarea răcirii gazelor.

Datorită faptului că la ieșirea gazelor din treapta 1 de comprimare temperatura acestora este de
116 ℃ (determinată analitic) se impune răcirea gazelor la o temperatura apropiata de temperatura
de intrare a gazelor în treapta unu de comprimare. La ieșirea gazelor din treapta a 2 a de
comprimate temperatura determinată analitic este de 119℃.
Creșterea temperaturii gazelor peste nivelul de 50600C favorizează coroziunea conductelor si
distrugerea instalației pasive a acestora. In plus, la o asemenea temperatura, gazele se dilata, iar
debitul de gaze comprimate, in cazul comprimării in trepte, scade, deoarece acesta este invers
proporțional cu temperatura.
Pentru răcirea gazelor după ambele trepte de comprimare se vor folosii două schimbătoare de
căldură cu fascicul tubular.

3. Dimensionarea amortizoarelor de pulsații.

Un amortizor de pulsații este un dispozitiv utilizat pentru a reduce sau elimina modulațiile de
presiune și de flux într-un sistem de conducte care sunt produse de pompe sau compresoare cu
piston. Variațiile de presiune ce rezultă din modelele de debit oscilant găsite în special în
compresoarele cu piston, sunt denumite "pulsații". Problemele operaționale asociate pulsațiilor
includ condiții de rezonanță, vibrații înalte, degradarea sistemelor de susținere și risc crescut
pentru apariția oboselii cauzate de forțele dinamice. Dimensionarea se va face respectând codul
ASME pentru vase și recipiente sub presiune.

4. Proiectarea sistemului de răcire a apei utilizate la răcirea compresoarelor și a uleiului folosit

la ungere.
Încălzirea excesivă a pieselor compresorului datorită contactului suprafețelor cu gazul
comprimat și datorită căldurii degajate de frecările dintre piesele aflate în contact în timpul
funcționării, conduc la apariția uzurilor excesive, depunerilor pe pereți si apariția gripajului.
Pentru asigurarea funcționării corespunzătoare a compresoarelor trebuie asigurată răcirea
3
cilindrilor compresoarelor. Răcirea se poate realiza prin transmiterea căldurii de la piesele încălzite
la aerul atmosferic, in cazul instalației de răcire cu aer, sau prin transmiterea căldurii la apa de
răcire în cazul instalației de răcire cu apă. Răcirea folosind instalația de apă este cea mai
răspândită în cazul compresoarelor
Instalația de ungere a compresorului are ca scop asigurarea cu lubrifiant in cantitatea necesara a
tuturor suprafețelor pieselor intre care exista frecare, lubrifierea reduce uzura si ajuta răcirea.
Ungerea compresoarelor de aer se poate face prin : barbotaj (la cuzineții arborelui cotit si a
bielelor), jet de ulei sub presiune (la arborele cotit, la cuzineții bielelor, la capul de cruce,
mecanismul bielă-manivelă).
La nivelul cilindrilor, ungerea suprafețelor dintre cămașă si piston se realizează prin teri
metode:
- prin ungătoarele speciale (acționate mecanic si manual) cu pompe cu pistoane;
- prin ceata de ulei care pătrunde in spațiul de aer;
- prin introducerea de picături de ulei în racordul de aspirație sau în filtrul de ulei;

5. Dimensionarea tehnologică a răcitorului cu aer.

Dimensionarea răcitoarelor cu aer se face pentru condiții defavorabile (temperatura aerului
atmosferic ridicată). În țara noastră se recomandă în proiectare temperatura atmosferică
30°C....32°C. În practică se constată că temperatura aerului evacuat nu este uniformă, din cauza
variației temperaturii produsului în lungul tuburilor și din cauza ne repartizării uniforme a aerului
în secțiunea răcitorului.

Determinări experimentale:

Pentru realizarea simulării sistemului în LMS Amesim, am construit modelul dimensionând

echipamentele conform dimensiunilor obținute pe cale analitică. Construcția modelului de
principiu al stației de comprimare în simulator am abordat-o alcătuind în ordine următoarele sub-
modele:
a) schemă compresor
b) schema skid-ului pe care este montat compresorul, sistemele de ungere și răcire, amc-uri,
racordurile exterioare
c) schema treptei I de comprimare, cu skid-urile compresoarelor, răcitorul pentru gaz,
claviatura exterioară
d) schema de realizare a treptei II de comprimare, identică cu treapta I
e) schema de realizare a răcitorului cu aer
f) realizarea schemei generale a sistemului, prin asamblarea tuturor modelelor realizate

În cele ce urmează voi prezenta modul de realizare a sub-modelelor prezentate anterior în

simulator, utilizând elemente din diversele biblioteci de care dispune softul:

4
 Schemă de principiu compresor

După construirea schemei de funcționare a compresorului se realizează schema ansamblu a

compresorului și a celorlalte echipamente ce alcătuiesc skid-ul compresorului, după cum urmează:

Skid compresor

5
 Schemă trepta I de comprimare

Treapta II de comprimare este realizată identic, diferențele apar doar la dimensiunile

cilindrilor compresoarelor, dimensiunile amortizoarelor de pulsații si la racordurile de evacuare a
gazului. Urmează realizarea răcitorului cu aer, la această schemă am implementat și o parte de
automatizare a sistemului de răcire astfel în cât s realizez o economie de energie prin variația
turației ventilatoarelor în raport cu temperatura de ieșire a fluidului de lucru.

