Sunteți pe pagina 1din 12

Student: Bira Bogdan

Facultatea: Management economic

Anul: I

Seria: F , Grupa: 125


Academia de studii economice Bucuresti

Cuprins

Ce este poluarea ? .......................................................................................................pag.3

Scurt istoric .................................................................................................................pag.5

Surse de poluare ..........................................................................................................pag.6

Surese de poluare a solului si a apelor subterane .......................................................pag.6

Cazuri de poluare .........................................................................................................pag.8

Bibliografie ...................................................................................................................pag.11

11
Academia de studii economice Bucuresti

Ce este poluarea ?

Daca ne punem sa cautam definitii ale poluarii, vom gasi multe, ca de exemplu aceasta:
„Poluarea atmosferica implica emanarea de substante daunatoare organismelor vii.” sau
„ Intelegem prin poluarea aerului prezenta in atmosfera a unor substante straine de
componenta normala a aerului, care in functie de concentratie si/sau timpul de actiune
provoaca tulburari ale sanatatii omului, creeaza disconfort populatiei dintr-un teritoriu,
afecteaza flora si fauna sau altereaza mediul de viata al omului”.

Se vorbeste despre poluare atmosferica atunci cand una sau mai multe substante sau
amestecuri de substante sunt prezente in atmosfera in cantitati sau pe o perioada care pot
fi periculoase pentru oameni, animale, sau plante si contribuie la punerea in pericol sau
vatamarea activitatii sau bunastarii persoanelor”.

11
Academia de studii economice Bucuresti

Industria este, la momentul actual, principalul poluant la scara mondiala. Emisiile sunt
substante eliberate in atmosfera de catre uzine, sau alte centre. Procedeele de productie
industriala elibereaza emisiile, care se redepun in cazul in care nu exista filtre pentru
epurarea gazelor reziduale. Substantele specifice sunt atunci eliberate si pot provoca local
catastrofe.

In momentul procesului de combustie, substantele gazoase, lichide si solide sunt eliberate


in atmosfera de furnale. In functie de inaltimea furnalelor si de conditiile atmosferice,
gazele de esapament provenind din focare se raspandesc local sau la distante medii, –
uneori chiar si mari – provocand astfel poluarea atmosferica.

11
Academia de studii economice Bucuresti

Scurt istoric

„The Science of Petroleum” atesta in 1938 faptul ca Romania a fost prima tara din lume cu o
productie de petrol oficial inregistrata in statisticile internationale de 275 tone. Au urmat
Statele Unite ale Americii in 1859, Italia in 1860, Canada in 1862, Rusia in 1863.

Prima rafinarie din lume s-a infiintat la Ploiesti, construita de fratii Mehedinteanu la
marginea orasului, in apropierea garii de Sud. Bucurestiul a fost primul oras din lume
iluminat public cu petrol lampant .

In 1907, la Ploiesti s-au pus bazele Uzinei Concordia pentru repararea si confectionarea de
utilaj petrolier.

Incepand din 1929 si pana in 1938, toate produsele petroliere obtinute in marile rafinarii
romanesti erau solicitate la export.

Un tabel privind rezervele mondiale probabile (inclusiv sigure) aseza Romania in anul 1937,
pe locul 7 in lume dupa: URSS, SUA, Irak, Iran, Venezuela, Indiile Olandeze.

Ploieşti - rezervoarele de petrol ale rafinăriilor în flăcări după bombardamentul american


din 1 august 1943.

11
Academia de studii economice Bucuresti

Surse de poluare a aerului

Emisiile de agenti de poluare a aerului in rafinarii provin de la urmatoarele surse: procese de


combustie, instalatii tehnologice, scurgeri de produse petroliere, turnuri de racire si bazine
separatoare cu suprafata deschisa, scurgeri de gaze, gaze neuscate arse in atmosfera,
rampe de incarcare- descarcare, fluidele de foraj, detritusul (reziduuri) rezultat in urma
forarii sondelor, scurgeri de chimicale utilizate la fluidele de foraj, scurgeri de carburanti
lubrifianti la instalatiile de foraj si probe productie si exploatare, noxele rezulate de la
esapamentele motoarelor ultilizate la instalatiile de foraj si probe productie, eruptii libere
necontrolate de hidrocarburi.

Emisiile de poluanti in atmosfera sunt de doua feluri:

1. Dirijate: evacute prin cosuri de dispersie sau tubulaturi metalice, tevi de esapament, guri
de ventilatie, guri de aerisire etc.

2.Difuze: evacuare necontrolabila inregistrata la manipulari de substante si produse cu


volatilitate diferita, incarcare- descarcare rezervoare etc.

Depozitarea lichidelor organice (titei, fractiuni petroliere, compusi chimici industriali) se


face in rezervoare. Parcurile de rezervoare reprezinta sursa majora de poluare a aerului cu
compusi organicivolatili, de regula hidrocarburi.

