Ecologia

CZU 37.015(075.
3)
S 65
Proiectul este finanţat de Fondul Ecologic Naţional şi implementat de Centrul Regional de Mediu
Moldova (REC Moldova).
Suportul didactic este elaborat conform curriculumului cursului opţional şi aprobat spre editare de
Centrul Regional de Mediu Moldova (REC Moldova).
Recenzent ştiinţific: Arcadie Capcelea, doctor habilitat în biologie, specialist superior pentru problemele
ecologice în Sectorul de mediu pentru ţările Europei şi Asiei Centrale la Banca Mondială
Comisia de evaluare: Lidia Cojocari, doctor în biologie, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat din
Tiraspol (cu sediul la Chişinău); Mariana Goraş, şef-adjunct, Direcţia Învăţămînt Preuniversitar, Ministerul
Educaţiei, profesor şcolar, grad didactic superior, Liceul Teoretic „Liviu Deleanu”, Chişinău; Galina Norocea,
consultant superior, Ministerul Mediului; Larisa Mironov, profesor şcolar, grad didactic superior, Liceul Teoretic
„Principesa Natalia Dadiani”, Chişinău; Ludmila Cerguţa, profesor şcolar, grad didactic superior, Colegiul
Financiar-Bancar, Chişinău
Recenzenţi: Maria Sandu, doctor în chimie, cercetător ştiinţific coordonator, Institutul de Ecologie şi Geografie,
Academia de Ştiinţe a Moldovei; Grigore Stasiev, doctor habilitat în biologie, profesor universitar, Universitatea de
Stat din Moldova; Mariana Jioară, profesor şcolar, grad didactic superior, Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”, Orhei
Coordonatorul setului didactic: Tudor Cozari

Responsabil de ediţie: Larisa Dohotaru
Redactor: Valeria Iamandii
Lector: Petru Ghencea
Corectori: Mariana Belenciuc, Maria Cornesco, Angela Golban
Redactor tehnic: Nina Duduciuc
Machetare computerizată: Olga Ciuntu
Copertă: Vitalie Ichim
Editor: Gheorghe Prini
Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa,

str. Academiei, nr. 3; MD-2028, Chişinău, Republica Moldova;
tel.: (+373 22) 73-96-16; fax: (+373 22) 73-96-27;
e-mail: prini@stiinta.asm.md; prini_stiinta@yahoo.com
www.stiinta.asm.md
Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Întreprinderii Editorial-Poligrafice Ştiinţa.
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Sochircă, Vitalie
Educaţie ecologică: Suport didactic pentru cl. 5–9/ Vitalie Sochircă, Tudor Cozari; Ministerul Mediului al Rep.
Moldova. Centrul Regional de Mediu Moldova. – Ch.: Î.E.P. Ştiinţa, 2014 (Tipogr. „BALACRON” SRL). – 128 p.
ISBN 978–9975–67–918–3
37.015(075.3)
Imprimare la Tipografia „BALACRON” SRL, str. Calea Ieşilor, 10;

MD-2069, Chişinău, Republica Moldova
Comanda nr.
© Vitalie Sochircă, Tudor Cozari. 2014

ISBN 978–9975–67–918–3 © Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa. 2014
ARGUMENT
Dragă prietene,
Terra, planeta azurie din Sistemul Solar, este deocamdată unica, din cîte
se cunoaşte, pe care există un mediu prielnic de viaţă pentru organisme,
inclusiv pentru om.
Mediul de viaţă şi omul sînt inseparabili. Existenţa omului este dependentă
de mediul ambiant, iar componentele mediului – aerul, apa, rocile, solul şi
organismele – se pot modifica în urma folosirii lor de către om. În ultimii o
sută de ani, omul, prin acţiuni iresponsabile, a modificat în exces mediul
de viaţă pe Terra, încît şi-a pus în pericol propria existenţă.
Astăzi este absolut cert că nimeni nu-și dorește să trăiască și să activeze în-
tr-un mediu poluat cu diverse chimicale etc. De aceea la ordinea zilei întregii
societăţi este armonizarea relaţiei om–mediu ambiant: lichidarea surselor
de poluare a aerului, apei şi a solului – elemente de bază pentru viaţa de
pe planetă, prevenirea efectelor nocive asupra vieţii organismelor etc.
Suportul didactic Educație ecologică te ajută să studiezi componentele
mediului ambiant şi felul cum omul poate contribui la ameliorarea aces-
tuia, să-ţi formezi unele competenţe privind protecţia mediului ambiant
al Terrei. Cunoscînd marile probleme ale mediului ambiant, participînd
activ la protecţia naturii, vei fi capabil să te implici în salvarea planetei
noastre de un dezastru ecologic. Împreună vom participa la procesul de
reconciliere a omului cu natura, la formarea unei culturi ecologice şi a unui
comportament prietenos mediului ambiant pentru o dezvoltare durabilă,
bazată pe conceptul economiei verzi. Numai astfel Terra poate să rămînă
o planetă vie, de care se vor bucura şi generaţiile viitoare de pămînteni.
Îţi urăm succes!
Autorii
Cuprins
Clasele 5•7
Modulul I. Mediul ambiant şi omul
tema 1. Componentele mediului ambiant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
tema 2. Relațiile dintre componentele mediului ambiant. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
tema 3. Poluarea mediului ambiant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
tema 4. starea ecologică a mediilor de viață ale plantelor și animalelor. . . . . . . . . . . . . . . . . 14
tema 5. Activitatea omului şi mediul ambiant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
tema 6. Poluarea mediului ambiant şi sănătatea omului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
tema 7. Protecția mediului ambiant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
tema 8. norme de comportament în mediul ambiant. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
tema 9. starea actuală a componentelor naturii în Republica Moldova . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
tema 10. mediul de viaţă al omului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
tema 11. Diversitatea mediilor naturale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
tema 12. mediul pădurilor ecuatoriale şi tropicale umede . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
tema 13. mediul savanelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
tema 14. mediul deşerturilor tropicale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
tema 15. mediul de stepă şi silvostepă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
tema 16. mediul pădurilor din zona temperată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
tema 17. mediile naturale din zona rece. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
tema 18. Tradiţii naţionale de protecție a mediului ambiant. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
tema 19. problema epuizării resurselor naturale şi dezvoltarea durabilă. . . . . . . . . . . . . . . . . 59
tema 20. factori determinativi în apariția problemelor mediului ambiant. . . . . . . . . . . . . . . . 62
tema 21. poluarea aerului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
tema 22. poluarea apei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
tema 23. problemele generate de schimbările climatice şi deşertificare. . . . . . . . . . . . . . . . . 71
tema 24. degradarea solului şi a biodiversității. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
tema 25. ariile naturale protejate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
tema 26. mediul natural şi societatea umană. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
Clasele 8•9
Modulul II. Mediul ambiant al Republicii Moldova
tema 1. componentele naturale ale mediului ambiant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
tema 2. componentele umane ale mediului ambiant. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
tema 3. poluarea mediului ambiant al ţării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
tema 4. degradarea solului, a biodiversităţii şi a peisajelor în Republica Moldova . . . . . . . . 96
tema 5. influenţa mediului poluat asupra sănătăţii omului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
tema 6. măsurile de protecţie a mediului ambiant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
tema 7. ariile naturale protejate în Republica Moldova. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
tema 8. cartea Roșie a Republicii Moldova. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
tema 9. consumul rațional al apei și al energiei electrice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
tema 10. sortarea și reciclarea deșeurilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
tema 11. comportamentul omului în mediul ambiant. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
tema 12. organizaţii şi acorduri internaţionale de mediu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
Calendar ecologic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127
Modulul I Clasele 5•7
Mediul ambiant şi omul
1
Tema
Componentele mediului ambiant

Ai grijă de pămîntul străbun! El nu ţi-a fost lăsat moşte
nire de părinţii tăi, ci ţi-a fost împrumutat de copiii tăi.
Aforism amerindian
c ompetenţe
Identificarea componentelor mediului ambiant.
Determinarea stării componentelor mediului ambiant din localitate.
Propunerea unor măsuri de protecţie a mediului ambiant din localitate.
E v o c a r e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . DICŢIONAR ECOLOGIC
Mediu ambiant – totalita-
■ Enumeră cîteva specii de plante şi animale din localitatea componentelor naturale
tea ta. (apa, aerul, rocile, solul,
■ Ce cunoşti despre plantele şi animalele reprezentate în plantele, animalele şi omul)
figura 1? Care este mediul de viaţă al acestor organisme? dintr-un anumit spaţiu,
cu care intră în contact
■ Ştii că plantele şi animalele din figura 1 se întîlnesc rar în un organism.
natură? Din ce cauză?
E d u c a ţ i e d e s p r e m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Organismele vii, inclusiv omul, trăiesc într-un spaţiu

cu anumite condiţii de viaţă. Mediul de viaţă al organismelor
este numit mediu ambiant. El este alcătuit din componente
abiotice şi biotice (fig. 2).
a b
c
d  Fig. 1
Exemple de componente
biotice – unele specii de plante
şi animale ocrotite de stat:
a. nufăr-alb; b. fluturele
Ochi-de-păun-de-noapte
(marele-păun); c. pelican
comun; d. ghiocel-nival
5
MEDIUL AMBIANT ŞI OMUL
Studiază schema din figura 2 şi prezintă exemple de com-

ponente ale mediului ambiant din localitatea ta.
S O L Componentele abiotice sînt cele
A lipsite de viață, numite şi lumea nevie,
iar componentele biotice reprezintă
A Mediul
lumea vie. Împreună, ele formează
R
uman
mediul natural.
Populaţia
I
Produsele Omul, de asemenea, este un „produs
Ă
activităţii umane al naturii” şi face parte din lumea vie.
G
Însă, avînd conştiinţă, el a reuşit să ocu-

pe locul suprem pe Pămînt şi să forme-
ze, prin munca multor generaţii, mediul
R
Componente Componente
abiotice: biotice: uman. Acest mediu include populaţia
apa plantele
MEDIUL globului, care are anumite necesităţi
E
aerul NATURAL animalele

rocile ciupercile vitale şi consumă aer, apă, hrană etc.
solul microorganismele
Omul a creat numeroase produse ale
N
activităţii sale: case de locuit, drumuri,

poduri, fabrici etc. Umanitatea există şi
E
activează în „sînul naturii” şi nu poate

fi separată de mediul ambiant.
Fig. 2  Principala sursă de energie pentru toate componentele şi
Componentele mediului procesele de pe planeta Pămînt este energia Soarelui.
ambiant
O influenţă semnificativă asupra componentelor mediului
natural exercită omul. De-a lungul istoriei, societatea umană
a modificat anumite proprietăţi ale apei, aerului, solului şi, în
special, ale plantelor şi animalelor.
E d u c a ţ i e î n m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1. Analizează imaginile din figura 3 ce reprezintă

lacul ca mediu natural de viaţă:
a) Care sînt componentele nevii ale lacului?
b) Care sînt componentele vii ale lacului?
2. Enumeră speciile de plante şi animale care vieţuiesc în lac.
3. Alcătuieşte un mic text despre relaţiile dintre plante şi
animale şi componentele nevii ale lacului (de exemplu, tempe-
ratura aerului şi a apei şi activitatea broaştelor).
E d u c a ţ i e p e n t r u m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Realizaţi, sub conducerea profesorului, jocul didactic

„Punguţe-surpriză”. Profesorul va pregăti 6-8 punguţe de pînză,
în interiorul cărora va pune diferite obiecte din natură (fragmente
6
Clasele 5•7
c
2
3 4
b
d
5
de roci, sol, crenguţe uscate, frunze, paie, diverse fructe, legu-  Fig. 3
me etc.). Elevii vor pipăi punguţele şi vor încerca să recunoască Mediul de viaţă al unui
lac şi componentele lui:
obiectele-surpriză. După extragerea din punguţe a obiectelor, a. rocile din substrat
elevii le vor atribui la componentele respective ale naturii. (fundul lacului); b. apa;
c. plantele (1 – stuf;
EVALUAREA COMPETENŢELOR 2 – papură; 3 – nufăr-galben);
d. animalele (4 – rac-de-rîu;
Explică printr-un exemplu, în baza observărilor proprii, 5 – libelulă-albastră;
cum influenţează componentele mediului natural asupra 6 – broască-mare-de-lac)
comunităţii umane din localitatea ta.
Imaginează-ți că ești un copac sau o pasăre. Ce vei face
pentru a te salva de acţiunile nechibzuite ale oamenilor?
Propune două măsuri de protecție a plantelor şi animale-
lor din localitatea ta.
7
2
Tema
Relaţiile dintre componentele

mediului ambiant
În Natură nimic nu se pierde, nimic nu se cîştigă, totul se
transformă.
Antoine Lavoisier
c ompetenţe
Distingerea componentelor mediului ambiant.
Determinarea relațiilor existente între componentele mediului ambiant.
Conștientizarea necesității de a contribui la menținerea unor relații armonioase
între componentele mediului ambiant.
DICŢIONAR ECOLOGIC
Mediu de viaţă – spaţiul
E v o c a r e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
vital care înconjoară un ■ Aminteşte-ţi care sînt componentele vii și cele nevii ale
organism viu, are contact mediului ambiant?
permanent cu acesta şi-i ■ Dă exemple de relații dintre componentele unui mediu de
oferă anumite condiţii de viață din localitatea ta.
viaţă (aer, lumină, căldură,
apă, hrană etc.).
Nivel trofic – totalitatea
organismelor care aparțin
aceleiași categorii de Componentele mediului ambiant – cele vii (organis-

nutriţie. mele) și cele nevii (apa, aerul etc.) – sînt în continuă legătură
reciprocă. Aceste interacţiuni permit organismelor să existe de-a
lungul timpului. Relațiile dintre organisme și componentele
Fig. 1  nevii se realizează în cadrul mediului lor de viață (fig. 1).
Pădure din Podişul Codrilor Mediul de viaţă se află în continuă schimbare și adaptare la
(Republica Moldova) noile condiții din natură, inclusiv la cele ce apar în urma activi-
tăţii umane. Schimbările ce se produc
în mediul de viaţă au loc sub acțiunea
energiei solare – sursa principală de
energie pe planeta noastră. Energia
solară este captată și folosită în mod
diferit de fiecare mediu de viaţă în
parte – pădure, lac, rîu etc.
De exemplu, plantele folosesc
pentru creştere şi dezvoltare lumi-
na soarelui, apa, aerul şi substanțele
minerale din sol. Frunzele, tulpinile
şi fructele lor servesc ulterior ca sursă
de hrană animalelor erbivore (capre,
8
Clasele 5•7
a b c
d e f
oi, cerbi etc.). Iar acestea, la rîndul lor, sînt consumate de ani-  Fig. 2
malele răpitoare – lupi, vulpi etc. După moarte, corpurile ani- Elementele mediului de viaţă
al unei lunci: a. soare; b. plante;
malelor sînt descompuse de insecte, bacterii și ciuperci. Astfel, c. melc; d. sturz; e. vulpe;
materia se reîntoarce în sol, făcînd să se realizeze în natură un f. furnici
circuit permanent al substanțelor. Notă. Săgeţile indică ordinea trans
ferării energiei de la un element
Studiază imaginile din figura 2 şi stabileşte relaţiile dintre al mediului de viaţă la altul.
organisme în mediul de viaţă al unei lunci.
Relatează un exemplu de circuit al substanțelor dintr-un
mediu de viaţă din localitate (pădure, lac, parc ș.a.), indi- consumatori secundari
(insecte, bacterii, ciuperci)
cînd relațiile existente între diferite componente ale mediu- (animale răpitoare)
Descompunători
lui ales.
Consumatori primari
Pentru a ne convinge de rolul și specificul relațiilor dintre (animale erbivore)
organisme, trebuie să determinăm locul acestor organisme la
diferite nivele ale lanţului trofic. Primul nivel aparține produ-
Producători
cătorilor (fig. 3). Acestora le sînt atribuite plantele, care folosesc (plante)
materia nevie pentru producerea substanțelor necesare propriu-
lui corp. Anume de plante depind în totalitate restul organis- Materia nevie (energia
melor, care se numesc consumatori. Consumatorii primari se solară, apa, aerul ş.a.)
hrănesc nemijlocit cu plante (de exemplu, iepurii, lăcustele sau
 Fig. 3
cerbii); pe cînd consumatorii secundari se întreţin doar cu ani- Nivele trofice în cadrul unui
male (de exemplu, păsările ce se hrănesc cu lăcuste sau vulpile mediu de viaţă
9
a b
Fig. 4  care consumă păsări, iepuri ş.a.). Pe lîngă producători și con-

Ciupercile – descompunători sumatori de diferit nivel (primari, secundari ș.a.), mai există și
din pădurea de foioase:
a. urechea-bunicuţei;
descompunători (fig. 4). Aceștia descompun resturile plantelor
b. gheaba-de-toamnă (producătorilor) și ale animalelor moarte (consumatorilor).
AFLĂ MAI MULT E d u c a ţ i e î n m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Despre importanța des- Realizaţi, în grup, un studiu de caz în natură și deter

compunătorilor în natu- minaţi:
ră relatează următoarele a) componentele abiotice ale mediului de viaţă;
date: b) componentele biotice ale mediului de viaţă;
Pe fiecare metru pătrat al
pădurii de foioase se pot c) relațiile de nutriţie dintre unele componente ale mediu-
aduna, anual, pînă la un lui de viaţă;
kilogram de resturi vegeta- d) factorii cu acțiune negativă asupra mediului de viaţă.
le (frunze, crengi uscate ş.a.)
și de animale moarte.
Aceste cantități de materie E d u c a ţ i e p e n t r u m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
în cazul lipsei descompună- Montaţi o scenetă în care cîte un elev va reprezenta un
torilor ar forma adevărate
„cimitire” de resturi, care, cu component al mediului ambiant din lumea nevie (soarele, apa,
timpul, ar bloca dezvoltarea aerul, rocile, solul) şi din lumea vie (iarba, iepurele, vulpea, fur-
normală a naturii. nica, gîndacul, ciuperca, rîma, omul ş.a.). Fiecare reprezentant
va expune, prin scurte informaţii şi prin imagini, rolul acestor
componente în menţinerea armoniei în natură.
EVALUAREA COMPETENŢELOR
Ce se numeşte mediu de viaţă şi care sînt componentele
principale ale acestuia?
Ce s-ar întîmpla cu mediul de viaţă în caz că din componen-
ţa sa ar dispărea descompunătorii? Argumentează.
Scrie un text scurt despre rolul unui mediu de viaţă (rîu,
pădure) în natură.
10
Clasele 5•7
3
Tema
Poluarea mediului ambiant

Natura nu e curată, e pură.
Nicolae Iorga
c ompetenţe
Distingerea factorilor de poluare a mediului ambiant.
Identificarea surselor de poluare a mediului ambiant din localitate.
Propunerea unor măsuri de protecţie a componentelor mediului ambiant din localitate.
Deșeuri – totalitatea restu-
■ Enumeră cîteva locuri pitorești din localitatea ta. De ce rilor ce se formează în urma
acestea îți plac? unui proces natural (erupţia
■ Examinează starea componentelor naturale (a învelișului unui vulcan, căderea frun-
ierbos, a arbuştilor, arborilor) din cele două imagini ale zelor etc.) sau a activităţii
umane (casnice, agricole,
figurii 1. Prin ce se deosebesc acestea? industriale etc.).
■ Relatează exemple de acțiuni nechibzuite ale omului în natu- Poluare – procesul prin
ră. Ce părere ai, care au fost cauzele unor astfel de acțiuni? care activitatea omului
modifică în sens negativ
mediul natural sau bunurile
E d u c a ţ i e d e s p r e m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . create de el (emisia de gaze,
deversarea de ape murdare,
Omul, prin activitățile sale cotidiene și bunurile infectarea cu deşeuri,
create de el (locuințe, terenuri agricole, drumuri, fabrici etc.), impurităţi ş.a.).
afectează mediul de viață natural. Drept urmare are loc polua
rea mediului ambiant. Aceasta este provocată, mai ales, de  Fig. 1
deșeurile (resturile) provenite din activitățile umane, dar și Poiană: a. pînă la vizita unor
de unele fenomene naturale. oameni; b. după vizita lor
a b
11
SURSE DE POLUARE
ACTIVITĂŢI AGRICultură INDUSTRIE TRANSPORT CONSTRUCŢII

MENAJERE
(CASNICE)
Fig. 2  Analizează schema din figura 2 şi enumeră cele mai frec-

Surse de poluare a mediului
ambiant vente surse de poluare a mediului ambiant din localitate.
Există poluare naturală și poluare artificială. Poluarea natu-
rală este provocată de fenomene naturale: erupții vulcanice, vîn-
turi puternice, ploi abundente, revărsare a rîurilor ș.a. Pe cînd
poluarea artificială este determinată de om, ca urmare a activității
menajere, agricole, industriale etc.
Omul poluează mediul ambiant din cele mai vechi timpuri.
Inițial, produsele poluante erau puține și ușor se descompuneau.
Astăzi însă în natură se acumulează un număr tot mai mare de
deșeuri. Unele se descompun foarte greu (detergenții, metalele,
produsele din plastic), provocînd chiar formarea unor spaţii
nepopulate (de exemplu, unele lacuri sau rîuri foarte puternic
Fig. 3 
Efectele poluării diferitor medii
poluate, în care nu mai există nici plante, nici animale).
de viață: a. acvatic; b. aerian; În funcţie de mediul natural în care se produce, poluarea
c. terestru poate fi: a apelor, aerului, solului şi a subsolului (fig. 3).
a b c
12
Clasele 5•7
După natura deşeurilor, poluarea poate fi de mai multe feluri:

AFLĂ MAI MULT
fizică (produsă de zgomote, praf de la fabrici, pulbere de cărbune
• În prezent, pe Terra, can-
de la extracţiile miniere ș.a.), chimică (produsă de substanţe
titatea deşeurilor creşte ra-
toxice din diferite industrii, mijloace de transport etc.), biologică pid. Mai multe organizaţii
(care se manifestă prin infectarea mediului cu bacterii patoge- internaţionale şi-au propus
ne), radioactivă (provocată de explozii nucleare, folosirea unor drept sarcini valorificarea
materiale radioactive). deşeurilor şi prevenirea po-
luării mediului ambiant.
Poluarea a devenit în prezent o problemă ce preocupă • Ca urmare a poluării pro-
întreaga omenire. Ea poate genera răspîndirea în masă a unor duse de zgomote (numită
epidemii, intoxicații etc. şi poluare acustică) în oraşe,
păsările au fost nevoite să
intensifice puterea cînte-
E d u c a ţ i e î n m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cului, în caz contrar, ele nu
s-ar auzi una pe alta din
1. Examinează sursele de poluare a mediului ambiant cauza zgomotului.
din localitate, în cadrul unei excursii în curtea școlii sau prin
preajma acesteia:
a) observă starea mediului ambiant;
b) identifică sursele de poluare.
2. Include rezultatele observărilor într-un tabel pe caiet, clasifi-
cînd sursele de poluare după originea lor (naturale sau artificiale).
Organizaţi o expoziţie de fotografii care să reprezinte

medii de viaţă nepoluate şi poluate din localitatea voastră sau
din altă parte. Deduceţi sursele de poluare şi propuneţi măsuri
de ameliorare a stării mediului ambiant poluat.
Prezintă exemple de poluare a diferitor medii de viaţă (terestru, acvatic, aerian ş.a.). Indică
sursele de poluare a fiecărui mediu.
Apreciază gradul de poluare a unui mediu natural din localitate – lac, rîu, pădure. Care este
impactul negativ produs de poluarea naturală și de cea artificială asupra acestui mediu?
Analizează imaginile din figura 4:
a) La ce tip de poluare se referă secvenţele din imagini?
b) Ce trebuie de întreprins pentru lichidarea efectelor negative ale acestor tipuri de poluări?
a b
 Fig. 4. Secvenţe de poluare a mediului: a. „cimitir” de maşini uzate; b. deşeuri de rumeguş la o fabrică
de prelucrare a lemnului
13
4
Tema
Starea ecologică a mediilor de viaţă

ale plantelor şi animalelor
Studiaţi Natura şi urmaţi calea pe care v-o arată ea.
Jean Jacques Rousseau
c ompetenţe
Identificarea relațiilor dintre organisme şi mediul lor de viaţă.
Determinarea stării ecologice a mediilor de viaţă ale plantelor şi animalelor.
Propunerea unor soluţii de îmbunătăţire a stării ecologice a mediilor de viaţă ale
plantelor şi animalelor.
DICŢIONAR ECOLOGIC
Degradare a mediului
E v o c a r e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
de viaţă – înrăutățirea ■ Enumeră sursele de hrană ale ciocănitorilor și veverițelor

calității mediului ambiant în timpul verii, toamnei și al iernii.
ca urmare a acțiunii unor ■ Ce cunoşti despre relațiile acestor animale cu așa plante ca
factori naturali (alunecări
de teren etc.) sau a omului stejarul, nucul şi alunul?
(defrișarea unei păduri etc.). ■ Mediul de viaţă al plantelor şi animalelor din localitatea ta
Ecosistem – spaţiu natural, este unul favorabil? Argumentează-ţi răspunsul?
alcătuit din componentele
vii (organismele) şi compo-
nentele nevii (aerul, apa,
solul, rocile), care se află în
interacţiune permanentă. Pentru a putea supraviețui, plantele și animalele au

nevoie de un mediu de viață sănătos pentru alimentare, dezvol-
tare, înmulţire etc. De exemplu, mediul de viață al ciocănitorilor
4 octombrie și veverițelor este pădurea sau parcul. Acestea oferă aer, lumină,
Ziua Internaţională apă și hrană.
a Protecţiei Animalelor
Animalele și plantele se află în continuă interacțiune, aju-
tîndu-se reciproc să supraviețuiască. Bunăoară, animalele con-
sumă fructele, semințele şi polenul plantelor. Acestea din urmă
beneficiază de ajutorul animalelor pentru a se înmulţi și pentru
a răspîndi o parte din semințe pe noi teritorii.
A fost instituită în 1931
la Florenţa (Italia) pentru
Prezintă şi alte exemple de interacţiune avantajoasă între
a face cunoscută situaţia animalele şi plantele din localitatea ta.
speciilor aflate în pericol
de pieire. Cu timpul a În mediul lor de viaţă organismele interacţionează cu com-
ajuns să fie marcată pre ponentele nevii (aerul, apa, solul, rocile), constituind astfel eco-
tutindeni pe glob ca zi sistemele. Cu regret, nu întotdeauna mediul natural de viață al
a tuturor animalelor.
plantelor și animalelor este unul favorabil, deoarece apele, aerul,
14
Clasele 5•7
rocile și solul sînt afectate de diferiți poluanți. Relațiile dintre a

organisme, precum şi relaţiile acestora cu mediul lor de viaţă
constituie obiectul de studiu al științei numită ecologie.
Enumeră mediile de viață pe care le cunoşti și alcătuieşte
o descriere succintă a două dintre acestea întîlnite în loca-
litatea ta.
Degradarea mediilor de viață ale plantelor și animalelor
este cauzată în mare parte de fenomene naturale cu acțiune b
distructivă (alunecări de teren, erupţii vulcanice, precipita-
ţii abundente, furtuni, grindină ş.a.). Procesul este agravat şi
de unele acțiuni gospodărești iraţionale (tăierea unei păduri
sau desecarea unei lunci, folosirea chimicalelor ș.a.). În con-
secinţă, se reduce numărul speciilor din flora şi fauna locală.
Bunăoară, poroinicul-purpuriu, bujorul-de-pădure – din cauza
tăierii nechibzuite a pădurilor; prigoria – a insuficienței de hrană c
(insecte), a dispariției locurilor de cuibărit și a nimicirii aces-
tora de către apicultori; fluturele Apollo-negru – a distrugerii
brebeneilor din păduri, cu ale căror frunze se hrănesc larvele
fluturelui; negara – din cauza valorificării terenurilor de stepă
pentru culturile agricole (fig. 1).
Astfel, în majoritatea cazurilor, vinovat de înrăutăţirea medi-
ilor de viață ale plantelor și animalelor se face omul. Iar ca rezul-
d
tat, au de suferit atît natura, cît şi el însuşi.
Folosirea drept hrană de către prigorie a fluturelui Apollo-
negru, inclus în Cartea Roșie a Republicii Moldova (fig. 1, c, d),
este un fenomen pozitiv sau negativ în natură?
e
În baza imaginilor din figura 2, studiază aspectul stă-
rii ecologice a unui mediu natural de viaţă (ecosistem) și relațiile
dintre plante şi animale din acest mediu.
1. Enumeră speciile de insecte cu care se hrănește prigoria
(fig. 2, b).
2. Dar aceste insecte, la rîndul lor, ce folosesc drept hrană?
3. Alege din lista ce urmează sursele de hrană ale insectelor
din imagini: nectarul florilor; frunze și tulpini fragede de ierburi;
 Fig. 1
insecte zburătoare mai mici (muște, țînțari ș.a.); sînge de animale Specii de plante și animale rare în
(capre, oi, vaci, cerbi ş.a.). Republica Moldova şi în unele ţări
4. Deduce, ce se poate întîmpla cu organismele care vieţuiesc europene: a. poroinicul-purpuriu;
b. bujorul-de-pădure; c. prigoria;
într-un mediu natural în cazul tratării acestuia cu preparate d. fluturele Apollo-negru; e. negara
chimice împotriva dăunătorilor?
15
a b
Fig. 2 
Relațiile dintre animale și plante:
a. mediul de viaţă al prigoriei; 1. Faceţi observaţii, în grup, asupra unui mediu de

b. relațiile trofice (de nutriție) ale viaţă (ecosistem) şi a componentelor sale (rocile, solul, apa, aerul,
prigoriei plantele, animalele) din preajma şcolii (a localităţii voastre).
2. Numiţi sursele de poluare a mediului dat. Propuneţi soluții
de îmbunătăţire a stării ecologice a mediului de viaţă.
Numeşte relaţiile dintre unele plante şi animale ce vieţuiesc în preajma localităţii tale.
Identifică mediul de viață al unei plante și al unui animal din gospodăria familiei tale.
Enumeră componentele abiotice şi cele biotice ale fiecărui mediu.
1. Proiectează o măsură de protecție a unui mediu de viață (indicat în figura 3 sau
din localitatea ta) al plantelor și animalelor caracteristice acestuia.
2. Scrie o comunicare pe tema: „Prietenii noştri – plantele şi animalele”.
a b c
 Fig. 3. Medii de viaţă deteriorate: a. sector defrişat; b. lac poluat; c. pantă cu ravenă (rîpă)
16
Clasele 5•7
5
Tema
Activitatea omului şi mediul ambiant

Natura nu a trădat niciodată inima care a iubit-o.
William Wordsworth
c ompetenţe
Stabilirea legăturii dintre starea componentelor mediului ambiant şi activitatea
umană.
Determinarea consecințelor activităţii umane asupra mediului ambiant.
Conștientizarea necesității formării unui comportament prietenos mediului ambi-
ant.
Apă uzată – apă utilizată în
■ Ce proprietăți ale mediului ambiant asigură o calitate înaltă activitatea umană (gospo-
a vieții omului? dăria casnică, întreprinderi-
■ Dă exemple de dereglări ale mediului ambiant care ne afec- le industriale, gospodăriile
tează sănătatea și ne pune în pericol viața. agricole etc.), conţinînd
anumite impurităţi sau
■ Care este soluția asigurării unei vieți ferite de pericole: con- substanţe toxice.
fruntarea omului cu natura sau, dimpotrivă, armonizarea Creşterea animalelor
relațiilor cu ea? Argumentează. (zootehnie) – ramură
a agriculturii care se ocupă
cu creșterea animalelor
E d u c a ţ i e d e s p r e m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . domestice (vaci, oi, porci, cai,
găini, raţe, gîşte, iepuri ş.a.).
Dezvoltarea agriculturii și a industriei oferă multiple
beneficii pentru bunăstarea omului. În același timp, au impacturi
negative asupra mediului ambiant. Principalele probleme ecolo-
gice cauzate de activitatea din agricultură şi industrie sînt:
a) amplasarea obiectivelor industriale pe suprafețe mari de
teren;
b) extragerea din natură a celor mai diverse materiale pentru
fabricarea produselor necesare vieții;
c) producerea unor cantități enorme de deșeuri de origine
agricolă şi industrială cu o acțiune negativă asupra sănătăţii
omului și a existenței celorlalte organisme.
Industria. Un impact foarte puternic asupra mediului ambi-
ant îl are industria. Ea poluează mediul cu gaze, praf, ape uzate,
deşeuri etc. Cantitatea substanţelor dăunătoare evacuate în
mediul ambiant din industrie se majorează continuu.
Agricultura. Odată cu dezvoltarea agriculturii, inclusiv a
creșterii animalelor (zootehniei), sporeşte necesitatea utiliză-
rii unei cantităţi mai mari de apă. O parte din apele folosite în
17
agricultură sînt deversate în rîuri și lacuri. Acestea fiind foar-

te poluate, deoarece conțin deșeuri, impurităţi, afectează viața
organismelor acvatice și natura în ansamblu. Situația ecologică
respectivă ne înrăutăţeşte ulterior sănătatea.
Influenţa negativă a agriculturii asupra mediului ambiant
se manifestă prin:
a) reducerea esenţială a utilizării îngrăşămintelor organice;
b) folosirea neraţională a îngrăşămintelor chimice;
c) păşunatul excesiv;
Fig. 1  d) defrişarea;
Localitate rurală amplasată e) deversarea deşeurilor animaliere;
în pădurile din Podişul Codrilor f) arderea miriştii şi a unor resturi vegetale etc.
(Republica Moldova).
Spațiul natural de odinioară folosit: Colectează unele date referitoare la impactul activităţii omu-
a. pentru construirea caselor; lui din localitatea ta asupra unor componente abiotice – roci,
b. ca teren agricol ocupat
cu cereale. sol, aer, ape.
Efecte negative de pe urma va-
lorificării ineficiente a mediului
natural: c. eroziunea solurilor
și formarea ravenelor (rîpilor);
d. distrugerea covorului vegetal 1. Observă locul amplasării aşezării umane reprezen-

prin pășunatul excesiv tate în figura 1 (a, b):
a b
c d
18
Clasele 5•7
a) Ce sectoare din mediul natural au fost utilizate pentru

construirea caselor, drumurilor etc.?
S. .S. N AT U R A !
Poluarea aerului atmosferic
b) În ce scop și cum sînt folosite terenurile din preajma este foarte periculoasă pen-
localității? tru sănătatea organismelor.
De aceea au fost concepute
c) Care sînt efectele acțiunii de gospodărire a omului asu- mai multe măsuri de diminu-
pra solului, apelor, aerului, plantelor şi a animalelor din are a impactului negativ al
această localitate? acesteia:
• punerea în aplicare a unor
2. Enumeră aspectele pozitive și negative ale locului ales ca programe de control al calită
mediu de viaţă al omului. ţii aerului;
• îmbunătăţirea tehnologiilor
industriale pentru protecţia
E d u c a ţ i e p e n t r u m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . calităţii aerului;
• adoptarea unor acte legisla
1. În baza imaginilor din figura 1, realizaţi, în grup, tive vizînd aplicarea amenzi
o listă a daunelor provocate naturii de acţiunile omului. lor, taxelor şi a penalităţilor
2. Selectaţi date de acest gen din localitatea voastră și propuneţi menite să contracareze acțiu
măsuri de îmbunătăţire a situației ecologice nefavorabile depistate. nile de poluare a aerului.
3. Propuneţi măsuri de prevenire şi de combatere a feno-
menelor de degradare a mediului natural: alunecările de teren,
formarea ravenelor (rîpilor), păşunatul excesiv.
1. Relatează, prin exemple concrete, cum acționează la nivel național și local agricultura
și industria asupra mediului de viaţă al omului în Republica Moldova.
2. Care componente ale mediului natural sînt cele mai afectate de aceste activități umane?
1. În baza imaginilor din figura 2, analizează aspectul mediului natural de pînă la con-
struirea unui cartier locativ (a) și după construirea acestuia (b):
a) Observă ce schimbări s-au produs în acest mediu (aspectul peisajului, starea înve
lișului ierbos, a lumii animale, a solului, a aerului ș.a.).
b) Explică în ce fel modificările produse influențează viaţa omului.
Propune măsuri de reducere a poluării cu deșeuri menajere (casnice) a mediului natural
din cadrul localității tale.
a b
 Fig. 2. Peisaj din mediul natural (a) și modificarea lui după construirea unui cartier locativ (b)
19
6
Tema
Poluarea mediului ambiant şi sănătatea

omului
Natura este singura carte în care fiecare filă păstrează
cîte un adevăr. Goethe
c ompetenţe
Stabilirea dependenței dintre starea mediului ambiant şi activitățile umane.
Explicarea consecințelor influenței mediului ambiant asupra sănătății omului.
Formarea unei atitudini responsabile față de componentele mediului ambiant şi
sănătatea omului.
DICŢIONAR ECOLOGIC
Faună – totalitatea speciilor
E v o c a r e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
de animale dintr-un anumit ■ Dă exemple de unele locuri din natură pe care le-ai vizitat
spaţiu. și te-au impresionat.
Floră – totalitatea speciilor de ■ Enumeră calitățile componentelor mediului ambiant
plante dintr-un anumit spaţiu. importante pentru sănătatea omului.
Pesticide – substanțe
chimice folosite pentru dis-
■ Ce ar trebui să întreprindem pentru ca mediul ambiant să
trugerea dăunătorilor, care
ne asigure condiţii bune pentru sănătate?
atacă omul sau organismele
utile lui (plantele de cultură,
animalele domestice etc.). E d u c a ţ i e d e s p r e m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sănătatea omului depinde întru totul de starea ecolo-

gică a componentelor vii și nevii ale mediului ambiant. Totodată,
acţiunile nechibzuite ale omului în natură se răsfrîng asupra
vieții sale.
Fig. 1  Defrișarea pădurilor are un impact negativ de proporții nu
Fagul-european, arbore
viguros din pădurile Moldovei,
numai asupra florei şi faunei, dar şi asupra societăţii umane. De
contribuie la menţinerea exemplu: arborii pădurilor, asemenea unui „burete”, absorb rapid
umidităţii în sol apa în timpul ploilor torențiale și o elimină lent prin frunzele
lor (fig. 1). Dacă ar lipsi arborii, apa de ploaie ar
eroda intens solurile, ar umplea rîurile, provocînd
inundații de amploare, care ar duce la distrugerea
bunurilor, moartea animalelor domestice și chiar
a oamenilor.
De asemenea, distrugerea pădurilor înseamnă
dispariția multor specii de plante cu proprietăți
curative unice (multe specii conțin substanțe care pot
fi folosite în tratamentul bolilor de cancer și SIDA).
Pădurile sînt numite „plămînii planetei”. Cantitatea
de oxigen produsă de acestea este mult mai impor-
20
Clasele 5•7
tantă pentru viața oamenilor decît profitul

obținut de pe urma valorificării lemnului.
Deșeurile menajere conțin substanțe foar-
te dăunătoare sănătăţii. În multe țări, inclusiv
la noi, anual sporește numărul de gunoiști
unde se acumulează cantități enorme de
deșeuri periculoase. Acestea duc la otrăvirea
solului, a apelor și a aerului.
Îngrășămintele chimice contribuie la
majorarea recoltelor de culturi agricole.
Folosite însă în cantităţi mari, aceste chi-
micale sînt spălate de ploi şi ajung apoi în rîuri și lacuri. Iar  Fig. 2
de aici, pe cale directă (consumul apei) sau indirectă (consu- Victime ale unui dezastru
ecologic de proporţii la o uzină
mul peștelui) ajung în organismul uman, afectîndu-l grav. chimică din or. Bhopale (India)
Culturile agricole sînt stropite cu diverse pesticide. Pe lîngă În urma scurgerii unor gaze
folosul adus, acestea, acumulîndu-se treptat în organismele vii, nocive de la uzina chimică din
duc mai apoi la îmbolnăvirea animalelor domestice și a omului. or. Bhopale au decedat în jurul
a 15 mii de oameni, iar peste
Poluarea aerului. Fumul și gazele nocive emanate de la uzine 25 de mii au orbit.
și fabrici se concentrează, în special, deasupra orașelor (fig. 2).
În prezent, nivelul de poluare a aerului din
orașe este verificat cu stricteţe. De aceea
coșurile înalte ale uzinelor aruncă la înălțimi
mari gazele otrăvitoare – cît mai departe
de cartierele orașelor. Prin aceasta însă, cu
regret, se creează condiții de răspîndire a
deșeurilor gazoase la distanțe și mai mari.
Astfel, poluanții din atmosferă de la nivel
local au început să cuprindă și spații ce trec
de hotarele naționale. Fenomenul în cauză
este numit poluare transfrontalieră. Acest tip
de poluare este cu mult mai greu de ținut sub
un control ecologic riguros. În cazul dat poate fi afectată sănătatea  Fig. 3
populației unei țări din vina industriei poluante a altei țări (fig. 3). Reactorul Centralei Atomo-
Electrice de la Cernobîl (Ucraina)
după explozie.
Această explozie şi răspîndirea
1. La ce riscuri sînt expuse persoanele care nu res- substanţelor radioactive la
distanţe mari a provocat decesul
pectă interdicţia scăldatului în lacuri murdare? a mii de oameni din mai
2. În baza imaginilor din figura 4, realizaţi, în grup, o listă multe ţări, în urma maladiilor
a eventualelor daune cauzate oamenilor ce se scaldă în lac, în provocate de radiaţie.
caz că deșeurile nu ar fi fost colectate și înlăturate la timp prin
intermediul sistemului de purificare.
3. Ce trebuie de întreprins atunci cînd ai observat că unele
persoane se scaldă în locuri neautorizate?
21
a b
Fig. 4 
Lac într-o stațiune de odihnă (a),
E
d u c a ţ i e p e n t r u m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
înzestrat cu sistem de evacuare a Citeşte poezia de mai jos şi enumeră componentele

deșeurilor naturale şi menajere (b) mediului ambiant cu acţiune benefică asupra sănătăţii omului:
Zilnic cu o periuţă, Ce voios eşti cînd faci baie
Dinţii curăţă-ţi uşor, Şi curat eşti ca un crin!
Căci de n-o faci ei se strică Fă în orice săptămînă,
Şi te dor! Una, cel puţin!
Fructe şi legume multe Larg să îţi deschizi fereastra
Să mănînci, îţi folosesc, Seara, cînd e să te culci:
Căci sînt bune: sînt gustoase Aerul curat îţi face
Şi hrănesc. Visurile dulci.
S. Mihnea
În baza imaginilor din figura 5, analizează cum influențează fenomenul defrișării pădurii
asupra peisajului, ulterior, și a sănătății omului.
a b c
 Fig. 5. Defrişarea pădurilor şi erodarea solului: a. arbori ce reduc erodarea terenului de pe o pantă abruptă;
b. sector de pădure defrişat; c. gard de combatere a erodării solului
1. Din ce cauză omul, pînă la urmă, a fost nevoit să construiască un gard special pentru
combaterea erodării solului?
2. Ce trebuie să întreprindă omul pentru a beneficia în viitor de un peisaj natural stabil
pe acest loc degradat în urma erodării solului?
1. Propune activități de îmbunătățire a stării ecologice a unor medii de viaţă din loca-
litatea ta – lac, pădure, scuar, grădină publică – și argumentează cum se vor răsfrînge
ulterior aceste acțiuni asupra sănătății oamenilor.
2. Scrie o compunere pe tema: „Sănătatea este mai bună decît toate”.
22
Clasele 5•7
7
Tema
Protecţia mediului ambiant

