Hidrobiologie

CURS 4: Factorii biologici ai ecosistemelor

acvatice

Conf. Luiza Florea

Universitatea Dunărea de Jos din Galați
 Ecosistem

Sistem biologic care prezintă un înalt nivel de integrare a materiei şi energiei

într-o unitate funcţională alcătuită din doi componenţi: unul anorganic,
biotopul şi altul organic, biocenoza, fiecare component funcţionând pe baza
informaţiei primite de la celălalt (Odum ,1959).

Unitatea de bază, structurală şi funcţională a ecosferei, alcătuit din biotop şi

Definiția biocenoză, ce formează un sistem integrat, aflat în permanentă interacţiune,
ecosiste şi care are drept rezultat final realizarea unei producţii biologice vegetale şi
mului: animale.

Un ecosistem cuprinde toată materia vie ce se găseşte într-un spaţiu a

cărui delimitare o dă o anumită uniformitate, constanţă a factorilor
abiotici.

Acele asociaţii de organisme cu mediul lor abiotic ce au un anumit grad de

stabilitate şi la nivelul cărora se manifestă fluxurile de materie şi energie.
 Ecosistem

Biotopul = loc de viață cu carateristici relativ omogene -

reprezintă totalitatea factorilor abiotici: apa, vântul, energia
solară, clima, umiditatea, etc. şi relaţiile dintre ei. Structura
biotopului determină caracteristicile structurale şi
Componente funcţionale ale biocenozelor asociate acelui biotop.
ale
Biocenoza - este interpretată ca o anumită comunitate de
ecosistemelor
plante şi animale care îşi desfăşoară activitatea pe un
:
anumit areal cu condiţii relativ constante, având adaptări
pentru aceste condiţii, între componenţii unei biocenoze
existând relaţii speciale (trofice, topice, etc.) care conferă
acestei asociaţii de organisme o interdependenţă din punct
de vedere funcţional.
 Ecosistem

Funcţia energetică constând în fixarea, de către plantele

autotrofe a energiei solare şi în transformarea acestei
energii în energia legăturilor chimice din materia organică
vegetală, fenomen ce are loc în procesul de fotosinteză
Funcții
Funcţia de circulaţie a materiei şi energiei, ce se realizează
ale pe baza relaţiilor trofice, în principal. Indiferent de
ecosistemelor : ecosistem fluxul de energie prin ecosistem este guvernat
de cele două principii ale termodinamicii

Funcţia de autoreglare, ce are rol în menţinerea unei

anumite stabilităţi a biocenozelor.
 Ecosistem acvatic

Biotopi ai ecosistemelor acvatice:

1. masa apei = pelagial
2.substratul = bental

Biocenoze și cenoze ale ecosistemelor acvatice:

Componente
1. În masa apei:
ale planctonul,
ecosistemului
nectonul,
acvatic:
neustonul
fauna din vegetaţie
2.Pe substrat:
bentosul
perifitonul
Ecosistem acvatic

Schematizarea
biotopilor,
biocenozelor şi
cenozelor acvatice
Ecosistem acvatic

Schematizarea
poziționării
biotopilor,
biocenozelor şi
cenozelor acvatice
 Ecosistem acvatic

Organismele din ecosistemele acvatice

 Ecosistem acvatic
Biocenozele și cenozele din ecosistemele acvatice

Cenoze=
Biocenoze= alcătuite
alcătuite din numai din
plante și plante sau
animale numai din
animale

1.Planctonul,
2. Bentosul 5. Nectonul
3.Perifitonul 6. Fauna din
4.Neustonul vegetaţie
 1.Planctonul

Să ne reamintim!

alcătuit din plante şi animale de dimensiuni mici şi microscopice

se găsesc în masa apei,

plutesc activ sau pasiv în masa apei, fără a se împotrivi curentului apei.

are în componenţă: fitoplanctonul, zooplanctonul şi bacterioplanctonul.

 1.Planctonul

CLASIFICARE
După durata de viață in masa apei :
• permanent sau holoplancton;
• temporar sau meroplancton.
După provenienţă :
• autoplancton, de provenienţă locală sau propriu acelui bazin;
• alloplancton, de provenienţă străină, venit din alt bazin;
După mărime planctonul se împarte în:
• megaloplancton, de ordinul metrilor;
• macroplancton, de ordinul centimetrilor;
• mezoplancton, de ordinul milimetrilor;
• microplancton, de ordinul peste 50 microni;
• nanoplancton, de ordinul sub 50 microni.
 1.Plancton - Fitoplanctonul

Chlorophyta=alge verzi-au activitate fotosintetică deosebită şi

joacă un rol important în oxigenarea apei; au valoarea trofică
cea mai ridicată, însă datorită volumelor celulare reduse,
biomasa totală a acestora este mică

ALGE Bacillariophyta=alge silicioase (diatome) -prezente pe toată

microscopice perioada vegetativă, au un maximum de dezvoltare la
: începutul şi la sfârşitul perioadelor vegetative, prezintă o
valoare trofică medie pentru consumatorii fitoplanctonofagi.

