Hidrobiologie

CURS 1: Notiuni intoductive

Conf. Luiza Florea

Universitatea Dunărea de Jos din Galați
Unde se gaseste apa?

VIEȚUITOARE
 De ce este importanta apa?
Sustine
viata
Modeleaza Sursa de
relieful proteina

Modeleaza
Aliment
clima

APA
Sanatate si Materie
recreere prima

Civilizatie Energie

Minerale Transport
De ce este importanta apa?

Pentru
mine

Pentru
Importanta familia mea
apei

Pentru
mediu
 Hidrosfera

Hidrosfera = întreaga masă de apă liberă, nelegată de pe Pământ, ce se

găseşte sub formă lichidă (apa din Oceanul Planetar, apa de suprafaţă
şi subterană de pe continente) şi solidă (gheţarii), are un volum total
estimat la cca. 1,4x109 km3, din care Oceanul Planetar cuprinde
cca.97% şi numai 3% se găseşte pe continente.
 Hidrosfera

OCEANUL PLANETAR:
suprafata 72%
Volum total- 97 %;

Volumul total al apei

din hidrosfera este
repartizat astfel:

APA DULCE:
Volum total 3%
 Hidrosfera

CATEGORII DE ECOSISTEME ACVATICE

Ecosisteme marine/oceanice – oceanul planetar
 oceanologie
(okean – mare)

Ecosisteme acvatice continentale

 limnologie
(limne – lac)
 Hidrosfera
apa râurilor şi
fluviilori
Apele de suprafață-
0,1%
apa din lacuri şi mlaştini

APA DULCE:
Volum total
3%
apa conţinută în ghetari
si calota glaciară - 2%

apa subterană – 0,9%

 Hidrosfera

Bilanţul cantitativ global al resurselor de apă de pe Terra

 Hidrosfera

un important factor de
mediu

Apa
reprezintă:

o importantă resursă
naturală
 Hidrosfera
 Apa de pe Terra e o cantitate constantă, pe care nu o putem influenţa,
spre deosebire de alte resurse.
 Chiar dacă întreaga cantitate de apă de pe Pământ este constantă, starea ei
fizică se modifică continuu, de la lichid la solid şi vapori, apa aflându-se
într-un permanent circuit

un caracter limitat (ca valoare medie a volumului disponibil la

un moment dat sau pe o perioadă de timp a anului);
sânt inepuizabile, refăcându-se în mod ciclic (circuitul apei în
CARACTERISTICI natură);

SPECIFICE prezintă o distribuţie neuniformă în spaţiu şi în timp;

RESURSELOR DE
APĂ
regimul lor este puternic influenţat de către om, atât sub
aspect cantitativ cât şi calitativ;
reprezintă o resursă refolosibilă
 Hidrosfera

ATMOSFERĂ
Prezenţa apei în toate
geosferele Terrei este
explicabilă prin faptul că
este elementul cu cea LITOSFERĂ
mai mare mobilitate,
care se găseşte într-un
permanent proces de
circulaţie prin intermediul BIOSFERĂ
ciclului hidrologic.
 Hidrosfera
Din atmosferă apa ajunge în principal ca ploaie sau ninsoare pe suprafaţa
continentelor şi oceanelor, de aici o parte se evaporă înapoi în atmosferă iar
o altă parte este transportată prin apele de suprafaţă sau prin apele
subterane şi ajunge la ocean, de unde, prin evaporaţie, o parte ajunge iar în
atmosferă.

Circuitul global al apei pe Terra (în 103 km3 anual)

 Hidrosfera
Circuitul apei în natură

 Energia care "pune în mişcare" acest uriaş circuit este radiaţia solară.
 Statistic, o moleculă de apă staţionează, în medie 9 zile, în rezervorul
atmosferic şi mai multe milenii în rezervorul oceanic şi în calotele glaciare.
 Circuitul apei în natură este influenţat de mulţi factori:
 variaţiile activităţii soarelui, care determină şi oscilaţii în cantitatea de
energie radiată spre pământ.
 erupţiile vulcanice, care pot prin particulele ridicate în atmosferă să
ecraneze pământul de radiaţia solară.
 pe plan global, dar mai ales pe plan zonal şi local, apa e mult legată de
vegetaţie, şi nu doar invers, cum putem fi tentaţi să credem.
 efectul de seră cauzat de oameni, a cărui aport este cuantificat ştiinţific deşi
tema schimbărilor climatice este tot mult în atenţia lumii ştiinţifice şi
politice la nivel mondial încă greu de rezolvat .
 Hidrosfera