Natura şi educaţia sînt asemănătoare, căci educaţia îl
transformă pe om şi, prin această transformare, creează
Natura.
Democrit
c ompetenţe
Identificarea măsurilor de protecție a mediului ambiant.
Stabilirea măsurilor de protecție a componentelor mediului ambiant la nivel local.
Contribuirea la protecția mediului ambiant la nivel local, național și internațional.
Protecție a mediului
■ Care sînt componentele mediului ambiant și cum influen ambiant – totalitatea
țează ele asupra omului? acțiunilor întreprinse de om
■ În ce stare ecologică se află aceste componente în localitatea pentru menținerea și ame-
ta la ora actuală? De ce? Argumentează. liorarea calității componen-
telor mediului ambiant.
■ Care sînt consecințele deteriorării mediului natural pe care
le suportă omul, plantele şi animalele?
■ Dă exemple de acțiuni de protecție a naturii întreprinse în
ţara noastră.
22 aprilie
Natura, mai ales în starea în care se află în prezent, Ziua Pămîntului
are nevoie de ajutor neîntîrziat la toate nivelele: local, regional,
național și internațional.
Dezvoltarea societăţii și protecția mediului ambiant sînt la
fel de importante pentru supraviețuirea omenirii. În acest scop,
trebuie să se întreprindă acțiuni comune în vederea protecției
naturii și a folosirii resurselor ei cu multă grijă și responsabilitate.
Prin urmare, pentru protecția mediului ambiant este nevoie de: A fost marcată prima dată
– elaborarea unor programe de cercetare pentru cunoaș în 1970 de circa 20 milioa
ne de oameni.
terea situației reale a componentelor mediului;
În anul 2009, Organizația
– supravegherea continuă a stării componentelor mediului și Națiunilor Unite (ONU) a
evaluarea acțiunilor de deteriorare a lor din partea omului; declarat această zi drept
– elaborarea unor legi de protecție și înfiinţarea unor instituții sărbătoare oficială a pla-
şi organizații care să asigure aplicarea lor; netei Pămînt, exprimînd
dorința întregii omeniri
– pregătirea specialiştilor în domeniul protecției mediului de a construi o societate
ambiant; stabilă pentru un viitor
– educarea ecologică, îndeosebi a tinerilor, de care depinde vii- mai curat și mai verde.
torul stării naturii;
23
– cooperarea la nivel internațional pentru soluționarea pro-

blemelor globale ale mediului ambiant (de exemplu, polu-
area transfrontalieră).
Anume din aceste considerente problemele mediului ambiant
sînt în atenția a numeroase organizații internaționale (fig. 1).
Fig. 1  Organizaţii internaţionale
Unele organizaţii internaţionale
care aplică programe ce ţin de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu coordonează măsurile
protecţia mediului ambiant vizînd protecția mediului ambiant și educația ecologică
Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură

are programe privind soluţionarea problemelor de poluare a aerului
și de dispariție a unor specii de plante şi animale
Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură

S. .S. N AT U R A ! are programe legate de reducerea poluărilor
Membrii Mișcării Sociale a Ver-
zilor întreprind acțiuni foarte Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii studiază
îndrăznețe (uneori chiar peri- problema protecției naturii la nivelul întregii planete
culoase pentru viața proprie)
pentru a salva natura de Oamenii de rînd înfiinţează diferite organizaţii care sînt pre-
acțiunile nemiloase ale unor
oameni.
ocupate de problemele mediului natural. Bunăoară, Mișcarea
Bunăoară, ei protejează bale- Socială a Verzilor (Greenpeace) contribuie la protejarea peisajelor
nele de vînatul ilicit și încearcă naturale şi la curmarea activităților ce afectează mediul ambiant
să atragă atenția întregii lumi (fig. 2). Mișcarea Socială a Verzilor încearcă să convingă guver-
asupra actului de dispariție a nele țărilor să se implice mai activ în rezolvarea problemelor
acestor mamifere acvatice.
ecologice, utilizînd măsuri operative de protecție a naturii. Drept
urmare, politicienii lumii au început să colaboreze constructiv
cu această organizaţie.
Pentru a ne asigura un viitor prosper, trebuie să ne deprindem
a trăi rațional. Adică a activa în așa fel, încît viața să continue și să
nu se ajungă niciodată la o catastrofă naturală. La unul dintre cele
mai importante foruri internaționale de protecție a naturii, Sum-
mitul Planetei (a. 1992), la care a participat și Republica Moldova,
guvernele țărilor au semnat un acord comun prin care au promis:
„Vom tinde spre o dezvoltare și sporire a calității vieții pentru
toate popoarele. Aceasta înseamnă că trebuie să obținem totul de
ce avem nevoie astăzi pentru a ne asigura o viață prosperă, dar
fără a epuiza resursele naturale destinate generațiilor viitoare”.
Fig. 2  Ce acțiuni de protecție a mediului ambiant au fost realizate
Membrii Mişcării Sociale a în localitatea ta?
Verzilor protestează împotriva În ce activităţi de protecție a naturii din localitatea ta ai
nimicirii balenelor putea să te implici pe viitor împreună cu prietenii, colegii de
Notă. Pentru a evita masacrul clasă sau cu colectivul școlii?
balenelor, ei şi-au plasat ambar
cațiunea între o navă japoneză Aceste acțiuni de protecție trebuie întreprinse numai pentru
de vînat și victima acesteia. a fi apreciate de cei din jur? Argumentează-ţi răspunsul.
24
Clasele 5•7
a b c
1. Acțiunile de protecție a mediului ambiant contribuie la: d

– sporirea numărului de viețuitoare în localitatea dată;
– purificarea aerului și, implicit, sporirea cantității de oxigen;
– educaţia estetică a populației;
– educația ecologică a oamenilor;
– sporirea eficacității semnelor de circulație de pe străzi;
– stimularea plăcută a atenției șoferilor și reducerea acci-
dentelor rutiere;
– readucerea în uz a unor utilaje vechi și împodobirea pei-
sajului urban.
Numeşte efectele benefice ale acţiunilor de protecţie repre-
zentate în imaginile din figura 3.
2. Care dintre acţiunile, reprezentate în imagini, se referă la
activitățile desfăşurate:
a) în familie;  Fig. 3
b) în comunitate? Activități de protecție a mediului
3. Care dintre aceste acţiuni sînt mai greu de realizat? De ce? ambiant de caracter estetic:
a. car cu flori ca element
decorativ; b. împodobirea
E d u c a ţ i e p e n t r u m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . balcoanelor cu flori; c. construi
rea unui turn special pentru
Folosind drept model acțiunile reprezentate în ima- amplasarea cuibului unei familii
ginile din figura 3, propuneţi, în echipă, activități similare care de berze-albe; d. vazoane cu
ar îmbunătăți calitatea componentelor mediului ambiant din flori fixate lîngă semnele de
circulație pe stîlpii din străzi
localitatea voastră.
1. Din ce cauză omenirea a ajuns la concluzia că este necesară cooperarea privind
acțiunile de protecție a naturii?
2. Dă exemple de activități în comun în vederea protecției naturii.
Care componente ale mediului ambiant din localitatea ta sînt cele mai afectate? Argu-
mentează-ţi răspunsul.
În urma evaluării stării ecologice a componentelor mediului ambiant din localitatea ta,
propune măsuri concrete de îmbunătăţire a stării lor.
25
8
Tema
Norme de comportament în mediul

ambiant
În Natură se află secretul păstrării ecologice a lumii.
Henry David Thoreau
c ompetenţe
Cunoașterea normelor de comportament adecvat în mediul ambiant.
Promovarea în rîndurile populației a unui comportament adecvat în mediul ambiant.
Participarea la acţiuni de protecţie a mediului ambiant.
DICŢIONAR ECOLOGIC E v o c a r e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Serviciu de salubritate – ■ Care sînt locurile din natură unde preferi să te odihneşti?
serviciu care asigură
întreținerea igienei unei ■ Ce înseamnă un comportament respectuos față de natură?
localități. De exemplu: ■ Care sînt consecințele unui comportament neadecvat în
colectarea deşeurilor mena- natură?
jere, lichidarea gunoiștilor,
întreținerea curățeniei
drumurilor și străzilor. E d u c a ţ i e d e s p r e m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Comportamentul neadecvat în natură prezintă pericol

pentru componentele nevii şi pentru vieţuitoarele mediului
22 septembrie ambiant. Tăind un singur arbore din pădure, omul provoacă
Ziua Internaţională deja multiple daune irecuperabile: scade cantitatea de oxigen;
a Călătoriei fără Maşină lipseşte de hrană, de adăpost, de locuri de cuibărire numeroase
vietăți ce trăiesc pe acest arbore; provoacă dispariția plantelor
care sînt protejate de coroana lui etc.
Prin urmare, omul nu este în drept să manifeste o atitu-
dine iresponsabilă față de componentele naturii. Dimpotrivă,
este obligat să contribuie prin cele mai diverse mijloace la
îmbunătățirea calității lor.
Evenimentul promovează
folosirea unor mijloace Studiază conținutul Codului normelor de conduită în natură
de transport ecologice expus mai jos.
în scopul de a reduce Comentează cum vei pune în aplicare punctul 2 al Codului...
poluarea aerului. în viața de toate zilele.
A fost lansată în 1999 în
Care dintre aceste norme ți se par greu de realizat?
urma acţiunii „O zi în oraş
fără maşini” organizată în Codul normelor de conduită în natură
Franţa. De atunci această
acţiune a fost preluată de 1. Implică-te. Dacă observi că în natură sau în mediul de
peste 40 de ţări ale lumii, trai – școală, familie, cartier, localitate – se întîmplă lucruri care
fiind marcată în prezent în dăunează mediului ambiant (defrişări în pădure, parc sau tăie-
peste o mie de oraşe mari. rea ilicită a arborilor pe stradă etc.), adresează-te persoanelor cu
funcţii de decizie pentru a soluționa problemele ecologice apărute.
26
Clasele 5•7
2. Participă la amenajarea și îngrijirea spațiilor verzi din

AFLĂ MAI MULT
localitate: parcul, scuarul, curtea casei sau a școlii, străzile etc.
Cunoaşte-ţi prietenii îna-
3. Colectează deșeurile din localitate (fier uzat, sticlă, ripaţi (fig. 1):
maculatură, obiecte din plastic ş.a.), pentru a fi reutilizate. Prin 1. Pițigoiul-mare: „căciuli-
aceasta vei contribui la asigurarea curățeniei mediului de trai și ță” neagră, obraji albi, măr
giniți de dungă neagră.
la economisirea resurselor naturale. 2. Cinteza-de-iarnă: spatele
4. Manifestă curiozitate și dorință de a studia cît mai bine alb, gîtul și pieptul cafenii.
natura: cu cît mai multe vei cunoaște despre natură, cu atît o vei 3. Țicleanul: culoare cenu
șie, cioc conic, lung, dungă
putea ajuta mai eficient. neagră pe lîngă ochi.
4. Ciocănitoarea-pestriță-
mare: cioc conic, aripi negre
E d u c a ţ i e î n m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pestrițate cu alb, obraji albi,
fruntea și regiunea subco-
1. Determină starea ecologică a componentelor dală roșii.
mediului ambiant din jurul tău – străzile, curtea casei și a școlii, 5. Mierla: penajul de cu-
loare neagră, cioc galben-
scuarul, parcul şi alte spații verzi. aprins, ochi mărginiți de un
2. Identifică sursele de poluare a naturii în aceste locuri. inel subțire auriu.
3. Propune soluții și norme de comportament pentru îmbu 6. Florintele: penajul de cu-
loare galbenă-verzuie, pe
nătățirea situației ecologice depistate. În caz de necesitate, adre- aripi o dungă albă.
sează-te pentru ajutor la serviciul de salubritate din localitate. 7. Cinteza: frunte neagră,
restul capului cenușiu, spate
cafeniu-verzui, obraji, gușă
E d u c a ţ i e p e n t r u m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . și piept maronii.
8. Botgrosul: cap mare, cioc
Pentru a aduce folos naturii, adeseori este necesar scurt, conic și foarte puternic,
cu „mască neagră” pe ochi.
de a te implica cu puține forțe, dar avînd, în mod obligatoriu, 9. Mugurarul: „căciuliţă”
cunoștințe temeinice în domeniul protecției naturii. De exem- neagră, partea inferioară a
plu, păsările (fig. 1) au nevoie de ajutorul tău mai ales în sezonul corpului roşie (mascul), roz
(femelă).
de iarnă, atunci cînd frigul și insuficiența de hrană le poate aduce 10. Mătăsarul: vîrfurile ari-
la pieire. Pentru a le ajuta să supraviețuiască în acest sezon al pilor multicolore (alb, roşu-
aprins, negru şi galben).
anului, procedează conform sfaturilor de la p. 28.
1 2 3 4 5
6 7 8 9 10
 Fig. 1. Specii de păsări sedentare (PS) și oaspeți de iarnă (OI): 1. Pițigoi-mare (PS); 2. Cinteză-de-iarnă (OI);
3. Țiclean (PS); 4. Ciocănitoare-pestriță-mare (PS); 5. Mierlă (PS); 6. Florinte (PS); 7. Cinteză (PS); 8. Botgros (PS);
9. Mugurar (OI); 10. Mătăsar (OI)
27
CUM SĂ AJUTĂM PĂSĂRILE IARNA?

Cum să le hrănim? Cu ce să le hrănim?
Cînd? De la primele înghețuri sau • Cele mai multe păsări preferă semințele de floarea-soarelui.
ninsori pînă la sfîrșitul iernii. • Li se mai pot da semințe oleaginoase (dovleac, pepene,
Cum? Se pune aceeași cantitate de rapiță) și miez de nucă.
semințe și fructe în aceeași perioadă • Se pot pune şi boabe de cereale (ovăz, grîu, secară, mei) sau
a zilei (de regulă, seara). făină de porumb; dar acestea în cantități mult mai reduse,
• Se recomandă să se înceapă hrănirea deoarece puține păsări le mănîncă.
păsărilor doar în cazul în care se poate • Un supliment nutritiv poate fi asigurat și de slănina ne-
de asigurat zilnic aceeași cantitate de sărată, neafumată, seu de oaie, alune, ou fiert sau caș. Este
hrană pe tot parcursul iernii. important însă ca acestea să nu fie sărate sau mucegăite.
• Încetarea bruscă a hrănirii în perioada • Diferite tipuri de semințe se pot amesteca cu seu, fie cu
friguroasă poate avea consecințe grave. untură topită.
• O hrănitoare poate avea diferite • Sturzilor trebuie să le oferim fructe. Ei preferă merele, chiar
forme și poate fi confecționată din și pe cele stricate sau înghețate. Aceste păsări vor ciuguli și
diferite materiale. din legumele fierte (mai ales din morcov).
• Hrănitoarea va avea părțile laterale • Niciodată să nu daţi păsărilor pîine! Cele mai multe din-
deschise, pentru ca păsările să aibă tre ele nu o vor mînca, pentru că drojdia din ea le face rău
acces la hrană. la stomac.
1. Din ce cauză mulți oameni manifestă indiferență față de protecția naturii?
a) Care este comportamentul acestor persoane în mediul natural?
b) Ce trebuie de făcut pentru ca asemenea persoane să-și schimbe atitudinea față de
natură?
1. Comentează afirmația: „Este curat acolo unde se păstrează curățenia, dar nu în locul
unde mereu se face curat”.
2. Reformulează afirmația de mai sus, făcînd referire la natura care te înconjoară.
1. Elaborează cîteva reguli de comportament în natură, așa încît colegii tăi să le consi
dere performante şi bune pentru a fi implementate.
2. Alcătuiește un mic text referitor la unele comportamente ale omului în natură, repre-
zentate în imaginile din figura 2.
a b
с d
 Fig. 2. Exemple de comportament al omului în natură: a. amplasarea unei centrale termoelectrice în

localitate, prin coșurile căreia ies zilnic cantități enorme de gaze poluante; b. defrișarea pădurilor; c. stocarea
mașinilor uzate pe teritoriul localităților; d. cositul și turismul – acțiuni cu efect ecologic pozitiv sau negativ?
28
Clasele 5•7
9
Tema
Starea actuală a componentelor naturii

în Republica Moldova
A apăra Natura înseamnă a-ţi apăra Patria.
Mihail Prişvin
c ompetenţe
Identificarea formelor de acțiune a omului asupra componentelor mediului ambi-
ant.
Determinarea stării ecologice a componentelor mediului ambiant.
Contribuirea la menținerea unor relații armonioase între om și componentele mediu-
lui natural.
■ Care sînt componentele mediului natural? Ape de suprafață – ape ce
se acumulează la suprafața
■ Dă exemple de relații armonioase ale omului cu compo- terestră, în rîuri, lacuri,
nentele naturii din localitatea ta. mlaştini etc.
Ape subterane – ape ce se
acumulează sub suprafața
terestră, în stratele de roci.
Starea aerului atmosferic
Calitatea aerului atmosferic din ţara noastră este influenţată
de poluanții ce provin din:
• surse staţionare (întreprinderile industriale, centralele termo
electrice, cazangeriile ş.a.);
• surse mobile (transportul auto, feroviar, aerian, tehnica
 Fig. 1
agricolă ş.a.); Transportul auto – sursă de
• surse de poluare transfrontalieră (poluanții aduși de curenții poluare a aerului atmosferic
de aer din țările vecine).
Astfel, oraşele au cea mai mare
contribuţie la poluarea aerului
atmosferic. Principala sursă de
poluare mobilă este transportul
auto. Cota acestuia constituie circa
80% din sursele de poluare mobilă
a aerului (fig. 1).
Ce ar trebui să se întreprindă în
scopul reducerii poluării aerului?
Care ar fi sarcinile unui servi-
ciu de evaluare a poluării atmo-
sferei?
29
Starea apelor
AFLĂ MAI MULT
Apele ţării noastre cuprind apele de suprafață și cele sub-
• În Republica Moldova terane. Apele de suprafață constituie o sursă importantă de asi-
controlul calităţii aerului
atmosferic este asigurat gurare a populației cu apă potabilă (fig. 2). Volumul acestora
de Serviciul Hidrometeo- este totuși relativ mic. Populația, prin activitățile sale zilnice,
rologic de Stat (SHS) şi
Inspectoratul Ecologic de
modifică calitatea apelor. Astfel, apele din fluviul Nistru şi rîul
Stat (IES). Prut sînt poluate cu substanţe dăunătoare vieţii. În ansamblu,
• Gradul de poluare a aeru calitatea apelor de suprafață din ţara noastră este apreciată ca
lui se apreciază după valoa- fiind moderat poluată.
rea concentraţiilor medii
ale poluanților faţă de un Starea solurilor
plafon numit concentraţia
maxim admisibilă. În caz Republica Moldova dispune de soluri bogate. Aproape 3/4
de depășire a concentra din suprafaţa solurilor este ocupată de cernoziomuri, care
ției maxim admisibile de
poluanți în atmosferă, insti sînt cele mai fertile. Însă acestea nu sînt folosite în mod efici-
tuțiile care au poluat-o tre- ent, fapt care duce la degradarea lor. Peste 80% din suprafaţa
buie sancționate. terenurilor agricole sînt amplasate pe pante, ceea ce cauzează
eroziunea solului provocată în special de ploi. Relieful acci-
dentat, ploile torenţiale şi cota mică de terenuri împădurite
duc la accelerarea eroziunii solurilor pe versanţi şi la formarea
ravenelor (rîpilor). Acestea exclud anual din circuitul agricol
aproximativ 100 ha de terenuri, ceea ce cauzează un prejudiciu
semnificativ economiei ţării noastre.
Solurile sînt afectate și de alunecări de teren. Acestea prezintă
un pericol mare şi pentru localităţi, drumuri, poduri ş.a. Păşuna-
tul excesiv este un fenomen specific pentru Republica Moldova,
Fig. 2 
Nistrul (a) și Prutul (b) –
avînd de asemenea o acțiune negativă asupra mediului ambiant.
principalele ape de suprafață din Majoritatea păşunilor sînt amplasate pe terenuri erodate și de
Republica Moldova aceea sînt slab productive.
a b
30
Clasele 5•7
S. .S. N AT U R A !
• Cele mai poluate rîuri mici
care necesită măsuri urgen-
te de ameliorare sînt: Bîc (în
aval de oraşul Chişinău), Răut
(în aval de oraşul Bălţi), Cogîl-
nic (în aval de oraşul Hînceşti)
şi Lunga (în aval de oraşul
Ceadîr-Lunga).
• O parte din solurile Repu-
blicii Moldova se pierd și din
cauză că nu sînt folosite după
destinație. Astfel, în perioada
2009–2010, unor întreprin-
deri şi organizaţii le-au fost
repartizate 805 ha de terenuri
în alte scopuri decît cele agri-
cole.
 Fig. 3. Peisaj de pădure din

Rezervaţia „Codrii”
Starea florei şi faunei „...Cînd rătăcind, bătrîne codru,
Ajung la sînul tău de tată,
Ţara noastră dispune de o varietate semnificativă de specii La poarta-mpărăţiei tale
de plante, animale, ciuperci şi microorganisme. Valoarea lor este Plec fruntea mea înfierbîntată..."
de neprețuit pentru natură. Cu regret, suprafeţele acoperite de Octavian Goga „În codru"
vegetaţie naturală sînt foarte reduse, constituind circa 25%. Flora
Republicii Moldova este relativ bogată şi include circa 5 500
de specii. Multe dintre aceste specii de plante formează prin-
cipalele tipuri de păduri (fig. 3) şi de stepe. Diversitatea faunei
depinde în mare măsură de starea florei. De exemplu, cele mai
multe specii de mamifere sînt specifice pădurilor (47 de specii)
şi luncilor (33 de specii). Păsările preferă prioritar lacurile şi
bălţile (109 specii), pădurile (106 specii) şi stepele (45 de spe- AFLĂ MAI MULT
cii). Activitatea omului a afectat grav starea faunei. Mai multe • Rezervele de ape subtera-
specii, devenind rare sau pe cale de dispariție, au fost luate sub ne ale țării noastre constituie
protecția statului. 3 500 mii m3/zi.
În concluzie, considerăm că natura plaiului este o moştenire
• Bazinele de ape subte-
rane sînt repartizate neu-
sacră, care trebuie păstrată pentru generaţiile viitoare într-o stare niform pe teritoriul țării.
ecologică impecabilă. De rezerve de apă bună
dispun raioanele Soroca,
Anenii Noi, Criuleni, Orhei
E d u c a ţ i e î n m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi Ștefan-Vodă. Mai slab sînt
asigurate cu ape subterane
1. Pentru a te convinge de starea ecologică a unor potabile raioanele Rîșcani,
componente ale mediului ambiant din localitate, realizează un Glodeni, Fălești, Ungheni,
Taraclia, Leova şi Cahul.
studiu de caz în natură stabilind:
31
a) componentele naturale caracteristice mediului cercetat;

b) gradul lor de deteriorare ecologică;
c) cauzele care au dus la fenomenele de degradare observate;
d) măsurile necesare pentru a reface starea ecologică a com-
ponentelor naturale degradate.
1. Analizaţi, în grup, imaginile din figura 4 și descri-

Fig. 4  eţi fenomenele de degradare a covorului vegetal și a solului.
Pășunatul excesiv (a) și
formarea ravenelor (rîpilor)
2. Propuneţi soluții pentru prevenirea acestor fenomene eco
(b) – fenomene de degra logice negative.
dare a componentelor naturii 3. Ce părere aveţi: trebuie întreprinse măsuri de protecție a
din Republica Moldova componentelor naturii doar la nivel local? Argumentaţi răspunsul.
a b
1. Enumeră problemele cu care se confruntă 1 S
componentele mediului natural din Republi- 2 O
ca Moldova. Care dintre acestea sînt specifice
localităţii tale? 3 S
2. Completează pe caiet grila „SOS NATURA”. 4 N
1) Componentă a naturii în care ţara noas- 5 A
tră este bogată.
2) Totalitatea speciilor de plante din ţară. 6 T
3) Cel mai mare fluviu din ţara noastră. 7 U
4) Totalitatea speciilor de animale din ţară. 8 R
5) Formă de relief care afectează solurile ţării.
6) Transportul care este principala sursă de poluare a aerului. 9 A
7) Rîu important ca sursă de apă în ţara noastră.
8) Mediu de viaţă în care trăiesc cele mai multe specii de mamifere în ţară.
9) Mediu de viaţă preferat de păsări.
Alege una dintre componentele mediului ambiant din localitatea ta și realizează o carac-
terizare succintă a stării ecologice a acesteia.
În baza situației ecologice depistate a componentei descrise mai sus, propune un şir de
activități necesare pentru a ameliora starea ei.
32
Clasele 5•7
10
Tema
Mediul de viaţă al omului

Pe copil îl educă tot ce-l înconjoară: cîmpul, pădurea,
rîul, marea, munţii, rîndunelele, cucul.
Constantin Mihăiescu
c ompetenţe
Diferenţierea mediilor de viaţă ale omului.
Propunerea unor măsuri de protecţie a mediilor de viaţă ale omului.
Soluţionarea unor situaţii-problemă referitoare la starea mediilor de viaţă ale omului.
■ Enumeră cîteva condiţii necesare pentru viaţa omului. Habitat – spaţiul vital (al
oamenilor, animalelor, plan-
■ Aminteşte-ţi noţiunea mediu de viaţă şi prezintă cîteva telor) împreună cu mediul
exemple de medii de viaţă. de viaţă înconjurător, care
oferă anumite condiţii de
existenţă.
E d u c a ţ i E d e s p r e m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Mediu de viaţă antropi
zat – ambianţă naturală
Omul trăieşte şi activează în anumite condiţii, care for- (habitat) a unui organism
mează mediul său de viaţă numit şi habitat. Pe planeta noastră viu, modificată esenţial de
există o mare diversitate de medii de viaţă pentru om. Acestea pot fi om în funcţie de necesită-
divizate în două categorii mari – naturale şi antropizate (fig. 1). ţile sale.
Identifică tipurile de medii de viaţă ale omului, analizînd  Fig. 1

Tipurile de medii de viaţă
schema din figura 1. Descrie tipurile de medii de viaţă naturale. ale omului
MEDII DE VIAŢĂ ALE OMULUI

MEDII NATURALE MEDII ANTROPIZATE
TERESTRU RURAL
ACVATIC
SUBTERAN URBAN
33
Cele mai importante condiţii de viaţă pentru om sînt:

AFLĂ MAI MULT
a) Sursele de existenţă. Importanţă primară pentru existenţa
Oamenii au început valori- omului au aerul, apa şi hrana, precum şi diferite produ-
ficarea mediului subteran
din cele mai vechi timpuri. se naturale pe care le foloseşte în activitatea sa (lemn,
Grotele şi peşterile au fost materiale de construcţie ş.a.). Omul îşi dobîndeşte sur-
printre primele adăpos- sele de existenţă din natură (acestea fiind numite resurse
turi subterane. Ulterior au naturale) sau şi le creează prin munca sa.
apărut numeroase aşezări b) Condiţiile termice. regiunile cu temperaturi ale aerului ce
umane subterane, care
în prezent sînt celebre variază între +30 şi –15°C oferă condiţii mai confortabile
monumente istorice. De de viaţă. În regiunile unde se depăşesc aceste limite gra-
exemplu, oraşele-peşte- dul de populare este mai redus.
ră Petra (Iordania) (fig. 2), c) Condiţiile de relief. odată cu creşterea altitudinii scade
Cappadocia (Turcia), Man- presiunea atmosferică şi se modifică compoziţia aerului,
gup-Kale, Bakla din Crime-
ea (Ucraina) sînt incluse în de aceea omul necesită o adaptare specială la astfel de con-
lista patrimoniului cultural diţii. Prin urmare, cu cît creşte altitudinea unor teritorii,
mondial. cu atît, de regulă, se micşorează gradul de populare.
d) Alte condiţii: calitatea resurselor de apă şi de sol, condiţiile
de trai şi cele de muncă etc.
Specia umană, de la apariţia sa, este parte a mediului natu-
ral care a generat-o. Ca rezultat al unei evoluţii îndelungate,
omul s-a adaptat la diverse medii de viaţă (habitate) naturale,
preferîndu-le pe cele cu condiţii mai prielnice. El populează
preponderent mediul natural terestru, adică al uscatului Terrei.
Însă sporadic activează, iar în unele cazuri chiar trăieşte şi în
mediul acvatic (în locuinţe suspendate pe piloni) şi cel subteran
(în peşteri, galerii subterane).
De la apariţia speciei umane pînă la începutul practicării
agriculturii, omul a fost culegător (de fructe, rădăcini şi de alte
produse naturale), vînător şi pescar. Drept adăpost îi serveau
iniţial pădurile, grotele, peşterile şi alte spaţii naturale. Astfel, o
perioadă îndelungată de timp, strămoşii noştri au trăit în armo-
nie cu natura.
Aminteşte-ţi, din cele studiate la istorie şi geografie, ce feno-
mene naturale şi sociale prezentau pericol pentru societatea
Fig. 2  umană în perioada preistorică.
Intrarea în oraşul subteran Petra
În acelaşi timp, omul era dependent de capriciile naturii,
Oraşul a apărut în Antichitate.
Astăzi este un celebru sit existenţa sa fiind supusă unor riscuri de provenienţă naturală
arheologic datorită templelor sau cauzate de semenii săi. Pentru a-şi crea un habitat mai sigur,
săpate direct în stîncă, cel mai omul avea nevoie de adăpost, surse permanente de apă şi hrană
cunoscut avînd o înălțime de etc. De aceea el a purces la modificarea mediului natural, în
42 m. În anul 1985, Petra a fost
inclusă în lista patrimoniului funcţie de anumite necesităţi ale comunităţilor umane. Aşa au
cultural mondial şi luată sub apărut mediile de viaţă antropizate, mai întîi cel rural (fig. 3, b),
protecţie. apoi cel urban.
34
Clasele 5•7
a b
Valorificarea mediului subteran  Fig. 3. Exemple de medii

de viaţă ale omului:
Odată cu popularea unor grote şi peşteri (fig. 3, a), în mediul
a. Peşterile Cappadocia
subteran au fost amenajate sau construite mausolee, temniţe,
tuneluri (folosite în scop militar, de protecţie civilă, de trans- Aceste peşteri erau locuite din
secolul III d.Hr. Ulterior au fost
port), buncăre (folosite ca adăpost în cazul unui atac armat), amenajate inclusiv cu spaţii
metrouri, centrale electrice, muzee, depozite, fabrici (de exemplu, adiacente. Astăzi peşterile luate
hrubele şi fabricile de vinuri din ţara noastră de la Cricova, sub protecţie sînt vizitate de
Mileştii Mici şi Brăneşti), magazine, hoteluri etc. turişti din toată lumea.
b. Casă de locuit tradiţională
din mediul rural (Muzeul
Satului, Bucureşti, România)
Organizaţi, împreună cu profesorul, o excursie prin
localitate, care vă va ajuta să observaţi mediul de viaţă (habitatul)
al omului. Identificaţi tipurile mediilor de viaţă şi clasificaţi-le pe
categorii (fig. 1). Constataţi starea în care se află acestea.
Realizaţi un poster, sub coordonarea profesorului, cu

titlul: „Ce trebuie să întreprindem pentru a îmbunătăţi mediul
de viaţă din localitatea noastră”.
Relatează, prin exemple, cum influenţează diferite condiţii ale mediului de viaţă natural
asupra dezvoltării societăţii umane.
Dedu factorii mediului de viaţă care au determinat întemeierea localităţii tale anume în acest
loc. Care sînt avantajele şi dezavantajele mediului de viaţă (habitatului) din localitate?
Propune două activităţi de îmbunătăţire a mediului de viaţă al omului, care trebuie rea-
lizate în localitatea ta.
35
11
Tema
diversitatea mediilor naturale

Natura pictează pentru noi, zi de zi, imagini de o desă
vîrşită frumuseţe.
John Ruskin
c ompetenţe
Diferenţierea mediilor naturale de viaţă.
Argumentarea factorilor de diferenţiere a mediilor naturale de viaţă.
Proiectarea unor măsuri de protecţie a mediului natural de viaţă.
DICŢIONAR ECOLOGIC
Zonalitate latitudinală –
E v o c a r e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
dispunerea pe latitudine, ■ Enumeră zonele climatice pe care le cunoşti.