Cyanophyta= alge albastre - prezintă volume celulare mari,

însă au valoare trofică redusă, unele din ele elimina substanțe
toxice pentru pești si datorită inmulțirii lor excesive duc la
fenomenul de ”înflorire a apelor”.
 1.Plancton - Fitoplanctonul
Alge verzi

Scenedesmus sp. Chlorella vulgaris Pediastrum sp.

1.Plancton - Fitoplanctonul
Alge silicioase
 1.Plancton - Fitoplanctonul
Alge albastre

Asterionella Nostoc Microcystis & Aphanizomenon Merismopedia Oscillatoria Anabaena

 1.Plancton - Fitoplanctonul
 Dezvoltarea fitoplanctonului în ecosistemele acvatice are fie o acţiune inhibitoare, fie
una stimulatoare asupra productivităţii biologice naturale, cu consecinţe asupra
productivităţii piscicole, funcţie de compoziţia fitoplanctonului, de durata şi intensitatea
dezvoltării lui.
 Primăvara, primele alge care apar sunt diatomeele. După ele, se succed cloroficeele şi
apoi cianoficeele. Cianoficeele cu cloroficeele se exclud în această succesiune, în
momentul când unele din ele au condiţii de maximă dezvoltare. Dezvoltarea puternică a
cianoficeelor exclude celelalte grupuri de alge, rezistând într-o oarecare măsură numai
diatomeele.
 Din punct de vedere cantitativ, se evidenţiază două maxime de dezvoltare a
fitoplanctonului, prima maximă în luna iunie-iulie, iar a doua în luna septembrie-
octombrie.
 Principalii indicatori sintetici și nivelul optim de dezvoltare a fitoplanctonului în heleştee,
pe perioada vegetativă sunt:
• chlorofila „a” < 50 mg/m3;
• biomasa fitoplanctonului < 70 g/m3
 1.Plancton - Fitoplanctonul

Factori de mediu care influențează dezvoltarea

fitoplanctonului sunt:
• rezerva de nutrienţi,
• prezenţa macrofitelor,
• transparenţa apei,
• temperatura apei
• intensitatea hrănirii speciilor fitoplanctonofage.
 1.Plancton - Zooplanctonul
Rotifera=rotiferii-sunt viermii microscopici foarte răspândiţi în apele
dulci.Prin prezenţa masivă în planctonul apelor rotiferii contribuie la
curăţirea apelor de bacteriile cu care se hrănesc, iar pe de alta parte
constituie o hrană valoroasă pentru alte animale.

Copepoda=copepode (ciclopi) -sunt crustacee de dimensiuni mici si

Animale mici microscopice, care se recunosc uşor după modul de deplasare în salturi
și în masa apei, ce populează apele curate sau relativ poluate cu substanţă
microscopice organică.prezintă o deosebita valoare nutritivă pentru peşti, mai ales
: prin faptul ca sunt primele forme zooplanctonice care se dezvoltă
primăvara devreme,

Cladocera= cladocere (dafni)- sunt crustacee inferioare de dimensiuni

mici (unele specii se pot observa cu ochiul liber)sunt o sursă de hrană
foarte importantă pentru puietul de peşte şi pentru adulţi, mai ales
pentru speciile planctonofage.
 1.Plancton - Zooplanctonul
Clasa Rotifera

8. Keratella, 9. Brachionus pala,

9a. Femela cu oua fecundate, 9b. Mascul,
10. Rhinoglena frontalis, 11. Asplanchna priodonta,
12. Rotoria rotoria, 13. Filinia longiseta,
14. Floscularia ringens, 15. Stephanoceros fimbriatus
 1.Plancton - Zooplanctonul
Clasa Crustacea
Ordinul Copepoda

https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_crustacee_din_Republica_Moldova

97. Cyclops strenuus, 97a. naupli,

98. Macrocyclops fuscus,
99. Paracyclops fimbriatus,
100. Diacyclops oithonoides,
101. Eudiaptomus gracilis,
102. Canthocamptus staph staphylimus,
103. Ergasilus sieboldi, 104. Argulus foliaceus
 1.Plancton - Zooplanctonul
Clasa Crustacea
Ordinul Cladocera