Clasificarea bazinelor acvatice

ape oceanice şi ape continentale;
ape de suprafaţă, ape subterane şi ape
meteorice;
ape curgătoare şi ape stătătoare;
ape naţionale, ape teritoriale şi ape
internaţionale;
bazine acvatice naturale şi bazine acvatice
artificiale.
 Hidrosfera
Apele oceanice şi marine

apele sărate deţin 97% din volumul total al hidrosferei

 apele sărate ocupă peste 72% din suprafaţa Terrei.
apele sărate sunt interconectate şi interdependente
de studiul acestor ape se ocupă ştiinţa numitã Oceanologia.
adâncimea maximã înregistratã este de 10,7 km,
adâncimea medie este de cca. 4 km,
salinitatea medie a Oceanului Planetar este de 34-35 g/l.
compoziţia chimică: 88,8% cloruri, 10,8% sulfaţi, 0,4%
carbonaţi.
 Hidrosfera
Apele continentale

 cunoscute ca ape interioare sau ape dulci,

 apele dulci deţin 3% din volumul total al hidrosferei
 apele dulci cuprind: gheaţa (2%), apă subterană (0,9%) şi
apă de suprafaţă (0,1%)
 apele dulci sunt sisteme ecologice izolate, răspândite
neuniform pe suprafaţa continentelor, mult mai
diversificate, ce prezintă particularităţi specifice fiecărui
ecosistem.
 de studiul acestor ape se ocupă ştiinţa numită Limnologia.
 compoziţia chimică: 79,9% carbonaţi, 13,2% sulfaţi, 6,9%
cloruri.
 Hidrosfera

râul
Curgatoare
fluviul
APELE DE
SUPRAFAŢĂ
lacul
Statatoare
balta
Ce sunt ecosistemele acvatice?
 Ce este un rau?

• Este o apa curgatoare cu debit relativ

mic.
• Este aprovizionata de izvoare si paraie.
• Se gaseate in special in zonele de munte
si de deal.
• Este o apa care poate fii buna de baut.
• Este un ecosistem in care numarul de
specii de pesti este relativ mic.
• Este un loc cu maluri inalte ce pot fi
acoperite cu copaci.
• Revarsarile apelor peste maluri se
desfasoara pe portiuni relativ restranse.
 Ce este un lac?
• Este o apa statatoare de adancime mare.
• Este o apa cu o suprafata mare.
• Este un loc unde plante nu acopera suprafete mari ale apei.
• Este o apa care poate fii buna de baut.
• Este o apa care poate fii buna pentru scaldat.
• Este un loc unde putem sa prindem peste.
• Este un loc cu maluri ce pot fi acoperite cu copaci.
 Ce este o balta?
• Este o apa statatoare de adancime mica.
• Este o apa cu o suprafata nu prea mare.
• Este un loc unde plante pot acoperii
suprafete mari ale apei.
• Este o apa care nu este buna de baut.
• Este o apa in care nu este bine sa ne
scaldam.
• Este un loc unde putem sa prindem peste.
• Este un loc cu mult stuf si papura pe
maluri.
 Ce este un fluviu?
• Este o apa curgatoare cu debit mare.
• Este aprovizionata de rauri mari.
• Se gaseate in special in zonele colinare si de ses.
• Este o apa care poate fii buna de baut.
• Este un ecosistem in care numarul de specii de pesti este
mare.
• Este un loc cu maluri joase ce pot fi acoperite cu copaci.
• Revarsarile apelor peste maluri se desfasoara pe portiuni
relativ mari..
Care sunt proprietățile ecosistemelor acvatice?

• Care sunt proprietăţile fizice?