în fîşii paralele de la Ecuator ■ Relatează cîteva exemple de adaptări ale vegetaţiei la con-
spre poli, a elementelor diţiile climatice.
climatice, a lumii organice
şi a solurilor, datorită
formei, dimensiunilor
şi mişcărilor Terrei.
E d u c a ţ i E d e s p r e m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Mediul natural în care trăieşte şi activează omul este

variat, fiind determinat, în primul rînd, de diferenţierea climei.
5 iunie Clima, la rîndul său, depinde de trei factori principali:
Ziua Mondială a Mediului a) Distribuţia cantităţii de radiaţie solară, care are un carac-
ter zonal. Această legitate naturală este numită zonalita-
te latitudinală şi este una dintre caracteristicile de bază
ale naturii Terrei. Astfel, cantitatea de căldură primită de
suprafaţa terestră se micşorează de la Ecuator spre poli şi
se dispune în benzi paralele, numite zone climatice.
Este celebrată în peste b) Alternanţa continentelor şi a bazinelor oceanice provoacă
100 de ţări ale lumii.
unele modificări ale repartiţiei zonale a cantităţii de căl-
La prima întrunire
mondială în domeniul dură şi de umezeală.
mediului – 5 iunie 1972, c) Relieful, prin altitudinea teritoriului şi desfăşurarea for-
Stockholm (Suedia) – se melor sale, contribuie la modificarea cantităţii de căldură
menţiona: „...omul are
dreptul la condiţii de viaţă
şi a celei de precipitaţii atmosferice recepţionate de supra-
satisfăcătoare într-un mediu faţa terestră.
al cărei calitate să-i permită Denumirea mediilor naturale este redată de specificul învelişu-
să trăiască în bunăstare şi lui vegetal. Vegetaţia este componenta naturală cea mai sensibilă la
demnitate. Totodată, are condiţiile de mediu. Ea reflectă impactul climei, al reliefului, roci-
obligaţia de a proteja şi
îmbunătăţi mediul pentru lor, apelor şi al solului, fiind un indicator al interacţiunii acestor
generaţiile viitoare”. componente. La rîndul său, vegetaţia oferă hrană şi adăpost pentru
faună şi influenţează activitatea umană, în special agricultura.
36
Clasele 5•7
Prin urmare, mediile naturale sînt divizate în trei zone termice: Deşerturi polare (arctice)
caldă, moderată (temperată) şi rece. Fiecare zonă termică include Tundră
anumite tipuri de medii, în funcţie de specificul vegetaţiei (fig. 1). Păduri de conifere (taiga)
Păduri mixte şi de foioase
1. Determină mediile naturale, analizînd harta din figura 1. Stepe şi silvostepe
2. Identifică mediile naturale care au o desfăşurare zonală
Păduri şi arbuşti permanent
verzi, cu frunze tari
şi cele care nu se dispun zonal. Semideşerturi şi deşerturi
Savane, păduri-galerii
Păduri ecuatoriale şi tropicale
E d u c a ţ i e î n m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . umede
Medii montane cu etajare
Caracterizează mediul natural de viaţă din localitatea verticală
Gheţari
ta, în baza algoritmului propus de profesor.
 Fig. 1
E d u c a ţ i e p e n t r u m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Mediile naturale pe glob
Organizaţi, împreună cu profesorul, o masă rotundă

pe tema: „Măsuri de protecţie a mediului natural din localitatea
noastră”.
Relatează, prin exemple, ce factori determină diferenţierea mediilor naturale de viaţă
pe Terra.
Clasifică mediile naturale reprezentate pe harta din figura 1 în două categorii: a) mai favora-
bile pentru viaţa omului; b) mai puţin favorabile pentru viaţa omului. Argumentează opinia.
Proiectează două activităţi de protecţie a mediului de viaţă al omului la care intenţionezi
să participi personal.
37
12
Tema
Mediul pădurilor ecuatoriale

şi tropicale umede
Pădurile sînt plămînii Pămîntului.
c ompetenţe
Identificarea caracteristicilor mediilor de viaţă din zona caldă.
Argumentarea interacţiunii dintre componentele naturii şi societatea umană în medi-
ile din zona caldă.
Proiectarea unor măsuri de protecţie a mediilor naturale din zona caldă.
junglă – (în hindi djanga- ■ Identifică mediul pădurilor ecuatoriale şi tropicale umede,
le – pădure, desiş) pădure analizînd harta din figura 1 (pag. 37).
deasă în regiunile calde şi
umede, aflată, de obicei, ■ Relatează cîteva adaptări ale plantelor şi animalelor la con-
pe un sol mlăştinos. diţiile din pădurile ecuatoriale şi la cele din deşerturile
tropicale.
Mediile naturale din zona caldă

Fig. 1  Zona caldă cuprinde teritoriul situat la sud şi la nord de Ecua-
Jaguarul, mamifer din subfamilia tor pînă la latitudinile de 30–35ºC. Această zonă primeşte cea mai
felinelor adaptat la viaţa de junglă mare cantitate de energie solară, datorită unghiului de incidenţă
a Americii de Sud şi Centrale mare al razelor solare pe tot parcursul anului. Ca rezultat, tempe-
Datorită coloritului de camuflare ratura medie a aerului are doar valori pozitive. Pe cînd cantitatea
perfect, jaguarul se ascunde cu
iscusinţă printre vegetaţie, de anuală de precipitaţii atmosferice diferă semnificativ – de la
unde îşi atacă prada (mamifere, circa 3 000–5 000 mm în zona climatică ecuatorială pînă la circa
păsări) prin surprindere. 100 mm în deşerturile tropicale. În cadrul acestei zone se deli-
mitează cîteva tipuri principale de medii naturale.
Mediul pădurilor ecuatoriale
şi cel al pădurilor tropicale umede
Aceste tipuri de păduri se caracterizează prin climă caldă şi
foarte umedă anul întreg. Ele au o floră variată, cu specii care
vegetează tot timpul anului. Plantele cresc abundent şi sînt dis-
puse în cîteva etaje: arbori înalţi de 20–40 m (palmieri, ficuşi
etc.), arbori mai scunzi, arbuşti ş.a. Plantele luptă permanent
pentru lumină, cele mai înalte acoperind cu coroana lor pădurea
şi umbrind etajele inferioare. Aceste păduri sînt numite junglă.
Fauna este la fel de bogată şi variată, animalele adaptîndu-se la
condiţiile naturale specifice (fig. 1).
38
Clasele 5•7
Omul populează pădurile ecuatoriale şi pădurile tropicale

AFLĂ MAI MULT
umede de la apariţia sa, găsind aici condiţii naturale mai favo-
Unele populaţii din păduri-
rabile comparativ cu alte zone naturale. Astfel, primele ocupaţii le ecuatoriale ale Africii (de
ale omului au fost culesul fructelor, frunzelor şi al rădăcinilor, exemplu, pigmeii), din bazi-
vînatul şi pescuitul. Drept „cămin” le serveau desişurile pădurii nul fluviului Amazon (Ame-
(inclusiv traiul pe copaci), apoi coliba, iar în anumite locuri grota rica de Sud) etc., trăiesc şi
astăzi în aşezări temporare,
şi peştera. Comunităţile de oameni erau în permanentă căutare practicînd vînatul şi culesul
de surse de existenţă şi migrau dintr-un loc în altul, avînd doar fructelor.
aşezări temporare. Mai tîrziu, oamenii au început să cultive unele
plante, devenind agricultori. Astfel, comunităţile de agricultori
erau „legate” de terenul pe care îl cultivau, iar aceasta a contribuit
la apariţia aşezărilor umane sedentare. Actualmente, activitatea
de bază a populaţiei din această zonă rămîne agricultura tradi-
ţională, în special cultura plantelor. În aceste medii, aşezările
umane sînt reprezentate preponderent de cele rurale.
Explică de ce aşezările rurale sînt caracteristice mediului
pădurilor ecuatoriale şi celui al pădurilor tropicale umede.
Oamenii s-au adaptat la condiţiile naturale specifice, avînd
locuinţe rurale foarte simple. Locuinţele tradiţionale (fig. 2) sînt
cele cu caracter temporar:
• paravanul făcut din material vegetal;
• coliba-stup – dintr-un schelet din crengi împletite şi aco-
perite cu lut sau argilă;
• locuinţele palafitice – construite, de regulă, din material  Fig. 2
Peisaj de pădure ecuatorială
vegetal, pe pari de lemn şi suspendate la o anumită înălţi- cu secvenţe de aşezări umane:
me deasupra apei sau chiar a solului; a. colibă-stup; b. locuinţe
• adăposturile naturale – grote, scorburi în copaci, nişe. palafitice (suspendate)
a b
39
Problemele valorificării
antropice a mediului
Impactul omului asupra naturii aces-
tei zone este relativ redus, comparativ cu
alte zone naturale, deoarece se practică
metodele agricole rudimentare. Totuşi, şi
în această situaţie, omul creează proble-
me mediului natural. Cea mai gravă este
incendierea pădurii, în scopul obţinerii
terenurilor agricole (fig. 3). După arde-
rea pădurii pe o parcelă, terenul eliberat
este cultivat 1-6 ani, timp în care solul
Fig. 3  îşi epuizează rapid fertilitatea. Ca rezultat, terenul este părăsit
Pădure tropicală distrusă în şi se arde pădurea pe următoarea parcelă.
urma incendierii de către om În ultimele decenii a luat amploare defrişarea pădurilor ecu-
atoriale şi a celor tropicale umede, în scopul obţinerii lemnului.
Se taie în special arborii speciilor mai preţioase. Pădurile sînt
nimicite şi în vederea eliberării terenurilor pentru aşezările uma-
ne, căile de transport ş.a. Aceste acţiuni au consecinţe grave
AFLĂ MAI MULT pentru soluri, generînd o eroziune intensă. Prejudicierea naturii
În pădurile ecuatoriale şi în în această zonă este cauzată şi de vînatul excesiv, de colectarea
cele tropicale umede cresc unor specii de animale exotice pentru a fi ulterior comercializate,
multiple plante care oferă
produse utilizate în alimen-
de explorarea unor zăcăminte naturale etc.
taţia omului: palmierul-de-
ulei, palmierul-de-cocos,
bananierul, arborele-de-ca- E d u c a ţ i e î n m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
cao, arborele-de-cafea ş.a. Montaţi o scenetă, sub coordonarea profesorului, pe
Arborele-negru (abanos) şi tema: „O zi în pădurea ecuatorială umedă”. Utilizaţi situaţii pro-
mahonul au lemn preţios,
iar produsele arborelui- blematice de ordin ecologic ale populaţiei din zona respectivă.
de-camfor se utilizează în
medicină.
Organizaţi o dezbatere pe tema: „De ce cetăţenii Repu-

blicii Moldova ar trebui să se îngrijoreze de prejudicierea natu-
rii din zona caldă?” Propuneţi măsuri de protecţie a naturii în
mediul pădurilor ecuatoriale şi cel al pădurilor tropicale umede.
1. Explică de ce pădurile ecuatoriale au flora şi fauna foarte bogate şi variate.
2. Numeşte cîteva specii de animale reprezentative pentru pădurile ecuatoriale şi cele
tropicale umede şi unele particularităţi de adaptare a lor la mediul în care trăiesc.
Argumentează, prin exemple, două modalităţi de adaptare a aşezărilor umane la condi-
ţiile naturale ale mediului pădurilor ecuatoriale şi cel al pădurilor tropicale umede.
Scrie un text în care să proiectezi unele căi de protecţie a mediilor de viaţă din pădurile
ecuatoriale şi tropicale umede.
40
Clasele 5•7
13
Tema
Mediul savanelor
Mulţi stau orbi şi surzi în marele templu al naturii.
Sir John Lubbock
c ompetenţe
Identificarea caracteristicilor mediului de viaţă din savană.
Argumentarea interacţiunii dintre componentele naturii şi societatea umană în
mediul de savană.
Proiectarea unor măsuri de protecţie a mediului de viaţă din savană.
E v o c a r e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
■ Identifică desfăşurarea pe glob a mediului de savană, anali

zînd harta din figura 1 (pag. 37).
■ Recunoaşte speciile de plante şi de animale din mediul de
savană, prezentate în figura 1 (pag. 42).
Savana este o zonă naturală cu vegetaţie reprezenta-

17 iunie
tă de un covor ierbos bogat, cu arbori şi arbuşti dispersaţi. Ea
Ziua Mondială pentru
se formează în condiţii de climă tropicală, cu alternarea a două Combaterea Deşertificării
anotimpuri – unul umed şi altul uscat. În sezonul umed, cad ploi şi a Secetei
abundente, determinate de masele de aer ecuatorial. Rîurile şi
lacurile abundă în apă, vegetaţia înverzeşte, iar animalele au hrană
bogată. Pe cînd în sezonul uscat, ploi nu cad săptămîni sau luni în
şir, sub impactul maselor de aer tropical. Plantele ierboase se usu-
că, iar majoritatea speciilor de arbori şi arbuşti îşi pierd frunzele.
Animalele duc lipsă de hrană şi, în special, de apă, fiind nevoite
să migreze disperate în căutarea acestora.
Utilizînd informaţia cunoscută de la orele de Geografie, În această zi, Convenţia
Biologie şi din alte surse, dă exemple de adaptări ale plantelor Naţiunilor Unite pentru
Combaterea Deşertificării
şi animalelor la viaţa din savană. îşi propune drept scop
Savana oferă condiţii naturale relativ favorabile pentru viaţa sensibilizarea publicului
şi activitatea omului. Clima este caldă, fauna de erbivore (fig. 1) – privind afectarea gravă
bogată, solurile sînt bune pentru cultivare, iar covorul ierbos a biodiversităţii.
Anual, la marcarea acestei
serveşte ca bază furajeră pentru animalele domestice. În acelaşi date, se formulează un
timp, în savană există şi unii factori restrictivi pentru om. Dintre generic al activităţilor (de
aceştia, cel mai grav este deficitul de apă în sezonul uscat. De exemplu, „Consolidarea
aceea pentru cultura plantelor sînt necesare irigaţiile, iar pentru solurilor îmbunătăţeşte
creşterea animalelor – migraţia dintr-un loc în altul în căutarea viaţa peste tot”).
unor surse de apă şi a păşunilor. De asemenea, savana oferă omu-
41
b c
Fig. 1  lui mai puţin adăpost comparativ cu pădurea; solurile cultivate

Peisaj de savană africană cu degradează rapid; se resimte insuficienţa lemnului de foc; mari
secvenţe ale speciilor de animale
erbivore tipice: a. girafă; b. zebră; pagube provoacă incendiile din sezonul uscat. Activitatea prin-
c. elefantul-african cipală a locuitorilor savanei rămîne păşunatul animalelor, înde-
osebi al bovinelor şi caprinelor. Aşezările umane tradiţionale sînt
AFLĂ MAI MULT mici, deseori au caracter temporar, însoţind migraţia turmelor de
Deşertificarea savanei se pro- animale (fig. 3). Locuinţele tipice sînt coliba-stup şi cortul.
duce cel mai intens în zona
Sahel din Africa, situată între Problemele valorificării antropice a mediului de savană
deşertul Sahara şi zona de Savana are o natură vulnerabilă, de aceea valorificarea ei nera-
savană (fig. 2). Însuşi cuvîntul ţională poate genera mari probleme. În multe cazuri, pentru culti-
sāhil în limba arabă înseam-
nă „margine”, adică graniţa varea terenurilor, vegetaţia din savană este arsă, iar puţinii arbori
deşertului. Aceasta se desfă- şi arbuşti sînt tăiaţi pentru lemn de foc. Pagube mari provoacă
şoară zonal pe o suprafaţă de învelişului vegetal şi solurilor păşunatul excesiv, iar faunei – vîna
circa 3 milioane km2, avînd o
lungime de 3 900 km, de la tul excesiv. Toate aceste acţiuni contribuie la deşertificarea sava-
ţărmul Oceanului Atlantic şi nei – înaintarea deşertului asupra zonei de savană.
pînă la Marea Roşie. Vegetaţia Un rol important în protecţia naturii din această zonă revine
este foarte săracă, iar ocu- creării ariilor naturale protejate. Au fost fondate parcuri naţio-
paţia de bază a populaţiei
este păstoritul seminomad.
În pofida unor măsuri luate,
deşertul a înaintat spre sud
în ultima jumătate de secol
cu circa 100 km. În această
perioadă, foametea cauzată
de secetă a ucis peste 1 mi-
lion de oameni, iar peste
50 de milioane suferă de
malnutriţie.
Fig. 2 
Peisaj din zona Sahel (Africa)
42
Clasele 5•7
nale, rezervaţii naturale ş.a., în care este limitat impactul negativ  Fig. 3
al activităţii umane asupra naturii. Aşezare kraal în savana africană
AFLĂ MAI MULT
1. Selectează din surse suplimentare informaţii despre La comunităţile de păstori
zona Sahel din Africa. din savana africană au o
2. Imaginează-ţi că locuieşti în zona de savană. Realizea- răspîndire largă aşezările
numite kraal (fig. 3). Coli-
ză, împreună cu colegii, o listă a măsurilor pentru stoparea bele sînt dispuse în formă
înaintării deşertului asupra savanei în zona Sahel. de cerc, avînd în mijloc ţar-
cul destinat animalelor do-
E d u c a ţ i e p e n t r u m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . mestice, pentru a le proteja
de animale răpitoare – lei,
Scrie un text cu titlul: „Scrisoare-testament a ultimu- gheparzi ş.a.
lui locuitor al savanei din zona Sahel a Africii”.
Completează pe caiet grila „Savana”. 1 S
1) Zonă de semideşert din Africa, situată între deşer-
tul Sahara şi savană. 2 A
2) Specie de arbori cu tulpini groase, tipică savanei. 3 V
3) Animale domestice crescute frecvent în savană. 4 A
4) Continentul cu cel mai extins areal de savană. 5 N
5) Animale sălbatice erbivore, cele mai răspîndite în 6 A
savană.
6) Aşezare rurală circulară din colibe-stup, caracteristică savanei africane.
1. Argumentează 2 modalităţi de adaptare a lumii vegetale şi a celei animale la mediul
de savană.
2. Cu ce situaţii dificile se confruntă omul în mediul de savană?
Propune 2 măsuri de soluţionare a problemei deficitului de apă şi hrană în savana africană.
43
14
Tema
Mediul deşerturilor tropicale

Nu-i lung pustiul, dacă are un sfîrşit.
Saádi
c ompetenţe
Identificarea caracteristicilor mediului de viaţă din deşerturile tropicale.
mediul deşerturilor tropicale.
Proiectarea unor măsuri de protecţie a mediului de viaţă din deşerturile tropicale.
DICŢIONAR ECOLOGIC
Desalinizare a apei – pro-
E v o c a r e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
ces de reducere a concen- ■ Identifică desfăşurarea pe glob a mediului deşerturilor tro-

traţiei sărurilor din apa săra- picale, analizînd harta din figura 1 (pag. 37).
tă (a mărilor şi oceanelor, a ■ Relatează exemple de adaptare a lumii organice la mediul
lacurilor sau apelor subtera- deşerturilor tropicale.
ne), în scopul obţinerii apei
potabile.
Oază – loc acoperit cu
vegetație într-un deşert,
datorită existenței unei Principala caracteristică a mediului deşertului tropi-

surse de apă (rîu, lac sau cal este uscăciunea şi deficitul de apă. Precipitaţiile atmosferice
apă subterană). sînt extrem de rare, din cauza presiunii atmosferice înalte şi a
mişcării descendente a aerului, care nu contribuie la formarea
norilor şi la condensarea vaporilor de apă în aerul atmosferic.
Anual cad în medie 50–200 mm de precipitaţii, însă pot fi ani
Fig. 1  în şir fără ploi. Pe cînd cantitatea de căldură recepţionată este
Şopîrla-cu-guler – reptilă perfect foarte mare şi determină o capacitate de evaporare a apei care
adaptată la viaţa în deşert depăşeşte de zeci de ori precipitaţiile atmosferice.
Pentru a-şi satisface necesarul În deşert, insolaţia este foarte puternică, iar temperatura
de apă, această reptilă absoarbe
aerului ziua depăşeşte deseori 35–40ºC. Noaptea însă are loc o
umezeala din nisip cu ajutorul
unor solzi speciali de pe răcire bruscă a aerului, amplitudinea termică diurnă fiind în jur
corp, care funcţionează după de 20°C, iar la soare – de 40–50°C. În aceste condiţii climatice,
principiul „seringii medicale”. rezistă puţine specii de plante şi animale. Vegetaţia s-a adaptat
în diverse moduri:
• lipsa frunzelor sau transformarea acestora în
spini – pentru a reduce evaporaţia apei;
• frunze şi tulpini cărnoase, suculente (de exem-
plu, la cactuşi), pentru a face rezerve de apă;
• rădăcini foarte lungi – pentru a ajunge la apele
subterane;
• perioadă de vegetaţie foarte scurtă, caracte-
ristică speciilor efemere, care cresc în perioada
mai puţin toridă de iarnă–primăvară.
44
Clasele 5•7
Vegetaţia deşerturilor este foarte săracă, iar pe suprafeţe

AFLĂ MAI MULT
mari lipseşte complet (fig. 2). Animalele, de asemenea, se adap-
tează la mediul deşertului: au, de regulă, talie scundă şi înveliş • Deşertul Sahara datează
pilos bogat, creşte vîscozitatea sîngelui, se reduce transpiraţia, de aproape 3 milioane de
ani.
unele specii au o perioadă de repaus etc. (fig. 1). În largul nisipu- • Din cauza vîntului care îşi
rilor neospitaliere, drept locuri de adăpostire servesc vizuinile, schimbă direcţia, formele
galeriile subterane, locurile mai umbrite. de relief din Sahara suferă
Adevărate insule de viaţă în deşerturi reprezintă oazele (fig. 3) schimbări destul de des, de
aceea prin acest deşert este
şi văile unor rîuri bogate în apă. foarte uşor să te rătăceşti.
Deşerturile tropicale sînt foarte slab populate, întrucît nu • În Sahara în timpul zilei
oferă un mediu favorabil pentru traiul şi activitatea omului. s-au înregistrat temperaturi
de 72°C la suprafața nisipu-
Factorul restrictiv principal în acest sens este deficitul de apă. lui, care au coborît apoi în
De aceea cultivarea plantelor poate fi practicată doar în oaze timpul nopții la 0°C.
şi în văile unor rîuri care traversează deşerturile şi oferă apă
pentru irigaţii. Activitatea tipică pentru locuitorii deşerturilor
rămîne păşunatul animalelor. Modul de viaţă al păstorilor este
seminomad – ei se deplasează cu turmele de animale în căutarea
unor surse de apă şi a păşunilor. Unele regiuni ale deşertului au
resurse bogate de substanţe minerale utile (petrol, gaze naturale,
minereuri etc.), care sînt tot mai frecvent extrase.
Problemele valorificării antropice a mediului
Natura deşerturilor este foarte vulnerabilă la activitatea omu-
lui. Învelişul vegetal şi de sol este distrus prin păşunatul excesiv,
îndeosebi al caprinelor. În mediul rural se resimte insuficienţa
lemnului de foc, de aceea puţinii arbori şi arbuşti sînt tăiaţi. Iri-
gaţiile provoacă pagube solurilor, prin salinizare. Problema cea
mai gravă – deficitul de apă potabilă – este soluţionată prin săpa-
rea fîntînilor, construcţia apeductelor, iar în unele cazuri prin Fig. 2 
desalinizarea apei mărilor şi oceanelor. Ulterior, aceasta este deşerturi tropicale în Africa:
utilizată în consumul populaţiei, pentru irigaţii, industrie etc. a. Namib; b. sahara
a b
45
Fig. 3 
Oază într-un peisaj de deşert
AFLĂ MAI MULT

Animalele, pentru a putea
supraviețui în condițiile de-
ficitului de apă din deșer
turi, s-au adaptat unui anu-
mit mod de viaţă:
• Cămila, pentru a-și face
rezerve cît mai mari de apă,
atunci cînd bea, își depozi-
tează o parte din apă direct În regiunile deşertului, unde se extrag substanţe minerale utile,
în eritrocitele sîngelui; de are loc poluarea mediului cu deşeuri şi substanţe nocive. În
unde, mai apoi, apa este scopul protecţiei naturii, în deşerturile tropicale au fost create
repartizată cu economie la
toate celulele organismului parcuri naţionale şi alte arii naturale protejate.
prin circulația sangvină;
• Antilopa Adda, care tră Numeşte cîteva specii de plante şi animale ale deşerturilor
iește în deşertul Sahara, tropicale care – consideri – trebuie luate sub protecţie.
primește toată apa nece-
sară organismului din hra-
na vegetală consumată,
de aceea ea nu are nevoie
niciodată să-și potolească

Organizaţi, în grup, un asalt de idei cu titlul: „Acţiuni
setea prin adăpare; ce trebuie întreprinse pentru îmbunătăţirea mediului de viaţă
• Șobolanul-cangur (fig. 4) al locuitorilor din deşerturi”.
își păstrează rezervele de
apă din corp prin consu-
marea fecalelor proprii,
acestea conținînd și o anu-
mită cantitate de apă – atît Realizează, împreună cu colegii, un poster pe tema:

de prețioasă în condițiile „Viaţa omului în mediul deşerturilor tropicale”.
unui deficit enorm al apei
în deşert. EVALUAREA COMPETENŢELOR
Numeşte principala cauză care determină formarea deşer
turilor tropicale anume în limitele tropicelor.
Prezintă două modalităţi de adaptare a activităţii omului
la mediul deşerturilor tropicale.
1. Propune două măsuri de soluţionare a problemei defici-
tului de apă în deşerturile tropicale.
2. Scrie un eseu despre extinderea deşerturilor pe Terra
ca urmare a activităţii omului, pornind de la cugetarea
scriitorului şi cercetătorului american Isaac Asimov: „Cînd
Fig. 4  urmaşii noştri vor vedea deşertul în care am transformat
Șobolanul-cangur Pămîntul, ce scuză vor găsi pentru noi?”
46
Clasele 5•7
15
Tema
Mediul de stepă şi silvostepă

Acest mediu este profund umanizat, încît de multe ori
nu-ţi mai dai seama dacă el mai este natural.
Demangeot, 1987
c ompetenţe
Identificarea caracteristicilor mediilor de viaţă din zona temperată.
mediul de stepă şi silvostepă.
Proiectarea unor măsuri de protecţie a mediului de stepă şi silvostepă.
E v o c a r e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
■ Identifică spaţiul desfăşurării zonei de stepă şi silvostepă,

analizînd harta din figura 1 (pag. 37).
■ Comentează conţinutul citatului-motto la temă.
Mediile naturale din zona temperată

Zona termică temperată cuprinde teritoriul de tranziţie, situat
între zona caldă şi cea rece. Avînd caracter zonal, ea se desfăşoară
în două benzi: una în emisfera de nord şi alta în emisfera de sud. 21 iunie
Temperatura medie anuală a aerului variază între –5 şi 15°C. Can- Ziua Internaţională
titatea anuală de precipitaţii atmosferice diferă semnificativ – de a Dunării
la circa 2 000–3 000 mm în unele sectoare de litoral oceanic pînă
la circa 200 mm în regiunile aride. O trăsătură distinctă a zonei
temperate este succesiunea a patru anotimpuri. În cadrul acestei
zone se delimitează cîteva tipuri principale de medii naturale.
Mediul de stepă şi silvostepă A fost marcată pentru
Stepa reprezintă o zonă ce are condiții climatice semiaride, în prima dată în anul 1994,
care cad aproximativ 400–500 mm de precipitaţii pe an. Ampli- la inițiativa Comisiei inter-
naţionale pentru protecţia
tudinea termică anuală este foarte mare, de 25–45°C. Deficitul fluviului Dunărea.
de umiditate condiţionează o reţea a apelor de suprafaţă săracă, Obiectivul principal al
iar multe rîuri seacă în perioada caldă a anului. În aceste condiţii manifestărilor este de a
naturale creşte doar flora ierboasă joasă (în special graminee, implica cetăţenii ţărilor
plante cu rizomi, care se dezvoltă rapid după ce apar condiții dunărene în multiple
favorabile) şi unii arbuşti rezistenţi la secetă. Fauna este dominată activităţi independente
sau comune, desfăşurate
de rozătoare şi erbivore. Solul caracteristic stepelor este cernozio-
pe plan local, naţional
mul, cu o fertilitate ridicată şi cel mai înalt conţinut de humus, de şi regional.
aceea are culoare neagră. Plantele şi animalele de stepă sînt adap-
47
tate la condiţiile naturale asemănătoare celor de savană (fig. 1). La

AFLĂ MAI MULT
acestea se adaugă, pentru stepa din emisfera nordică, adaptarea
Exterminarea animalelor la sezonul rece de iarnă, care în unele regiuni este foarte aspru.
de stepă, deseori lipsită de Respectiv, plantele şi unele specii de animale (reptilele, unele
scrupule, a generat con-
secinţe nefaste atît pentru rozătoare) sînt în repaus, iar alte specii de animale migrează în
natură, cît şi pentru socie- regiunile mai calde (păsările), se acoperă cu blană, îşi fac rezerve
tatea umană. Astfel, masa- de hrană în vizuini şi galerii subterane etc.
crarea erbivorelor (antilopa, La graniţa stepei cu regiunile mai umede, apar mai frecvent
bourul, bizonul, calul sălbatic
etc.) şi a carnivorelor (lupul, pădurile, care se intercalează cu flora ierboasă, creînd mediul
rîsul, coiotul, vulpea ş.a.), pe de silvostepă. Aceasta formează o fîşie continuă în Eurasia şi în
lîngă dauna directă, a dus la America de Nord. În silvostepă, cantitatea de precipitaţii creşte,
înmulţirea excesivă a roză- iar cea de căldură se micşorează. Prin urmare, nu se mai resimte
toarelor (popîndăul, şoarece-
le, şobolanul). Drept rezultat, deficitul de apă, iar mediul este favorabil atît lumii organice, cît
în prezent rozătoarele dis- şi activităţii umane. În zona de silvostepă se încadrează şi partea
trug circa 20% din recolta de nord şi cea centrală ale teritoriului Republicii Moldova.
de cereale, răspîndesc boli, Stepa şi silvostepa oferă un mediu relativ favorabil pentru traiul
invadează localităţile etc.
Un rol important în reglarea
şi activitatea omului, de aceea sînt populate din cele mai vechi
densităţii rozătoarelor le apar- timpuri. Atractivitatea stepelor a fost determinată de prezenţa
ţine animalelor răpitoare. surselor de existenţă: fauna bogată de animale erbivore, pajiştile de
De exemplu, o bufniţă vî- stepă bune de păşunat, solurile foarte fertile. În acelaşi timp, există
nează circa 20 de şoareci şi unii factori restrictivi pentru activitatea umană, principalul fiind
într-o noapte, iar o vulpe –
pînă la 1 000 de rozătoare deficitul de apă. Ultimele două secole au marcat stepele de pe toate
pe an. continentele printr-un proces amplu de desţelenire. Ca rezultat,
cea mai mare parte a acestei zone a fost transformată în „grînarul
lumii”, fiind cultivate cereale. Pe arii extinse de stepă activitatea
Fig. 1  principală a locuitorilor rămîne păşunatul animalelor.
Peisaj de stepă cu secvenţe
de specii de animale tipice: Aşezările umane tipice stepei sînt cele rurale. În trecut, locu-
a. popîndău; b. lăcustă-cu-aripi- inţele tradiţionale erau corturile păstorilor nomazi şi bordeiele
azurii; c. viperă-de-stepă agricultorilor sedentari (care lucrau pămîntul). Bordeiul reflectă
b c
48
Clasele 5•7
modul de adaptare a oamenilor la condiţiile naturale specifice ste-

pei. Ulterior au apărut casele obişnuite, făcute din nuiele împletite
şi unse cu lut. Populaţia mai înstărită construia case din cărămidă
arsă sau din chirpici (lampaci), făcuţi din lut şi paie şi uscaţi la soare.
Valorificarea stepei de către om, îndeosebi în ultimul secol, s-a
produs printr-o intervenţie brutală şi devastatoare pentru natu-
ră. Activitatea neraţională a generat unele probleme, dintre care
cele mai grave sînt: desţelenirea (provoacă degradarea mediului
natural în ansamblu), păşunatul excesiv (contribuie la degradarea
învelişului vegetal şi al solurilor), vînatul excesiv (afectează fauna),  Fig. 2
incendiile (prejudiciază flora, fauna şi solurile), tăierea puţinilor Cămila sălbatică din stepele şi
arbori şi arbuşti pentru lemn de foc, poluarea mediului cu deşe- deşerturile Mongoliei – cel mai
uri, substanţe nocive, ape uzate etc. Aceste acţiuni iraţionale ale mare animal erbivor din Asia
omului, de rînd cu încălzirea globală a climei, conduc la deşer- Din cauza degradării stepei şi a
deşertificării provocate de om,
tificarea stepei – înaintarea deşertului asupra zonei de stepă. Ca ultimele cămile ce vieţuiesc în
rezultat, din stepă au dispărut multe specii de plante şi animale, condiţii de sălbăticie s-au mai
iar altele se află pe cale de dispariţie (fig. 2). Drept măsuri impor- păstrat doar pe unele teritorii
tante de protecţie a naturii din stepă se impun extinderea ariilor mici din Mongolia şi China.
naturale protejate, a fîşiilor forestiere de protecţie, a coridoare-
lor de migraţiune a animalelor sălbatice, reducerea poluării etc.
1. În cadrul unei aplicaţii pe teren, realizate în grup,

sub conducerea profesorului, evaluaţi starea componentelor
naturii într-un mediu de stepă/silvostepă din ţara noastră.
2. Stabiliţi consecinţele activităţii umane în acest mediu.
Realizează un poster pe tema: „Avantajele şi dezavan

tajele mediului de stepă şi silvostepă pentru societatea umană”.
Compară adaptările plantelor şi ale animalelor la mediul de stepă cu adaptările la mediul
de savană, completînd pe caiet tabelul după modelul de mai jos:
Mediul de stepă Mediul de savană
Deosebiri Asemănări Deosebiri
1. Enumeră cîteva modalităţi de adaptare a plantelor şi animalelor la mediul de stepă,
analizînd figura 1.
2. Relatează exemple de interacţiune între componentele naturii şi activitatea umană în
mediul de stepă.
Propune măsuri de protecţie a solurilor din mediul de stepă şi silvostepă.
49
16
Tema
Mediul pădurilor din zona temperată

Niciodată Natura nu ne înşală; totdeauna noi sîntem
aceia care ne înşelăm. Jean Jacques Rousseau
c ompetenţe
Descrierea caracteristicilor mediului pădurilor din zona temperată.
mediul pădurilor din zona temperată.
Proiectarea unor măsuri de protecţie a mediului pădurilor din zona temperată.
Taiga – pădure formată, în
special, din conifere, care
■ Identifică limitele mediului pădurilor din zona temperată,
acoperă o regiune mlăşti- analizînd harta din figura 1 (pag. 37).
noasă întinsă din Siberia ■ Enumeră cîteva specii de plante din pădurile de conifere
şi din partea europeană şi din cele de foioase.
a Rusiei.
E d u c a ţ i e d e s p r e m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Pădurile din zona temperată primesc o cantitate de

15 martie–15 aprilie precipitaţii atmosferice suficientă pentru a întreţine vegetaţia
Luna pădurii în Republica arboricolă – circa 600–2 000 mm pe an. Amplitudinea termică
Moldova anuală este foarte mare, iar anotimpul de iarnă durează cîteva
luni. Acest mediu cuprinde trei tipuri de păduri: de conifere,
mixte şi de foioase (fig. 1).
Pădurile de conifere ocupă fîşia nordică a zonei, cele de foioa-
se – fîşia sudică, iar cele mixte se află la mijlocul zonei. Pădurea
de conifere din Eurasia mai este numită taiga. Ea cuprinde ariile
extinse din partea interioară a continentului, cu o climă aspră,
Obiectivul principal al ac- ierni lungi şi geroase. Speciile de conifere (pinul, bradul, molidul
tivităţilor desfăşurate este ş.a.) s-au adaptat acestor condiţii prin prezenţa ácelor în loc de
promovarea unei atitudini frunze, care rămîn verzi de-a lungul întregului an. Solul îngheaţă
pozitive a oamenilor, în
special a tinerei generaţii, pînă la mari adîncimi, iar vara se dezgheaţă doar stratul super-
faţă de pădurile ţării. În ficial. Apa nu se poate infiltra la adîncime, ceea ce determină
acest scop se organizează apariţia terenurilor mlăştinoase, deasupra cărora mişună „nori”
discuţii despre probleme- de ţînţari. Animalele s-au adaptat la frigul de iarnă, avînd blana
le legate de flora şi fauna deasă şi un strat considerabil de grăsime (cerbul-nobil, elanul,
pădurii, acţiuni de forma- rîsul), multe specii hibernează (ursul-brun ş.a.), iar unele specii
re a deprinderilor de în-
grijire, ocrotire şi conser- de păsări migrează spre sud (cocorii, berzele, stîrcii ş.a.).
vare a bogăţiilor ei. Speciile de plante din pădurile de foioase (stejarul, fagul,
arţarul ş.a.) au frunze căzătoare în sezonul rece. Animalele s-au
50
Clasele 5•7
adaptat la succesiunea celor 4 anotimpuri, fiind mai active în

AFLĂ MAI MULT
perioada caldă, iar în cea rece hibernează, migrează, se refugiază
în galerii subterane etc. • Pădurile din zona tempe-
rată au atras omul prin adă-
Pădurile mixte se caracterizează printr-un amestec al florei postul oferit şi sursele de
şi faunei din pădurile de conifere şi din cele de foioase. existenţă prezente: lemnul,
fructele şi alte produse ve-
Enumeră cîteva specii de animale din pădurile de foioase getale, vînatul şi pescuitul
din ţara noastră şi unele adaptări ale lor la acest mediu. din abundenţă şi, bineîn-
ţeles, apa. În aceste păduri
O însemnătate mare au bogăţiile enorme de substanţe mine- a luat naştere aşa-numita
„civilizaţie a lemnului”.
rale utile, care se valorifică pe larg: petrolul, gazele naturale, căr- • Practicarea culturii plan-
bunii, minereurile etc. Activităţi tradiţionale pentru populaţia telor este dificilă în păduri-
autohtonă rămîn vînatul şi pescuitul. le de conifere, din cauză că
Aşezările umane în mediul de pădure sînt dispersate, în tre- solurile sînt acide şi sărace
în humus.
cut fiind cătune mici, iar în prezent dominînd marile oraşe. Solurile caracteristice pen
Iniţial aşezările apăreau insular, în poieni şi pe sectoare defrişate. tru pădurile de conifere sînt
Locuinţele tradiţionale şi obiectivele gospodăreşti erau făcute podzolurile (din limba rusă,
„asemănător cenuşii”), cu o
din lemn, iar în perioada contemporană – din lemn îmbinat cu fertilitate redusă.
piatră sau cărămidă (fig. 2).
Valorificarea pădurii de către om s-a produs prin defrişări
masive. În unele regiuni din China sau Europa pădurile au fost
lichidate cu desăvîrşire. Dispariţia pădurii a generat activizarea
proceselor de eroziune, a alunecărilor de teren, care, la rîndul  Fig. 1
lor, au dus la degradarea solurilor. Alte probleme ale mediului peisaj de pădure: a. de foioase;
sînt vînatul excesiv, incendiile frecvente (la aceasta contribuie şi b. mixtă; c. de conifere
a b c
51
a b
Fig. 2  faptul că arborii de conifere conţin răşini naturale şi se aprind