Turnurile de racire si bazinele separatoare cu suprafata deschisa, utilajele dinamice,


ventilele, flansele, conductele, rampele de incarcare- descarcare emit, de
asemenea,compusi organici volatili.

Surse de poluare a solului si a apelor subterane

In ceea ce priveste activitatea desfasurata in cadrul sectorului de explorare si prductie a


titeiului, poluarea solului poate avea drept surse conductele ce alimenteaza parcurile
schelelor, la care se pot produce scapari accidentale de titei. De asemenea, ca sursa de
poluare a solului, mai pot fi mentionate depozitele si statiile de tratare a titeiului, careurile

11
Academia de studii economice Bucuresti

de sonde, statiile compresoare si traseele de conducta poluate din cauza avariilor,


instalatiile de transport si depozitare a produselor petroliere.

Aspectul particular al poluarii apelor subterane cu titei si produse petroliere pentru


Romania consta in aceea ca este un fenomen cu o istorie de peste 100 de ani, care a
debutat odata cu inceperea exploatarii zacamintelor de titei in zona vaii Prahovei si cu
aparitia si dezvoltarea industriei prelucratoare de titei. Astfel, orasul Ploiesti a fost, timp de
decenii, cel mai mare centru de prelucrare a titeiului din Romania, aici functionand inaine
de cel de-al doilea razboi mondial 12 rafinarii care insumau 78% din cantitatea totala de titei
prelucrata in Romania. In aceasta perioada, in zona limitrofa sudica a orasului si-au
desfasurat activitatea urmatoarele rafinarii: Columbia, Astra Romana, Unirea, Lumina,
Orion, Petrolblock.

Odata cu trecerea timpului poluarea s-a extins, fiind generata de scurgerile din instalatii,
parcuri de rezervoare, statii de pompare, bataluri pentru depozitarea reziduurilor, conducte
subterane, rampe de incarcare-descarcare. Un varf al acestui fenomen a fost atins in timpul
celui de-al doilea razboi mondial, odata cu bombardarea masiva a rafinariilor din
vecinatatea Ploiestiului, fapt care a condus la scurgerea unor cantitati importante de
produse petroliere in sol si, indirect, in apele subterane de mica adancime. Pe langa
bombardamentele din anii 1943-1944, poluarea a fost accentuata si de cutremurele din anii
1940, 1977, 1986.

Poluarea solului poate fi :

1. Directa, din cauza depunerilor de reziduuri solide sau semisolide provenite din
desfasurarea proceselor tehnologice

2. Indirecta, din cauza agentilor de poluare emisi in atmosfera, purtati de vant, care se
depun pe sol si sunt spalati de precipitatii, infiltrandu-se in subteran.

Sursele potentiale de poluare directa a solului si a subsolului pot fi parcurile de rezervoare,


bazinele de decantare, conductele subterane etc. Reziduurile solide, nedepozitate
corespunzator, care pot polua solul, provin din: impuritati solide antrenate in titei, namoluri
de la epurarea uzate si de la tratarea apei brute,reziduuri solide provenite din operatiile de
intretinere si curatire.

Batalurile de reziduuri si namoluri pot constitui surse de poluare a solului. Daca fundul sau
peretii acestor bataluri nu au fost impermeabilizate in mod corespunzator pentru produse
petroliere, acestea se pot infiltra in sol. Numai in judetul Prahova, batalurile de reziduuri

11
Academia de studii economice Bucuresti

petroliere insumeaza 100.000 de tone de produs poluant, acoperind o suprafata de 16


hectare (Ploiesti si Campina).

CAZURI DE POLUARE

La doar cativa kilometri de Ploiesti, in imediata apropiere a statiei CFR Ploiesti Triaj, s-a
format un lac urias in care, de-a lungul anilor, au fost depozitate reziduurile petroliere
rezultate in urma productiei de carburanti a Rafinariei Astra Romana.

Desi aerul a devenit irespirabil in zona, iar solul musteste de otravuri, nimeni nu pare
hotarat sa neutralizeze aceasta adevarata bomba ecologica.

Peisajul este sinistru: orice urma de vegetatie a disparut pe o raza de cativa zeci de metri in
jurul depozitului de reziduuri petroliere, care se intinde pe o suprafata de mai multi
kilometri patrati.

Chiar daca acest lac artificial are o adancime de patru metri, a fost totusi prea putin pentru
a cuprinde intreaga cantitate de reziduuri, care s-au revarsat in aval, formand inca un canal
plin de produse petroliere.