88. Daphnia magna, dafnie mare, 89. Daphnia longispina, forma

hibernala, 89a. forma estivala, 90. Daphnia cucullata, forma
hibernala, 90a. forma estivala, 90b. cu éphippie, 90c. vedere ventrala,
91. Bosmina longirostris, forma hibernala, 91a. forma estivala,
92. Diaphanosoma brachyurum, 93. Ceriodaphnia quadrangula,
94. Bythotrephes longimanus, 95. Polyphemus pediculus,
96. Leptodora kindti
 1.Plancton - Zooplanctonul

 ca densitaţi numerice (ex. /l) cel mai bine reprezentaţi sunt rotiferii ierbivori (Brachionus diversicolor,
Asplachna priodonta, Polyarthra vulgaris, Keratella cochlearis etc.), urmaţi de copepode (Cyclops sp. etc.)
sub formă de adulţi, copepodiţi, nauplii şi, pe ultimul loc se găsesc cladocerele (Daphnia sp., Bosmina sp.,
Moina sp. etc. ).
 ca biomase mg/l) cel mai bine reprezentaţi sunt cladocerele, urmate de copepode iar rotiferii se găsesc pe
ultimul loc.
 Succesiunea dezvoltării zooplanctonului este următoarea, primăvara apar, mai întâi, rotiferii şi copepodele,
vara se dezvoltă abundent cladocerele, pentru ca la începutul toamnei, când temperaturile sunt mai scăzute
să se dezvolte din nou rotiferii şi copepodele.
 structura calitativă şi cantitativă a zooplanctonului variază de la un bazin la altul şi chiar la aceelaşi bazin,
pentru aceeaşi perioadă, în diferiţi ani
 1.Plancton - Zooplanctonul

Factori de mediu care influențează dezvoltarea

zooplanctonului sunt:
• lumina,
• temperatura,
• natura şi abundenţa hranei,
• intensitatea predatorismului de către consumatorii de
ordinul II..
 2. Bentosul

Să ne reamintim!

alcătuită din plantele şi animalele ce se găsesc pe substrat

au nevoie de substraului ca suport de viaţă

are în componenţă cele trei grupe: fitobentosul, zoobentosul şi

bacteriobentosul.
 2. Bentosul - Fitobentosul
Flora dură sau flora palustră (de mal) este reprezentată de totalitatea
plantelor cu conţinut mare de siliciu ce înconjoară heleşteul ca un
brâu.Cele mai reprezentative plante ce alcătuiesc flora dură sunt stuful
(Phragmites communis), papura (Typha latifolia, Typha angustifolia) şi
pipirigul (Scirpus lacustris).
Macrofito
bentosul: Flora emersă este alcătuită din plante care au contact cu trei medii de
viaţă (pămant , apă, aer). Există două tipuri de floră emersă, floră
emersă cu frunze aeriene, un exemplu este săgeata apei, Sagittaria
sagittifolia, iar al doilea tip este floră emersă cu frunze plutitoare, un
exemplu este nufărul alb, Nymhpaea alba.
Microfitobentosul-
organismelor vegetale
unicelulare, coloniale şi Flora submersă sau flora moale este reprezentată de totalitatea
pluricelulare de
dimensiuni microscopice plantelor ce au toate părţile corpului în apă.Această cenoză se instalează
care trăiesc pe fundurile în porţiunile mai adânci, dezvoltând pe fundurile mâloase sau nisipoase
mâloase adevărate pajişti subacvatice.
 Macrofitobentosul

 Este o componenta permanentă, dar nu

exclusivă, a zonei litorale a lacurilor, fixată pe
substratul lacului prin radacini sau rizomi
puternici şi care stăbate, în majoritatea
cazurilor, coloana de apă şi venind în contact
cu atmosfera.

 Macrovegetaţia litoralului se eşalonează în

spaţiu în funcţie de adâncimea apei, existnd
trei cenoze vegetale cu caracteristici diferite,
şi anume:
 FLORA DURĂ,
 FLORA EMERSĂ,
 FLORA SUBMERSĂ
 Flora dură sau flora palustră(de mal)
• Formează o centură vegetală,
alcătuită din plante elastice,
rezistente la acţiunea puternică
a vântului, care au rol de
protecţie a malurilor faţă de
acţiunea vânturilor şi valurilor. .
• crează în porţiunile în care se
dezvoltă un microclimat
favorabil, în verile duce la
fenomenul de colmatare
biologică călduroase sau în zilele
cu furtuni foarte multe
organisme retrăgându-se în
stufăriile mai răcoroase şi mai
liniştite.
 Flora dură sau flora palustră(de mal)
• este improprie unor folosinţe piscicole
a apelor deoerece ia apei lumina şi
aerul, solului elementele nutritive, iar
peştilor hrana.
• oxigenul care rezultă din proesul de
fotosinteză este redat atmosferei,
necontribuind astfel la îmbogăţirea
apei
• biomasa vegetală a florei dure este
doar în foarte mică măsură utilizată ca
hrană de către organismele ierbivore,
• nu este favorabilă depunerii pontelor.
• duce la fenomenul de colmatare
biologică
 2. Bentosul - Fitobentosul