Moară de vînt din lemn (a) cu uşurinţă de la fulgere sau de la alte surse), poluarea mediului
şi locuinţe rurale caracteristice
în urma activităţii industriale etc.
mediului de pădure (Muzeul Satu
lui din Bucureşti, România) (b)
1. Evaluează starea componentelor naturii în mediul

de pădure din ţara noastră, utilizînd diverse surse de informare.
2. Care sînt consecinţele influenţei factorului antropic asupra
florei şi faunei din pădure?
Organizaţi, în grup, sub conducerea profesorului,

o lecţie-conferinţă de presă pe tema: „Starea pădurilor: trecut,
prezent şi viitor”.
Completează pe caiet grila „Taiga”. 1 T
1) Zonă climatică în care se formează taigaua.
2) Specie de conifere caracteristică taigalei. 2 A
3) Regiune din Eurasia care deţine cele mai mari 3 I
suprafeţe de taiga. 4 G
4) Fenomen natural care provoacă incendii în taiga.
5) Specie de mamifere erbivore răspîndită în taiga. 5 A
1. Din ce cauză mediul pădurilor de conifere este mai slab populat, pe cînd pădurile de
foioase şi cele mixte sînt populate din timpuri vechi?
2. Examinează imaginile din figura 2 şi enumeră domeniile utilizării lemnului de strămo-
şii noştri.
3. Reprezintă într-o schemă interacţiunea dintre componentele naturii şi activitatea
umană în mediul pădurilor de foioase.
1. Formulează mai multe propuneri de activităţi pentru organizarea Lunii pădurii, apoi
prezintă-le colegilor. Cele mai reuşite formulaţi-le în scris şi adresaţi-le persoanelor res-
ponsabile de organizarea activităţilor respective în localitatea voastră.
2. Prezintă rezultatul unei acţiuni de salubrizare/îngrijire a pădurii din localitate, la care
ai participat personal.
52
Clasele 5•7
17
Tema
Mediile naturale din zona rece

Omul şi tundra nu fac casă bună.
Grigore Posea, Iuliana Armaş
c ompetenţe
Descrierea caracteristicilor mediilor de viaţă din zona termică rece.
Argumentarea interacţiunii dintre componentele naturii şi societatea umană în medi-
ile din zona termică rece.
Proiectarea unor măsuri de protecţie a mediilor din zona termică rece.
■ Comentează înţelesul citatului-motto al temei. Tundră – zonă naturală
situată la limita dintre pă-
■ Identifică desfăşurarea mediilor de tundră şi deşerturi durile de conifere şi deşer-
polare, analizînd harta din figura 1 (pag. 37). turile polare.
■ Dedu cauzele care generează clima foarte rece din regiunile
polare ale globului, studiind textul de mai jos.
Zona termică rece

Această zonă cuprinde teritoriul situat între cercurile polare şi
cei doi poli ai Pămîntului. Zona primeşte cea mai mică cantitate
de energie solară, din cauza unghiului de incidenţă mic al raze-  Fig. 1
lor solare pe tot parcursul anului şi a nopţilor polare. Ca urma- Aurora polară
re, temperatura medie a aerului este foarte scăzută, coborînd
la –20...–40°C. Precipitaţii atmosferice cad puţine (50–300 mm AFLĂ MAI MULT
pe an) şi preponderent sub formă de zăpadă. În cadrul zonei se Aurora polară (fig. 1) este un
delimitează cîteva tipuri principale de medii naturale. fenomen de lumină difuză,
observat pe cerul nocturn
Mediul tundrei din regiunile polare. Se for-
Odată cu înaintarea spre poli, pădurea de conifere cedează mează în atmosfera înaltă,
în urma ciocnirii particule-
treptat locul tundrei, printr-o zonă de tranziţie numită silvotun-
lor de origine solară cu cele
dră. Aici, în condiţii de climă subpolară, mai apar pîlcuri răzleţe din cîmpul magnetic te-
de păduri (mesteacănul-pitic, salcia-pitică, molidul ş.a.). Spre poli restru. Rezultă o strălucire
devine dominantă tundra – împărăţia muşchilor şi a lichenilor, intensă de diferite culori şi
cu ierburi şi arbuşti pitici (afin, merişor ş.a.). În condiţii de climă forme. În emisfera nordică,
rece, cu o iarnă ce durează 8-10 luni şi noapte polară de circa aurora este numită boreală,
iar în cea sudică – australă.
3 luni, lumea organică este foarte săracă. Deşi cad puţine preci- Fenomenul a fost numit
pitaţii, există un exces de umiditate, din cauza evaporării reduse astfel de Galileo Galilei, cu
şi a îngheţului persistent al subsolului, care nu permite infiltrarea referire la zeița romană a
apei. Flora este săracă, plantele avînd adaptări la condiţiile nefavo- zorilor Aurora și la titanul
rabile: sînt scunde, cu ramuri tîrîtoare (adaptare contra vînturilor vînturilor Boreas.
53
b puternice), frunze mici, muguri ce se păstrează sub zăpadă chiar

timp de un an, cu rădăcini ce se extind mult pe suprafaţă (adaptare
contra îngheţului persistent), unele specii vegetează sub zăpadă.
Fauna este la fel de săracă. Animalele s-au adaptat la condiţiile
vitrege prin prezenţa unei blăni dese, deseori albe (ca şi zăpada
frecventă aici), a unui strat de grăsime, iar la păsări – a unui penaj
des. Majoritatea animalelor migrează iarna spre sud, iar cele care
rămîn se adăpostesc în vizuinile săpate în zăpadă.
Analizează imaginile speciilor de animale de tundră pre-
c zentate în figura 2 şi enumeră unele modalităţi de adaptare
a lor la condiţiile naturale.
Materia organică din tundră se descompune lent şi incomplet,
formînd un strat numit turbă. Prin urmare, solurile sînt nefertile
şi se cultivă doar pe unele porţiuni, de regulă cu legume.
Mediul deşerturilor polare
Acesta este cel mai inospitalier mediu terestru, care ocupă
regiunile din apropierea polilor Pămîntului: Arctica şi Antarc-
d tica. Clima este extrem de rece, formîndu-se mase enorme de
gheaţă numite calote glaciare şi un strat stabil de zăpadă. Iarna
este dominată de noaptea polară, care durează circa jumătate
de an, iar vara – de ziua polară, care ţine 5 luni. Se manifestă
frecvent furtunile şi aurorele polare. Lumea organică este săracă,
doar puţine specii adaptîndu-se la aceste condiţii dure. Cartea
de vizită a florei sînt muşchii, lichenii şi unele ierburi, iar a fau-
nei terestre – boul-moscat, ursul-polar (fig. 3) ş.a. (în Arctica)
şi pinguinii (în Antarctida). Mai bogată este fauna ţărmurilor
Fig. 2 
(foca, morsa ş.a.), iar în perioada de vară se formează colonii
peisaj de tundră şi vieţuitoarele ei: mari de păsări. Plantele şi animalele se adaptează la condiţiile
a. reni; b. vulpe-polară; de mediu ca şi cele din tundră. În aceste deşerturi stratul de sol
c. lup-polar; d. buhă-polară practic lipseşte.
54
Clasele 5•7
Populaţia în mediul de tundră şi îndeosebi în cel de

deşerturi polare este foarte rară şi are drept ocupaţii
vînatul animalelor (în special al celor cu blană preţi-
oasă), pescuitul şi creşterea renilor. Aşezările umane
sînt mici, cu caracter temporar. Locuinţa tradiţională
este cortul, făcut deseori din oase de balenă, focă şi alte
animale mari şi căptuşit cu blănuri. Eschimoșii, popu-
laţie autohtonă din zona rece a Americii de Nord, au ca
adăposturi provizorii locuința numită iglu. Aceasta este
făcută din bucăţi de zăpadă presată sau de gheaţă, care
au o termoizolare bună. Aşezări mai dotate (rurale sau
urbane) sînt în regiunile de valorificare a substanţelor minerale  Fig. 3
utile, în porturile pescăreşti sau în staţiunile de cercetări ştiinţifice. Urs-polar
Ursul-polar este o specie pe cale
Problemele valorificării antropice a mediului de dispariţie din cauza încălzirii
Mediul zonei reci este foarte vulnerabil la activitatea umană. globale a climei. Temperaturile
Prejudicierea naturii este cauzată de vînatul şi pescuitul exce- tot mai ridicate duc la topirea
gheţii, în special în perioada de
siv, de poluarea în urma extracţiei unor bogăţii subterane sau vară, atunci cînd acest animal
de transportul cu folosirea navelor-spărgătoare de gheaţă etc. este mai activ. Urşii-polari
O problemă actuală acută, cu consecinţe grave la nivel global, este depind de gheţari, dat fiind
topirea calotelor glaciare (care acoperă porţiuni mari în regiunile faptul că reprezintă habitatul
polare), ca urmare a încălzirii climei. În scopul protecţiei naturii necesar pentru vînătoare şi
din această zonă, au fost create parcuri naţionale în Antarctida, pentru bîrloguri. Odată cu
topirea gheţarilor, acest animal
insula Groenlanda, în Arhipelagul Arctic Canadian etc. îşi obţine hrana mult mai greu.
Topirea gheţarilor produce
E d u c a ţ i e î n m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . un impact negativ şi asupra
focilor – sursa de hrană pentru
Stabileşte relaţia dintre componentele naturii din ursul-polar.
mediile zonei reci, utilizînd diverse surse de informare. Apoi
reprezint-o pe un poster.
Discută cu colegii şi propuneţi măsuri de protecţie a

naturii în mediul zonei reci.
Exemplifică modalităţi de adaptare a plantelor şi animalelor la condiţiile mediului natu-
ral din zona rece, completînd pe caiet un tabel similar celui de mai jos:
Specii Modalităţi de adaptare Condiţii ale mediului natural
Plante
Animale
Dedu consecinţele pentru natura şi populaţia globului, cauzate de topirea calotelor gla-
ciare din zonele polare.
Argumentează aplicarea unor măsuri de protecţie a naturii din mediul zonei reci.
55
18
Tema
Tradiţii naţionale de protecţie

a mediului ambiant
Pe-un picior de plai,
Pe-o gură de rai,
Iată vin în cale,
Se cobor la vale,
Trei turme de miei,
Cu trei ciobănei.
Balada Miorița
c ompetenţe
Relevarea datinilor populare şi a rolului educaţiei în protecţia naturii.
Respectarea tradiţiilor populare de protecţie a naturii.
Propagarea unui comportament responsabil faţă de mediul ambiant.
E v o c a r e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
■ Ce părere ai, de ce spaţiul unde-şi păşteau turmele stră-

moşii noştri este numit „gură de rai” în balada Mioriţa?
■ Aminteşte-ţi cîteva proverbe sau ghicitori despre natură
ori unele componente ale naturii.
A trăi în armonie cu Natura este una dintre condiţiile

Prima săptămînă de bază ale existenţei societăţii umane. Prin urmare, popoarele
a lunii iunie lumii au tradiţii bogate de ocrotire a naturii, de valorificare chib-
Săptămîna apelor curate în
Republica Moldova zuită a resurselor oferite de ea. Strămoşii poporului nostru de
Acţiunile din acest domeniu asemenea au avut o atitudine grijulie faţă de patrimoniul natural
sînt monitorizate de Serviciul al ţării. Aceasta rezultă din tradiţiile şi obiceiurile populare, din
de Supraveghere de Stat tezaurul folcloric şi scrierile vechi etc. Folclorul nostru abundă în
a Sănătăţii Publice, care
urmăreşte ca anual să se
elogii aduse Naturii, plaiului, codrului, izvorului etc. Cultura tra-
realizeze o investigaţie de diţională relevă un cult al apei ca sursă a vieţii. Pădurea (codrul)
laborator a calităţii apelor din a avut un rol esenţial în viaţa poporului, oferindu-i adăpost în
fîntîni şi izvoare. În această vremuri de restrişte. Aceste datini sînt fireşti pentru un popor
perioadă se recomandă ca
fiecare locuitor să îngrijească paşnic de păstori şi agricultori care, prin munca lor, se hrănesc
de fîntîna din apropiere şi din darurile Naturii. Ca să ai unde paşte turmele de oi, capre
de mediul în care trăieşte – sau vaci, trebuie să ai grijă de păşuni şi de fîneţe. Ca să obţii
protejarea acestora este în roada pămîntului, trebuie să îngrijeşti bine solul. Pădurea, rîul
strînsă concordanţă cu starea
noastră de sănătate. şi lacul te vor hrăni, doar dacă le vei păstra în stare bună şi nu
le vei exploata nemilos.
56
Clasele 5•7
Comentează pe caiet proverbele populare despre Natură

AFLĂ MAI MULT
prezentate mai jos.
1. Apele mici fac rîurile mari. • Armonia omului cu Natu-
ra este reflectată începînd
2. Cînd seacă apa, se cunoaşte preţul fîntînii. cu balada „Miorița” – cea
3. Dacă pădurea n-ar da coadă securii, pădurea n-ar putea mai veche, autentică şi va-
fi tăiată. loroasă creaţie folclorică
românească. În baladă, mi-
4. Copacul cu rădăcini adînci nu se teme de furtună. oara este năzdrăvană – în-
5. Un copac nu face pădure. zestrată cu puteri suprana-
6. Picătura mică găureşte piatra tare. turale. Această atitudine
mitologică porneşte de la
Legile vechi ale ţării, bazate pe obiceiul pămîntului, vizau şi faptul că oaia a fost unul
dintre primele animale do-
raportul dintre Natură şi locuitori. De exemplu, „Pravila” dom- mesticite de om. Ea oferă
nitorului Vasile Lupu – primul cod de legi al Ţării Moldovei –, oamenilor hrană (carne,
tipărită la Iași în anul 1646, cunoscută şi sub numele de „Carte lapte și derivate ale laptelui)
românească de învăţătură” (vezi rubrica Află mai mult, p. 58). și îmbrăcăminte (lînă, piele).
De asemenea, alte elemen-
te ale Naturii (Soarele, Luna,
E d u c a ţ i e î n m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . stelele, munţii, brazii, pălti-
naşii, păsările) sînt personi-
Colectează, împreună cu colegii, din familie şi din ficate şi participă la „nunta”
comunitatea locală, obiceiuri, tradiţii, proverbe populare, care (de fapt la moartea) cioba-
nului. Astfel, omul şi Natura
reflectă atitudinea afectuoasă a omului faţă de Natură, norme se înrudesc.
de comportament în mediul ambiant. • Bostaniada
Una dintre sărbătorile tradi-
E d u c a ţ i e p e n t r u m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ţionale în cadrul căreia gos-
podarii au prilej să aducă
Organizaţi o masă rotundă şi discutaţi pe marginea elogiu naturii şi să se bucu-
datinilor poporului nostru prezentate mai jos. Stabiliţi relaţia re de rodul muncii lor este
„Bostaniada”. Satul Lozova
dintre aceste datini şi protecţia naturii. din raionul Străşeni este
 Cultul apei la poporul nostru se manifestă prin scăldatul gazda acestei sărbători. Pe
copilului după naştere, botezul copilului, stropirea drumului 29 septembrie 2013 a avut
mirilor în ziua nunţii, spălatul pe mîini al naşilor ş.a. loc a doua ediţie a acestui
 Duminica Mare este şi o sărbătoare închinată naturii dătă- festival – au fost sărbători-
te roadele toamnei printr-o
toare de viaţă. Un semn distinctiv al acestei zile este împodobirea expoziţie deosebită a celor
cu ramuri verzi de salcie, nuc, tei a stîlpilor de la porţi, a uşilor mai mari şi mai ciudaţi do-
şi a ferestrelor casei. Împodobirea simbolizează atît fertilitatea vleci, a meşteşugurilor in-
plantelor, cît şi protecţia vetrei satului şi a fiecărei gospodării spirate de natură. Festivalul
în parte de Rusalii. Pe vremuri, de Duminica Mare se duceau a culminat cu încoronarea
regelui dovleacului şi cu
frunzari la rîu şi se stropeau cu apă, după care se dădeau la vite focul satului.
pentru a le feri de boli. Această tradiţie era însoţită de urări
precum: „Să plouă, să se facă pîinea, să fim sănătoşi!”
În mitologia populară, Rusaliile sînt nişte fiinţe supranaturale
ce iau minţile oamenilor. De Rusalii se obişnuieşte curăţatul
fîntînilor şi al izvoarelor. Acest obicei se consemna după Sfînta
Treime, la înflorirea trandafirilor (Rosa), şi se numea Rosalia.
De aici şi provine tradiţia curăţării fîntînilor şi a izvoarelor: ca
o chemare la reînnoire, la puritate.
57
AFLĂ MAI MULT

• Atitudinea gospodăreas-
că şi responsabilă a popo-
rului faţă de Natura ţării
este reflectată şi în scrie-
rile unor autori consacraţi.
Un exemplu relevant este
lucrarea enciclopedică„De-
scrierea Moldovei” a dom-
nitorului Moldovei Dimitrie
Cantemir, editată la Berlin
în anul 1716. Autorul de-
scrie cu multă dragoste Na-
tura ţării noastre: „De abia
vei găsi în vreo altă țară atît  Fig. 1. Tradiţia curăţatului fîntînilor (satul Ivancea, raionul Orhei, anul 1960)
de mărginită, precum este
Moldova, atîtea ape împo- Curăţarea fîntînilor este un proces care se desfăşoară
dobite cu atîtea jocuri ale cu participarea tuturor generaţiilor: cei mai mici şi bătrînii „cu
naturei ca acestea”. Faptul văzutul”, iar cei tineri „cu lucrul” (fig. 1).
că apele din Moldova erau
curate este dovedit de  Cu ocazia Zilei Dragobetelui (zeul tinereţii, al veseliei şi
exemplul rîului Prut: „Apa al iubirii în mitologia românească) – 24 februarie –, bătrînii
Prutului este cea mai sănă- satului acordau o îngrijire specială animalelor din gospodărie,
toasă din cîte cunoaștem.
[…] apa Prutului este des- în special păsărilor. Se credea că în această zi păsările îşi aleg
tulă doftorie contra tuturor perechea şi încep construirea cuiburilor.
boalelor”.  O tradiţie frumoasă este scoaterea animalelor la păscut pri-
• Pravila lui Vasile Lupu măvara de Sărbătoarea creştină a Sfîntului Gheorghe (6 mai, pe stil
prevedea şi reguli privind
protecţia naturii. De exem- vechi). Ziua marchează sărbătoarea rodniciei, a sănătăţii, iar acest
plu, articolul 73: „Ceia ce sfînt este protector al naturii înverzite şi al vitelor. De exemplu, în
vor tăia pomii şi mai vîrtos
viia: aceştia să să cearte ca dimineaţa zilei sau în ajun se aşază ramuri verzi şi se sapă brazde
neşte tălhari”; articolul 77: la stîlpii porţilor, la ferestrele şi uşile caselor şi grajdurilor. Astfel,
„Cela ce va slobodzi pojar se crede că oamenii şi vitele sînt protejate de rău.
în pădure streină, şi de
vor arde niscare pomi, pre
 Săptămîna Mare din Postul Paştelui este consacrată curăţeniei.
acesta să-l pecetluiască în Paştele trebuie întîmpinat în deplină curăţenie sufletească, trupeas-
mînă şi să plătească pagu- că şi a spaţiului de locuit. În comunităţile săteşti, începînd de joi,
ba îndoit”. bărbaţii şi copiii au îndatorirea de a face curăţenie în gospodărie.
Relevă atitudinea respectuoasă a poporului nostru faţă de Natură, prin exemple din
datina populară.
Selectează 5 tradiţii şi obiceiuri care reflectă atitudinea grijulie a omului faţă de Natură în
localitatea ta, completînd pe caiet un tabel după modelul de mai jos:
Tradiţii şi obiceiuri Efectul pentru protecţia Naturii
1. Organizaţi în clasă un concurs cu genericul: „Datini populare despre protecţia Naturii”.

2. Din surse de informaţii suplimentare prezintă colegilor nişte curiozităţi şi semnificaţii
ce ţin de următoarele obiceiuri şi sărbători: Împodobitul bradului, Sfîntul Vasile, Armin-
deni, Sînzienele, Caloianul.
58
Clasele 5•7
19
Tema
Problema epuizării resurselor naturale

şi dezvoltarea durabilă
Doar după ce va fi tăiat ultimul copac, va fi otrăvit ulti-
mul rîu şi prins ultimul peşte, îţi vei da seama că banul
nu poate fi mîncat. Profeţia indienilor Cree
c ompetenţe
Identificarea cauzelor care generează problema epuizării resurselor naturale.
Argumentarea consecinţelor pentru natură şi societatea umană în urma epuizării
resurselor naturale.
Proiectarea unor măsuri de soluţionare a problemei epuizării resurselor naturale în
contextul dezvoltării durabile.
Resurse naturale – elemen
■ Numeşte bogăţiile naturii de care beneficiezi zilnic în familie. te ale naturii (apă, combusti-
■ Enumeră produsele care pot fi refolosite (reciclate). Care bil, minereuri, soluri etc.) care
dintre acestea sînt colectate în localitatea ta? pot fi utilizate în activitatea
umană pentru diverse nece-
sităţi, în funcţie de nivelul de
E d u c a ţ i e d e s p r e m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . dezvoltare al societăţii.
Dezvoltare durabilă –
Omul trăieşte în mediul natural şi îl valorifică pentru capacitatea societății de a
a-şi satisface anumite necesităţi. Bogăţiile naturii pe care le folo- satisface cerințele generației
seşte societatea umană se mai numesc resurse naturale. În con- prezente, fără a compromite
formitate cu criteriul gradului de epuizare, resursele naturale sînt șansele generațiilor viitoare
de a-și satisface propriile
divizate în: epuizabile şi inepuizabile. Cele epuizabile se pot termina necesități.
în cazul unei utilizări excesive şi neraţionale (substanţele minerale
utile, resursele vegetale şi cele faunistice). Pe cînd cele inepuizabile  Fig. 1
sînt nelimitate şi se pot restabili după consumare (energia sola- Cauzele care contribuie la
ră, energia vîntului (eoliană), energia internă a Pămîntului ş.a.). epuizarea resurselor naturale
Ca rezultat al utilizării îndelungate şi tot mai complexe a Epuizarea resurselor
resurselor naturale a apărut problema epuizării unora dintre naturale
acestea, a degradării sau a dispariţiei altora. Această problemă a Utilizarea neraţională
devenit mai acută în ultima perioadă, caracterizată drept „peri- a resurselor naturale
oadă a civilizaţiei de consum”. Cauzele principale care determină Creşterea rapidă
epuizarea rapidă a resurselor naturale sînt indicate în figura 1. a populaţiei globului
Utilizarea neraţională contribuie la creşterea consumului de
Creşterea populaţiei
resurse naturale. Omenirea a devenit mult mai risipitoare decît urbane
în trecut. Cantităţi mari de produse sînt zilnic aruncate la gunoi:
obiecte de unică folosinţă, produse alimentare cu termenul expi- Creşterea cerinţelor omului
faţă de condiţiile de trai
rat, lucruri care ar putea fi refolosite sau reciclate (hîrtie, sticlă,
lemn, mase plastice, cauciuc ş.a.). Se produc pierderi enorme Progresul
de energie, combustibil, apă etc. tehnico-ştiinţific
59
GÎNDIM GLOBAL, ACŢIONĂM LOCAL

Argumentele cele mai importante pentru care sticla trebuie reciclată sînt:
• La reciclarea sticlei consumul de energie este mai mic decît la fabricarea ei.
• Se reduce volumul deșeurilor menajere (circa 8% dintre acestea sînt din sticlă).
• Folosindu-se 1 tonă de deşeuri de sticlă retopite, se economisesc 1,2 tone de materie primă
(nisip cuarţos, sodă, var ş.a.), astfel se contribuie la protecţia naturii.
• Ambalajele din sticlă pot fi reciclate la nesfîrşit fără ca să-şi piardă din calităţi.
• Predarea sticlelor la centrul de colectare contribuie la completarea bugetului familiei.
Creşterea rapidă a populaţiei globului este una dintre cauzele

AFLĂ MAI MULT
principale care a generat un consum sporit de resurse naturale.
• Apa este folosită în pro- La 31 octombrie 2011, populaţia a depăşit cifra de 7 miliarde
ducerea energiei electrice
(la centralele hidroelectri-
şi continuă să crească cu circa 80 milioane de oameni pe an.
ce), iar prin desalinizarea Pentru comparaţie, cu două secole în urmă populaţia globului
apei sărate se obţin săruri era de circa un miliard, iar în ultimii 50 de ani a crescut cu
şi alte substanţe. patru miliarde. Aceasta, bineînţeles, a determinat şi creşterea
• Petrolul şi gazele natu- consumului de resurse naturale.
rale se utilizează nu doar
în calitate de combustibil, Creşterea populaţiei urbane a globului sporeşte consumul de
ci şi ca materie primă în in- resurse naturale, deoarece mediul urban este, în ansamblu, mai
dustria chimică. consumator decît cel rural. De exemplu, în localităţile urbane
• Metalele radioactive este mai mare consumul de energie electrică (pentru iluminatul
se valorifică la centralele
atomoelectrice, iar cele stradal), de apă (pentru canalizare, întreţinerea spaţiilor verzi şi a
rare – în industria electro- parcurilor), de combustibil (pentru transport şi salubrizare) etc.
nică etc. Creşterea cerinţelor omului faţă de condiţiile de trai. Există o
relaţie directă între dezvoltarea economică, resursele naturale şi
populaţie. Dezvoltarea economică a ţărilor mai prospere în pre-
zent (ţările din Europa, SUA, Japonia ş.a.) s-a bazat, în primul
rînd, pe exploatarea resurselor naturale. Nivelul mereu crescînd al
Fig. 2  bunăstării materiale şi al confortului solicită un consum sporit de
Fabrică de ciment într-o resurse naturale. De exemplu, acum un secol majoritatea populaţiei
localitate rurală
globului nu folosea energia electrică şi electrocasnicele, transportul
Această fabrică poate afecta
auto, produsele din masă plastică şi multe altele. Actualmente, toate
grav sănătatea oamenilor
din localitate şi împrejurimile acestea fac parte din viaţa cotidiană.
acesteia, dacă foloseşte Progresul tehnico-ştiinţific pune la dispoziţia omului noi posi-
tehnologii poluante. bilităţi de obţinere şi utilizare a bogăţiilor naturii. Pe de o parte,
graţie oamenilor de ştiinţă s-au descoperit mul-
te elemente noi în scoarţa terestră (de exemplu,
metale radioactive, metale rare ş.a.), diverse
substanţe minerale în Oceanul planetar etc. Pe
de altă parte, au fost inventate tehnologii noi de
descoperire, exploatare şi prelucrare a resurselor
naturale. Prin urmare, în circuitul economic
intră variate elemente ale naturii, necunoscute
şi nefolosite anterior.
60
Clasele 5•7
În perioada contemporană are loc conştientizarea pericolelor măsuri de

care rezultă din folosirea neraţională a resurselor naturale (fig. 2). soluţionare
De aceea devine un imperativ la nivel global aplicarea unor măsuri
de soluţionare a problemei epuizării acestora. Folosirea raţională/
economisirea resurselor
Explică măsurile de soluţionare a problemei epuizării resur- naturale
selor naturale din figura 3 şi dedu exemple pentru fiecare.
Reducerea ritmurilor
Conştientizarea faptului că epuizarea şi degradarea resurselor de creştere a populaţiei
mondiale
naturale periclitează însăşi existenţa societăţii umane a generat
conceptul de dezvoltare durabilă. Acest concept presupune Substituirea unor resurse
aprovizionarea generaţiei prezente cu resurse naturale fără a naturale mai deficitare
compromite necesităţile generaţiilor viitoare. Prin urmare, este Asigurarea condiţiilor
nevoie ca în prezent relaţiile economice şi sociale să se dezvolte pentru regenerarea sau
fără a se dăuna mediului natural. Doar astfel va fi posibilă men- renovarea unor resurse
(biologice, de sol ş.a.)
ţinerea echilibrului „om–natură” şi o dezvoltare armonioasă şi
de durată a societăţii umane. Intensificarea cercetărilor
pentru punerea în valoare
a unor noi resurse naturale
Reciclarea (reutilizarea)
1. Alcătuieşte o listă a tuturor produselor pe care le-ai unor produse
folosit şi le vei folosi în această zi (hrană, apă, îmbrăcăminte, şi materiale uzate
încălţăminte, surse de energie şi de transport, materiale didac-
tice şi distractive, electrocasnice, mobilă etc.).  Fig. 3
Măsuri de soluţionare
2. Scrie în dreptul fiecărui produs resursa naturală din care a problemei epuizării
este obţinut. resurselor naturale
3. Clasifică resursele naturale respective în două categorii:
epuizabile şi inepuizabile.
E d u c a ţ i e p e n t r u m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . AFLĂ MAI MULT

Discută cu colegii şi elaboraţi împreună un plan de acţi- La ora actuală, pe glob se
reciclează:
uni pentru colectarea în localitatea voastră a tuturor produselor metalele (de exemplu, cu-
care pot fi reciclate (reutilizate). Prezentaţi planul de acţiuni con- prul şi plumbul în propor-
ducerii instituţiei de învăţămînt şi autorităţilor publice locale. ţie de 50%, aluminiul – de
20% etc.);
hîrtia (circa 40% din pro-
EVALUAREA COMPETENŢELOR ducţia totală este reciclată;
Dedu consecinţele epuizării resurselor naturale pentru folosind o tonă de macula-
societatea umană. tură, salvăm tăierea a patru
metri cubi de lemn);
Realizează o investigaţie în localitate referitor la modul sticla;
de colectare a deşeurilor menajere şi propune măsuri de materialele plastice;
îmbunătăţire a situaţiei.
deşeurile lemnoase;
1. Colectează, împreună cu colegii, produsele din localita- cauciucul;
te care pot fi reciclate (reutilizate) şi elaboraţi o prezentare polietilena;
electronică (sau un poster) privind rezultatele acţiunii. zgura;
2. Scrie un eseu pe tema: „Dezvoltarea durabilă a omenirii – gazele;
un imperativ”, consultînd diferite surse de informare. pulberile industriale ş.a.
61
20
Tema
Factori determinativi în apariţia

problemelor mediului ambiant
Omul poate stăpîni Natura atîta timp cît ţine seama de
legile ei. Grigore Antipa
c ompetenţe
Stabilirea dependenței dintre starea mediului ambiant şi influența factorilor naturali
și a celor antropici.
Aprecierea rolului mediului nepoluat în menținerea echilibrului în natură.
Conștientizarea necesităţii colaborării internaționale în soluționarea problemelor
mediului ambiant.
17°C E v o c a r e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
16,5°C
■ Enumeră cele mai frecvente acțiuni negative ale omului
asupra mediului ambiant.
16°C
■ Care este atitudinea umanității în situațiile de afectare a
15,5°C componentelor mediului natural?
15°C ■ Ce ar trebui să se întreprindă pentru soluționarea cît mai
rapidă a problemelor mediului ambiant?
14,5°C
14°C
1980 2025 2070 În etapa actuală, omul, prin multiplele sale activități,
Fig. 1  a reușit să modifice cea mai mare parte a mediilor de viaţă natu-
Mersul temperaturii medii rale. În felul acesta, el a generat numeroase probleme grave,
a aerului pe glob cu două precum: poluarea atmosferei și distrugerea stratului de ozon al
scenarii prognozate planetei, încălzirea globală a climei, intensificarea proceselor
Către anul 2070, temperatura de deșertificare, declinul brusc și ireversibil al diversității bio
medie a aerului pe Terra va spori
cu 1oC (linia întreruptă)–3oC logice ș.a.
(linia continuă). Spre deosebire Schimbarea climei este una dintre cele mai mari primejdii care
de secolul trecut, în acest ar afecta în mod radical viitorul planetei. În prezent, încălzirea
secol este prognozat un salt atmosferei planetei decurge într-un ritm cu mult mai rapid decît
semnificativ al temperaturii.
cel atestat în ultimii 20 mii de ani. Iar intervalul de timp cuprins
între anii 1980 şi 1990 este considerat drept „cel mai fierbinte”
deceniu, deoarece au fost atestate temperaturi maxime pentru
întreg parcursul cercetărilor meteorologice. Unele prognoze arată
o intensificare a încălzirii atmosferei în următoarele decenii (fig. 1).
Una dintre cauzele încălzirii globale a climei este „efectul
de seră” (fig. 2).
62
Clasele 5•7
Analizează figurile 1 și 2 și stabilește

care este prognoza de încălzire a atmo- Radiaţia solară
sferei Pămîntului în următoarele cinci O parte a radiaţiei solare

decenii. este reflectată de atmosferă
şi de suprafaţa terestră
În ce constă fenomenul încălzirii glo-
bale a climei care se atestă la ora actuală?
Gazele provenite
Care sînt factorii ce determină acest de la fabrici,
fenomen climatic? mijloacele de
transport
O parte a radiaţiei solare
este captată şi reţinută din
De ce origine sînt acești factori – natu- şi incendii cauza „efectului de seră“
rală sau antropică? Argumentează.
Care, în opinia ta, sînt căile de solu
ționare a acestei probleme? Pămîntul
Gazele acumulate în atmosferă în urma diferitor pro  Fig. 2

cese naturale rețin o parte din radiația solară, contribuind la „Efectul de seră” – una dintre
menținerea unei temperaturi optime pe planeta noastră. Pe cînd cauzele principale ale încălzirii
globale a climei
gazele poluante, nou-apărute în urma funcționării fabricilor,
uzinelor, automobilelor și a altor activități economice ale omu-
lui provoacă „efectul de seră” – reținerea în atmosferă a unei
cantități mai mari de energie solară.
Astfel, creşterea temperaturii medii a aerului cu 2oC va duce
la sporirea numărului de inundații (fig. 3), secete, incendii ale
pădurilor, la pieirea recifelor coraliere, dispariția multor specii
de plante și animale și a habitatelor lor naturale, la reducerea
suprafeţelor rezervate unor culturi agricole etc.
Acestea sînt doar unele dintre multiplele probleme apărute ca
urmare a impactului antropic negativ asupra mediului ambiant. Ele
ne determină să revedem atitudinea greșită faţă de natură și resur-
sele sale. Astăzi, conceptul protecției naturii de odinioară trebuie
să aibă o altă conotație. Inițial, prin ocrotirea naturii se urmărea
doar protejarea speciilor de plante și animale care se aflau pe cale
 Fig. 3
Inundațiile – unul dintre
efectele negative ale încălzirii
globale a climei (Gara Feroviară
Chişinău. 31 iulie 2008)
63
a b
Fig. 4  de dispariție. În prezent însă, prin protecția naturii se urmăreşte