Desi depozitul de produse petroliere este in proprietatea rafinariei Astra Romana din
Ploiesti, care apartine controversatului om de afaceri Ioan Niculae, pana acum nu s-a luat
nicio masura pentru neutralizarea acestor reziduuri atat de periculoase pentru mediul
inconjurator. Rafinaria a intrat in conservare acum trei ani, iar cei 200 de angajati cat mai
numara in prezent Astra Romana sunt folositi doar la paza instalatiilor invechite. Nici
autoritatile de mediu nu se grabesc sa intervina in rezolvarea a ceea ce oficialii denumesc
"poluare istorica". Asta, deoarece toate rafinariile din Ploiesti au semnat planuri de
conformare pentru protectia mediului, care se intind pana in 2012. Astfel, problema
batalurilor va ramane nerezolvata, conducerile rafinariilor invocand lipsa fondurilor
necesare ecologizarii zonelor infestate cu reziduuri. "Din cate stiu, Rafinaria Astra trebuie
sa neutralizeze batalul de la Triaj pana la sfarsitul anului 2006. Abia dupa expirarea acestui
termen ii putem amenda", sustine Stefan Popescu, comisarul-sef al Garzii de Mediu
Prahova.

Poluare cu petrol la Tatarani Prahova

11
Academia de studii economice Bucuresti

Comisariatul Judetean Prahova al Garzii Nationale de Mediu a informat Ministerul Mediului


si Gospodaririi Apelor ca la data de 07.08.2006, in jurul orei 10.30, s-a produs o poluare
accidentala cu petrol, in zona Tatarani Cazemata.

O pata de produs petrolier de circa 15 mp a fost semnalata la o distanta de 15m de


conducta de transport. Cauza si sursa poluarii nu se cunosc pana in acest moment, dar, in
urma primelor verificari efectuate la fata locului, s-a constatat ca nu exista sparturi pe
conducta. In aceasta situatie, pata de petrol va fi analizata amanuntit si, in paralel, se va
continua verificarea conductei, in vederea remedierii unei eventuale avarii. Terenul afectat
nu este arabil, se arata intr-un comunicat dat publicitatii de Ministerul Mediului. Poluarea
s-a produs ca urmare a coroziunii conductei de alimentare cu titei ce face legatura intre
Parcurile 4 si 35. Dupa constatarea avariei a fost oprita pomparea, s-a localizat spartura si a
fost recuperat titeiul, in proportie de 90 %. S-a procedat la decopertarea terenului afectat,
dupa care va fi imprastiat un strat fertil de sol.

11
Academia de studii economice Bucuresti

Aerul respirat de ploiesteni este de cinci ori mai otravit intr-o zi cu trafic fata de una in care
circulatia masinilor a fost restrictionata. In ultima luna, inspectorii Agentiei pentru Protectia
Mediului (APM) Prahova au efectuat o serie de masuratori care au scos in evidenta un lucru
alarmant pentru ploiesteni - valori foarte mari ale noxelor rezultate in urma traficului intens.

Acestia au comparat rezultatele obtinute cu cele ale masuratorilor efectuate in perioada 23-24
septembrie, cand traficul a fost interzis in zona centrala a orasului in cadrul actiunii “Saptamana
mobilitatii”. Astfel, dioxidul de azot, monoxidul de carbon si dioxidul de sulf au inregistrat valori
de cinci ori mai mari intr-o zi cu trafic fata de una in care circulatia masinilor a fost
restrictionata.

In plus, nivelul zgomotului a fost de aproape doua ori mai ridicat fata de valorile maxim admise
de 50 decibeli. “Este dovada cea mai clara ca traficul este un factor important de poluare”, a
declarat Camelia Stelian, directorul APM Prahova. Ploiestenii resimt din plin efectele cresterii
fara precedent a numarului de autoturisme care circula pe strazile orasului. Potrivit

11
Academia de studii economice Bucuresti

reprezentantilor Primariei Ploiesti, in ultimul an au intrat in baza de date a Fiscului local


aproape 7.000 de autovehicule . Alternative: bicicleta si transportul in comun !

Autoritatile de mediu si cele locale propun cateva solutii pentru reducerea poluarii. “Pentru
imbunatatirea calitatii aerului, ploiestenii ar trebui sa incerce sa-si schimbe obiceiurile de
transport, orientandu-se spre folosirea bicicletei si a transportului in comun”, propune
directorul APM Prahova.

“Vom lungi pista de biciclete si vom transforma centrul orasului in pasaj pietonal pentru
reducerea poluarii”, promite viceprimarul Ploiestiului, Radu Socoleanu. In schimb, soferii nici nu
vor sa auda de bicicleta sau de mijloacele de transport in comun.

BIBLIOGRAFIE

 C., Ionescu, “Ingineria Prelucrării Hidrocarburilor”


 Gh., Neag “Depoluarea solurilor şi apelor subterane”
 S., Cârstea “Prevenirea şi combaterea poluării solului”
 E., Popescu “Poluarea mediului în: Progrese în prelucrarea
hidrocarburilor”
 Internet
 Evenimentul zilei

11
Academia de studii economice Bucuresti

11