Tipul de Fillum Genul / Specia

floră Denumire ştiinţifică Denumire populară
Pteridophyta Equisetum palustre Coada calului
Dryopters thelypteris Feriga de plaur
Glyceria aquatica Mana apei
Floră
dură Phragmites communis Stuf
Angiospermae Typha latifolia Papură cu frunza lată
Typha angustifolia Papură cu frunza îngustă
Pipirig
Scirpus lacustris Pipiriguţ
Heleocharis palustris Rogoz de baltă
Carex pseudocyperus Rugină
Juncus inflexus
Equisetum palustre – coada calului
Dryopters thelypteris
Feriga de plaur
Glyceria aquatica
Mana apei
 Phragmites communis Stuf
Typha latifolia Papură cu frunza lată
Typha angustifoliaPapură cu frunza îngustă
 Scirpus lacustris Pipirig
Heleocharis palustris Pipiriguţ
Carex pseudocyperus Rogoz de baltă
Juncus inflexus Rugină
 Floră emersă cu frunze aeriene

• frunzele emerse îmbogăţesc apa în oxigen

• materia vegetală moartă se descompune
redând bazinului substanţele minerale
asimilate.
• frunzele şi tulpinile acvatice constitue
locuri favorabile pentru dezvoltarea
perifitonului
• sunt locuri favorabile pentru
reproducerea, hranirea şi adăpostul
diferiţilor hidrobionţi, în special pentru
puietul de peşte.
• flora emersa este utilizată în mica parte ca
 2. Bentosul - Fitobentosul

Alisma plantago aquatica Limba broaştelor,

Sparganium ramosum patlagină
Sagittaria sagittifolia Buzdugan
Floră Butomus umbellatus Săgeata apei
emersă – Cicuta virosa Roşăţea
cu frunze Iris pseudocorus Cucută de apă
aeriene Mentha aquatica Stânjenel de baltă
Angiospermae Stratiotes aloides Menta broaştelor
Rizeac, foarfeca bălţii
Alisma plantago aquatica –Limba broastelorLimbapatlagină
Sparganium ramosum -Buzdugan
Sagittaria sagittifolia - Săgeata apei
 Butomus umbellatus - Roşăţea
Cicuta virosa - Cucută de apă
Iris pseudocorus - Stânjenel de baltă
 Mentha aquatica - Menta broaştelor
Stratiotes aloides - Rizeac, foarfeca bălţii
 Floră emersă cu frunze plutitoare

• frunzele emerse îmbogăţesc apa în

oxigen
• materia vegetală moartă se
descompune redând bazinului
substanţele minerale asimilate.
• frunzele şi tulpinile acvatice constitue
locuri favorabile pentru dezvoltarea
perifitonului
• sunt locuri favorabile pentru
reproducerea, hranirea şi adăpostul
diferiţilor hidrobionţi, în special pentru
puietul de peşte.
• flora emersa este utilizată în mica parte
ca hrană de către organismele
ierbivore.
 Floră emersă cu frunze plutitoare

Dezvoltarea excesivă duce la acoperirea

suprafeţei apei cu un covor vegetal gros ce are
multiple efecte negative:
• împiedică pătrundera în apă a luminii,
• împiedică pătrundera în apă a căldurii,
• împiedică pătrundera în apă a oxigenului,
Aceasta determină prezenţa sub covorul
vegetal a unor ape:
• întunecate,
• reci,
• lipsite de oxigen şi viciate de gaze toxice,
Deci apele sunt neproductive.
2. Bentosul - Fitobentosul

Floră emersă cu frunze plutitoare

Nuphar luteum - Nufăr galben
Nymphaea alba - Nufăr alb
Nymphoides peltata - Plutniţă
Trapa natans - Ciuline de baltă, castane de baltă
Polygonum amphibium - Troscot de apă
Ranunculus aquatilis - Piciorul cocoşului de apă
Potamogeton natans - Broscariţă
 Flora submersă (flora moale)

• se instalează în porţiunile mai adânci,

dezvoltând pe fundurile mâloase sau
nisipoase adevărate pajişti subacvatice.
• este o importantă sursă de oxigen
pentru apa ecosistemelor acvatice,
• materia vegetală moartă se
descompune redând bazinului
substanţele minerale asimilate.
• frunzele şi tulpinile acvatice constitue
locuri favorabile pentru dezvoltarea
perifitonului, pentru reproducerea,
hranirea şi adăpostul diferiţilor
hidrobionţi, în special pentru puietul de
peşte.
• este utilizată în mica parte ca hrană de
către organismele ierbivore.
 Flora submersă (flora moale)