Dezastre provocate de diferiți conservarea habitatelor (locurilor de trai) ale speciilor rare și a
factori naturali și antropici:
a. Tornadă în SUA mediului natural de pe glob în ansamblu.
În urma acestui cataclism Pe măsura creșterii populației umane pe Terra, supraviețuirea
natural sînt distruse mii de case, speciilor de organisme (inclusiv a speciei umane) va depinde
rămînînd fără adăpost sute întru totul de utilizarea rațională și durabilă a tezaurului natural.
de mii de oameni, iar unii din
ei chiar pierzîndu-şi viaţa. Acest postulat al noii concepții de conservare a naturii reprezintă
b. Incendii forestiere chintesența strategiilor statelor lumii la acest subiect, inclusiv a
Anual, sînt mistuite de flăcări mii planurilor de viitor ale Republicii Moldova.
de hectare de păduri seculare
cu valoare de unicat pentru
diversitatea vegetală. Izbucnirea E d u c a ţ i E î n m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
incendiilor, de cele mai multe În baza imaginilor și a textelor explicative prezentate
ori, nu este cauzată de factori în figura 4, evidențiază factorii ce cauzează declanșarea acestor
naturali (temperaturi ridicate,
fulgere ș.a.), dar este fenomene și daunele provocate naturii și societății umane.
provocată de om.
E d u c a ţ i E p e n t r u m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Realizaţi, în grup, o listă a poblemelor determinate

de „efectul de seră” şi propuneţi măsuri eficiente de soluţionare
a acestora.
Enumeră principalele probleme ale mediului ambiant cu care se confruntă societatea
umană. Care sînt căile optime de soluționare a acestor probleme?
1. Ce trebuie să întreprindă societatea la nivel național și internațional pentru a diminua
impactul „efectului de seră”?
2. Enumeră acțiunile negative ale omului care contribuie la dezlănțuirea următoarelor
dezastre: a) alunecările de teren; b) inundațiile; c) incendierea pădurilor, pajiştilor, miriş-
tilor; d) „efectul de seră”.
Ce decizii ai lua pentru a soluționa problemele mediului ambiant cu care se confruntă
Republica Moldova, dacă ai deţine o funcție înaltă de stat?
64
Clasele 5•7
21
Tema
Poluarea aerului
Atmosfera Pămîntului a devenit un depozit gigantic al
deşeurilor, substanţelor toxice şi cancerigene. Iar fumul
este cancerul! Riboss
c ompetenţe
Identificarea cauzelor şi a surselor de poluare a aerului.
Descrierea măsurilor de reducere a poluării aerului.
Manifestarea unui comportament adecvat în situaţii-problemă legate de poluarea aerului.
Poluant – substanţă gazoasă,
■ Care este compoziţia chimică a aerului atmosferic? lichidă sau solidă cu impact
■ Numeşte cîteva surse de poluare a aerului din localitate. negativ asupra compo-
nentelor naturii (aerul,
apa, rocile, solul, plantele,
E d u c a ţ i e d e s p r e m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . animalele) şi a omului.
Învelişul de aer al planetei formează atmosfera şi este
una dintre condiţiile de bază ale vieții. Aerul atmosferic are un
rol important în desfăşurarea proceselor şi fenomenelor natu-
rale: circulaţia maselor de aer şi a apei, transformările fizice şi
chimice ale materiei, întreţinerea existenţei organismelor etc.
Aerul este folosit de societatea umană ca sursă de energie (ener- 16 septembrie
gia eoliană), ca materie primă (oxigenul, azotul şi alte gaze) etc. Ziua Internaţională
a Protejării Stratului
Compoziţia chimică a aerului atmosferic este relativ stabilă, de Ozon
fiind influenţată de procesele naturale şi de activitatea umană.
Anumite modificări se produc ca rezultat al activităţii plantelor
(consumul de CO2, degajarea oxigenului), al erupţiilor vulcanice
(degajarea diverselor gaze, formarea cenuşii etc.), al descompu-
nerii masei organice ş.a.
Principalele surse de poluare a aerului atmosferic sînt instala-
ţiile industriale şi mijloacele de transport care folosesc combus- La 16 septembrie 1987
tibili naturali (cărbune, petrol, gaze naturale) şi toate derivatele a fost semnat Protocolul
acestora (benzină, motorină, păcură ş.a.). Lor le revin circa 2/3 de la Montréal (Canada),
din volumul total de poluanţi. Un impact negativ asupra aeru- primul acord ecologic
internaţional care şi-a
lui au, de asemenea, poluanţii de la uzinele metalurgice şi cele propus protecţia stra-
chimice, gospodăriile casnice şi cele comunale. tului de ozon. Astfel
Analizează tabelul din pag. 66 şi identifică sursele de poluare s-a creat un nou tip de
responsabilitate privind
a aerului atmosferic, materialele folosite şi poluanţii emişi protecţia mediului
de acestea. Selectează sursele de poluare care sînt prezente ambiant.
în localitatea ta.
65
Sursele principale de poluare a aerului atmosferic
Surse Materii prime, surse de Poluanţi emişi

de poluare energie şi produse folosite în atmosferă
Mijloacele de transport combustibili naturali monoxid şi dioxid de carbon,
pe baza motoarelor cu negru-de-fum, oxizi de azot, com-
ardere internă puşi ai plumbului
Centralele termice combustibili naturali monoxid şi dioxid de carbon, oxizi de
şi termoelectrice sulf şi de azot, negru-de-fum, cenuşă
Uzinele metalurgice minereuri, metal uzat, monoxid şi dioxid de carbon, oxizi
combustibili naturali de sulf, cenuşă, zgură
Uzinele chimice substanţe minerale natu- compuşi ai azotului, sulfului, fluo-
rale, produse vegetale, rului, acizi, clor ş.a.
deşeuri ş.a.
Gospodăriile casnice combustibili naturali, monoxid şi dioxid de carbon,
şi cele comunale produse vegetale, produse cenuşă, deşeuri menajere
chimice ş.a.
O sursă majoră de poluare a aerului sînt autovehiculele pe bază

de motoare cu ardere internă. Substanţele toxice însoţesc gazele de
eşapament, dar poluează şi prin deversările combustibilului, prin
arderea cauciucului sintetic de la roţi etc. Deosebit de nocivă este
benzina care conţine plumb – metal greu, care ulterior se acumulează
în apă, roci, sol şi plante. Deoarece autovehiculele au o concentraţie
mai mare în oraşe, acestea suportă şi cea mai intensă poluare.
AFLĂ MAI MULT
Crește rapid și poluarea cauzată de avioane, rachete, elicop-
• Anual, în atmosfera Pă- tere ce au motoare pe bază de combustibili și turbine cu gaze.
mîntului sînt degajate circa
850 milioane tone de oxizi Substanțele nocive sînt aceleași ca și la autovehicule, la care se mai
de azot, 550 milioane tone adaugă compuși ai clorului, aluminiului etc. Aerul este poluat şi de
de monoxid şi dioxid de alte mijloace de transport: locomotivele cu motor Diesel, navele
carbon, 150 milioane tone maritime și cele fluviale, tehnica agricolă și cea militară etc.
de oxizi de sulf, 3 milioane
tone de hidrocarburi etc. O problemă a mediului atmosferic este şi cea a degradării stra-
• În medie 1 000 de auto tului de ozon (fig. 1). Ozonul se află în stratosferă la o altitudine de
vehicule pe bază de mo- 15–40 km şi este unul dintre cele mai importante gaze care contribuie
toare cu ardere internă la menţinerea vieţii pe Pămînt. El reţine o parte din radiaţia ultravio-
elimină zilnic în mediul letă şi contribuie la reglarea regimului termic din stratosferă. Degra-
înconjurător circa 3 tone
de dioxid de carbon, 50– darea stratului de ozon este determinată, în special, de cauze antro-
150 kilograme de oxizi de pice – producţia de clorofluorocarburi (aşa-numitele CFC-uri) şi alte
azot, 200–400 kilograme chimicale industriale. Produsele din clorofluorocarburi sînt folosite
de alţi compuşi toxici (oxizi
de sulf, negru-de-fum, la instalaţiile de climatizare, la fabricarea produselor cosmetice şi a
compuşi ai plumbului etc.). spray-urilor, la răcirea frigiderelor şi congelatoarelor, la stingătoarele
Doar în Republica Moldo- de incendii etc. Factorul natural principal care afectează ozonul este
va, la începutul anului 2013, un tip de nori din regiunile polare, care favorizează descompunerea
erau înregistrate 688,5 mii
de autovehicule, cărora le CFC-urilor şi eliberarea clorului, substanţă care distruge moleculele
revenea circa 80% din volu- de ozon. Degradarea stratului de ozon are impact asupra oameni-
mul total al emisiilor nocive lor (provocarea maladiilor de ochi, a cancerului pielii), a plantelor
în atmosferă.
(afectarea frunzelor, diminuarea recoltei), a animalelor (dezvol-
66
Clasele 5•7
tarea anormală a unor organisme etc.). H2O

Măsurile de protecţie a stratului de ozon CFC5 Circulaţie Circulaţie
includ, în primul rînd, implementarea CH4 Radiaţia
N2O ultravioletă
tehnologiilor nepoluante şi eliminarea
S t r a t u l d e o z o n
din producţie şi uz a substanţelor care
distrug ozonul. Stratosfera
În perioada contemporană, protecţia
aerului atmosferic a devenit una dintre
problemele globale ale omenirii. Circulaţia CH4 Troposfera
N2O
permanentă a maselor de aer pe planetă CFC 5
determină şi deplasarea substanţelor toxi-

ce din atmosferă peste hotarele statelor.
De aceea problema poluării aerului are importanţă internaţională,  Fig. 1
or, sursele de poluare se pot afla în unele ţări, iar poluanţii pot să afec- Factorii de degradare
teze alte ţări. Prin urmare, este necesară o colaborare internaţională, a stratului de ozon
încheierea de acorduri între state şi stabilirea unor reguli în acest sens.
E d u c a ţ i e î n m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . AFLĂ MAI MULT

Realizați, sub conducerea profesorului, o masă rotundă Poluarea atmosferei de au-
pe tema: „Ploile acide: cauzele formării, consecințele pentru natu- tovehicule este în continuă
creştere, întrucît se măreş-
ră și societatea umană, căile de prevenire și de combatere”. te numărul acestora.
La nivel mondial, în anul
2010 a fost depăşită cifra
de un miliard de autove-
Organizați o acțiune de informare și sensibilizare a hicule, în timp ce în 1970
erau 250 de milioane.
comunității locale privitor la consecințele pentru mediul ambiant ale Anual, în lume numărul de
poluării aerului atmosferic și unele măsuri de soluționare a proble- autovehicule sporeşte cu
mei realizabile la nivel local, utilizînd postere, pliante, pancarte etc. 30–37 de milioane.
1. Descrie impactul negativ al poluanţilor emişi în atmosferă, completînd pe caiet tabe-
lul după modelul de mai jos:
Poluanţii emişi Sursa de Impactul poluanţilor asupra
în atmosferă poluare mediului ambiant
2. Relevă impactul asupra organismelor vii al poluanţilor emişi în atmosferă, enumerați

în tabelul de la pagina 66, utilizînd cunoştinţele de la lecţiile de chimie, biologie și din
alte surse de informare.
Propune măsuri de reducere a poluării aerului din ţara noastră, provocată de autovehi-
cule și de gospodăriile casnice și cele comunale.
1. Alcătuieşte o listă a produselor care distrug stratul de ozon, folosite de populaţia din
localitate, şi propune un plan de eliminare a acestora din uz. Elaborează o prezentare elec-
tronică (sau un poster) privind rezultatele acţiunii.
2. Scrie o comunicare pe tema: „Fumul – duşmanul sănătăţii”.
67
22
Tema
Poluarea apei
Fiecare picătură de apă contează.
c ompetenţe
Identificarea cauzelor şi a surselor de poluare a apei.
Evaluarea măsurilor de reducere a poluării apei.
Rezolvarea unor situaţii-problemă legate de poluarea apei.
Apă dulce – apa naturală în ■ Enumeră domeniile de utilizare a apei.
care conţinutul de săruri nu
depăşeşte 0,5–1,0 grame la ■ Numeşte sursele de apă potabilă din localitate şi sursele de
un litru; se află în stare lichidă, poluare a acesteia.
solidă sau gazoasă şi poate fi
folosită de plante, animale şi
de către om ca apă potabilă. E d u c a ţ i e d e s p r e m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Autoepurare a apei – Apa este izvorul vieţii pe Pămînt. Existenţa şi dezvol-

capacitatea de curăţare tarea plantelor, animalelor şi a oamenilor este imposibilă fără
pe cale naturală a apei, apă. Totalitatea apelor de pe planetă constituie hidrosfera, în care
prin descompunerea şi
eliminarea substanţelor apa se află în stare lichidă, solidă şi gazoasă. Apa din hidrosferă
poluante, cu participarea este divizată în cîteva categorii (fig. 1). Cea mai mare însemnătate
activă a microorganismelor pentru lumea vie, inclusiv pentru om, o are apa dulce.
şi plantelor.
Identifică distribuţia apei din hidrosferă pe categorii, anali
zînd figura 1.
22 martie Determină ponderea apei dulci şi sursele principale ale
Ziua Mondială a Apei acesteia.
Instituirea acestei zile are

drept scop atenţionarea
opiniei publice asupra pro-
blemelor protejării apelor.
Anual se stabileşte ge-
nericul marcării acestei
date (de exemplu, „Apă Gheţari (68,71%)
curată pentru o lume Ape subterane dulci
sănătoasă”), prin care se Oceanul planetar (96,4%) (30,91%)
Ape dulci (2,52%) Alte ape dulci – lacuri,
anunţă anumite direcţii
Alte ape (1,08%) rîuri ş.a. (0,38%)
de activitate în domeniul
protecţiei apelor.
 Fig. 1. Distribuţia pe categorii a apei din hidrosferă
68
Clasele 5•7
Societatea umană foloseşte apa în diverse scopuri, iar con-

AFLĂ MAI MULT
sumul ei este într-o continuă creştere. Deosebit de mare este
consumul de apă pentru irigarea terenurilor agricole: în medie • Pentru a genera un kilo-
gram de materie vegetală,
la un hectar de teren irigat se consumă 10 000 m3 de apă pe an. plantele consumă între 230
Suprafaţa irigată pe glob s-a extins de la circa 40 milioane de şi 1 000 litri de apă.
hectare în anul 1900 la 300 milioane de hectare în prezent. • Un om consumă în medie
3 litri de apă pe zi, iar corpul
Identifică domeniile principale de utilizare a apei dulci, uman este compus în pro-
porţie de circa 2/3 din apă.
analizînd figura 2. • Un copac evaporă în
Dedu cauzele care determină creşterea consumului de apă medie circa 200 litri de apă
pe glob. pe zi.
• Conţinutul de apă din
organ isme este foarte
Agricultură mare: animale – 75% (inclu-
5% siv peşti – 75%, meduze –
Industrie pînă la 99%); cartofi – 75%,
Aprovizionare mere – 85%, roşii – 90%,
a populaţiei castraveţi – 95%, pepeni-
22% şi activităţi verzi (harbuji) – 96%.
menajere
73%
 Fig. 2
Consumul de apă dulce
(în % din totalul pe an)
În perioada contemporană apa este tot mai intens poluată,

ca rezultat al activităţii umane neraţionale. Principalele surse
de poluare sînt activităţile industriale, agricole şi menajere
(fig. 3). Apa are o însuşire excepţională – de autoepurare. Însă
capacitatea ei de autoepurare este limitată. Chiar şi Oceanul  Fig. 3
planetar, devenit „lada de gunoi” a omenirii, dispune de o capa- Sursele principale de poluare
citate de autoepurare restrînsă. Poluarea apelor are un impact a apei
Surse de
poluare
Întreprinderile Gospodăriile Gospodăriile

industriale agricole casnice
hidrocarburi, substanţe pesticide, erbicide, ape uzate,

Poluanţi chimice toxice, substanţe îngrăşăminte chimice, deşeuri menajere,
emişi
radioactive ş.a. dejecţii animaliere ş.a. detergenţi ş.a.
69
negativ asupra tuturor vietăţilor,

inclusiv a oamenilor, provocînd
diverse maladii, dereglarea dez-
voltării normale etc.
Acest fenomen a devenit o
problemă globală a omenirii.
Dinamica permanentă a apei
pe planetă determină şi depla-
sarea apelor poluate dintr-o ţară
în alta. De aceea diminuarea
poluării şi protecţia resurselor
de apă au o importanţă interna-
ţională. Măsurile de protecţie a
apei prevăd implementarea unor
Fig. 4  tehnologii mai puţin poluante, epurarea apelor uzate, perfectarea
Staţia de epurare a apelor uzate cadrului legal. Rolul principal revine staţiilor de epurare (fig. 4).
din oraşul Chişinău
Aici apele poluate sînt tratate prin măsuri mecanice (reţinerea
materialelor grosiere – deşeuri solide, nisip etc.), biologice (acti-
vitatea de epurare a microorganismelor) şi chimice (aplicarea
AFLĂ MAI MULT unor substanţe depoluante). Poluarea apei la nivel global nu este
În anul 2006, circa 1,1 mili- o fatalitate, însă succesul în soluţionarea acestei probleme poate
arde de oameni nu aveau fi obţinut doar prin implicarea fiecăruia dintre noi.
acces la surse sigure de apă
potabilă, iar 2,6 miliarde nu
beneficiau de acces la ca-
nalizare centralizată, apele
uzate fiind deversate direct Propune şi realizează măsuri de economisire a apei.

în mediul ambiant.
Organizează, împreună cu colegii, o acțiune de infor-

mare și sensibilizare a comunității locale cu genericul „Fiecare
picătură de apă contează”, utilizînd postere, pliante, pancarte etc.
Descrie principalele surse de poluare a apei şi propune măsuri de reducere a poluării,
completînd pe caiet un tabel, după modelul de mai jos:
Surse de poluare Măsuri de reducere a poluării
Scrie un referat privind consumul de apă în familia ta, făcînd referire la următoarele
aspecte: sursele de apă, volumul de apă consumat, calitatea apei, sursele de poluare a
apei, măsurile de protecţie şi economisire a apei.
Participă, împreună cu colegii, la o acţiune de salubrizare a unui obiectiv acvatic din
localitatea voastră. Elaborează o prezentare electronică (sau un poster) privind rezul-
tatele obţinute.
70
Clasele 5•7
23
Tema
Problemele generate de schimbările

climatice şi deşertificare
Protecţia atmosferei contra schimbărilor climatice este
una dintre problemele globale ale omenirii.
c ompetenţe
Identificarea cauzelor care determină schimbările climatice globale şi deşertificarea.
Argumentarea consecinţelor generate de schimbările climatice globale şi de deşer-
tificare.
Rezolvarea unor situaţii-problemă legate de schimbările climatice globale şi de deşer-
tificare.
■ Enumeră cîteva surse ale emisiilor de CO2 (dioxid de carbon) Deşertificare – degradare
a terenurilor (deteriorarea
în atmosfera terestră. vegetaţiei, faunei şi a soluri-
■ Ce rol are CO2 în circuitul materiei pe planeta noastră? lor şi transformarea suprafe-
ţelor în deşert) din arealele
E d u c a ţ i e d e s p r e m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . aride şi semiaride, ca rezul-
tat al schimbărilor climatice
Clima este unul dintre factorii principali ai mediului şi al activităţilor umane.
ambiant, iar modificarea ei are un impact semnificativ asupra Gaze cu „efect de se
ră” – gaze (vapori de apă,
componentelor naturii şi a societăţii umane. CO2, CH4, O3 ş.a.) care au
Schimbările climatice din ultima perioadă se manifestă prin capacitatea de absorbţie a
încălzirea globală, aridizarea climei în unele regiuni, degradarea radiaţiei infraroşii, generînd
stratului de ozon ş.a. Ca rezultat, au de suferit plantele, animalele procesul de încălzire
a climei planetei.
şi omul.
În perioada contemporană la încălzirea climei contribuie în
special variaţiile activităţii solare în cicluri de 11 ani, 33 de ani etc. 15 mai
În ultimele decenii, un factor major de modificare a climei a Ziua Internaţională de
devenit activitatea umană. Din cauza activităţii agricole, indus- Acţiune pentru Climă
triale şi de transport tot mai intense, este în creştere volumul
emisiilor de gaze cu „efect de seră”. Gazele de acest tip gene-
rează fenomenul „efectului de seră”.
În baza datelor din figura 2 de la pag. 63, aminteşte-ţi în ce
constă fenomenul „efectului de seră”.
Instituirea acestei zile
Fără acest fenomen, temperatura medie a atmosferei terestre de Organizaţia Naţi-
ar fi cu circa 30ºC mai mică. Contribuţia gazelor la „efectul de unilor Unite a fost un
seră” este diferită: vaporilor de apă (H2O) le revin 70% din total, răspuns la apelul mete-
orologilor de a proteja
dioxidului de carbon (CO2) – 9%, metanului (CH4) – 9%, ozo- clima planetei.
nului (O3) – 7%, restul revenind altor substanţe.
71
Fig. 1 
Dinamica concentraţiei de CO2
în aerul atmosferic. Staţiunea
Concentraţia dioxidului de carbon

din Insulele Hawaii (SUA)
(părţi la 1 milion din volum)

Ciclul anual
Ian. Apr. Iul. Oct. Ian.
În ultima perioadă au fost emise în atmosferă cantități foarte

mari de CO2 (fig. 1) și metan, care au intensificat fenomenul de
încălzire globală. Acestea provin din agricultură – circa 22% –
îndeosebi din creșterea animalelor, prin descompunerea dejec-
ţiilor, urmată de eliminarea metanului şi dioxidului de carbon.
AFLĂ MAI MULT Alte surse de gaze sînt industria, transporturile, în special arderea
• Creşterea temperaturilor hidrocarburilor, urmate de emisiile de CO2 şi alte gaze.
medii ale aerului şi a nive- Temperatura medie a suprafeţei terestre a sporit în perioada
lului oceanului reprezintă unui secol (1905–2005) cu 0,74ºC, iar în următoarele două dece-
doar cîteva dintre posi- nii se prevede o încălzire cu încă 0,4ºC. Încălzirea atmosferei
bilele efecte ale încălzirii
globale a climei. provoacă topirea în masă a gheţarilor şi a zăpezii eterne din
• Problemele schimbării regiunile polare şi cele montane. Aceasta contribuie la ridicarea
climei şi a gazelor cu „efect nivelului Oceanului planetar şi inundarea cîmpiilor litorale joa-
de seră” au fost abordate la se. Prin urmare, în atmosferă se măreşte conţinutul vaporilor de
nivel mondial în anul 1992
la reuniunea reprezentan- apă, ceea ce determină o creştere şi mai mare a temperaturii.
ţilor a peste 180 de ţări în O problemă majoră cu care se confruntă omenirea în peri-
oraşul Rio de Janeiro (Bra- oada actuală este deşertificarea. Cauzele principale ale deşer-
zilia).
Drept rezultat, a fost sem-
tificării sînt de caracter natural (schimbările climatice globale)
nată Convenţia ONU pri- şi antropic (activităţile neraţionale ale omului, suprapopularea
vind schimbările climati- planetei şi, implicit, creşterea necesarului de hrană). Acestea se
ce, care prevede aplicarea manifestă prin defrişări, desţeleniri, suprapăşunat, utilizarea
unor măsuri de stabilizare a
gazelor cu „efect de seră” în neraţională a resurselor de apă. Consecinţe ale deşertificării sînt
atmosferă la un nivel care degradarea vegetaţiei, faunei şi a solurilor, reducerea pînă la
nu afectează clima Terrei. epuizare a resurselor de apă şi, drept rezultat, nesiguranţa hranei,
• În anul 1997 a fost sem- foametea şi sărăcia.
nat Protocolul de la Kyoto
(Japonia) – act internaţi- Principalele măsuri de reducere a deşertificării sînt:
onal care stabileşte me- • obţinerea apei din surse subterane, crearea lacurilor de
canismul menit să reducă acumulare şi a apeductelor;
emisiile de gaze cu „efect • utilizarea mai raţională a resurselor de apă şi combaterea
de seră”.
salinizării solurilor;
72
Clasele 5•7
• fixarea şi fertilizarea solului prin utilizarea unor perdele  Fig. 2

verzi de protecţie (fig. 2) contra vîntului; Fixarea şi fertilizarea solului
• reducerea defrişărilor etc. prin utilizarea perdelelor verzi
de protecţie în semideşerturile
Protecţia climei planetei, prevenirea şi combaterea deşertifi- din nordul Africii
cării constituie datoria fiecărui om. La aceasta putem contribui
prin plantarea copacilor, perpetuarea spaţiilor verzi, economi-
sirea energiei, folosirea mai rară a automobilelor etc.

Efectuează, împreună cu colegii, o investigaţie a • Suprafaţa mondială to
tală afectată de deşerti-
teritoriului localităţii voastre privind prezenţa spaţiilor verzi ficare cuprinde între 6 şi
(păduri, fîşii forestiere de protecţie, parcuri ş.a.). Evaluează sta- 12 milioane km2, ceea ce
rea lor şi propune măsuri de extindere şi de protecţie. alcătuieşte circa 43% din
terenurile agricole ale glo-
bului.
E d u c a ţ i e p e n t r u m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • Aproape o treime din
terenurile agricole au fost
Organizați, sub coordonarea profesorului, o confe- abandonate în ultimii 40
rinţă de presă pe tema: „Acţiuni pentru climă şi combaterea de ani, pentru că au deve-
deşertificării”. nit neproductive.
Analizează cauzele şi consecinţele schimbărilor climatice şi ale deşertificării, comple
tînd pe caiet tabelul după modelul de mai jos:
Cauze Consecinţe
Realizează o investigaţie privind sursele de emisii de CO2 şi de metan în localitatea

voastră şi propune măsuri de reducere a acestor emisii.
Participă, împreună cu colegii, la o acţiune de creare a spaţiilor verzi în localitatea voas-
tră. Elaborează o prezentare electronică (sau un poster) privind rezultatele acţiunii.
73
24
Tema
Degradarea solului şi a biodiversităţii

Stăpînim Natura prin a ne supune ei.
Francis Bacon
c ompetenţe
Identificarea stării ecologice a solurilor şi a biodiversității.
Stabilirea factorilor de degradare a solurilor şi a biodiversității.
Rezolvarea problemelor referitoare la protecţia solurilor şi a biodiversităţii.
Biom – totalitatea organis-
melor care trăiesc în anumite ■ Enumeră beneficiile aduse omului de sol, plante, animale
condiții ale mediului ambiant și de peisajele naturale.
dispuse latitudinal în zone ■ Care trebuie să fie normele de comportament față de com-
naturale (tundră, taiga, pă- ponentele naturale menționate mai sus?
duri de foioase, stepă etc.).
Degradare a biodiversi
tății – deteriorarea sau E d u c a ţ i e d e s p r e m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
dispariția treptată a
populațiilor, speciilor, Solul, biodiversitatea și peisajele naturale, împreună
comunităților de organisme cu celelalte componente indispensabile ale mediului (apă, aer
(biocenozelor), care duce, ș.a.), reprezintă tezaurul naturalistic al unui stat. Cu regret, multe
ulterior, la dereglarea echi-
librului ecologic și a ecosis- dintre acțiunile omului asupra naturii nu sînt benefice, ci, dim-
temelor. potrivă, au urmări păguboase și distructive.
Degradare a peisajului Degradarea solului
(landșaftului) natural –
deteriorarea componentelor Învelişul de sol prezintă importanţă primordială pentru cultura
unui ecosistem natural plantelor agricole, care este practicată doar în arealele înzestrate
(solul, apele, plantele,
animalele ș.a.) ca urmare a cu acest înveliş. Astfel, în prezent, culturile agricole ocupă circa
influenţei negative a unor 11% din întinderile uscatului. În ultimul timp însă, ca urmare a
fenomene naturale sau unor activități nechibzuite de gospodărire ale omului, în lume
a activității omului.
se atestă pierderi esențiale de soluri fertile, ceea ce duce la extin-
derea procesului de deșertificare. Terenurile folosite de om au
destinații diverse (tab. pag. 75), de unde rezultă și gradul diferit
Fig. 1 
Peisaj silvic defrişat în scopul
practicării agriculturii
74
Clasele 5•7
Modul de utilizare a terenurilor în lume (%)

Continentul/ Terenuri Pășuni Păduri Alte terenuri
regiunea cultivate
Europa 30 18 32 20
Asia 17 16 34 33
America de Nord 13 16 32 39
America de Sud 7 26 54 13
Africa 6 26 24 44
Australia 6 55 18 21
al degradării acestora. Cele mai intens exploatate sînt sectoarele

cu terenuri cultivate, după care urmează terenurile destinate
pășunatului și cele ocupate de păduri.
Compară ponderea diferitor categorii de terenuri în Europa
cu cea a altor continente şi regiuni. Cum explici diferențierile
în modul de utilizare a terenurilor?
Principalele activităţi ale omului care contribuie la degrada-
rea solurilor sînt: defrișarea pădurilor (fig. 1), supraexploatarea
terenurilor cultivate, pășunatul excesiv ş.a.
Degradarea biodiversității și a peisajelor naturale  Fig. 2
Aceste fenomene reprezintă o altă problemă ecologică la scară Specii pe cale de dispariţie din
arealul european: a. brînduşa
mondială. Unele peisaje naturale şi biomuri sînt afectate puternic Fomin; b. bumbăcăriţa-
în urma defrișărilor masive, a poluării, a extinderii agriculturii latifolie; c. cîrstelul-de-cîmp;
şi spaţiilor construite. Iar odată cu ele sînt afectate puternic și d. ciocănitoarea-sură
unele specii de organisme (fig. 2) rămase fără mediul lor carac- c
teristic de viață. Astfel, numai în ultimii 350 de ani au dispărut
95 de specii de păsări și 40 de specii de mamifere. După estimările
recente, în pragul dispariției se află circa 20 mii de specii de anima-
le din totalul de aproximativ 1, 75 milioane existente pe Terra.
Pînă în prezent au fost distruse circa 50% din pădurile ecua
toriale şi cele tropicale umede – 1,6 miliarde de hectare. Dacă
se va continua în același ritm, acestea ar putea dispărea complet
a b d
75
în următorii 40 de ani. Pierderile actuale sînt irecuperabile și

AFLĂ MAI MULT
fără precedent, deoarece în aceste păduri viețuiesc mai mult de
Fertilitatea solului depinde jumătate din totalul speciilor de organisme de pe Terra.
de cantitatea substanțe
lor organice care intră în Omul reprezintă unica specie dintre ființele vii care este capa-
componența sa. bilă să intervină în procesul evoluției. El poate influenţa existența
Substanțele organice ajung anumitor specii în defavoarea altor specii. Intervenţia omului în
în sol sub formă de resturi procesele evolutive ar putea avea urmări grave asupra naturii,
vegetale (frunze, crengi,
fructe, semințe ș.a.) și de inclusiv asupra propriei existențe, întrucît mecanismele acestui
origine animală (cadavre, proces încă nu sînt bine cunoscute.
fecale). Substanțele orga-
nice constituie doar 1–2%
din masa totală a solului, E d u c a ţ i e î n m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
însă au o importanță deter- Una dintre metodele eficiente de acumulare a infor
minantă asupra fertilității
acestuia. mației despre starea mediului ambiant constă în realizarea cerce-
În componența solului in tărilor pe teren. Acestea, pe lîngă faptul că vă oferă posibilități noi
tră, de asemenea, nume- de studiere a naturii, sînt destul de atractive, creîndu-vă emoții
roase microorganisme și or- pozitive despre locurile vizitate. Pentru realizarea cu succes a
ganisme de talie mai mare
(insecte, viermi ș.a.), care unor asemenea cercetări, este necesar să elaboraţi un plan detaliat
contribuie la descompune- și să fiţi echipați cu următoarele materiale: hartă, busolă, ceas,
rea resturilor organice. cronometru, binoclu, ruletă, termometru, barometru, determina-
Pentru formarea unui strat tor de plante, ghid ecologic, lăzi, genţi, cuţite, eprubete, pachete,
de sol cu grosimea de doar
2,5 cm este nevoie de o pe- bisturiu, lamă, caiete, creioane, fotoaparat, computer ş.a.
rioadă de timp foarte lungă 1. Elaboraţi, împreună cu profesorul, un plan detaliat de cer-
(de la 100 pînă la 2 500 de cetare a stării ecologice a unui ecosistem și a componentelor
ani), pe cînd acest strat de sale – solurile, diversitatea vegetală, diversitatea animală ș.a.
sol poate fi distrus într-un
singur minut. 2. Alcătuiţi o listă a instrumentelor și utilajelor necesare.
3. Efectuaţi cercetările preconizate.
Alcătuiește, împreună cu colegii, un raport despre

rezultatele obținute, referitoare la fiecare dintre componente-
le naturii studiate, indicînd căile de soluționare a problemelor
ecologice observate.
Enumeră şi explică cauzele degradării solurilor, biodiversităţii şi a peisajelor natu
rale.
1. Argumentează din ce cauză dispariția peisajelor naturale este cu mult mai periculoasă
decît fenomenul dispariției anumitor specii.
2. În ce măsură te poți implica și tu în salvarea anumitor specii de plante și animale aflate
pe cale de dispariție?
1. Propune 2-3 măsuri de soluționare a problemei degradării biodiversității la nivel
național și internațional.
2. Scrie un eseu despre natura înconjurătoare, pornind de la cugetarea marelui sculptor
român Constantin Brâncuşi:„Gîndeşte-te că stejarul din faţa ta este un bunic înţelept şi sfătos”.
76
Clasele 5•7
25
Tema
Ariile naturale protejate

Gîndeşte-te la frumuseţea care încă mai există în jurul
tău şi vei fi fericit. Anne Frank
c ompetenţe
Identificarea rolului ariilor naturale protejate în conservarea naturii.
Dezvoltarea comportamentului responsabil față de ariile naturale protejate.
Conștientizarea necesității creării unor arii naturale protejate la nivel național și
internațional.
■ Argumentează, cum este mai eficient de a proteja natura: la Arie naturală protejată –
spațiu cu elemente naturale
nivelul fiecărei părţi componente sau la nivelul întregului reprezentative și rare, luat sub
sistem? protecția statului, în scopul
■ Ai auzit despre rezervații naturale şi parcuri naționale? conservării componentelor
Ce reprezintă ele, în opinia ta? naturii din limitele lui.
Pădure relictă – pădure
ce s-a păstrat din cele mai
E d u c a ţ i e d e s p r e m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . vechi timpuri geologice,
fragmentar, în condiţii
Aflîndu-ne în sînul naturii, de fiecare dată căutăm suficient de favorabile.
locuri pitorești, cît mai puțin „umblate” și curate. Cu regret însă, Specie endemică – specie
omul poluează teritorii imense, așa încît lasă în urma lui foarte de plante sau animale întîl-
nită pe un areal restrîns sau
puține spații „neatinse”, în care natura s-a mai păstrat în starea pe un spaţiu izolat (insulă,
ei inițială. Anume acesta a fost motivul principal pentru care lac, peşteră ş.a.).
au fost create arii naturale protejate, ale căror suprafeţe se află
într-o continuă creștere. 2 februarie
Numeşte factorii care au determinat guvernele țărilor lumii Ziua Mondială a Zonelor
Umede
să majoreze suprafețele ariilor naturale protejate.
Această zi a fost instituită prin
Convenţia asupra zonelor
În cadrul ariilor naturale protejate se depun eforturi din par- umede de importanţă
tea statului și a comunităților locale pentru a se păstra compo- internaţională, în special ca
nentele naturii într-o stare firească, evitîndu-se orice intervenție habitat al păsărilor acvatice,
semnată la Ramsar (Iran,
negativă a omului. 1971). Obiectivul declarat al
1. Rezervația biosferei „Belovejskaia pușcea” (tab. 1). Convenţiei este conservarea
zonelor umede, a faunei
Rezervația se află într-un loc îndepărtat de așezările umane și şi florei. Ele constituie cele
greu accesibil, incluzînd un spațiu natural ocupat de lacuri, mai importante resurse de
mlaștini și păduri întinse. Aici au fost create condiții favorabi- valoare naturală, economică,
ştiinţifică şi recreativă, a căror
le pentru supraviețuirea unor specii rare, precum zimbrul și pierdere ar fi ireparabilă.
rîsul (fig. 1).
77
Fig. 1 
Rezervația biosferei „Belovejskaia b
pușcea”: a. zimbrul, specia-simbol
a rezervației; b. rîsul, specie
ocrotită la nivel internațional
Tabelul 1
Rezervația biosferei „Belovejskaia pușcea”
Locul amplasării Polonia și Belarus
Suprafața 1 876 km2, inclusiv 981 km2 strict protejată
Anul creării 1979, extinsă ulterior
Ecosistemele caracteristice Pădurile relicte mixte de cîmpie
Speciile caracteristice Plante: bradul, molidul, arinul, teiul, stejarul.
Animale: zimbrul, rîsul, nutria, castorul, elanul, lupul, vulturul-codalb,
cocoșul-de-pădure, cocorul
În rezervaţie s-au păstrat unicele sectoare extinse ale pădurilor relicte mixte de cîmpie,
ce reprezintă tipul caracteristic al pădurilor de odinioară ale Europei. În aceste păduri au
fost înregistrați peste o mie de arbori-giganți, cu vîrsta cuprinsă între 400 şi 600 de ani.
Rezervația, după flora și fauna sa originală, este unică în Europa: aici se dezvoltă circa 2 000
de specii de plante și peste 11 000 de specii de animale. În 1992, această arie protejată a fost
declarată de UNESCO Patrimoniu Mondial Natural, iar în 1993 a primit statutul de Rezervație
a biosferei. Are rolul de a proteja împotriva activităţilor umane cu efecte distructive ariile
naturale a căror valoare este importantă pentru întreaga umanitate.
2. Delta Dunării – Rezervație a biosferei (tab. 2). Delta Dunării este a doua ca mărime
(după Delta Volgăi) și cea mai bine conservată dintre deltele europene.
Tabelul 2
Rezervația biosferei „Delta Dunării”
Locul amplasării România și Ucraina
Suprafața 5 800 km2
Anul creării 1990
Ecosistemele caracteristice Apele curgătoare, apele stătătoare (dulci, sărate), mlaștinile
Speciile caracteristice Plante: nufărul-alb, nufărul-galben, ciulinul-de-apă, plopul, arinul,
salcia-albă
Animale: pelicanul-creț, pelicanul comun, șoimul-dunărean, vulturul-
pescar, morunul, nisetrul, vidra, nurca, pisica sălbatică
În anul 1991, delta a fost decretată Rezervație a biosferei şi inclusă de UNESCO în lista
Patrimoniului Mondial Natural. Delta Dunării se caracterizează printr-o floră și faună foarte
78
Clasele 5•7
bogate și extrem de valoroase. Avînd peste

1 200 de specii de plante, vegetația specifică
dominantă este cea de mlaștină și ocupă 78%
din totalul suprafeței. Zăvoaiele sînt alcătui-
te din salcie, frasin, arin, plop care cresc pe
aluviunile depuse de apele fluviului. Pădurile
sînt periodic inundate, iar ochiurile de apă
se acoperă de plante acvatice și plutitoare.
Delta Dunării este un adevărat para-
dis faunistic. Aici viețuiesc 98% din fauna
acvatică europeană: peste 3 400 de specii de animale, inclusiv  Fig. 2
360 de specii de păsări și peste 100 de specii de pești. Totodată, Colonie de pelican comun
este locul unde milioane de păsări din diferite regiuni ale Euro- în Delta Dunării
pei, Asiei, Africii vin să cuibărească. În deltă se întîlnesc cele
mai numeroase colonii de pelican comun (fig. 2) și pelican-creț.