• Care sunt proprietăţile chimice?
• Care sunt proprietăţile biologice?
• Care sunt proprietăţile antropogene?
 Care sunt proprietăţile fizice ?
• starea malurilor,
• speciile de plante prezente
• substanta organica din apa
• vecinătăţile umane
• surse de poluare,
• gradul de acoperire cu
vegetaţie,
• starea meteorologică
• modul de utilizare a
terenurilor
• vântul
• salinitatea apei
 adâncimea apei,
 temperatura apei
 oxigenul din apa
 grosimea stratului de mâl,
 speciile de animale
prezente
 nutrientii din apa.
 sosele, drumuri
 transparenţa apei,
 viteza de curgere,
 conductivitatea apei
 pH
 Care sunt proprietăţile chimice ?
• starea malurilor,
• speciile de plante prezente
• substanta organica din apa
• secinătăţile umane
• surse de poluare,
• gradul de acoperire cu
vegetaţie,
• starea meteorologică
• modul de utilizare a
terenurilor
• vântul
• salinitatea apei
 adâncimea apei,
 temperatura apei
 oxigenul din apa
 grosimea stratului de mâl,
 speciile de animale
prezente
 nutrientii din apa.
 sosele, drumuri
 transparenţa apei,
 viteza de curgere,
 conductivitatea apei
 pH
 Care sunt proprietăţile biologice ?
• starea malurilor,
• speciile de plante prezente
• substanta organica din apa
• secinătăţile umane
• surse de poluare,
• gradul de acoperire cu
vegetaţie,
• starea meteorologică
• modul de utilizare a
terenurilor
• vântul
• salinitatea apei
 adâncimea apei,
 temperatura apei
 oxigenul din apa
 grosimea stratului de mâl,
 speciile de animale
prezente
 nutrientii din apa.
 sosele, drumuri
 transparenţa apei,
 viteza de curgere,
 conductivitatea apei
 pH
 Care sunt proprietăţile antropice ?
• starea malurilor,
• speciile de plante prezente
• substanta organica din apa
• vecinătăţile umane
• surse de poluare,
• gradul de acoperire cu
vegetaţie,
• starea meteorologică
• modul de utilizare a
terenurilor
• vântul
• salinitatea apei
 adâncimea apei,
 temperatura apei
 oxigenul din apa
 grosimea stratului de mâl,
 speciile de animale
prezente
 nutrientii din apa.
 sosele, drumuri
 transparenţa apei,
 viteza de curgere,
 conductivitatea apei
 pH
 Hidrobiologia
“ştiinţa care studiază
legătura cauzală şi
relaţiile reciproce dintre
organismele acvatice şi
mediul lor înconjurător,
atât viu cât şi cel lipsit de
viaţă”(A.S. Zernov 1949).
Hidrobiologia studiază
„aspectele multiple ale vieţii
ce se desfăşoară în ape,
relaţiile dintre organismele
acvatice şi relaţiile acestora
cu mediul înconjurător, în
vederea cunoaşterii
condiţiilor optime necesare
pentru dirijarea proceselor
ce se petrec în bazinele
acvatice, în scopul măririi
cantitative şi calitative a
produsului final, fără a
prejudicia însă circuitul
normal din bazin.” (E. Pora,
L. Oros, 1974).
 Hidrobiologia
Hidrobiologia = stiință ecologică

Hidrobiologia – definiție
Hidrobiologia se ocupă cu studiul vieţii, la nivel supraindividual,
prin caracterizarea populaţiilor, cenozelor şi biocenozelor acvatice,
pentru explicarea modului de organizare a viului în bazinele
acvatice. Se studiază deopotrivă mediul de viată prin descrierea
factorilor geografici, climatici, morfologici, hidrologici, pedologici,
fizico-chimici ai bazinelor acvatice şi ai biotopilor caracteristici ai
mediului acvatic.
 Hidrobiologia

studiază viaţa în
Oceanobiologia
mediul marin
studiază viaţa din
ecosistemele
acvatice
Ramurile
Limnobiologia răspândite pe
Hidrobiologiei
suprafaţa
continentelor şi
insulelor
studiază viaţa din
Freatobiologia
apele subterane
 Hidrobiologia

Istoricul Limnobiologiei
• F.A. Forel este considerat părintele Limnobiologiei, reuşind să
publice 116 lucrări.
• 1892 -1904, au aparut tratatele biologului F.A. Forel, profesor
al Universităţii din Lausanne (Elveţia), despre biologia lacului
Leman
• „Lacul Leman, Monografie limnologică” este prima lucrare
complexa de hidrobiologie
 Hidrobiologia