• duce la fenomenul de
„îmburuienare a apei”, care la
fel ca şi fenomenul de
„înflorire a apei” duce la
dezechilibrare
• împiedică desfăşurarea
normală a vieţii acvatice prin
consumarea sărurilor
minerale şi inhibarea
dezvoltării fitoplanctonului
 2. Bentosul - Fitobentosul
Chlorophyta Cladophora glomerata Lâna broaştei
Spirogira sp. Mătasea broaştei
Floră Charophyta Chara fragilis
submersă Nitella sp.
Angiospermae Potamogeton crispus Paşă
P. lucens Broasca apei
P. perfoliatus Moţ
P. pectinatus
P. pusillus
P. filiformis
Ceratophyllum submersum Cosor
Ceratophyllum demersum
Myriophyllum verticillatum Cosor
Myriophyllum spicatum
Vallisneria spiralis Peniţă, brădiş
Elodea canadensis
Najas minor Peniţă, brădiş

Sârmuliţă, vijoaică
Ciuma apei
Inariţă
Cladophora glomerata - Lâna broaştei
Spirogira sp. - Mătasea broaştei
Chara fragilis
Nitella sp.
Potamogeton crispus Paşă
P. lucens Broasca apei
P. perfoliatus Moț
P. pectinatus Moț
P. pusillus Moț
P. filiformis Moț
Ceratophyllum submersum - Cosor
Ceratophyllum demersum - Cosor
Myriophyllum verticillatum - Peniţă, brădiş
Myriophyllum spicatum - Peniţă, brădiş
Vallisneria spiralis Sârmuliţă, vijoaică
Elodea canadensis Ciuma apei
Najas minor Inariţă
 2. Bentosul - Zoobentosul

Factori de mediu care influențează dezvoltarea

zoobentosului sunt:
• tipul de substrat, care variază, mai ales, odată cu adâncimea,
astfel că în zona de mal predomină substratul nisipos– argilos, iar în
zona de adâncime predomină substratul nisipo-mâlos şi mâlos;
• adâncimea apei creează doi biotopi ce oferă condiţii diferite de
viaţă, şi anume zona de mal şi zona de adânc. În zona de mal, bentalul
este populat de organisme fotofile, oxifile, filtratoare, pe când în zona
de adânc bentalul este populat de organisme fotofobe, stenooxifile,
detritivore;
• anotimp, condiţii climatice şi hidrologice;
• prezenţa vegetaţiei macrofite.
 2. Bentosul - Zoobentosul

Clasificarea zoobentosului:
după poziţia pe care o ocupă faţă de substrat organisme
se împart în:
epibentonice, care se poziţionează la suprafaţa substratului
hipobentonice, care se găsesc, în totalitate sau parţial, în grosimea substratului;

după modul de hrănire:

cu hrănire activă, de tipul prădători
cu hrănire pasivă, de tipul filtratori, răzuitori, detritivori.
 2. Bentosul - Zoobentosul

sursă de hrană pentru organismele bentofage;

Importanța
formatori ai humusului
Zoobentosul:

curăţitori ai apelor poluate biologic cu bacterii, alge,

protozoare.
 2. Bentosul - Zoobentosul
Viermi turbelariați: Încrengătura Plathelminthes, Clasa Turbellaria

Viermi nematozi: Încrengătura Nemathelminthes, Clasa Nematoda

Viermi oligocheți: Încrengătura Annelida, Clasa Oligochaeta

Zoo
Melci: Încrengătura Mollusca, Clasa Gasteropoda
bentosul:

Scoici: Încrengătura Mollusca, Clasa Lamellibranchiata.

Insecte: Încrengătura Arthropoda, Clasa Insecta.

Crustacei: Încrengătura Arthropoda, Clasa Crustacea

 2. Bentosul - Zoobentosul
Viermi turbelariați: Încrengătura Plathelminthes, Clasa Turbellaria

22. Mesostomum eherebergi, cu oua,

22a. . cu larve tinere,
22b. exemplare parazite,
23. Mesostomum tetragonum,
24. Mesostomum sp., 25. Vortex viridis,
26. Stenostomum sp.
27.Dendrophanaria torva, 27a.
exemplare parazite, 27b. cocon,
28.Planaria alpina, 29. Planaria
gonocephala, 30. Planaria lungubris;
30a. coccon, 31. Polycelis nigra, 32.
Bdellocephala punctata,
32a. coccon, 33. Dendrocoelum
lacteum
 2. Bentosul - Zoobentosul
Viermi oligocheți: Încrengătura Annelida, Clasa Oligochaeta

47. Ripistes parasitica cu teaca,

47a. fara teaca,
48. Chaetogaster diaphanus,
49. Chaetogaster limnaei,
50. Dero sp.,
51. Salvina appendiculata,
52. Stylaria lacustris,
53. Branchiobdella astaci
54. Tubifex rivulorum,
54a. colonie de Tubifex,
54b. ponta,
55. Rhynchelmis limosella,
55a. ponta,
56. Lumbriculus variegatus,
56a. colonie
 2. Bentosul - Zoobentosul
Lipitori: : Încrengătura Annelida, , Clasa Hirudinea