1. Examinează activitățile enumerate mai jos, preco- Broasca-ţestoasă de Gala-
nizate să fie realizate într-o arie naturală protejată: a) cercetarea pagos (specie endemică
valoroasă) este considera-
de către savanți a stării ecologice a ecosistemelor; b) pescuitul; tă una dintre cele mai rare
c) vînătoarea; d) excursiile ghidate; e) colectarea plantelor și ani- ființe.
malelor; f) fotografierea biodiversității; g) colectarea ciupercilor; Una dintre ţestoase, pore-
clită „Singuraticul George”,
h) colectarea fructelor de plante sălbatice. la momentul pieirii sale,
2. Dacă ai fi administratorul unei arii protejate, pe care dintre cîntărea 88 kg și avea o
aceste activități le-ai interzice și pe care nu? Argumentează. lungime de 180 cm. După
cum susţin oamenii de şti-
inţă, ea nu era atît de bă-
E d u c a ţ i e p e n t r u m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . trînă, deoarece reprezen-
tanţii acestei subspecii îşi
1. Completează un tabel (similar celor din p. 78) refe- pot păstra capacitatea de
ritor la Rezervaţia „Codrii” sau Rezervaţia „Pădurea Domneas- reproducere pînă la vîrsta
că” din ţara noastră. de 200 de ani.
2. Scrie o comunicare despre valoarea naturalistică a unei arii
naturale protejate din lume sau din Republica Moldova.
Enumeră cîteva dintre motivele principale pentru care anumite arii naturale sînt luate
sub protecția statului.
Din lista de criterii enumerate mai jos, alege-le doar pe acelea pe care le consideri că ar
trebui puse la baza selectării unei arii naturale, pentru a fi protejată la nivel de stat:
a) Este aproape de capitala țării; b) Reprezintă ecosistemele caracteristice ale țării;
c) Are o suprafață mică și va fi ușor de protejat; d) În această arie se află specii rare și pe
cale de dispariție; e) Are o diversitate biologică săracă; f ) Reprezintă locul de reprodu-
cere a mai multor specii migratoare.
Propune o arie naturală din localitatea sau raionul natal care, în opinia ta, ar merita să
fie luată sub protecție. Argumentează-ți propunerea.
79
26
Tema
Mediul natural şi societatea umană

Mens sana in corpore sano (din limba latină – Minte sănă-
toasă într-un corp sănătos).
Decimus Junius Juvenalis
c ompetenţe
Stabilirea relaţiilor dintre mediul natural şi societatea umană.
Evaluarea calităţii mediului ambiant drept condiţie a supravieţuirii omenirii.
Elaborarea unui Cod de reguli privind comportamentul omului în mediul ambiant.
Calitate a mediului am
biant – stare a tuturor
■ Discută cu colegii şi comentaţi mottoul temei.
componentelor mediului la ■ Care este rolul mediului natural în asigurarea sănătăţii
un moment dat, capabilă să omului?
asigure o ambianţă satisfă-
cătoare necesităţilor vieţii
organismelor. E d u c a ţ i e d e s p r e m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Monitoring al mediului – Sănătatea omului este valoarea supremă personală şi
ansamblu de acţiuni privind
supravegherea, evaluarea, socială. Sănătatea noastră – fizică, psihică şi spirituală – depinde
prognozarea şi avertizarea, de mediul natural şi de cel social în care ne naştem, trăim şi acti-
în scopul intervenţiei opera- văm. Ea poate fi asigurată doar într-un mediu natural nepoluat
tive pentru menţinerea stă-
rii de echilibru a mediului şi un climat social sănătos.
ambiant. În ultimele două secole, începînd cu „revoluţia industrială”,
relaţia „om–natură” a degradat de la starea de armonie la cea de
conflict. Prin urmare, asigurarea calităţii mediului ambiant,
22 mai condiţie a supravieţuirii şi progresului omenirii, este o problemă
Ziua Mondială a Conservării globală şi foarte actuală, avînd cîteva direcţii prioritare (fig. 1).
Biodiversităţii
Identifică principalele direcţii de asigurare a calităţii mediu-
lui ambiant, analizînd figura 1. Prezintă exemple de activităţi
pentru fiecare direcţie.
Asigurarea calităţii mediului ambiant

Organizaţia Naţiunilor Unite,
proclamînd această zi,
a urmărit ca publicul larg Studierea Prevenirea şi Armonizarea inte Crearea unui
să conştientizeze impor- şi cercetarea combaterea reselor imediate şi a sistem legisla-
tanţa protecţiei speciilor, mediului degradării me celor de perspectivă tiv, instituţio
a limitării poluării, a sensi- ambiant, diului ambiant, ale societăţii umane nal şi financiar
a consecinţelor provocată de privind utilizarea eficient de
bilizării tuturor oamenilor interacţiunii societatea potenţialului natural protecţie
în problemele mediului „om–natură“ umană al Terrei a naturii
ambiant.
 Fig. 1. Direcţiile de asigurare a calităţii mediului ambiant
80
Clasele 5•7
Orice mediu natural (ecosistem) are o anumită capacitate

AFLĂ MAI MULT
ecologică – potenţial material, energetic şi informaţional al unui
teritoriu –, prin care se asigură dezvoltarea durabilă a ecosiste- Problema creării unui me-
diu nepoluat a devenit o
melor şi a societăţii umane. Limitele normale ale acestei capa- preocupare prioritară pen-
cităţi depind de starea naturală a ecosistemului şi de presiunea tru Organizaţia Naţiunilor
umană asupra acestuia. Cu cît creşte intervenţia omului într-un Unite (ONU), prin subdivi-
ecosistem, cu atît apar mai multe dezechilibre ce au consecinţe ziunile sale afiliate: Orga-
nizaţia pentru Educaţie,
nefaste pentru mediu. Păstrarea calităţii mediului se poate rea- Ştiinţă şi Cultură (UNESCO),
liza numai prin menținerea capacității naturale a ecosistemului Organizaţia Mondială a Să-
de „a metaboliza” elementele artificiale introduse de om. De nătăţii (OMS), Organizaţia
Meteorologică Mondială
exemplu, un lac natural reprezintă un ecosistem complex, format (OMM) ş.a. Preocupările
din componente abiotice şi biotice. Acestea interacţionează între pentru mediu au culminat
ele, aflîndu-se într-un echilibru natural. Poluarea lacului, drept cu semnarea „Agendei-21”
consecinţă a activităţii umane, nu dezechilibrează ecosistemul la Conferinţa ONU „Me-
diu şi Dezvoltare” din 4–
atît timp cît concentraţia de poluanţi este mică, căci ea poate fi 11 iunie 1992 de la Rio de
neutralizată prin autoepurare. Janeiro (Brazilia), la care au
participat reprezentanţi ai
Care vor fi consecinţele pentru echilibrul ecosistemului tuturor statelor lumii.
lacului în cazul în care creşterea cantităţii de poluanţi va „Agenda-21” cuprinde un
depăşi capacitatea-limită a lacului de autoepurare? plan de acţiuni pentru
dezvoltare durabilă în se-
Activitatea de protecţie a mediului ambiant începe cu organi- colul al XXI-lea, avînd două
zarea şi funcţionarea sistemului de supraveghere (monitoring) scopuri majore: asigurarea
calităţii mediului ambiant
a mediului. Acesta asigură un flux informațional cu privire la şi a unui sistem socioeco-
sursele de poluare şi la calitatea mediului, la folosirea şi starea nomic durabil pentru toate
resurselor naturale. Sistemul de monitoring integrat cuprinde popoarele lumii.
o reţea de supraveghere a calităţii apelor, aerului, solului, sub-
solului, vegetației, faunei, sănătăţii umane, a radioactivităţii etc.
Sistemele naţionale de monitoring sînt integrate într-un sistem
global, formînd o reţea mondială.
Problema protecţiei naturii şi a calităţii mediului ambiant
poate fi soluţionată doar prin contribuţia tuturor ţărilor lumii
şi a unor organizaţii internaţionale specializate.
Un aport considerabil în protecţia naturii Terrei revine organi-
zaţiilor neguvernamentale din domeniul mediului şi al voluntari-
lor, care activează în fiecare ţară. Deviza unei mişcări internaţiona-
le ecologiste este „Earth first!” („Mai întîi Pămîntul!”), făcînd apel
la necesitatea stringentă de protecţie a naturii planetei noastre.
Realizarea obiectivelor de protecţie a naturii este posibilă
doar prin schimbarea atitudinii faţă de aceasta a fiecăruia dintre
noi. Conştientizarea faptului că omul nu ocupă o poziţie privi-
legiată în natură, ci este parte a ei, ar duce la restabilirea armo- Organizaţia Naţiunilor Unite
pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cul-
niei dintre mediul natural şi om. În acest sens, este binevenit tură (UNESCO) este preocupa-
conceptul de „Homo ecosapiens” („Om cu gîndire ecologică”), tă şi de problemele protecţiei
care poate sta la baza reconcilierii omului cu Natura. mediului ambiant.
81
AFLĂ MAI MULT E d u c a ţ i e î n m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Regenerarea și extinderea Organizează, împreună cu colegii, o acţiune de sen-

suprafețelor acoperite cu sibilizare a comunităţii locale privind problemele mediului
păduri este o prioritate a
statului în ţara noastră. Pă- ambiant din localitatea ta cu deviza: „Earth first!” („Mai întîi
durile (fig. 2) reduc esențial Pămîntul!”).
influenţa negativă a facto-
rilor naturali şi antropici
dăunători sănătății și vieții
omului. Împădurirea con-
tribuie mult la reducerea

Elaborează, împreună cu colegii, un Cod de reguli pri-
eroziunii solului și a emi- vind comportamentul omului în mediul ambiant, completînd lista:
siilor gazelor cu „efect de • Reduc consumul de apă potabilă, carne, hîrtie, carton,
seră“. În perioada 2006– energie neregenerabilă.
2012, lucrările de regene-
rare şi extindere a pădu- • Optez pentru materiale şi produse ecologice, naturale,
rilor au cuprins suprafaţa durabile, reciclabile şi, dacă este posibil, de origine locală.
de 54,2 mii ha. Activități • Reduc emisiile de gaze cu „efect de seră”, consumînd cît
de extindere a suprafeţelor mai mult posibil produse ecologice de sezon, folosind bici-
împădurite din contul tere-
nurilor degradate au fost cleta sau mijloace de transport în comun, făcînd plimbări.
efectuate pe o suprafață • Folosesc dispozitivul portabil de alimentare a telefonului,
de 28,5 mii ha. laptopului şi a altor aparate electrice cît mai eficient.
• Mă plimb respectînd natura: fac cît mai puţin zgomot, nu
Fig. 2  deranjez animalele.
Pădurile – tezaur natural al ţării • Folosesc sacoşe (pungi) bio şi reduc ambalajul la minim.
• Nu arunc deşeuri pe jos,
utilizez coşurile publice
şi reciclez tot ceea ce se
poate.
• Devin ecovoluntar şi parti
cip la campania „Să plan-
tăm pentru Planetă” şi la
alte acţiuni ecologice.
• Organizez o activitate
de salubrizare în cartier
(mahala) cel puţin o dată
pe lună.
Enumeră indicatorii ecologici de evaluare a calităţii mediului ambiant şi prezintă cîte un
exemplu pentru fiecare.
Elaborează un plan de acţiuni pentru protecţia mediului ambiant în localitatea ta.
1. Comentează în scris cugetarea scriitorului indian Rabindranath Tagore: „Copacii sînt

efortul nesfîrşit al Pămîntului de a vorbi cu cerul”.
2. Elaborează o prezentare electronică (sau un poster) cu privire la implementarea Codu-
lui de reguli privind comportamentul omului în mediul ambiant.
82
Modulul 2 8•9
Clasele8•9
Clasele
Mediul ambiant Al Republicii Moldova
1
Tema
Componentele naturale ale mediului

ambiant
Fiecare om are dreptul la un mediu înconjurător nepri-
mejdios din punct de vedere ecologic pentru viaţă şi
sănătate, precum şi la produse alimentare şi obiecte de
uz casnic inofensive.
Constituţia Republicii Moldova, Articolul 37 (1)
c ompetenţe
Descrierea caracteristicilor componentelor naturale ale mediului ambiant al ţării.
Argumentarea interacţiunii dintre componentele mediului natural al ţării.
Manifestarea unui comportament responsabil privind protecţia componentelor
mediului ambiant al ţării.
■ Enumeră componentele mediului natural şi ale mediului Ariditate – grad de uscă-
ciune a atmosferei, a solului
uman, analizînd schema din figura 1. şi, în consecinţă, prezenţa
■ Prezintă un exemplu de interacţiune între componentele unor terenuri neroditoare,
naturale. sterpe, sărace în vegetaţie.
Specie invazivă – specie
ale cărei populaţii au capa-
citatea de a pătrunde masiv
Republica Moldova este un stat cu o suprafaţă a teri- în areale (teritorii) noi, prin
creşterea exagerată a nu-
toriului redusă, avînd însă un spaţiu natural pitoresc şi variat. mărului de indivizi, amenin-
Mediul ambiant al ţării cuprinde componentele mediului natural ţînd speciile autohtone.
şi componentele umane – populaţia şi produsele activităţii sale. Specie xerofilă – organism
adaptat la medii de viaţă
Relevă exemple de interacţiune şi interdependenţă între naturale uscate (aride), pre-
componentele mediului natural al ţării, studiind textul de cum sînt deşerturile, stepele
mai jos şi figura 1. ş.a.; de exemplu, negara,
pelinul, popîndăul.
Alcătuirea geologică şi relieful. Suportul mediului ambiant
al ţării îl constituie alcătuirea geologică – rocile şi mineralele
de diferită vîrstă. În perioadele de coborîre a teritoriului sub
apele mării, în condiţii maritime, s-au acumulat depozite de roci
sedimentare: argile, nisipuri, calcare, marne ş.a. Ele apar practic
în fiecare localitate din ţară, redînd configuraţia suprafeţei teres-
tre – relieful. Teritoriul ţării are un relief de cîmpie fragmentat, cu
succedarea dealurilor şi a văilor. Forţele interne ale Pămîntului,
83
Mediul ambiant al Republicii Moldova
Aerul
POPULAŢIA (CLIMA)
ŞI ACTIVITATEA LUMEA
UMANĂ ANIMALĂ
PLANTELE APELE
ALCĂTUIREA
SOLURILE GEOLOGICĂ
ŞI RELIEFUL
Fig. 1  apele, vîntul şi alţi factori modelează relieful. Alcătuirea geolo-

Interacţiunea dintre componen gică şi relieful influenţează toate celelalte componente naturale
tele mediului ambiant
şi activitatea umană. Schimbarea reliefului determină modifi-
cările locale ale climei şi apelor care, la rîndul lor, influenţează
flora, fauna şi solurile. De exemplu, versanţii cu expoziţie sudică
primesc o cantitate mai mare de căldură solară, comparativ cu
cei nordici. Prin urmare, speciile de plante adaptate la insolaţie
mai puternică sau cele provenite din regiuni mai calde preferă
versanţii sudici, drept exemple fiind scumpia, cărpiniţa, migdalul
ş.a. (fig. 2). Pe cînd versanţii nordici şi cei vestici – mai răcoroşi
şi umezi – sînt preferaţi de fagul-european, gorun şi alte specii
(fig. 3). Structura geologică, compoziţia chimică a rocilor şi reli-
eful diferă de la un loc la altul şi se repercutează asupra apelor
Fig. 2 
Asociaţie vegetală caracteristică subterane, a solurilor şi a organismelor. Plantele şi animalele se
versanţilor sudici ai văii rîului adaptează la condiţiile respective, fiind prezente diverse asociaţii
Racovăţ vegetale şi faunistice: de peşteră, petrofite, calcicole, silicicole etc.
Aerul este un factor activ al
proceselor și fenomenelor natu-
rale, care se manifestă, în primul
rînd, prin condiţiile climatice ale
teritoriului. Clima unui teritoriu
este rezultatul factorilor cosmici
(activitatea Soarelui), fizici (for-
ma, mişcările şi dimensiunile
Pămîntului) şi locali. Ea determi-
nă ritmicitatea diurnă (zilnică),
sezonieră şi ciclică a unor procese
şi fenomene naturale şi sociale.
De exemplu, succesiunea celor
84
Clasele 8•9
patru anotimpuri în zona temperată, inclusiv pe teritoriul ţării  Fig. 3

noastre, condiţionează ciclurile vitale ale plantelor şi animalelor, Aspect al vegetaţiei Podişului
Codrilor, amplasată pe versanţi
activitatea agricolă a populaţiei etc. cu expoziţie nordică şi vestică
Apele sînt o componentă foarte activă a mediului. Terito-
riul ţării este bogat în ape de suprafaţă şi ape subterane, însă
acestea au o distribuţie spaţială neuniformă. Astfel, volumul
şi calitatea apelor se diminuează de la nord spre sudul ţării. În
Podişul Moldovei de Nord şi Podişul Nistrului, reţeaua fluvială
este mai densă. Apele rîurilor Nistru, Prut şi ale afluenţilor aces-
tora, precum şi apele freatice sînt de o calitate mai bună şi mai
puţin poluate. Pe cînd în jumătatea de sud a ţării şi, îndeosebi, AFLĂ MAI MULT
în Cîmpia Moldovei de Sud densitatea reţelei fluviale este mai Dependenţa plantelor de
mică. Multe rîuri seacă periodic, apele freatice au un conţinut roci şi de sol se manifestă
prin adaptarea lor la com-
mai ridicat de săruri minerale şi se resimte deficitul de apă pota- poziţia chimică diferită a
bilă. Aceasta condiţionează frecvenţa mai mare a unor specii rocilor şi, ca rezultat, a so-
xerofile de plante şi specii de animale adaptate la condiţii de lurilor.
ariditate. Speciile calcicole preferă
terenurile calcaroase, bo-
Plantele sînt o componentă a naturii derivată din acţiunea gate în CaCO3 (urzica, steja-
componentelor abiotice. Respectiv, pe teritoriul ţării vegetaţia rul-pufos, viţa-de-vie ş.a.),
formînd ecosisteme petro-
este condiţionată de ceilalţi factori naturali. Caracterul zonal al fite pe versanţii calcaroşi ai
climei a determinat dezvoltarea unor asociaţii vegetale zonale: Nistrului, Prutului şi ai aflu-
de pădure (preponderent în partea nordică şi cea centrală a enţilor lor din nordul ţării,
ţării) şi de stepă (dominantă în partea sudică a ţării). Sub influ- pe recifii fosili din regiunea
Toltrelor.
enţa unor factori locali (alcătuirea geologică, relieful, apele, Speciile silicicole (salcîmul,
solurile) se formează asociaţii vegetale azonale: acvatice, de pinul, secara ş.a.) preferă
luncă, palustre, petrofite ş.a. Un impact puternic şi, deseori, terenurile argiloase şi ni-
negativ asupra vegetaţiei îl are activitatea umană prin defri- sipoase, bogate în SiO 2,
îndeosebi, cele din sudul
şări, desţeleniri, desecări, răspîndirea unor specii invazive, a ţării, din ravene etc.
dăunătorilor etc.
85
S. .S. N AT U R A ! Discută cu colegii şi deduceţi cum influenţează asupra florei

şi faunei ţării noastre încălzirea globală şi aridizarea climei,
Sfaturi pentru protecția
naturii: îndeosebi în zona de stepă din sudul ţării.
1. Susține asociațiile pentru
protecția naturii, înscrie-te în Lumea animală se remarcă printr-o diversitate de specii şi
rîndurile lor, participă la acti
vitățile de salvare a ființelor
de complexe faunistice: de pădure, de stepă, acvatic, de luncă,
naturii și a habitatelor lor. cavernicol (de peşteră), edafic (de sol) ş.a. Astfel, lumea animală
2. Nu deranja animalele cînd s-a adaptat la diverse medii de viaţă. Însă habitatele şi popula-
faci plimbări. Ele își pot pierde ţiile unor animale sălbatice s-au redus considerabil ca urmare
adăposturile și rezervele de
hrană, fiind nevoite să se refu- a valorificării mai intense a teritoriului de către om, vînatului şi
gieze în alte locuri, mai puțin pescuitului excesiv, aridizării climei ş.a. Ca rezultat, unele specii
favorabile pentru trai. Așadar, au dispărut, iar altele sînt pe cale de dispariţie.
rămîi pe poteci și observă de
departe animalele, făcînd cît Solurile ţării noastre sînt produsul interacţiunii în timp
mai puţin zgomot. a tuturor componentelor naturii. Caracterul zonal al climei a
3. Redu emisiile de gaze cu condiţionat formarea tipurilor zonale de soluri: cernoziom (în
„efect de seră“: foloseşte bici-
cleta și mijloacele de trans- stepe), cenuşii şi brune (sub pădurile de foioase). Interacţiunea
port în comun; nu aprinde componentelor naturii la nivel local a generat tipurile azonale
focuri și nu arde deșeuri noci- de soluri: aluviale (în luncile rîurilor), solonceacuri şi soloneţuri
ve din plastic, cauciuc ș.a.
4. Nu arunca deşeurile în
(pe terenurile cu un conţinut ridicat de săruri minerale în roca
natură. Plasticul are nevoie maternă sau în apele subterane), lăcovişti (pe terenuri cu exces
de sute de ani pentru a se de umiditate) ş.a.
degrada, emanînd produse
toxice; bateriile conțin metale
grele care se infiltrează în sol
și contaminează apele.
5. Utilizează coșurile de gunoi

1. În baza imaginilor din figurile 2 şi 3, analizează
publice și reciclează tot ceea repartizarea vegetaţiei în funcţie de caracterul reliefului.
ce se poate. 2. Numeşte speciile de plante şi animale caracteristice pădu-
6. Găzduiește fauna locală: cre- rilor ţării noastre.
ează spaţii care ar servi pentru
cuiburile păsărilor, găuri în
ziduri pentru adăpostul vies-
pilor, căi de acces în podurile
clădirilor din exterior (pentru Scrie un eseu pe tema: „Mediul natural al localităţii
păsări de pradă şi lilieci); insta- noastre – rezultat al interacţiunii componentelor naturii”.
lează căsuţe pentru păsări sub
acoperiş şi balcoane.
Prezintă cîte un exemplu de interacţiune între componen-
tele abiotice şi cele biotice ale mediului natural din ţara
noastră.
Prezintă pe un poster rezultatele investigaţiei solurilor de
pe teritoriul localităţii tale, cu exemple de interacţiune a
componentelor naturii în formarea lor.
Propune trei măsuri de ameliorare a stării componentelor
mediului natural de pe teritoriul localităţii tale.
86
Clasele 8•9
2
Tema
Componentele umane ale mediului

ambiant
Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.
Aici orice gînd e mai încet,
şi inima-ţi zvîcneşte mai rar,
ca şi cum nu ţi-ar bate în piept,
ci adînc în pămînt undeva...
Lucian Blaga, Sufletul satului
c ompetenţe
Identificarea componentelor umane ale mediului ambiant al ţării.
Argumentarea adaptării componentelor umane la mediul natural al ţării.
Manifestarea unui comportament responsabil privind rolul omului în protecţia
mediului ambiant.
Mediu agricol – spaţiu cu
■ Enumeră modificările mediului natural realizate de om în condiţii naturale favorabile
localitatea ta. culturilor agricole şi creşterii
■ Prezintă exemple de dependență a activității umane de animalelor domestice, folo-
caracteristicile mediului natural din localitate. sit ca teren arabil sau pentru
livezi, vii, păşuni şi fîneţe.
Mediu rural – mediu antro-
E d u c a ţ i e d e s p r e m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pic, încadrat în mediul natu-
ral, care se caracterizează prin
Componenta principală și cea mai activă a mediului populaţie redusă şi un mediu
ambiant este însuși omul. Comunitatea umană, prin activitatea ambiant mai curat compara-
de valorificare a naturii, modifică mediul natural și generează tiv cu mediul urban.
medii de origine antropică.
Identifică componentele mediului uman și mediile de ori- Prima zi de luni
gine antropică de pe teritoriul ţării, studiind textul de mai jos din luna octombrie
Ziua Mondială a Habitatului
şi figura 1. Relevă exemple de adaptare a societăţii umane la
mediul natural. A fost instituită de Aduna-
rea Generală a Organizaţiei
Naţiunilor Unite. Scopul
Mediul natural al Republicii Moldova oferă condiţii favorabile principal al acţiunilor în
pentru om, de aceea teritoriul este populat din cele mai vechi această zi este accentuarea
timpuri. Omul a apărut pe acest teritoriu începînd cu perioada necesităţii armonizării aşe-
Paleolitică, găsind un mediu favorabil: climă moderată, resurse zărilor umane cu mediul
natural, deoarece Pămîntul
naturale de primă importanță (apă potabilă, surse de hrană – nu este doar habitatul
plante comestibile, pește, vînat), locuri de adăpost (peșteri, grote, oamenilor, ci şi al tuturor
păduri, ravene etc.). De asemenea, oamenii din epoca primitivă celorlalte vietăţi.
87
Fig. 1 
Componentele umane
ale mediului ambiant
și mediile de origine
antropică MEDIUL MEDIUL
RURAL URBAN
MEDIUL MEDIUL
AGRICOL INDUSTRIAL
MEDIUL
INFRASTRUCTURAL
AFLĂ MAI MULT au găsit roci din care confecţionau unelte de muncă şi de lup-
tă: silex (cremene), îndeosebi în împrejurimile satului actual
• Prezența argilei și a lutu- Naslavcea, raionul Ocniţa, și în alte locuri din valea Nistrului;
lui a pus bazele unei culturi
antice dezvoltate a cerami- fragmente de roci dure aduse din Carpați de apele Nistrului,
cii, numită Cucuteni-Tripo- Prutului și ale afluenților acestora. Deși încă mult timp o parte
lie (5500 î.Hr.–2750 î.Hr.) –
una dintre cele mai vechi din populație a practicat păstoritul nomad al animalelor (ovine,
civilizații europene, care caprine, bovine), în Neolitic începe prelucrarea pămîntului,
cuprindea sud-estul Euro- oamenii beneficiind de climă favorabilă și sol fertil.
pei, de la fluviul Dunărea
pînă la fluviul Nipru, inclu- Pentru a-și face locuințe, omul are la îndemînă o gamă variată
siv teritoriul țării noastre. de materiale de construcţie naturale (lemn, roci de construcție).
• Oamenii aleg locul de Astfel, în cadrul mediului natural și în armonie cu natura locală,
habitat în funcţie de al-
cătuirea geologică şi de s-a format mediul rural (fig. 2, b) și cel agricol.
relief. Caracteristic pentru Treptat au apărut așezările umane ale populației sedentare,
localizarea vetrei așezărilor
umane vechi din țara noas- mai întîi colibe, bordeie, sălașe, stîne, odăi, apoi sate și locuri
tră este situl de adăpost în întărite (palănci, otace, cetăți). Rețeaua de așezări umane a
locuri mai greu accesibile țării – habitatul uman – este reprezentată în prezent de 1 679
(văi, hîrtoape, ravene), în
cadrul unor masive silvice. de așezări, dintre care 1 613 sînt rurale și 66 – urbane. Habita-
Astfel, comunitatea rurală tul uman reflectă adaptarea locuitorilor la condițiile mediului
este ferită de primejdiile natural.
naturale (vînturi, viscole),
dar, îndeosebi, de cele so- În vederea asigurării locuitorilor cu resursele naturale pri-
ciale (năvăliri, incursiuni mordiale, așezările sînt localizate pe malurile rîurilor, lîngă
armate etc.). izvoare cu ape potabile, la margine de păduri. Iată din ce cauză
88
Clasele 8•9
cele mai vechi așezări umane se află pe malurile Nistrului, Pru-

AFLĂ MAI MULT
tului, Răutului și în desișurile Codrilor.
Datorită condițiilor naturale favorabile pentru agricultură și În trecut, pe întreg teritoriul
țării noastre aveau o răspîn-
activității îndelungate a populației, terenurile agricole ocupă circa dire largă casele construite
75% din teritoriul țării. Aceasta este una dintre cele mai înalte din nuiele căptușite cu lut. Ul-
terior, acestea au cedat locul
ponderi printre ţările lumii, Republica Moldova deținînd locul 6. caselor din chirpici (lampaci),
În mediul agricol, componentele naturale sînt modificate parțial făcuți din argilă sau lut ames-
(solurile) sau total (covorul vegetal natural și lumea animală) (fig. 3). tecat cu paie. Pereții și podul
se ungeau cu lut, framîntat cu
Activitatea agricolă a populației este determinată de condițiile pleavă și bălegar de cal, apoi
climatice: cantitatea de căldură solară și cea de precipitații, suc- se văruiau, varul fiind obținut
cesiunea anotimpurilor, fenomenele meteorologice etc. de localnici prin arderea calca-
rului. Acoperișurile se făceau
din șindrilă (draniță) de lemn,
Discută cu colegii și deduceți ce modificări ale componente- din stuf, paie, iar mai tîrziu –
lor naturale se produc în cadrul diferitor categorii de terenuri din olane, făcute din lut ars.
agricole (arabil, livezi, vii, pășuni și fînețe). În zona de stepă din sudul
țării, cu cîmpii deschise, afla-
În care dintre aceste categorii de terenuri impactul activității te în calea migrației popoa-
umane este mai mare? relor și a păstorilor nomazi,
locuința principală era borde-
Primele așezări urbane, apărute în Antichitate și în perioada iul (fig. 2, a), care a existat pînă
medievală, după arhitectură, nu se deosebeau mult de așezările în secolele XVIII–XIX. Acesta
se făcea mai ușor și, fiind pe
rurale. Deosebirea ţinea cu precădere de ocupaţiile de bază jumătate în pămînt, oferea
ale populaţiei: în mediul rural aceasta era agricultura, iar în un adăpost mai sigur.
mediul urban – meşteşugăritul şi comerţul. Începînd cu secolul
al XIX-lea şi îndeosebi în secolul al XX-lea apar oraşele pro-  Fig. 2
priu-zise, dînd naştere mediului urban. Acesta se remarcă prin Locuinţă-bordei (Muzeul
Satului din Bucureşti, România)
valorificarea intensă a teritoriului, construcții cu multe nivele, (a); peisaj de mediu rural
localizate compact, cu o rețea densă de drumuri, piețe, obiective contemporan (b)
a b
89
a b
Fig. 3  industriale și de deservire etc. Astfel, mediul natural inițial este

Modificarea componentelor profund modificat, încît practic nu mai rămîne spațiu liber, cu
naturale sub influenţa activităţii
agricole: a, b, – fîneţe şi terenuri ecosisteme naturale. O excepție sînt parcurile, masivele silvice
arabile; c – păşune izolate, aleile, rîurile și lacurile din perimetrul orașelor, dar și
acestea aflate sub impactul puternic al omului.
Totalitatea obiectivelor industriale, cu terenurile aferente,
formează mediul industrial: uzine, fabrici, centrale electrice,
AFLĂ MAI MULT ateliere și alte unități de producție, mine, cariere etc. Acestea,
De modificările sezoniere de regulă, sînt localizate în orașe, concentrîndu-se în platforme
sînt legate diverse tradi- industriale. Aici mediul natural este profund modificat: vegetația
ţii şi obiceiuri imprimate și învelișul de sol sînt lichidate, animalele se retrag, apele și aerul
adînc în cultura populaţiei
autohtone: păşunatul vi- sînt puternic poluate. Cele mai extinse medii industriale din țară
telor primăvara (de obicei, se află în orașele mari: Chișinău, Tiraspol, Bălți, Tighina (Ben-
de sărbătoarea religioasă der), Rîbnița. În celelalte orașe și în mediul rural, mediul indus-
Sfîntul Gheorghe), curăţa-
rea viţei-de-vie sau recol- trial este slab reprezentat, fiind puține obiective industriale.
tarea strugurilor toamna, De origine antropică este şi mediul infrastructural, format
începutul și încheierea se- din totalitatea obiectivelor care oferă servicii: unități și căi de
cerişului grînelor etc.
transport, de comunicații, de deservire a populației. Acestea
90
Clasele 8•9
ocupă teritorii precum drumurile, căile ferate, aeroporturile,

SITUAŢIE-PROBLEMĂ
porturile fluviale, bazele de transport etc. Mediul natural din
cadrul acestor terenuri este la fel de profund modificat şi poluat Multe localități din țara
noastră sînt afectate de
ca și în cazul mediului industrial. alunecări de teren, eroziu-
ne intensă, inundații.
Discută cu colegii şi de-
duceţi unele măsuri de
1. Realizează o investigaţie a caselor de locuit de pe prevenire și de combatere
a consecințelor negative
teritoriul localităţii tale şi stabilește: ale acestor fenomene na-
a) cum au fost adaptate de către locuitori la condițiile turale.
mediului natural (înclinarea pantei; manifestarea ero-
ziunii, a alunecărilor de teren, a inundaţiilor etc.);
b) din ce materiale de construcție locale sînt făcute;
c) cît de frecvent se atestă locuințele tradiționale;
d) cîte case părăsite se întîlnesc în localitate;
e) dacă sînt persoane fără casă, cu adăposturi inadecvate
sau incompatibile condiţiei umane.
2. Propune măsuri de îmbunătăţire a calităţii vieţii populaţiei
din localitate.
Scrie un eseu pe tema: „Ce aș schimba în mediul

ambiant din localitate, dacă aș fi primar”.
1. Descrie tipurile de medii de origine antropică, completînd pe caiet un tabel după
modelul de mai jos.
Tipuri de medii Activități ale populației Modificări ale mediului natural
Mediul rural
Mediul agricol
Mediul urban
Mediul infrastructural
2. Identifică asemănările şi deosebirile dintre mediul rural şi cel urban, scriindu-le pe
caiet.
3. Propune măsuri de prevenire şi de combatere a alunecărilor de teren, a eroziunii şi a
inundaţiilor care afectează unele localităţi din ţara noastră.
1. Prezintă un exemplu de adaptare a activității populației din localitatea ta la succesiu-
nea anotimpurilor.
2. Realizează, împreună cu colegii, o expoziţie de fotografii cu genericul: „Casele de locu-
it din localitatea noastră”.
1. Propune două măsuri de reducere a impactului negativ al activității umane asupra
componentelor mediului natural de pe teritoriul localităţii tale.
2. Dedu avantajele şi dezavantajele vieţuirii omului în mediul de trai rural şi în cel urban
din ţara noastră.
91
3
Tema
Poluarea mediului ambiant al ţării

Politica naţională de protecţie a aerului atmosferic are
drept obiectiv păstrarea purităţii şi ameliorarea calită-
ţii aerului atmosferic, prevenirea şi reducerea efectelor
nocive ale factorilor fizici, chimici, biologici, radioactivi
şi de altă natură asupra atmosferei.
Din Legea Republicii Moldova privind protecţia
aerului atmosferic
c ompetenţe
Identificarea stării ecologice a componentelor mediului ambiant.
Stabilirea cauzelor şi a surselor de poluare a mediului ambiant.
Proiectarea unor măsuri de soluționare a problemelor protecţiei mediului ambiant.
DICŢIONAR ECOLOGIC
Autoepurare a aerului
E v o c a r e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
atmosferic – proces prin ■ Enumeră sursele de poluare a aerului şi a apei şi poluanţii emişi
care aerul revine pe cale de acestea, analizînd tabelul de la pag. 66 şi figura 3 (pag. 69).
naturală la compoziţia ante- ■ Prezintă exemple de surse de poluare din localitatea ta.
rioară poluării, realizat prin
curenţii de aer, sedimentare
şi precipitaţii atmosferice. E d u c a ţ i e d e s p r e m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sursele de poluare a mediului ambiant din Republica

Moldova sînt de origine naturală şi antropică.
23 martie
Ziua Mondială Poluarea aerului atmosferic
a Meteorologiei Starea şi calitatea aerului atmosferic sînt condiţionate de
cîteva surse principale de poluare:
1) surse naturale: spaţiul cosmic, din care provine praful
cosmic; solul uscat şi neacoperit de vegetaţie, care pulverizează
particulele de praf; plantele şi animalele, de la care provin pole-
La această dată, în 1950, nul, puful, părul, penele; sporii de ciuperci.
pe lîngă Organizaţia Naţi- 2) surse antropice:
unilor Unite (ONU), a fost
înfiinţată Organizaţia
a) fixe: întreprinderile industriale, centralele termoelectrice,
Meteorologică Mondială cazangeriile (fig. 1), staţiile de alimentare, depozitele de produse
(OMM), care activează în petroliere ş.a.;
scopul cooperării inter- b) mobile: mijloacele de transport şi maşinile agricole. Prin-
naţionale în domeniul cipala sursă de poluare a aerului atmosferic este transportul auto
meteorologiei. Republica (îi revin circa 80% din volumul total al poluanţilor), îndeosebi
Moldova a aderat la
această organizaţie în oraşele mari şi de-a lungul arterelor de transport principale.
la 29 iulie 1994. Parcul auto este în continuă creştere şi în mare măsură vechi,
ceea ce contribuie la mărirea volumului emisiilor de gaze de eşa-
92
Clasele 8•9
pament. Cota mijloacelor de transport cu termenul de exploatare

de peste 10 ani este de circa 2/3;
c) poluarea transfrontalieră cu poluanţi din surse aflate în
afara hotarelor ţării. Deopotrivă cu poluarea generală a aerului,
sursele externe sînt cauza principală a ploilor acide, condiţio-
nate de emisiile dioxidului de sulf şi dioxidului de azot de la
centralele termoelectrice, întreprinderile industriale, mijloacele
de transport etc. Întrucît în partea mediană a Europei vînturile
dominante au direcţie vestică, masele de aer transportă poluanţii
dinspre Europa de Vest şi Centrală spre Europa de Est, inclusiv
spre Republica Moldova.
Poluarea apei
Sursele de poluare a apei sînt de origine naturală (apele poluate
din precipitaţii, poluanţi formaţi din descompunerea substanţe-
lor organice, din eroziunea solului şi a rocilor etc.) şi antropică
(apele uzate comunale (menajere), industriale şi de la fermele
zootehnice, gunoiştile, mijloacele de transport ş.a.) (fig. 2). Ape-
le menajere sînt poluate chimic (substanțe organice, compuși ai  Fig. 1
Cazangeriile – surse antropice
azotului, detergenți etc.) şi bacteriologic. Poluează apele şi dever- de poluare a mediului ambiant
sările apelor uzate din sectorul casnic, dintre care circa 70% se
evacuează direct în cursurile de apă şi în vecinătatea acestora.
Bazinele acvatice transfrontaliere sînt poluate şi din surse aflate
în ţările vecine (Ucraina şi România).
Apele freatice sînt, de regulă, mai poluate, comparativ cu
apele de adîncime. Din totalul acestora (fîntîni, izvoare) numai AFLĂ MAI MULT
circa 1/3 corespund normativelor sanitare şi igienice de ape Pulberile din aer măresc
potabile. Gradul de mineralizare şi al durităţii depăşesc de nebulozitatea, micşorînd
2-5 ori şi mai mult normativele internaţionale. Conform unor afluxul de lumină pentru
estimări, 1,5 milioane de oameni din ţară folosesc apa freatică plante, iar depuse pe frun-
ze împiedică fotosinteza,
neconformă normativelor. În localităţile rurale, cca 70% dintre dereglează respiraţia şi eva-
copii suferă de lipsa sau prezenţa excesivă a fluorului în apa potranspiraţia. Prin urmare,
potabilă. se reduce cantitatea de clo-
Pentru epurarea apelor uzate au fost construite circa 600 rofilă, frunzele îşi schimbă
culoarea, se gofrează (la
de staţii de epurare. Însă majoritatea acestora sînt vechi şi nu viţa-de-vie), se încreţesc
funcţionează. sau se rulează (la cereale).
Productivitatea culturilor
Poluarea radioactivă agricole scade de 2-3 ori
Radioactivitatea este de origine naturală (emisă de diverse comparativ cu condiţiile
optime. Similar acţionează
corpuri cereşti, mai ales de Soare, de rocile terestre) şi artificială, cenuşa şi negrul-de-fum,
provocată de activitatea umană. În ţara noastră nu există surse care au efecte negative şi
artificiale majore de poluare radioactivă: centrale atomoelec- asupra sănătăţii omului:
trice, arme atomice ş.a. Însă un impact dezastruos şi de lungă irită ochii, căile respiratorii,
reduc rezistenţa la infecţii
durată îl are poluarea cu substanţe radioactive în urma acciden- provocînd boli cronice.
tului de la Centrala Atomoelectrică de la Cernobîl (Ucraina)
93
Fig. 2  din 26 aprilie 1986. Substanţele radioactive au fost deplasate