Istoricul Oceanobiologiei (Biologiei marine)

• în anul 1871 la Sevastopol (Rusia), s-a înființat prima staţiuni

de biologie marină din lume.
• În anul 1872 la Neapole (Italia), s-a înființat Staţiunea de
biologie marină .
 Hidrobiologia
Istoricul Hidrobiologiei în România

• Grigore Antipa este considerat părintele Hidrobiologiei din

România.
– A scris numeroase lucrări despre Dunăre, zona inundabilă a Dunării,
ihtiofauna României, Marea Neagră
– AîÎnfiinţat şi organizeazat diferite instituţii
– A elaborat prima Lege a pescuitului din România.
• Ioan Borcea
• Emil Racoviţă
 Hidrobiologia
Direcţii de studiu ale hidrobiologiei / ecologiei acvatice

• Caracterizarea bazinelor acvatice din punctul de vedere al

factorilor abiotici; caracterizarea biotopilor specifici ai
ecosistemelor acvatice prin prisma condiţiilor de viaţă oferite
comunităţilor acvatice;
• Structura şi funcţiile comunităţilor acvatice şi influenţa factorilor
fizici, chimici şi biologici asupra plantelor şi animalelor acvatice;
• Particularităţile hidrobiologice specifice fiecărui tip de ecosistem
acvatic;
• Producţia şi productivitatea biologică naturală a ecosistemelor
acvatice;
• Consecinţele impactului antropic asupra structurii şi funcţiilor
ecosistemelor acvatice.
 Hidrobiologia
Direcţii de studiu ale hidrobiologiei / ecologiei acvatice

• Caracterizarea bazinelor acvatice din punctul de vedere al

factorilor abiotici; caracterizarea biotopilor specifici ai
ecosistemelor acvatice prin prisma condiţiilor de viaţă oferite
comunităţilor acvatice;
• Structura şi funcţiile comunităţilor acvatice şi influenţa factorilor
fizici, chimici şi biologici asupra plantelor şi animalelor acvatice;
• Particularităţile hidrobiologice specifice fiecărui tip de ecosistem
acvatic;
• Producţia şi productivitatea biologică naturală a ecosistemelor
acvatice;
• Consecinţele impactului antropic asupra structurii şi funcţiilor
ecosistemelor acvatice.
Productivitatea naturala a helesteelor - definitie

este definită

PRODUCTIVITATEA BIOLOGICĂ NATURALĂ

ca
posibilitatea
reprezintă

PRODUCTIVITATEA PISCICOLĂ NATURALĂ

acestuia de a
capacitatea
produce o
bazinelor
anumită
acvatice de a
cantitate de
produce într-
substanţă
un oarecare
organică vie
interval de
timp a
anumită
cantitate de
carne de
peşte.
Productia naturala a helesteelor - definitie

este

PRODUCTIA BIOLOGICĂ NATURALĂ

definită
prin este

PRODUCTIA PISCICOLĂ NATURALĂ

cantitatea definită
de prin
substanţă cantitatea
organică de peşte
vie produsă produsă
într-un într-un
anumit anumit
interval de interval de
timp pe o timp pe o
anumită anumită
suprafaţă suprafaţă
 Factorii care influenteaza productivitatea piscicola naturala

ABIOTICI

CARACTERISTICI ALE APEI:

temperatura, transparenţa, pH, oxigen BIOTICI
solvit (concentraţii, saturaţie),
substanţă organică, duritate totală,
raport Ca/Mg, alcalinitate, azotaţii,
azotiţii, amoniu, fosfaţii, hidrogen
sulfurat, suspensii,
fitoplanctonul,
CARACTERISTICI ALE SEDIMENTELOR:
raport Ca/Mg,potasiu, sodiu, azotaţi, zooplanctonul,
azotiţi, amoniu, fosfaţi, hidrogen zoobentosul,
sulfurat, humus, aciditate hidrolitică şi
macrofite acvatice,
de schimb, pH, substanţă organică (%
din greutatea uscată a sedimentului numărul total bacterii.
total).
 Componentele productivitații /producției biologice naturale

Productivitatea biologică naturală = Productivitatea primară +

Productivitatea secundară

Producţia biologică naturală = Producţia primară + Producţia secundară