57. Hirudo medicinalis, 57a. ponta,

58. Haemopsis sanguisuga,
58a. idem, atacand o molusca,
59. Piscicola geometra, 59a. Ponta
60. Glossiphonia complanata,
60a. exemplar de culoare diferita
parazitand o molusca,
61. Glossiphonia heteroclita,
62. Hemiclepsis marginata,
63. Helobdella stagnalis,
64. Protoclepsis tessellata,
64a. idem, cu larve tinere
, 65. Herpobdella testacea, 65a. kist-uri
 2. Bentosul - Zoobentosul
Melci: Încrengătura Mollusca, Clasa Gasteropoda
328. Viviparus fasciata,
328 a. exemplar tanar,
329. Bithynia tentaculata, 329 a.
cochilie, 329 b. ponta, 330. Bithynia
leachi, 331. Belgrandia sp.,
332. Valvata piscinalis, 333. Valvata
macrostoma, 334. Valvata cristala,
335. Theodoxia fluviatilis, 335 a. Oua

339. Limnaea palustris, 339 a. cochilie,

340. Limnaea glabra,
341. Limnaea truncatula, 342. Physa
fontinalis, 342 a. cochilie,
342 b. ponta, 343. Aplexa hypnorum,
343 a. cochilie,
344. Ancylastrum fluviatilis, 345.
Ancylus lacustris
 2. Bentosul - Zoobentosul
Scoici: Încrengătura Mollusca, Clasa Lamellibranchiata.

318 c. Anodonta anatina,

318 d. Anodonta anatina,
varietate,
319. Pseudanodonta
complanata
324. Dreissena polymorpha,
325. Sphaerium corneum,
326. Sphaerium lacustre,
327. Pisidium amnicum
 2. Bentosul - Zoobentosul
Insecte: Încrengătura Arthropoda, Clasa Insecta.
PLECOPTERE SAU PERLE

113. Perla cephalotes, larva,

113a. femela, 113b. mascul,
114. Isoperla sp., larva,
114a. femela, 114b. mascul,
115. Leuctra sp., larva, 115a. adult,
116. Capnia nigra, larve,
117. Nemura variegata, larve,
117a. adult, 117b. larve tinere
 2. Bentosul - Zoobentosul
Insecte: Încrengătura Arthropoda, Clasa Insecta.
EFEMEROPTERE (larve) EFEMEROPTERE (adulti)
118. Ephemera vulgata,
119. Ecdyonurus sp.,
120. Leptophlebia sp.,
121. Cloëon dipterus,
122. Caenis sp.,
123. Siphlonurus aestivalis,
123a. idem, vazut din profil

124. Cloëon dipterum,

124a. femela,
124b. nimfa vazuta din profil,
125. Caenis sp.,
125a. individ aproape adult
126. Ephemera vulgata, musca
de mai
 2. Bentosul - Zoobentosul
Insecte: Încrengătura Arthropoda, Clasa Insecta.
ODONATE SAU LIBELULE (larve)

127. Erythromma najas,

128. Lestes sponsa,
129. Agrion virgo,
130. Pyrrhosoma nymphula,
131. Sympetrum sp.

132. Brachytron hafniese,

133. Aeschna sp.,
134. Cordulia aenea,
135. Gomphus vulgatissimus,
136. Libellula quadrimaculata
 2. Bentosul - Zoobentosul
Insecte: Încrengătura Arthropoda, Clasa Insecta.
ODONATE SAU LIBELULE (adulti)

137. Pyrrhosoma nymphula, mascul,

138. Ischnura elegans, mascul,
138a. nimfa fara aripi,
139. Coenagrion puella,
139a. femela depunand oua,
140. Erythromma najas, mascul,
141. Lestes sponsa, mascul,
141a. femela depunand oua

150. Libellula quadrimaculata,

mascul,
151. Libellula depressa, mascul,
152. Cordulia aenea, mascul,
152a. larva fara aripi
 2. Bentosul - Zoobentosul
Insecte: Încrengătura Arthropoda, Clasa Insecta.
HETEROPTERE
160. Gerris najas, Paianjan de apa,
160a. larva,
161. Gerris lacustris,
162. Velia caprai,
163. Hydrometra stagnorum