Rîul Bîc în aval de Chişinău, cel de masele de aer şi au afectat toate componentele naturii. Ele
mai poluat sector de rîu din s-au depus în sol, în bazinele acvatice, s-au infiltrat în roci şi în
Republica Moldova
apele subterane, au pătruns în plante, în corpul animalelor şi
în cel uman. Ca rezultat, în cazul depăşirii concentraţiei-limită
AFLĂ MAI MULT prin iradiere, organismele se îmbolnăvesc, mor sau degradează.
• În Republica Moldova cel Există şi poluare radioactivă indirectă, cînd substanţele radio-
mai ridicat nivel de polua- active de la sursa primară se concentrează în lungul lanţurilor
re îl au localităţile urbane de nutriţie, după traseul:
mari (Bălţi, Chişinău, Tira-
spol, Rîbnița). Poluarea se aer → sol, ape şi plante → animale → om.
datorează activității între- Protecţia aerului şi a apei
prinderilor industriale pe
bază de tehnologii depă- Poluarea aerului şi a apei are un impact puternic asupra
şite, traficului rutier intens, mediului ambiant, afectînd plantele, animalele şi sănătatea omu-
salubrizării insuficiente a lui. În vederea prevenirii şi a combaterii poluării, în ţara noastră
localităților etc.
se întreprind diverse acţiuni:
• Actualmente, în Republi-
ca Moldova sînt înregistrate • implementarea normativelor ecologice europene;
circa 4 000 de întreprinderi • utilarea întreprinderilor industriale cu instalaţii de reţi-
industriale, care reprezintă nere şi captare a poluanţilor;
surse fixe de poluare. O con-
tribuţie majoră la poluare au • construirea a noi staţii de epurare a apei şi modernizarea
centralele termoelectrice celor existente;
din Chişinău, Dnestrovsc şi • îmbunătăţirea stării tehnice a parcului auto;
Bălţi, 40 de cazangerii raio-
nale, Uzina Metalurgică din • testarea tehnică anuală obligatorie a tuturor mijloacelor
Rîbniţa, fabricile de ciment de transport şi aplicarea restricţiilor la importul celor cu
din Rezina şi Rîbniţa. un grad avansat de uzură;
94
Clasele 8•9
• folosirea surselor de energie regenerabilă (eoliană, solară,

a biocombustibilului şi biogazului) şi a bicicletelor; AFLĂ MAI MULT
• amenajarea spaţiilor verzi în localităţi; Urmări nefaste pentru eco
sistemele rîurilor din ţara
• interzicerea arderii anvelopelor auto, a deşeurilor, miriș noastră creează construirea
tii, paielor etc.; barajelor şi a lacurilor de
• controlul asupra gradului de poluare cu praf a aerului în acumulare ale centralelor
carierele deschise pentru extragerea substanţelor minerale hidroelectrice Dubăsari
(Republica Moldova) şi No-
utile; vodnistrovsk (Ucraina) pe
• crearea unui sistem centralizat de colectare a deşeurilor şi fluviul Nistru şi Costeşti-
instalarea unor tomberoane speciale. Stînca (Republica Moldo-
Aerul şi apa, ca şi alte componente ale mediului, au capaci- va–România) pe rîul Prut.
Activitatea acestor centrale
tatea de a se autoepura. Însă această capacitate este limitată, iar provoacă variaţii nenatura-
la ora actuală potenţialul de autoepurare este epuizat. le ale regimului hidrologic,
Este necesară aplicarea unui sistem eficient de colectare selec- modifică viteza curentului
tivă şi de valorificare a deşeurilor şi ambalajelor, incinerarea de apă şi regimul termic,
sporeşte turbiditatea apei şi
separată a deşeurilor menajere industriale cu producerea con- înnămolirea albiei. Acestea, la
comitentă a energiei electrice şi termice, precum şi reciclarea rîndul lor, afectează plantele
deşeurilor. Cu toate acestea însă, măsurile respective nu vor da şi animalele acvatice, numă-
rezultatele scontate fără educarea populaţiei în spirit ecologic. rul şi diversitatea cărora s-au
redus considerabil (fig. 3).
1. Realizaţi, sub conducerea profesorului, o inves-

tigaţie a teritoriului localităţii, stabilind sursele de poluare a
mediului ambiant.
2. Prezentaţi rezultatele investigaţiei pe un poster (sau într-o
comunicare electronică).
Organizaţi o expoziţie de fotografii pe tema: „Nu vreau

să locuiesc într-o localitate poluată”.
EVALUAREA COMPETENŢELOR  Fig. 3

Cega – specie de peşte
Reprezintă pe caiet, printr-o schemă, sursele de poluare autohtonă pe cale de dispariţie
a mediului ambiant din ţara noastră şi enumeră poluanţii (inclusă în Cartea Roşie a
emişi de acestea. Republicii Moldova şi cea a
1. Stabileşte ce măsuri de reducere a poluării mediului Ucrainei)
ambiant au fost aplicate în localitatea ta şi care sînt rezul- Construcţia barajelor pe Nistru
tatele acestora. nu-i permit speciei să migreze
2. Montaţi în clasă o scenetă-dialog între un automobil şi o spre locurile de reproducere de
bicicletă privind avantajele lor pentru om şi mediul ambi- odinioară care se aflau în cursul
ant. superior al fluviului, în amonte
Elaborează, împreună cu colegii, un plan de acţiuni pri- de Dubăsari.
vind reducerea poluării mediului din localitate şi prezen-
taţi-l autorităţilor publice locale.
95
4
Tema
Degradarea solului, a biodiversităţii

şi a peisajelor în republica moldova
Păstraţi pădurea... Fără pădure nu se poate închipui
neamul nostru de odinioară şi sufletul nostru de azi ar
rămîne sărac şi sterp...
Nicolae Iorga
c ompetenţe
Identificarea stării ecologice a componentelor mediului ambiant de pe teritoriul
țării.
Stabilirea factorilor de degradare a componentelor mediului ambiant.
Conștientizarea necesității de a contribui la protecția componentelor mediului
ambiant.
DICŢIONAR ECOLOGIC
Eroziune a solului – de-
E v o c a r e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
plasare a particulelor solide ■ Apreciază starea ecologică a solului, a biodiversității şi a

de la suprafața solului sub peisajelor la nivel național şi local.
acțiunea vîntului, a apei,
a gheții sau ca urmare a
■ Ce ar trebui să întreprindem pentru a ameliora starea
acțiunii unor organisme, in- mediului ambiant?
clusiv a omului.
Parc național – spațiu na-
tural reprezentativ, cu diver- E d u c a ţ i e d e s p r e m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
se peisaje (landșafturi), spe- Starea solului. Pe timpuri, solurile Moldovei erau
cii floristice și faunistice au-
tohtone, luat sub protecţie, considerate drept cele mai bogate și mai curate din punct de
destinat utilizării durabile vedere ecologic în lume. Astăzi, cu regret, ele se află într-o sta-
în scopuri științifice, recre- re avansată de degradare. Cota solurilor degradate constituie
ative, turistice, economice,
culturale, educative etc. mai mult de 50% din total și se află în creștere continuă. Printre
Soluri degradate – soluri cauzele principale ale degradării solurilor se numără: defrişarea
care și-au pierdut structu- pădurilor, desţelenirea pajiştilor, pășunatul excesiv, extinderea
ra, compoziția chimică și
fertilitatea inițială. urbanizării, lipsa unui sistem chibzuit de lucrare, parcelarea
ineficientă a terenurilor odată cu repartizarea cotelor micilor
fermieri, neintroducerea în sol a îngrășămintelor organice con-
Ultima sîmbătă
form normelor ecologice, eroziunea solului ca proces natural,
a lunii octombrie dar şi ca urmare a activităţii omului ș.a. (fig. 1).
Ziua Naţională de Estimează cota aproximativă a terenurilor agricole nelu-
Înverzire a Plaiului crate din localitate. Care este cauza acestui fenomen? Ce
„Un arbore pentru
dăinuirea noastră” măsuri trebuie întreprinse pentru redresarea situaţiei
date?
96
Clasele 8•9
 Fig. 1
Teren cu soluri degradate
AFLĂ MAI MULT

Pentru a preveni şi a reduce
efectele negative ale activită-
ţilor agricole asupra solului,
se pot utiliza variate tehnici,
unele datînd din Antichitate,
altele fiind mai recente:
– refacerea covorului vege-
tal prin plantarea vegetației,
încetarea incendierii miriştii
și a pășunatului excesiv;
– reducerea eroziunii ma-
lurilor rîurilor și a lacurilor
prin plantarea de arbori şi
arbuşti etc.;
– reducerea eroziunii exer
citate de vînt prin păstrarea
umidității solurilor, ampla-
sarea unei vegetații care să
diminueze acțiunea vîntu-
lui etc.
Starea biodiversității și a peisajelor. Pentru a ne păstra

sănătatea și a putea activa cu succes, fiecare persoană își dorește
un mediu natural sănătos. În scopul atingerii acestui scop, este
strict necesar să se manifeste o grijă deosebită față de fieca-
re dintre componentele mediului ambiant. Biodiversitatea și AFLĂ MAI MULT
peisajele naturale sînt printre cele mai vulnerabile și mai afecta- Începînd cu anul 1995, în
te elemente naturale ale ţării. Multe dintre peisaje au fost chiar conformitate cu decretul
distruse complet în urma acțiunii antropice: poluarea apelor, prezidenţial, a fost institu-
ită acţiunea de extindere a
a solului și a aerului; defrișarea masivă și ilicită a pădurilor; spaţiilor verzi „Un arbore
desțelenirea habitatelor naturale în scopuri agricole; desecarea pentru dăinuirea noastră”
bălților Prutului, Nistrului și a afluenților acestora; pășunatul ce se organiza în prima
sîmbătă a lunii aprilie. Din
excesiv ș.a. Ca urmare a acestor acțiuni asupra habitatelor natu- 2011, conform deciziei
rale și peisajelor în ansamblu, foarte multe dintre speciile de modificate, activităţile din
plante și animale autohtone sînt pe cale de dispariție. Ele sînt cadrul Zilei Naţionale de
Înverzire a Plaiului se des-
incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova, ediţie-semnal făşoară în ultima sîmbătă a
de alarmă adresată întregii societăţi privind întreprinderea lunii octombrie, deoarece
unor acţiuni eficiente şi urgente de conservare şi protejare a perioada agrotehnică de
toamnă este mai lungă
unor specii de floră şi faună. Printre speciile aflate în prag decît cea de primăvară,
de dispariție se numără 34 de specii de plante (de exemplu, asigurîndu-se astfel un
poroinicul-de-mai, bujorul-de-pădure, papucul-doamnei ș.a.) grad mai ridicat de înrădă-
cinare a puieţilor.
și 37 de specii de animale (de exemplu, nurca-europeană,
97
a b c
Fig. 2  vidra, pelicanul comun, pelicanul-creț, barza-neagră, codal-

Plante și animale pe cale bul, vulturul-pescar, cîrstelul-de-cîmp, stîrcul-galben, buha
de dispariție:
a. poroinic-de-mai;
ș.a.) (fig. 2).
b. stîrc-galben; c. buhă Cele mai afectate specii de animale sînt păsările răpitoare.
Ele ocupă nivelul de vîrf în lanțurile trofice, de aceea în corpul
Fig. 3 
Parcul Național „Orhei” – primul lor se acumulează cele mai multe toxine preluate prin consu-
parc național din Republica marea altor organisme. Astfel, dintre cele 29 de specii de păsări
Moldova: a. peisaj natural răpitoare existente în ţară, mai mult de jumătate (17 specii) sînt
caracteristic; b. șarpele-cu-
abdomen-galben; c. nictal-
pe cale de dispariție. Pentru protecția unor spații naturale cu o
roşcat; d. bondar-violet – specii valoare națională de unicat și a biodiversității acestora, a fost
rare aflate sub protecție creat primul Parc Național „Orhei” (fig. 3).
a b
98
Clasele 8•9

1. Stabilește ce specii de plante și animale rare sînt în Parcul Național „Orhei” cu-
localitatea ta sau în raionul natal, analizînd hărțile din Cartea prinde 33,8 mii de hectare
și include 18 localități din
Roșie a Republicii Moldova care fixează arealul fiecărei specii. raioanele Orhei, Strășeni,
2. Indică speciile care fac parte din categoria celor vulnerabile Călăraşi şi Criuleni. El repre-
şi pe cale de dispariţie. zintă rezultatul implemen-
3. Selectează din textul de descriere a speciilor incluse în tării unui proiect elaborat
de Ministerul Mediului al
Cartea Roșie habitatele caracteristice din localitatea ta și starea Republicii Moldova, care a
lor ecologică actuală. fost finanțat de Fondul Glo-
4. Propune măsuri de protecție a acestor specii și a habita- bal de Mediu și implemen-
tat de Programul Națiunilor
telor lor. Unite pentru Dezvoltare.
Acest parc are un regim
E d u c a ţ i e p e n t r u m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . special de ocrotire și con-
servare a speciilor de plan-
1. Elaborează, împreună cu colegii, un poster despre te și animale și a peisa
unele peisaje, specii de plante și animale rare din localitatea jelor cu deosebită valoare
ecologică, științifică și
voastră și din țară, care va conține următoarea informație: recreațională.
a) denumirea peisajului sau a speciei;
b) locul amplasării sau a răspîndirii lor;
c) valoarea lor ecologică și gradul de afectare;
d) descrierea succintă a trăsăturilor caracteristice;
e) măsuri de protecție necesare;
f) măsuri de protecție întreprinse la nivel local și național.
2. Realizează o excursie de familiarizare cu peisajele naturale,
flora și fauna autohtonă la un muzeu. În baza informației colec-
tate, elaborează, împreună cu colegii, o revistă despre valoarea
și starea ecologică a peisajelor naturale și a tezaurului floristic
și faunistic al țării noastre.
1. Din ce cauză în Republica Moldova au loc degradarea și distrugerea continuă a com-
ponentelor naturii?
2. Cum ar putea fi stopate acțiunile negative ale omului asupra diferitor componente ale
naturii?
Dacă ai fi în situația de a alege între protecția unor peisaje pitoreşti din localitatea ta și
protecția anumitor specii de plante și animale rare, ce ai face mai întîi? Argumentează
alegerea.
1. Propune măsuri de protecție la nivel local pentru următoarele componente ale natu-
rii: a) soluri; b) biodiversitate; c) peisaje naturale.
2. În ce măsură te poți implica împreună cu colegii în salvarea anumitor specii de plante
și animale rare din arealul ţării?
3. Comentează într-un eseu cugetarea scriitorului indian Rabindranath Tagore: „Cerul
sărută pămîntul prin ploaie, iar pămîntul sărută cerul prin flori”.
99
5
Tema
Influenţa mediului poluat asupra

sănătăţii omului
Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.
Constituţia Republicii Moldova.
Articolul 36 (1)
c ompetenţe
Identificarea caracteristicilor mediului ambiant care influenţează starea de sănătate
a populaţiei ţării.
Stabilirea impactului mediului ambiant poluat asupra sănătăţii omului.
Proiectarea unor măsuri în domeniul mediului ambiant orientate spre îmbunătăţirea
stării de sănătate a populaţiei ţării.
Morbiditatea populaţiei –
indicator demografic care
■ Enumeră cîţiva indicatori care reflectă starea de sănătate
reflectă totalitatea îmbol- a populaţiei.
năvirilor cunoscute a popu- ■ Ce factori influenţează asupra stării de sănătate a popula-
laţiei de pe un teritoriu dat ţiei?
într-o perioadă de timp.
Sănătatea omului – stare a
unui organism uman pe de- E
d u c a ţ i e d e s p r e m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
plin favorabilă fizic, mintal Mediul ambiant curat nu este un scop în sine, ci o
și social, avînd capacitatea
de a duce o viață socială și condiţie esenţială pentru existenţa tuturor vietăţilor, inclusiv a
economică productivă. omului. Sănătatea omului depinde de diverşi factori: biologici,
ecologici, sociali, culturali, psihologici etc. Un rol determinant
revine stării mediului ambiant (fig. 1).
Fig. 1 
Gradul de poluare a mediului ambiant
Caracteristicile mediului
ambiant cu impact asupra a aerului a apei a solului a rocilor a plantelor a animalelor
sănătăţii umane
7 aprilie SĂNĂTATEA
Ziua Mondială a Sănătății UMANĂ
Marchează întemeierea Calitatea apei Starea stratului
Organizaţiei Mondiale a potabile naturale de ozon
Sănătăţii (OMS) în anul 1948
Cultura
şi reprezintă o oportunitate sanitar-igienică
pentru locuitorii din orice
comunitate să se implice în
activităţi care pot duce la o Starea de sănătate a populaţiei este evaluată prin diferiţi indi-
stare de sănătate mai bună. catori, dintre care mai importanţi sînt acei care reflectă mor-
biditatea şi mortalitatea populaţiei. Populaţia ţării noastre are
100
40
30
Clasele 8•9
20
10
0
2005 2009 2012
90
Surse centralizate de alimentare
80 cu apă
70 Surse descentralizate de alimentare
cu apă
60
Bazine acvatice de suprafaţă în
50
folosinţa populaţiei
40
30  Fig. 2
Probele de apă cercetate,
20
care nu corespund normelor
10 sanitare (în %)
0
2005 2009 2012
un nivel foarte ridicat al morbidităţii: în medie pentru perioada
2001–2011 Surse
au fostcentralizate
înregistrate 2 de alimentare
milioane 435 mii de persoa-
ne bolnave cu pe apă
an. Consecinţe deosebit de grave are poluarea
radioactivă şi cea chimică, care provoacă diverse boli, inclusiv
Surse descentralizate
cancerul, leucemia de alimentare
ş.a. Astfel, morbiditatea populaţiei cu aceste
boli a sporitcudeapă
la 18% din totalul cauzelor de boli în anul 2000
la 26% în anul 2011acvatice
Bazine şi continuă desăsuprafaţă
crească. în
Mortalitatea populaţiei ţării de asemenea înregistrează cote
folosinţa populaţiei
ce depăşesc media mondială.
Apreciază calitatea apei potabile folosite de populaţia ţării, AFLĂ MAI MULT
studiind textul de mai jos şi diagrama din figura 2.
Enumeră felurile de apă potabilă consumată de populaţia Constituţia Republicii Mol-
dova se referă la starea me-
localităţii voastre. diului ambiant şi impactul
acestuia asupra sănătăţii
Apa folosită de populaţia ţării este de calitate joasă, după pro- omului: „Statul garantează
prietăţile fizico-chimice şi bacteriologice. Potrivit cercetărilor fiecărui om dreptul la ac-
de laborator, apa din surse centralizate de alimentare (apeducte, cesul liber şi la răspîndirea
fîntîni arteziene) nu corespunde normelor sanitare în propor- informaţiilor veridice privi-
toare la starea mediului na-
ţie de circa 60% (fig. 2) cu toate că, înainte de a fi furnizată, ea tural, la condiţiile de viaţă
este supusă unei tratări complexe, prin utilizarea filtrelor, sub- şi de muncă, la calitatea
stanţelor chimice etc. Drept surse servesc apele rîurilor Nistru produselor alimentare şi
(care acoperă mai mult de jumătate din cantitatea totală de apă a obiectelor de uz casnic”.
Articolul 37 (2)
consumată) şi Prut, iar o parte mai mică revine apei subterane
din fîntînile arteziene. În prezent, apa din rîuri este utilizată în
calitate de apă potabilă de populaţia marilor oraşe (Chişinău,
Bălţi, Tighina (Bender), Soroca, Cahul ş.a.). Apele rîurilor Nistru
şi Prut sînt contaminate biologic şi chimic şi necesită măsuri de
purificare. Se estimează că în ultimii 30 de ani gradul de conta-
minare a apei din Nistru a sporit de circa 40 de ori, iar în Prut
de 2-3 ori. Apele din celelalte rîuri au o calitate atît de joasă, încît
nu pot fi folosite în alimentaţia populaţiei şi nici chiar pentru
adăpatul animalelor sau în irigaţii.
101
Fig. 3  O situaţie şi mai gravă se constată la apa din surse descen-

Poluarea apei tralizate de alimentare, care nu corespunde normelor sanitare
În urma neglijenţei şi indife- în proporţie de circa 80%. Ca surse servesc fîntînile din pînza
renţei omului, are loc poluarea
bazinelor acvatice. De exemplu,
freatică şi izvoarele, iar consumatorii principali sînt locuitorii
se aruncă obiecte din plastic şi din mediul rural al ţării. Apele freatice sînt mai afectate de
alte deşeuri, care apoi sînt duse poluarea de la suprafaţă, fapt care determină o contaminare
de torentele de apă. cu compuşi ai azotului, hidrocarburi, bacterii etc. Pentru aces-
te ape este caracteristică o mineralizare naturală excesivă, un
conţinut sporit de fluor, hidrogen sulfurat etc. Această situaţie
impune rezolvarea în mod complex a problemei asigurării acce-
sului populaţiei rurale la apă potabilă de bună calitate. Apa din
bazinele acvatice de suprafaţă (lacuri naturale, lacuri artificia-
le), folosită de populaţie, este poluată (fig. 3) şi, drept rezultat,
contaminată în proporţie de circa 35%. Ea este utilizată pentru
adăpatul animalelor, în irigaţii şi în alte scopuri.
Aminteşte-ţi, din cele studiate anterior, care sînt sursele prin-
AFLĂ MAI MULT
cipale de poluare a aerului şi a solurilor din ţara noastră.
Actualmente, populaţia Re- Apreciază gradul de poluare a aerului şi a solurilor, studiind
publicii Moldova foloseşte
în calitate de surse de apă textul de mai jos.
potabilă apa rîurilor Nistru Aerul atmosferic are, de asemenea, un nivel ridicat de poluare.
(54% din cantitatea tota-
lă), Prut (16%), alte surse Cota probelor de aer cu abateri de la normele sanitare este în
de apă de suprafaţă (7%) medie de circa 15%. Însă ponderea acestora sporeşte în bazinele
şi surse de ape subterane aeriene ale oraşelor, îndeosebi în cele mai mari şi de-a lungul
(23%). Aprovizionarea cu
ape subterane potabile
arterelor principale de transport. Un grad ridicat de poluare îl
se face prin circa 5 000 de au şi solurile ţării: în ultimul deceniu circa 10% din probele de
sonde de foraj, 132 mii de sol au înregistrat abateri de la normele sanitare.
fîntîni cu alimentare din Spre deosebire de apă şi aer, solul şi rocile înmagazinează
pînza freatică.
poluanţii o perioadă mai îndelungată, de aceea riscurile pentru
102
Clasele 8•9
sănătatea populaţiei sînt sporite. Toto-

dată, o parte dintre poluanţii din sol şi
roci trec în ape (fig. 4), plante, inclusiv
în culturile agricole folosite ulterior în
alimentaţie. În ţara noastră, aceasta se
referă în special la compuşii azotului,
la toxinele din pesticide şi erbicide şi
la metalele grele. Poluanţii din com-
ponentele abiotice şi din plante pot
ajunge şi în organismul animalelor,
prin consumul de aer, apă, hrană.
Ulterior, există riscul de intoxicare a
omului, în cazul consumului de pro-
duse animaliere contaminate (îndeo-
sebi peşte, moluşte, vînat).
 Fig. 4
E d u c a ţ i e î n m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Apele poluate ale rîului
Bîc – sursă de contaminare
1. Realizează, sub conducerea profesorului, o anali- a populaţiei
ză a probelor de apă (sau a rezultatelor acestora) din surse de
pe teritoriul localităţii şi stabileşte gradul de poluare. Prezintă
rezultatele investigaţiei pe un poster (sau într-o comunicare
electronică).
2. Compară rezultatele obţinute cu indicii de calitate a apelor
din sursele paşaportizate din localitate.
Organizează, împreună cu colegii, în cadrul școlii un

concurs-proiect de mediu (în format electronic și pe suport de
hîrtie) cu genericul „Pentru o viață sănătoasă într-un mediu
sănătos”, care va avea drept scop asigurarea posibilităţii fiecărui
elev să-și manifeste atitudinea personală față de starea mediului
ambiant și de sănătatea proprie.
Apreciază gradul de poluare a fiecărei componente a mediului ambiant din ţara noastră şi
impactul asupra sănătăţii populaţiei, completînd pe caiet un tabel după modelul de mai jos:
Componentele Impactul asupra
Gradul de poluare
mediului ambiant sănătăţii populaţiei
Propune cîteva măsuri de ameliorare a mediului ambiant, orientate spre îmbunătăţirea

stării de sănătate a populaţiei ţării, care pot fi aplicate în localitatea ta.
Scrie un eseu privind rolul culturii sanitar-igienice în asigurarea stării de sănătate a
populaţiei.
103
6
Tema
Măsurile de protecţie a mediului ambiant

Educația copilului trebuie să urmărească dezvoltarea
respectului față de mediul natural.
Convenția cu privire la drepturile copilului, Articolul 29
c ompetenţe
Identificarea categoriilor de măsuri de protecţie a mediului ambiant al ţării.
Examinarea diferitor măsuri de protecţie a mediului ambiant în ţara noastră.
Manifestarea unui comportament responsabil privind protecţia mediului ambiant.
măsurile de protecţie
a mediului ambiant
E v o c a r e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
■ Prezintă cîteva exemple de măsuri de protecţie a mediului

Legislative ambiant care se aplică în localitatea ta.
Administrative
Economice
Protecţia mediului ambiant al țării este una dintre

Educaționale obligațiile primordiale ale cetățenilor și ale statului, deoarece
fiecare ființă are dreptul la un mediu de viață sănătos. În vederea
Informaționale
realizării acestui deziderat, se aplică o serie de măsuri (fig. 1).
Fig. 1  Legislative. Măsurile din această categorie urmăresc crearea
Categorii de măsuri de protecţie bazei legislative. Actul normativ de bază în domeniul protecției
a mediului ambiant mediului ambiant al țării este Legea privind protecția mediului
înconjurător (1993). Ulterior au fost adoptate alte legi, coduri și
acte normative (vezi rubrica „Află mai mult”, pag. 105). Regle-
mentarea valorificării și protecției unor componente ale mediu-
lui natural este stipulată în cîteva coduri.
Identifică codurile din domeniul mediului ambiant şi com-
ponentele mediului natural la care se referă, analizînd tabelul
de mai jos.
Codurile din domeniul mediului ambiant adoptate de Parlamentul țării

Denumirea codu Anul Domeniul reglementat
lui adoptării
Codul funciar 1991 Folosirea, valorificarea durabilă, protecția fondului funciar
Folosirea, valorificarea durabilă, protecția substanțelor minerale
Codul subsolului 1993
utile
1993,
Codul (legea) apelor Folosirea, gestionarea durabilă, protecția resurselor de apă
2011
Codul silvic 1996 Folosirea, valorificarea durabilă, protecția fondului silvic
104
Clasele 8•9

În perioada actuală devine tot mai răspîndit în lume şi în ţara noastră conceptul de economie
verde, ce are următoarele direcţii de dezvoltare principale:
• energia „verde”, obţinută din surse regenerabile;
• construcţii „verzi” sau ecologice, care implică reducerea consumului de energie şi a volu-
mului de materiale şi deşeuri, folosirea materialelor naturale etc.;
• transport „verde” sau durabil, care include toate formele de transport cu impact redus
asupra mediului ambiant (cu bicicleta, cu electromobile etc.);
• gospodărirea durabilă a apelor în scopul folosirii optime a resurselor de apă;
• gestionarea durabilă a deşeurilor, care prevede reducerea volumului deşeurilor (principiul
„zero emisii şi deşeuri”) şi valorificarea plenară a deşeurilor existente;
• gestionarea durabilă a terenurilor, prin practicarea agriculturii ecologice şi a turismului
ecologic, înverzirea terenurilor etc.
Administrative. Acestea presupun realizarea unor acțiuni

de protecție a mediului ambiant cu implicarea administrațiilor
publice centrale și locale. Actualmente, o acțiune amplă la nivel
național este „Programul de alimentare cu apă şi de canaliza-
re a localităţilor din Republica Moldova”. Scopul principal al
acestui program este restabilirea şi dezvoltarea sistemelor de
alimentare cu apă potabilă şi de canalizare, protecţia mediului
ambiant și utilizarea raţională a resurselor de apă. În prezent,
peste 50% din populaţia ţării utilizează în scopuri potabile apa
care nu corespunde exigenţelor sanitare. AFLĂ MAI MULT
Economice. Măsurile economice de protecţie a mediului • În perioada de după obți
ambiant trebuie să se bazeze pe conceptul de economie verde. nerea independenței Repu-
Acesta presupune o activitate economică bazată pe principiile blicii Moldova, Parlamentul
dezvoltării durabile, fără a degrada mediul ambiant. Iar produsele a adoptat o serie de legi în
domeniul mediului ambi-
obţinute poartă o etichetă specială, de culoare verde, fiind numi- ant: Legea regnului animal
te ecologice (eco- sau bioproduse). Mecanismul de conformare (1995); Legea cu privire la
a agenților economici și a populației la cerințele de protecție a resursele naturale (1997);
mediului ambiant admite diverse pîrghii. Principiul de bază – Legea privind protecţia ae-
rului atmosferic (1997); Le-
„beneficiarul și poluatorul plătește” – presupune încasarea și gea privind ariile naturale
acumularea mijloacelor financiare, folosite ulterior în domeniul protejate (1998) ș.a.
protecției mediului ambiant. Instrumente economice aplicate: • Principalele surse de
taxe pentru utilizarea resurselor naturale și poluarea mediului finanțare a protecției me-
ambiant; amenzi pentru prejudicierea mediului ambiant; permise diului ambiant şi a dezvol-
tării durabile sînt Fondul
speciale, asigurări și subvenții de mediu etc. De exemplu, există Ecologic Național (gestio-
plăți pentru folosirea terenurilor din fondul funciar, a apelor, a nat de Ministerul Mediu-
zăcămintelor minerale, a regnului vegetal și animal etc. lui) și suportul instituțiilor
Educaționale. Ocrotirea mediului ambiant este sortită financiare internaționale:
Banca Mondială, Banca
eșecului fără o educație adecvată în acest sens. În schimbarea Europeană pentru Re-
mentalității oamenilor și în crearea unui viitor „Homo ecosapi- construcţie şi Dezvoltare,
ens” („Om cu gîndire ecologică”), rolul instruirii și educației este Banca Europeană pentru
fundamental. Educația ecologică se bazează pe conștientizarea Investiţii, Fondul Global de
Mediu ş.a.
necesității de a proteja natura, totodată, ea contribuie la forma-
105
rea conștiinţei ecologice și a unui comportament

adecvat față de natură și societatea umană (fig. 2).
Informaționale. Orice acțiune de protecție
a mediului ambiant începe cu informarea celor
implicați. În acest sens, rolul principal revine
Ministerului Mediului, organizaţiilor de mediu,
presei etc. De asemenea, se promovează campanii
la scară națională sau locală, materiale informa-
tive (pliante, panouri) etc.
În concluzie, protecția mediului ambiant se
poate realiza pe deplin numai prin asocierea
diverselor măsuri, conştientizîndu-se respon-
sabilitatea faţă de generaţiile viitoare.
Fig. 2 
Plantarea puieţilor în cadrul Zilei
Naţionale de Înverzire a Plaiului E
d u c a ţ i e î n m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
„Un arbore pentru dăinuirea Realizează, împreună cu colegii, un sondaj de opinie printre locu-
noastră” itorii din localitatea voastră privind cunoașterea și aplicarea legilor de
protecție a mediului ambiant şi a principiilor economiei verzi.
Organizează, împreună cu colegii, un joc de rol avînd

drept subiect procesul judiciar „Poluarea mediului ambiant din
localitate”, în care să participe următorii actori: acuzatul (agentul
economic care a poluat mediul), acuzatorul (cetățenii localității),
avocații fiecărei părți implicate, reprezentantul administrației
publice locale, reprezentantul autorității naționale de mediu,
jurnaliștii, judecătorii.
Consultînd diferite surse de informare, prezintă exemple de măsuri de protecţie a mediu-
lui ambiant aplicate în localitatea ta şi completează pe caiet un tabel după modelul de
mai jos.
Categorii de măsuri de protecţie Exemple de măsuri aplicate în localitate
a mediului ambiant
Legislative
Administrative
Economice
Educaționale
Informaționale
Argumentează rolul măsurilor economice şi al celor educaţionale în protecţia mediului
ambiant din ţara noastră.
Scrie un eseu despre cum ar trebui să fie viitorul „Homo ecosapiens” („Om cu gîndire
ecologică”), practicînd o economie verde în țara noastră.
106
Clasele 8•9
7
Tema
Ariile naturale protejate în Republica Moldova

Totul a ieşit bun din mîinile Naturii, pentru a degenera în
mîinile omului.
Jean Jacques Rousseau
c ompetenţe
Identificarea rolului ariilor naturale protejate în conservarea naturii.
Conștientizarea necesității extinderii ariilor naturale protejate la nivel național.
Soluționarea situaţiilor-problemă cu privire la protecția mediului ambiant.
Lista Roșie a Europei –
■ Aminteşte-ţi ce reprezintă ariile naturale protejate. ediţie în care sînt incluse
■ Argumentează din ce cauză statele lumii, inclusiv Republi- speciile de plante şi animale
ca Moldova, tind să majoreze numărul şi suprafaţa ariilor ameninţate din Europa
(rare, vulnerabile, pe cale de
naturale protejate. dispariție) şi care au nevoie
■ Cum consideri, Parcul Național „Orhei”, despre care ai aflat de protecţie.
din temele precedente, face parte din categoria ariilor natu-
rale protejate? Argumentează.
1 aprilie
Ziua Mondială a Păsărilor
Fiecare dintre noi conștientizează faptul că este

foarte greu sau, practic, imposibil să se protejeze fiece element
ori loc al naturii. Mult mai eficient și mai econom este să ocro-
teşti unele spații naturale caracteristice și valoroase la scară
regională sau națională. A fost instituită în scopul
În Republica Moldova a fost creat un sistem de arii natu- sensibilizării publicului
privind necesitatea ocrotirii
rale protejate de stat (fig. 1), în conformitate cu standarde- păsărilor şi a habitatelor lor.
le internaționale. Scopul, obiectivele și căile de funcționare a Marcată prima dată în anul
acestor arii naturale sînt stipulate în Legea privind fondul ariilor 1906, are la bază Convenţia
naturale protejate de stat, adoptată în anul 1998. pentru protecţia păsărilor,
unul dintre primele docu-
Studiind informaţia de la rubrica „Află mai mult” (pag. 108), mente ecologice.
ia cunoștință de unele prevederi ale Legii privind fondul ariilor Celebrarea acestei zile este
naturale protejate de stat și propune căi eficiente de aplicare un prilej de a ne aminti că
păsările au un rol important
a acestora în practică. în păstrarea echilibrului
Ariile naturale protejate de stat se împart în mai multe cate- ecologic în natură, iar
gorii (fig. 1 şi 2). Printre cele mai valoroase și mai cunoscute beneficiile aduse omenirii
sînt numeroase.
arii naturale protejate de stat se numără: rezervațiile științifice
107
„Carpov Iar”
AFLĂ MAI MULT Rudi- Arioneşti
Unguri-Holoşniţa
Rosoşeni Trebisăuţi
Conform Legii privind fon- Climăuţi Maramonovca Pragurile Nistrului
PeşteraCaracuşenii Noi
dul ariilor naturale protejate „E. Racoviţă” Cosăuţi
Feteşti „La Castel” Rîpa lui Bechir
de stat, în aceste locuri sînt Brînzeni Mîndîc Cotova Băxani Hruşca
interzise: Valea Adîncă
Nicoreni
• utilizarea îngrășămintelor Raşcov
Molochişul Mic
minerale, a pesticidelor și Cobani
Bălţi Cobîlea
a altor substanțe chimice Buteşti Rădoaia
nocive; Suta de movile
Vrăneşti
Saharna
• pășunatul, vînatul, pescu- Pădurea Domnească
Brejeni
Ţipova
itul, precum și distrugerea Bursuceni Parcul Naţional „Orhei”
Verejeni
cuiburilor, vizuinelor și a Jeloboc
altor ascunzișuri ale ani- Leordoaia
Hîrjauca Iagorlîc
Plaiul Fagului
malelor; Vălcineţ Trebujeni
Ivancea Dubăsari
• colectarea de plante și Căpriana Oniţcani
animale; Iurceni
Codrii Condriţa
• recoltarea plantelor me- Valea Seacă „Tamaşlîc”
Teliţa
dicinale, a florilor, fructelor, Nemţeni Chişinău
ciupercilor; /(*(1'Ĉ Costeşti
Moleşti-Răzeni
Calfa
Hîrbovăţ Vîlceaua Colcot
• introducerea unor noi spe- Rezervaţii ştiinţifice Sărata-Galbenă
Fîrlădeni
„Grădina Turcească”
cii de plante și animale; Parcuri naţionale Rîpa „Coţofana”
Leuntea
• arderea pajiștilor, a stu- Rîpa Taraclia NisTalmaza
Monumente ale naturii trul
geologice şi paleontologice de J
fului, papurii, aprinderea „Lebăda Albă” os
hidrologice Dezghingea
focurilor; Mlaştina „Togai”
botanice Codrii Tigheci
• prezenţa persoanelor silvice Bugeac
străine, cu excepția celor arbori seculari Cantemir
care au permis. Rezervaţii naturale Tvardiţa
silvice Larga Veche
de plante medicinale Borceag
mixte
Rezervaţii peisajere Lacurile
Rezervaţii de resurse Prutului
Arii cu management multifuncţional de Jos
sectoare cu vegetaţie de stepă Vadul lui Isac
Fig. 1  sectoare cu vegetaţie de luncă
Prutul de Jos
perdele forestiere de protecţie
Harta ariilor naturale protejate Aflorimentul Etulia 25 0 50 km
Zone umede de importanţă internaţională
de stat din Republica Moldova
„Codrii”, „Plaiul Fagului”, „Pădurea Domnească”, „Prutul de Jos”,

Fig. 2 
„Iagorlîc” (fig. 3), Parcul Național „Orhei” ș.a. Pe lîngă scopul
Structura ariilor naturale protejate general de protecție a naturii, fiecare dintre categoriile ariilor
de stat după suprafaţa ocupată protejate mai urmăreşte și unele obiective de ordin particular.
Astfel, în rezervațiile științifice se pune
accentul pe investigațiile și prognozarea
de durată a stării ecologice a ecosisteme-
lor și a biodiversității acestora. Rezervațiile
peisajere sînt destinate menținerii calității
lor naturale și efectuării unor activități
economice strict reglementate. Rezervațiile
de resurse au menirea principală de a con-
Rezervaţii naturale Monumente ale naturii
Rezervaţii ştiinţifice Arii multifuncţionale serva resursele deosebit de valoroase, de
Rezervaţii peisajere Altele importanță națională pentru generațiile
viitoare etc.
108
Clasele 8•9
 Fig. 3
Rezervaţia ştiinţifică „Iagorlîc”
S. .S. N AT U R A !
Ce poți face pentru conser-
varea Naturii?
• Ai grijă de spațiile verzi din
zona ta.
• Nu culege specii de plante
protejate.
• Respectă regulile de condui-
tă în ariile naturale protejate.
• Nu-i lăsa pe alții să distrugă
habitatele și biodiversitatea
din ariile naturale protejate.
Analizînd figura 2, observăm că suprafaţa cea mai mare o • Contribuie la protecția și
conservarea habitatelor de
deţin rezervațiile peisajere (51,5%) și cele științifice (29,4%). hibernare, naștere și hrănire
În ultimii 20 de ani, suprafața ariilor naturale protejate de a populațiilor de specii pro
stat a sporit semnificativ – de 15 ori – și constituie peste 4,8% tejate.
• Nu aprinde focul în afara
din teritoriul țării. Cu toate acestea, suprafața ariilor respective locurilor special amenajate și
în țara noastră este mai mică decît cea din unele țări europene nu arunca deșeuri în locurile
(7,8% – în România, 13% – în Germania, 25% – în Austria). neautorizate.
• Folosind puterea exemplu-
S-a constatat că prin extinderea suprafeței ariilor naturale pro-
lui propriu, comunică și altora
tejate pînă la 10% din teritoriul țării se poate asigura protecția convingerile tale ecologiste.
a 50% din totalul de specii al biodiversității naționale. Aceas-
ta ar crea premise reale pentru conservarea eficientă a naturii
Republicii Moldova.