6
Schema de principiu a sistemului de comprimare realizată prin compunerea subsistemelor prezentate anterior

7
 Interpretarea rezultatelor:

Am realizat două simulări ale sistemului, una la capacitate maximă de funcționare,

conform dimensionării, și o altă simulare la capacitate medie de funcționare a sistemului. În
urma simulărilor am extras cu ajutorul programului diagramele variațiilor parametrilor urmăriți.
În diagrame avem figurată variația temperaturii apei la ieșirea din air cooler, cu linie roșie, iar cu
linie verde temperatura apei la intrarea în air cooler. Suprapus pe grafic se regăsesc și curbele
momentelor de funcționare ale celor două ventilatoare ale air coolerului.
Cu ajutorul unor elemente din biblioteca de automatizări a simulatorului am realizat o
automatizare a sistemului de răcire. Aceasta este gândită sa varieze turația motoarelor în raport
cu temperatura apei la ieșirea din răcitor. Se observă pe grafic cu linie albastră modul de
funcționare al ventilatorului nr. 1, iar cu linie verde modul de funcționare a ventilatorului nr.2.

Parametrii simulare:
Qgaz–600.000 Smc/zi
- timp 3600 [s] - vol. masic apa.cil.- 0,84 [kg/s]
- temp. intrare apă – 54,2 [℃] - vol. masic gaz - 4,97 [kg/s]
- temp. ieșire apă – 32,3 [℃] - vol. masic ulei - 0.17 [kg/s]
-vol. masic apa air cooler- 11.2 [kg/s] - ventilator max 1450 [rot/min]

Variația temperaturii apei în air cooler / funcționarea ventilatoarelor

Variația temperaturii apei în air cooler / funcționarea ventilatoarelor

Parametrii simulare:
Qgaz–400.000 Smc/zi
- timp 3600 [s] 8 - vol. masic apa.cil.- 0,84 [kg/s]
- temp. intrare apă – 51,1 [℃] - vol. masic gaz - 4,97 [kg/s]
- temp. ieșire apă – 27,2 [℃] - vol. masic ulei - 0.17 [kg/s]
-vol. masic apa air cooler- 7,4 [kg/s] - ventilator max 1450 [rot/min]
 Concluzii:
Pe cele două grafice de mai sus se
observă influența automatizării implementate
în funcționarea ventilatoarelor. Cu ajutorul
acestei automatizări se realizează o economie
de curent, datorită modului de funcționare al
ventilatoarelor, acestea ne funcționând la
capacitate maximă pe toată durata simulării.
Randamentul răcitoarelor cu aer este foarte
Răcirea folosind răcitoare cu aer, este
foarte costisitoare datorită costurilor mari de
realizare a ansamblului răcitorului, care
depășesc de câteva ori valoarea costurilor unui
răcitor cu apă.
Răcitoarele cu aer sunt utilizate în principiu
în zonele unde nu există o sursă permanentă
de apă. În zonele unde există o sursă
permanentă de apă, pentru răcirea fluidelor de
9
de scăzut, mai ales pentru realizarea răcirii de
la o temperatură apropiată ca valoare de
temperatura ambiantă.
Realizarea răciri fluidului de lucru este
influențată puternic de temperatura ambiantă,
temperatura de răcire ne putând fi coborâtă
sub valoarea temperaturii ambiante cu aceste
răcitoare.
Aici există avantajul simulării funcționării
în condiții similare cu cele reale și urmărirea
variației parametrilor pe parcursul simulării.
Simularea realizată in această lucrare cu
ajutorul softului LMS Amesim, se face pe
echipamente presupuse ideale din punct de
vedere al funcționării, totuși rezultatele sunt
destul de apropiate de cele obținute după
rularea aplicației într-un simulator dedicat
 lucru se preferă răcitoarele cu apă, acestea
având un randament superior celor cu aer, dar
și costuri de realizare mult mai mici.
Firmele care fac proiecte pentru răcitoare
cu aer, utilizează softuri specializate ce
realizează simularea funcționării a acestor
echipamente.
Bibliografie:
1. Pană Ion – Sisteme de transport și distribuție a
hidrocarburilor Editura Universităţii Petrol - Gaze
Ploieşti 2006
2. Pătârlăgeanu M, Zamfirescu M. – Aspecte ala
utilizării compresoarelor volumice în transportul
gazelor prin conducte. Editura Universităţii Ploieşti
1998
3. Bratu Em.A. – Operații și utilaje în industria chimică
vol. II Editura tehnică București1989
4. Dobrinescu D. – Echipamente de transfer termic și
utilaje specifice Editura tehnică București 1983
10
răcitoarelor la IPIP-Ploiești, utilizând aceeași
parametrii și dimensiuni funcționale ale
echipamentului. Între cele două simulări
efectuate cu LMS Amesim și cu softul dedicat
răcitoarelor cu aer la IPIP, între valorile
obținute pentru parametrii temperatură și
presiune nu sunt diferențe semificative.
5. Pană I. – Acționări hidraulice și pneumatice Editura
Universităţii Petrol - Gaze Ploieşti 2007
6. Săvulescu P. – Mașini și utilaj de transport
hidraulic Editura Universităţii Petrol - Gaze Ploieşti
2010
7. Săvulescu P. - Acționări hidraulice și pneumatice
Editura Universităţii Petrol - Gaze Ploieşti 2011
8. Zecheru Ghe. – Tehnologia construcției și
mentenanța utilajelor de transport și depozitare Editura
Universităţii Petrol - Gaze Ploieşti 2009
9. Popa I – Rezistența materialelor Editura
Universităţii Petrol - Gaze Ploieşti 2002