164. Plea leahi,

165. Notonecta glauca,
165a. larva,
166. Naucoris cimicoïdes, Paduche
de apa,
167. Nepa rubra, Scorpion de apa,
167a. larva,
168. Ranatra linearis
 2. Bentosul - Zoobentosul
Insecte: Încrengătura Arthropoda, Clasa Insecta.
TRICHOPTERE (larve si casute)
174 a, b, c. Limnophilus rhombicus,
175. Limnophilus lunatus,
176. Limnophilus stigma,
177. Limnophilus sparsus,
178. Grammotaulius atomarius,
179. Phryganea striata,
180. Anabolia brevipennis,
181. Crunoecia irrorata , 193. Apatidea
fimbriata, 194. Goera pilosa, 195. Silo
pallipes, 196. Lithax obscurus, 197.
Agapetus fuscipes, 197 a. larva,
197 b. casuta nimfei, 198. Rhyacophila
septentrionis, larva, 198 a. casuta nimfei,
199. Hydropsyche angustipennis, larva,
199 a. capcana construita de larve ,
200. Tinodes waeneri, 200 a. galerie
larvara
 2. Bentosul - Zoobentosul
Insecte: Încrengătura Arthropoda, Clasa Insecta.
COLEOPTERE
218. Dytiscus marginalis, mascul,
218 a. larva, 218 b. femela adulta,
219. Acilius sulcatus, mascul,. 219
a. femela adulta, 219 b. larva,
220. colymbetes fuscus

231. Hydrophilus piceus, adult,

vedere dorsala,
231 a. idem, profil,
231 b. larva,
231 c. cocon,
232. Hydrous caraboides
 2. Bentosul - Zoobentosul
Insecte: Încrengătura Arthropoda, Clasa Insecta
DIPTERE (larve si nimfe)

255. Dixa sp., larva, 255 a. nimfa,

256. Culex pipiens, larva,
256 a. ponta plutitoare, 256 b. nimfa,
257. Mansonia richiardi,
258. Anopheles maculipennis,
258 a. idem, vedere dorsala,
259. Chaoborus plumicornis, 259 a. nimfa,
260. Mochlonyx culiciformis,
261. Simulium sp., larve, 261 a. Nimfa
262. Psychoda sp., 263. Pericoma sp.,
264. Mycetohia pallipes,
265. Thaumalia testacea, 266. Palpomyia sp.,
267. Atripogon sp.,
268. Chironomus plumosus, vierme de mal,
268 a. nimfa, 268 b. colonie,
269. Psectrotanypus varius,
270. Psectrocladius sp.
 2. Bentosul - Zoobentosul
Insecte: Încrengătura Arthropoda, Clasa Insecta
DIPTERE (adulti)

280. Aedes cantans, femela, 280 a.

mascul, 281. Anopheles maculipennis,
tantar, femela, 282. Chaoborus
plumicornis, mascul,
283. Dixa sp., 284. Psychoda sp., 285.
Ceratopogon sp., 286. Simulium sp.,
287. Orthocladius sp., 288.
Psectrotanypus varius, 289.
Chironomus plumosus

290. Tipula sp., 291. Phalacrocera

replicata,
292. Ptychoptera contaminata, 293.
Tabanus sp., 294. Chrysops relictus,
295. Atherix ibis, 296. Stratomyia sp.,
297. Eristalis arbustorum
 3.Perifitonul

Să ne reamintim!

alcătuit din plante şi animale de dimensiuni mici şi microscopice ce se găsesc

fixate pe diferite suporturi din masa apei, cum ar fi bolovani, trunchiuri de
copaci, plante.

Perifitonul mai poartă denumirea de biotecton sau de biodermă vegetală.

Perifitonul are în componenţă cele trei grupe funcţionale specifice unei

biocenoze, şi anume: fitoperifitonul, zooperifitonul şi bacterioperifitonul.
 3.Perifitonul

Structura calitativă şi cantitativă a perifitonului depinde, în primul rând, de tipul

substratului (specia de macrofită şi organul vegetativ ales pentru fixare) Tulpinile
şi frunzele constituie suportul cel mai bun.
Dintre plantele submerse cele mai acoperite sunt speciile genurilor
Myriophillium şi Potamogeton, iar cel mai puţin acoperite sunt speciile genurilor
Ceratophillium şi Stratiotes.
Perifitonul prezintă o importanţă trofică deosebită pentru fauna din vegetaţie şi,
de asemenea, pentru puietul diferitelor specii de peşti care găsesc în perifiton o
hrană uşor accesibilă, de dimensiuni mici, bogată în elemente nutritive.
 4.Neustonul

Să ne reamintim!

alcătuită din plantele şi animalele ce folosesc ca suport de viaţă

pelicula superficială a apei, ele găsindu-se cantonate la suprafaţa apei.

Neustonul are în componenţă cele trei grupe funcţionale specifice

unei biocenoze, şi anume: fitoneustonul, zooneustonul şi
bacterioneustonul.
 4.Neustonul
organisme
permanent
După perioada neustonice
de timp la
suprafata apei organisme
facultativ
Clasificare neustonice
neuston
Epineuston
După poziţia pe
care o are la
suprafata apei
Hiponeuston
 4.Neustonul

Flora plutitoare (natantă)

Epineuston: Podura
Componente
aquatica, Sminthurus sp.,
neuston
Gerris najas,Gyrinus sp

Animale plutitoare
Hiponeuston: Planorbis
planorbis, Notonecta sp.,
Naucoris sp., Ranathra sp.,
Dytiscus marginalis,Cybister
sp., Hydrous sp., Culex sp.
 4.Neustonul - Flora plutitoare (natantă)

Pteridophyta Salvinia natans Pestisoara

Floră
plutitoare Angiospermae Lemna sp. Lintita
Spirodella sp.
Wollfia sp
Pistia stratiotes Salata de apă
Marsilia Trifoiasul de
quadrifolia balta
 4.Neustonul - Flora plutitoare
(natantă)

Lemna sp.

Wollfia sp

Spirodella polyrhiza
 4.Neustonul - Flora
plutitoare (natantă)

Pistia stratiotes

Salvinia natans

Marsilia quadrifolia
 6. Fauna din vegetaţie

Să ne reamintim!

alcătuită din animale care se adăpostesc în zonele cu vegetaţie submersă

şi emersă unde găsesc cele mai bune condiţii de hrană, reproducere şi
adăpost.

Aceste animale se deplasează pe distanţe scurte, se ascund şi se

adăpostesc în pajiştile submerse din zonele litorale ale lacurilor.
 6. Fauna din vegetaţie
Aspecte negative:
Multe specii sunt forme prădătoare, dăunătoare pentru
ihtiofaună. Cele mai nedorite grupe întâlnite în zonele cu
vegetaţie submersă, plutitoare şi emersă sunt:

insectele heteroptere (Nepa, Notonecta, Corixa, etc),

insectele odonate (Aeschna, etc),

insecte coleoptere ( Hydrous, Dytiscus, Cybister),

amfibienii (Rana esculenta ),

reptilele ( Natrix sp.)

 6. Fauna din vegetaţie

Aspecte pozitive:
Unele specii prezintă potenţial trofc penru ihtiofaună, și anume:

viermi oligocheţi (Stylaria lacustris, Ripites sp, Dero sp.),

viermi turbeleriaţi (Planaria sp., Dendrocoelum sp),

viermi nematozi ( Dorilaimus sp., Alaimus sp., Rabdites sp. ),

viermi anelizi (Glossiphonia sp., Helobdella sp, Herpobdella sp.),

gasteropode mărunte (Acrolaxus sp., Tropidiscus sp., Annisus sp.,).

 6. Fauna din vegetaţie
LIPITORI
LIPITORI MELCI PULMONATI
Piscicola geometra - MELCI BRANHIATI Limnaea stagnalis
lipitoarea pestilor
Hirudo medicinalis – Viviparus viviparus
Planorbis corneus
lipitoarea medicinală
Glossiphonia Bythinia tentaculata
Valvata cristata Acroloxus lacustis
complanata -
lipitoarea melcilor Valvata piscinalis
Armiger crista
Hemiclepsis marginata
Anisus spirorbis
Haemopis sanguisuga -
lipitoarea calului Hippeutis
Erpobdella octoculata complanatus
 6. Fauna din vegetaţie
PAIANJENI Ordinul Rhynchota Ordinul Coleoptera
Argyroneta aquatica Notonecta sp. Cybister laterimarginalis
- păianjenul de apă (adult)
Naucoris sp. Cybister laterimarginalis
Dolomedes (larvă)
fimbriatus Corixa sp. Dytiscus marginalis -
Hydrachna globosa buhaiul de baltă
Limnochares sp. Ranathra sp. (adult)
Dytiscus marginalis - (larvă)
Nepa cinerea Hydrous sp. -
- scorpionul de apă boul de baltă(adult)
Hydrous- boul de baltă
(larvă)
 6. Fauna din vegetaţie
OrdinulLIPITORI
Odonata Ordinul Ephemeroptera
Lestes sp. (larvă) Ephemerella sp.
(larvă)
Agrion sp. (larvă) Cloeon sp.
(larvă)
Aeshna sp. (larvă) Baetis sp.
(larvă)
Potamanthus sp.
Gomphus sp. (larvă) (larvă)

Sympetrum sp. (larvă)

 6. Fauna din vegetaţie

Ordinul Anura Ordinul Urodela Clasa Reptilia

Bombina bombina - Triturus vulgaris Natrix tesselata –
buhaiul de baltă cu - triton şarpele de apă
burta roşie
Bombina variegata - Natrix natrix -
buhaiul de baltă cu şarpele de casă
burta galbenă
Rana esculenta -
broasca mică de lac
Rana ridibunda-
broasca mare de lac
 5. Nectonul

Să ne reamintim!

alcatuit din animale bune înotătoare care pot să înoate împotriva

curentului apei pe distanţe mari

nectonul apelor dulci este alcătuit, în principal, din peşti

alături de care se mai găsesc reptile, mamifere, păsări unele

permanent acvatice altele temporar acvatice.