Protecţia păsărilor şi a habitatelor lor este unul dintre obiectivele ocrotirii naturii în Repu-
blica Moldova.
Fauna ţării noastre include 281 de specii de păsări, dintre care 39 de specii sînt incluse în
Cartea Roșie (2001, ediția a 2-a): lebăda-de-vară, lebăda-de-iarnă, codalbul, dropia, acvila-de-
munte, pelicanul comun, pelicanul-creț ș.a.
În noua ediție a Cărții Roșii vor fi incluse încă 25 de specii de păsări. Aceasta reflectă un
grad ridicat de vulnerabilitate a păsărilor în condițiile creşterii continue a impactului omului
asupra naturii. Unele specii de păsări care vieţuiesc pe teritoriul Republicii Moldova sînt
incluse în Lista Roşie a Europei: raţa-roşie, acvila-ţipătoare-mare, vînturelul-mic, cîrstelul-
de-cîmp ş.a.
Ocrotirea păsărilor se poate realiza doar prin eforturi comune și eficiente de conservare
a naturii: reducerea poluării solurilor, a apelor și a aerului; refacerea habitatelor păsărilor etc.
109
În baza informației colectate din literatura suplimen-

tară, completează pe caiet un tabel după modelul de mai jos.
Arii naturale protejate din Republica Moldova
Denumirea ariei naturale protejate
Caracteristici Rezervația Rezervația Parcul Rezervația
științifică ştiinţifică Național peisajeră
„Codrii” „Prutul de Jos” „Orhei” „Saharna”
Locul amplasării
Suprafața
Anul creării
Peisajele, ecosistemele
Speciile de plante şi animale
AFLĂ MAI MULT E d u c a ţ i e p e n t r u m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
În scopul asigurării integri 1. În baza datelor din figurile 1 și 2, enumeră principa-

tății ecosistemelor, pe teri- lele categorii de arii naturale protejate de stat. Care dintre acestea
toriul ariilor naturale prote-
jate de stat se introduce un sînt cele mai numeroase și de ce? Argumentează.
regim strict de conservare, 2. Analizează cum sînt repartizate ele pe teritoriul țării. În ce
care prevede: regiuni ponderea ariilor protejate este mai ridicată şi unde este
− interzicerea amplasării
unităților industriale mari; mai scăzută? Propune căi de optimizare a reţelei de arii naturale
− limitarea transportului și a protejate de stat.
construcțiilor de magistrale;
− asigurarea funcționării sta- 3. Scrie un eseu despre valoarea naturalistică a unei arii pro-
bile a agriculturii și a obținerii tejate din Republica Moldova.
producției ecologic pure.
1. Care sînt argumentele principale în favoarea majorării numărului și a suprafeței ariilor
naturale protejate în Republica Moldova?
2. Alege care dintre motivele enumerate mai jos ar putea împiedica procesul de majorare
a ponderii acestor arii naturale:
a) insuficiența de finanțe pentru instituirea și gestionarea lor;
b) nedorința organelor locale de a pierde din gestiune anumite terenuri;
c) nedorința populației locale de a se implica în dezvoltarea unor astfel de proiecte;
d) ineficiența acestor arii pentru economia țării;
e) ineficiența ariilor naturale pentru sănătatea oamenilor.
Propune o listă de argumente convingătoare în favoarea instituirii pe teritoriul țării
a unor noi arii protejate de stat.
Consultînd diferite surse de informare (de la agențiile de mediu raionale, din presă etc.),
estimează starea ecologică a ariilor naturale protejate din localitatea sau raionul tău. În
caz de necesitate, propune unele soluții și acțiuni concrete de ameliorare.
110
Clasele 8•9
8
Tema
Cartea Roşie a Republicii Moldova

Orice organism – de la o insectă minusculă și pînă la un
arbore viguros – își are rolul său irepetabil în natură.
c ompetenţe
Stabilirea raportului dintre starea speciilor de organisme şi nivelul de degradare
a mediului ambiant.
Argumentarea consecințelor activităţii umane asupra speciilor de organisme.
Conștientizarea necesității protecției plantelor şi animalelor.
Cartea Roșie – carte în care
■ Care sînt componentele nevii şi cele vii ale mediului sînt înregistrate speciile rare
ambiant? de plante şi animale vulnera-
■ Care este starea actuală a florei şi faunei în ţara noastră? bile și pe cale de dispariție.
Argumentează. Specie critic periclitată –
specie pe cale de dispariție
în viitorul apropiat din me-
E d u c a ţ i E d e s p r e m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . diul natural.
Specie periclitată – specie
Peisajele de rară frumuseţe ale Republicii Moldova, în pericol de dispariție, în
vegetaţia şi lumea animală uimitoare ale acesteia în ultimul timp cazul în care continuă să fie
influențată negativ starea ei.
nu se află în cea mai bună stare. De aceea fiecare cetăţean al Specie vulnerabilă – specie
ţării trebuie să se gîndească și la generațiile ce vor trăi pe aceste gata de a fi trecută în cate
meleaguri în viitor. Ele nu trebuie lipsite de darurile și de bucu- goria de specie periclitată, în
viitorul apropiat, dacă se in-
riile ce ni le oferă natura. Merită să aibă posibilitatea de a face fluenţează negativ asupra ei.
o plimbare prin pădurea în care dăinuie aromele dătătoare de
viață, freamătul frunzelor, ciripitul păsărilor, zumzetul insecte-
lor, foşnetul vietăților mai mari și de a colecta plante medicinale
importante pentru menținerea sănătății.
În figura 1 este reprezentată imaginea Cărții Roșii a Republi-
cii Moldova. În ea sînt incluse speciile rare de plante și animale,
care au nevoie de ajutorul neîntîrziat al fiecăruia dintre noi. În
caz contrar, ele ar putea dispărea pentru totdeauna din peisajul
național.
În ce fel dispariția anumitor specii de organisme ar putea
să afecteze viața și bunăstarea omului?
În funcţie de starea reală, speciile sînt împărțite în 3 catego-
rii de raritate: critic periclitate (puternic afectate), periclitate
 Fig.1
(mediu afectate) și vulnerabile (mai puțin afectate). Fiecare Cartea Roșie a Republicii Moldova
specie este prezentată pe o pagină a cărții (fig. 2), care conține (ediția a 2-a, 2001)
111
CR P L A N T E o informație succintă despre principalele carac-

Angiosperme
teristici, precum: categoria de raritate, răspîn-
Nymphaea alba L.
direa, locul de creștere sau de viaţă, suprafața
NUFÃR ALB
Familia Nimfeacee
ocupată ori numărul de exemplare existente în
Nymphaeaceae
Plantã decorativã, alimentarã, medicinalã, tanantã.

natură, particularitățile biologice și ecologice,
factorii limitativi, starea de protecție, măsurile
It is a decorative, food, medicinal, tanning and vitaminrich plant.
de protecție.
STATUTUL. Specie periclitatã
[Endangered (EN)].
small; the species number is decreasing. included in the list of plant species protected
on the territory of the Republic of Moldova.
De ce această carte este importantă în acţi-
unile de ocrotire a naturii?
FACTORII LIMITATIVI. Desecarea
Status. (EN) It is an endangered spe-
ºi poluarea bazinelor de apã; culegerea MÃSURILE DE PROTECÞIE. Lua-
cies.
florilor de cãtre populaþie. rea sub ocrotire a locurilor de creºtere.
RÃSPÂNDIREA. În Republica Limitative Factors. The drainage Protection Measures. Taking under
Studiază una dintre paginile Cărţii Roşii.

Moldova creºte în unele bazine de and the pollution of water basins; flowers control the known places of growing.
apã din jud. Dubãsari ºi Cahul. (1) ga-thering by the population.
Peste hotarele republicii se întâlneºte 6XUVHGHLQIRUPDĠLH
PARTICULARITÃÞILE BIOLO- Information sources
în Europa, Asia Micã, regiunea Mãrii GICE ªI ECOLOGICE. Înfloreºte în *KHLGHPDQ1LFRODHYäL]QUDV
Examinează cu atenție conținutul acesteia,

Mediterane ºi Peninsula Balcanicã. iunie–iulie; entomofilã. Se înmulþeºte WHQLMW5HGNLHYLG\ÀRU\
Sprea- prin seminþe, rizomi. Plantã hidrofilã, Moldavii, 1982.
ding
rezistentã la îngheþ. (2, 3)
Area. In A. Negru, V. Cantemir
Biological and Ecological
the Republic
solicitînd ajutorul profesorului, referitor la

Features. It flowers in June
of Moldova it
– July. It is an entomophi-
grows in some
lous plant. It propagates
water basins in
by seeds and rhizomes.
Dubãsari and Cahul
termenii necunoscuți și la informaţiile mai

A hydrophilous, frost
counties. (1) Outside
resisting plant. (2,3)
the republic, it is
found in Europe, Asia CULTIVAREA S-au
Minor, the Mediterra- iniþiat activitãþi
complicate.
nean Sea region and the de cultivare în
Balkan Peninsula. Grãdina Botanicã
HABITATUL. Ape stã- a A.ª. a Republicii
tãtoare ºi lin curgãtoare. Moldova.
Încearcă să explici importanța informației

Habitat. Stagnant and slowly Cultiva-
flowing waters. tion. Attempts
of cultiva-ting
ASPECTUL CANTITATIV it in the
date despre fiecare specie rară. Pentru ce ți-ar

Vegeteazã în grupuri, formând Botanical
desiºuri pe suprafaþa apei. Garden of the
Numãrul total de plante este Academy of Sciences of Moldova
mic; efectivul speciei este în have been initiated.
servi în viață?
descreºtere. STAREA DE PROTECÞIE
Quantitative Aspect. It A fost inclus în lista speciilor
vegetates in groups, forming de plante ocrotite pe teritoriul
thickets on the water surface.
Republicii Moldova.
The total number of plants is
Protection State. It has been
48
Cartea Roșie reprezintă un semnal de alarmă

Fig. 2  și are scopul de a atrage atenția asupra speciilor care se află în
Pagină din Cartea Roșie stare critică.
a Republicii Moldova Ediția a 2-a a Cărţii Roșii a Republicii Moldova include 126 de
specii de plante și 116 specii de animale. Timp de 22 de ani de la
apariţia primei ediții a Cărții Roșii (1978), numărul speciilor de
plante rare a crescut de 5 ori, iar cel al speciilor rare de animale –
de 4 ori. Iar în cea de a 3-ea ediție a Cărții Roșii, care va fi tipărită
în 2014, numărul acestora se va majora de încă circa 2 ori.
Fig. 3 
Specii de plante și animale din
Cartea Roșie a Republicii Moldova:
a. căpșuniță-grandifloră (specie
vulnerabilă); b. fluturele Mahaon 1. În baza imaginilor din figura 3, ia cunoștință de

(specie critic periclitată); unele specii rare de plante și animale din ţară, care pot exista și
c. hermelină (specie vulnerabilă) în împrejurimile localității tale.
a b c
112
Clasele 8•9
2. Elaborează un referat despre modul de viaţă al unor specii

AFLĂ MAI MULT
incluse în Cartea Roşie.
• Factorii principali care au
dus la diminuarea număru-
E d u c a ţ i e p e n t r u m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . lui de indivizi ai speciilor și
includerea lor în Cartea
1. Ia cunoştinţă de informaţia de la rubrica „Află mai Roșie a Republicii Moldova
mult” despre factorii cu influenţă negativă asupra diversităţii sînt:
organismelor. – desecarea luncilor inun
dabile ale Nistrului, Prutu-
2. Care factori sînt caracteristici pentru localitatea ta? lui şi ale altor rîuri;
3. Propuneţi, în grup, cîteva măsuri de protecţie a speciilor: – distrugerea propriu-zisă
nufărul-alb, ghiocelul-nival, fluturele Mahaon, lebăda-de-vară, a locurilor de viaţă (habita-
ciocănitoarea-verde. telor) prin construirea de
obiective urbane, industri-
ale, șosele, căi ferate etc.;
EVALUAREA COMPETENŢELOR – crearea unor bazine ac-
Enumeră 3-4 cauze care, în opinia ta, au dus la reducerea vatice;
numărului de indivizi ai speciilor de plante şi animale rare – creşterea gradului de
din localitatea ta. poluare a aerului, apelor
și a solurilor;
1. Studiază textul și examinează imaginile unor specii de – intensificarea folosirii
animale rare în Republica Moldova din Atlasul Zoologic substanţelor chimice;
(fig. 4). Care dintre acestea îți sînt cunoscute și unde le-ai – colectarea ilicită și abu-
întîlnit? zivă a plantelor;
2. Scrie un eseu despre o specie rară de plante și una de – vînatul şi pescuitul ex-
animale, indicînd măsurile de protecție ce se impun pen- cesiv.
tru ele.
Enumeră care dintre măsurile de protecție a speciilor rare
ar putea fi aplicate: a – la nivel local; b – la nivel național;
c – la nivel regional:
1) Semnarea unui acord de colaborare cu țările vecine
(România, Ucraina) în domeniul protecției naturii;
2) Interzicerea vizitării locurilor de cuibărire a speciilor
rare de păsări;
3) Interzicerea pescuitului speciilor rare de pești;
4) Interzicerea colectării speciilor rare de plante și ani-
male;
5) Controlul asupra stării speciilor rare în locul lor de
viaţă;
6) Luarea sub protecție a unor locuri noi de viaţă a speci-
ilor rare care au fost recent depistate;
7) Alcătuirea unei liste a speciilor rare din locul dat de
existență;
8) Crearea unor condiții bune pentru creșterea speciilor
rare dintr-o anumită arie;  Fig. 4
9) Organizarea întrunirilor cu elevii din unele raioane ale Atlas zoologic (ediţie despre
țării, referitor la ocrotirea speciilor rare; diversitatea speciilor de animale
10) Amenajarea unor lacuri noi pentru speciile acvatice din Republica Moldova. Editura
rare de plante şi animale; „Ştiinţa”, 2013)
11) Curăţarea habitatelor naturale populate de speciile
rare de organisme.
113
9
Tema
Consumul raţional al apei şi al energiei

electrice
Planeta noastră are resurse energetice limitate și omul
nu este în drept să le irosească într-un mod iresponsabil.
c ompetenţe
Stabilirea consecințelor folosirii neraționale a apei şi a energiei electrice pentru
mediul ambiant.
Aplicarea unor măsuri de folosire raţională a apei şi a energiei electrice.
Manifestarea unei atitudini responsabile faţă de consumul apei și al energiei elec
trice.
DICŢIONAR ECOLOGIC
Precipitații atmosferice –
E v o c a r e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
apa care cade pe suprafața ■ Care este rolul apei și al energiei electrice în viața noastră?
terestră în stare lichidă ■ Enumeră situaţii cotidiene din viaţa familiei tale în care
(ploaie), solidă (zăpadă, este nevoie de apă şi de energie electrică.
grindină) sau mixtă (lapovi-
ţă), precum și depunerile de
apă în formă lichidă (rouă)
sau în stare solidă (brumă, E d u c a ţ i e d e s p r e m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
chiciură). Consumul rațional al apei

Oamenii utilizează în fiecare zi cantități considerabile de
apă în alimentaţie şi în scopuri menajere (pentru baie, spălarea
hainelor, a veselei ș.a.). Iar odată cu creşterea nevoilor umane
sporeşte și consumul de apă al populaţiei.
Cum se procedează în familia ta pentru a se utiliza cît mai
raţional apa?
În unele țări, unde precipitațiile atmosferice (care sînt
Ultima sîmbătă
a lunii martie
principala sursă naturală de apă) cad în mod neregulat, există
Ora Pămîntului multe diguri ce reglează nivelul apelor în rîuri, apa acestora
În această zi cetăţenii Ter- fiind folosită în diferite scopuri. Pentru utilizarea cotidiană de
rei sînt invitaţi să stingă către om şi întreprinderile industriale, apa mai întîi este supu-
luminile şi să deconec- să tratării, apoi este livrată către consumator. După utilizare,
teze aparatele electrice apa uzată este colectată în sistemul de canalizare și deversată
seara timp de o oră. Eve-
nimentul a fost iniţiat în
la stațiile de epurare. Apa purificată este reîntoarsă ulterior în
or. Sydney din Australia în natură (rîuri, mări etc.), intrînd în circuit fără a pune în pericol
anul 2007, fiind susţinut viața organismelor.
în toate ţările lumii. În localitățile rurale oamenii consumă, de regulă, apa din
fîntîni sau izvoare (fig. 1). În multe localităţi însă sînt constru-
114
Clasele 8•9
ite sisteme de alimentare centralizată cu

apă din surse subterane. Acestea furnizează
apă de calitate mai înaltă. În scopul folosirii
raţionale a resurselor de apă, se instalează
contoare.
Consumul rațional al energiei electrice
Din punct de vedere ecologic, energia
electrică este curată, nepoluantă. Aceste cali-
tăţi depind însă de modalitatea de obţinere a
ei. Dacă este obținută din energia solară sau
din cea eoliană, atunci această energie este nepoluantă. La ora  Fig. 1
actuală, în mare parte, energia electrică se obține la centralele Izvor cu tăbliţă specială ce
termoelectrice și la cele atomoelectrice unde, în acest scop, se indică calitatea apei
folosesc cantități foarte mari de cărbune, gaze naturale sau de „Ce şopteşti atît de tainic,
materie nucleară. Totodată, pentru transportarea ei se constru- Tu, izvor de cînturi dulci?”
iesc linii electrice de tensiune înaltă, care, deseori, duc la defrișări Mihai Eminescu
ale unor sectoare mari de pădure (fig. 2).
În cazul Republicii Moldova care utilizează, în fond, energie
electrică importată, problema consumului rațional al acesteia
este de importanță majoră.

Sfaturi utile de economisire a energiei electrice:
• Stinge lumina cînd ieşi dintr-o încăpere.
• Scoate din priză aparatele electrice atunci cînd nu le foloseşti (vei economisi 10% din
energie).
• Foloseşte becuri economice şi renunţă la cele cu filament (vei economisi circa 50% din energie).
• Acoperă cu capac vasele în timpul pregătirii mîncării sau al fierberii apei (vei economisi
60–70% din energie).
1. Colectează o probă de apă dintr-o fîntînă din apro-

pierea locuinţei sau de cea folosită pentru băut în școală. Anali-
zează, cu ajutorul profesorului de chimie, compoziţia ei chimică
în scopul stabilirii calității. Cum vei proceda în cazul în care apa
nu corespunde standardelor de calitate?
2. Această procedură o poți aplica și la analiza apei din alte
fîntîni din localitatea sau cartierul în care locuiești, pentru a
putea informa ulterior colegii și localnicii despre calitatea apelor
folosite.
 Fig. 2
Linie electrică de tensiune
3. Alcătuiește o listă a tuturor formelor de risipă a energiei înaltă, care a provocat defrișarea
electrice pe care le-ai depistat în decursul zilei în familie și în pădurii deteriorînd peisajul
115
școală. Încearcă să stabilești care sînt cauzele unui astfel de com-

AFLĂ MAI MULT
portament iresponsabil față de acest tip de energie.
Energia eoliană: 4. Analizează imaginea din figura 2 și propune o soluție mai
– se obține din forța vîn
tului; eficientă de amplasare a liniei electrice, care nu ar afecta natura
– este nepoluantă (nu se atît de mult.
emit poluanți sau gaze cu
„efect de seră”);
– este accesibilă şi regene-
rabilă.
1. În baza datelor din tabelul de mai jos, analizează

acțiunile pozitive și pe cele negative întreprinse de fiecare din-
tre noi cu referire la consumarea apei. Pe care dintre acestea le
întreprinzi în activitatea zilnică și la care ar trebui să renunţi
pentru a economisi rezervele disponibile de apă?
Acțiuni de folosire a apei de către om
Raționale Neraționale
Închiderea robinetului după folosire Lăsarea robinetului deschis după folosire
Acoperirea fîntînii cu capac Lăsarea fîntînii neacoperite
Reparația la timp a apeductelor Repararea apeductelor doar în caz de avariere
Folosirea unui sistem de irigaţie econom – prin Udarea plantelor cu furtunul sau prin inundarea tere-
picurare nului
Reciclarea apei Utilizarea apei doar o singură dată
Spălarea sub duș Spălarea în cada cu apă
Încărcarea deplină cu haine a mașinii de spălat Curăţarea în mașina de spălat a unei cantități mici de haine
2. Alcătuiţi, în grup, un tabel similar referitor la consumul de energie electrică. Propuneţi
măsuri concrete de economisire a acestei surse de energie în familie și în școală, consultînd
şi rubrica „Gîndim global, acţionăm local”.
1. Ce părere ai, de ce energia electrică este una dintre cele
mai costisitoare tipuri de energie?
2. Argumentează care dintre sursele alternative de energie
electrică ar fi cea mai potrivită pentru localitatea ta?
Studiind alte surse de informare, alcătuieşte un mic text des-
pre energia eoliană și curentul electric obținut pe această
cale (fig. 3).
Analizează aspectul și starea fîntînilor din imagini (fig. 4). De
ce este nevoie de îngrijirea fîntînilor?
a b c  Fig. 3
Turbină eoliană de producere
a energiei electrice
 Fig. 4
Fîntîni din localitățile rurale
cu un nivel diferit de îngrijire
și de protecție a apei (a, b, c)
116
Clasele 8•9
10
Tema
Sortarea şi reciclarea deşeurilor

Curăţenia şi ordinea... sînt chestiuni care ţin de educaţie.
Benjamin Disraeli
c ompetenţe
Identificarea unor deșeuri care se formează din activitatea omului.
Stabilirea căilor de sortare și de reciclare a deșeurilor.
Conștientizarea necesității de a păstra un mediu ambiant nepoluat.
Sortare a deșeurilor – clasi-
■ În urma nutriției ciocănitorilor și a veverițelor, bunăoară, ficare a deșeurilor în diferite
rămîn anumite resturi de hrană neconsumate? categorii după proveniența
■ Pot fi numite aceste resturi de hrană „deșeuri”? De ce? și materia din care sînt
■ Dă exemple de resturi ce se formează în urma activității formate, în scopul reciclării
ulterioare.
omului, care pot fi numite „deșeuri”.
■ În ce constă deosebirea dintre deşeurile generate de ani- Reciclare a deșeurilor –
transformare a deșeurilor
male în natură și cele de proveniență umană? industriale și menajere
(a hîrtiei, sticlei, lemnului,
E d u c a ţ i e d e s p r e m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . masei plastice, a unor me-
tale, a resturilor alimentare
Examinînd procesele ce se desfășoară în natură, se etc.), astfel încît să fie reuti-
observă că există întotdeauna organisme care se folosesc de lizabile.
resturile generate de acţiunea altor organisme. De exemplu,
piţigoii ciugulesc resturile comestibile din ghindele și alune-
le rămase în urma alimentării ciocănitorilor și veverițelor;
rîmele consumă frunzele moarte căzute pe sol. Prin urma-
re, organismele utilizează în mod eficient produsele natu-  Fig. 1
rale. Resturile rămase sînt întotdeauna reîntoarse în natură. Diverse obiecte care după
Omul, în multiplele sale activități, folosește diferite produse utilizare devin deşeuri
(în calitate de materie primă sau ca
alimente), iar apoi, o parte dintre ele
devin deșeuri.
Enumeră cele mai des întîlnite
obiecte folosite de om care duc la
apariția deșeurilor (fig. 1).
Cum se lichidează acestea?
Sortarea și reciclarea deșeurilor
este necesară pentru protecţia mediu-
lui ambiant și pentru a reduce gradul
de poluare din jurul nostru.
117
a În prezent, se practică tot mai frecvent sortarea deşeurilor.

Acestea sînt separate și colectate în containere speciale. Contai-
nerele, pentru comoditate, au diferite culori și pe ele sînt indicate
tipul de deșeu colectat – sticlă, hîrtie, masă plastică etc. (fig. 2).
În felul acesta, este ușurat procesul de selectare, care va avea
loc în centrele de procesare. Acolo fiecare tip de deșeu va fi
mărunțit, ambalat și transportat, fiind folosit la obținerea unor
b noi materiale.
În Republica Moldova problema sortării deșeurilor se
află la etapa inițială de implementare. În anumite raioane ale
ţării această practică deja ia amploare.
Reciclarea deșeurilor are scopul de a le reîntoarce în proce-
sul de producere și a evita aruncarea lor. Prin urmare, a recicla
înseamnă a folosi substanțele sau materialele din care deșeul
c
este alcătuit, pentru a pregăti un produs nou. A recicla deşeuri
înseamnă și a economisi: datorită reciclării, se pot păstra sursele
noi de materie primă, se reduce consumul de energie etc.
Studiază tabelul de mai jos. Enumeră care dintre deșeurile
indicate sînt generate și în familia ta.
Care va fi folosul adus mediului ambiant, dacă vei contribui
Fig. 2 
la sortarea și reciclarea deșeurilor din familie sau din locali-
Sortarea deșeurilor în containere tatea ta?
speciale: a. sticlă; b. hîrtie;
c. masă plastică
Tipuri de deșeuri și efectul reciclării lor
Produsul obținut în urma Efectul obținut în urma
Denumirea deșeului reciclării deșeului reciclării deșeului
1. Hîrtie şi carton uzate 1. Hîrtie, carton 1. Se va reduce defrișarea pădurilor.
2. Masă plastică uzată 2. Obiecte din plastic 2. Se va reduce poluarea mediului, se
va economisi materia primă.
3. Sticlă uzată 3. Obiecte din sticlă 3. Se va reduce poluarea mediului, se va
economisi materia primă şi energia.
4. Metale uzate 4. Metale, obiecte din 4. Se va reduce poluarea mediului, se
metal va economisi materia primă şi ener-
5. Apă menajeră 5. Apă pentru agricultură gia.
şi industrie 5. Se economisesc și se purifică apele.
6. Deşeuri organice (frunze 6. Compost, îngrăşăminte 6. Se protejează solurile, nu se fac
uscate, gunoi de grajd ş.a.) naturale gunoiști.
7. Aparate electrice de uz cas- 7. Metale, sticlă ş.a. 7. Se va reduce poluarea mediului, se
nic uzate va economisi materia primă.
8. Haine şi ţesături din fibre 8. Fibre naturale, hîrtie, car- 8. Se va reduce defrișarea pădurilor
naturale ton şi consumul de materie primă.
9. Haine şi ţesături din fibre 9. Fibre sintetice, masă plas 9. Se va reduce poluarea mediului, se
sintetice tică va economisi materia primă.
10. Utilaje uzate, mobilă 10. Placaj, celuloză 10. Se va reduce defrișarea pădurilor
veche din lemn şi consumul de energie.
11. Cauciuc uzat 11. Obiecte din cauciuc 11. Se va reduce consumul de materie
primă şi de energie.
118
Clasele 8•9

Sortarea și reciclarea deşeurilor este un remediu Reutilizarea deșeurilor con-
tribuie la reducerea poluă-
important pentru natură. Ia cunoștință de o metodă de reci- rii mediului ambiant.
clare a hîrtiei, care se poate realiza cu succes și în condiții S-a stabilit că una dintre
casnice. principalele cauze ce afec-
tează viața și sănătatea
Reciclarea hîrtiei în condiții casnice omului este poluarea me-
diului ambiant cu diferite
1. Rupe în bucăți mărunte cîteva ziare vechi și pune-le într-o deșeuri toxice. Pentru evi-
căldare cu apă. tarea acestui pericol, omul
2. Lasă hîrtia în apă timp de 3-4 zile. este obligat să reducă volu-
3. Pisează masa obținută. mul deşeurilor.
4. Fierbe pasta, adăugînd praf de spălat.
5. Înlătură cerneala acumulată în spuma de la suprafață.
6. Lasă pasta să se răcească și strecoar-o.
7. Întinde masa obținută într-un strat cu grosimea de 2-3 mm
pe o suprafață netedă, dîndu-i forma unui dreptunghi.
8. Lasă să se usuce.
9. Peste cîteva ore vei obține o foaie de hîrtie fabricată cu
mîinile proprii.
 Fig. 3
Realizaţi, în grup, o listă a deşeurilor întîlnite în Veveriţă consumînd nuci
curtea școlii, în gospodăria proprie sau în preajma blocului de Resturile comestibile ale nucilor
locuit și propuneţi soluții de colectare şi reciclare. ce cad jos, parţial consumate de
veveriţă, sînt ciugulite ulterior
de piţigoi, cinteză, sticlete ş.a.
Conform exemplului din figura 3, numeşte alte exemple de relaţii de nutriție dintre orga-
nisme în urma cărora hrana este descompusă fără a rămîne resturi neconsumate.
Enumeră căile cele mai eficiente de sortare și reciclare a deșeurilor menajere.

1. Elaborează un plan de acțiuni pentru sortarea deșeurilor din localitate sau cartier.
2. Analizează imaginile din figura 4 şi enumeră măsurile necesare pentru a readuce peisajul
natural puternic afectat de om (imaginea„b”) la starea lui ecologică de la început (imaginea „a”).
a b
 Fig. 4. Peisaje silvice naturale: a. neatins de om; b. îngunoit de om

119
11
Tema
Comportamentul omului în mediul

ambiant
Natura ne aseamănă. Educaţia ne deosebeşte.
Confucius
c ompetenţe
Argumentarea rolului familiei, al şcolii şi al administraţiei publice în protecţia mediu-
lui ambiant.
Elaborarea unui cod de reguli privind comportamentul omului în mediul ambiant.
Aplicarea unor reguli şi măsuri de protecţie a mediului ambiant.
DICŢIONAR ECOLOGIC
Compost – îngrăşămînt
E v o c a r e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
agricol natural, rezultat ■ Aminteşte-ţi regulile de comportament al omului în mediul

în urma descompunerii ambiant expuse în temele 8 şi 26 ale modulului I din supor-
lente a diferitor resturi tul didactic. Enumeră regulile pe care le respecţi sistematic.
vegetale şi animale,
amestecate cu unele
substanţe minerale. E d u c a ţ i e d e s p r e m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Omul a cucerit întreg spaţiul Terrei prielnic vieţii,

autodeterminîndu-se „stăpîn suprem al planetei”, şi cucereşte
deja spaţiile extraterestre. Însă au apărut probleme grave, care
pun în pericol însăşi existenţa omenirii: epuizarea rapidă a unor
resurse naturale; poluarea mediului ambiant; afectarea stratului
de ozon; încălzirea globală a climei; ploile acide; afectarea directă
sau indirectă a diversităţii biologice (prin vînat şi pescuit excesiv,
suprapăşunat, poluarea apelor, aerului etc.); afectarea mediului
de viaţă al vietăţilor, inclusiv cel al omului.
A venit timpul ca omul să înţeleagă că face parte din natură,
că Terra şi resursele ei sînt limitate, că planeta funcţionează ca
un sistem şi că dereglările naturii produse într-un loc pot avea
consecinţe pentru întreaga planetă.
Prin urmare, formarea omului cu o conştiinţă şi o condu-
ită ecologică a devenit un imperativ pentru a putea face faţă
provocărilor legate de problemele protecţiei mediului ambiant.
Pregătirea unor viitori cetăţeni ai Terrei, prieteni ai mediului
ambiant, începe din copilărie şi trebuie realizată în familie, la
şcoală şi în afara şcolii, în colaborare cu comunitatea locală.
Şcoala poate asigura formarea elevilor cu o concepţie şi o con-
duită ecologică bună. Educaţia ecologică presupune nu doar
formarea unor cunoştinţe şi sentimente de admiraţie pentru
frumuseţile naturii, ci şi convingeri, deprinderi de ocrotire a
120
Clasele 8•9
mediului ambiant (fig. 1). În acest sens, contează de

asemenea capacitatea de autoinstruire şi autoeducaţie
ecologică. Protecţia mediului este un obiectiv social ce
trebuie realizat împreună cu întreaga comunitate şi cu
participarea autorităţilor publice locale.
Fiecare trebuie să adopte şi să-şi cultive un com-
portament responsabil şi favorabil mediului ambiant.
Responsabilitatea pentru protecţia mediului este atît
individuală, cît şi colectivă. Succesul poate fi obţinut
doar prin implicare, colaborare şi sprijin reciproc pe
plan local, naţional şi internaţional. Formarea unui
comportament prietenos mediului ambiant este o
condiţie de asigurare a unui mod de viaţă civilizat şi
sănătos, în armonie cu mediul natural, a generaţiilor
de azi şi a celor de mîine.
 Fig. 1
E d u c a ţ i e î n m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Instalarea căsuţelor pentru
cuibărirea păsărilor – acţiune
Transformarea deşeurilor biodegradabile în com- de ocrotire a naturii
post este o acțiune realizabilă și eficientă de protecție a mediu-
lui ambiant. Această soluţie conduce la descompunerea timp
de cîteva luni a deșeurilor în condiții aerobe.
Deșeuri care pot fi compostate:
 Fig. 2
Resturi vegetale (frunze, paie, fîn, ierburi, crengi ș.a.), băle- Compostarea deşeurilor
gar de la animale, resturi menajere organice, rumeguș de lemn, biodegradabile
cenuşă de lemn ș.a. (fig. 2).
Etapele compostării:
1. Construirea platformei (sau a gropii) de composta-
re (se recomandă să aibă lungimea, lăţimea și înălţimea
(sau adîncimea) de circa 2 m și să fie amplasată într-un
loc umbros);
2. Identificarea şi colectarea deşeurilor biodegradabile;
3. Stratificarea deşeurilor în platforma (sau groapa)
de compostare: primul strat dintr-un material mai grosi-
er (crengi, corzi de viță-de-vie etc.), care va avea rolul de
grătar pentru scurgerea apei în exces;
4. Adăugarea unui strat de deșeuri mai fine și a unui
strat de sol bine umectat;
5. Acoperirea cu paie sau fîn și cu un strat de circa
5 cm de argilă;
6. Adăugarea de apă în cazul în care este nevoie;
7. Maturizarea compostului are loc atunci cînd se
transformă într-un amestec de pămînt fărîmicios, de
culoare brun-închis, cu miros plăcut.
121
Avantajele compostării:
AFLĂ MAI MULT
• Se elimină mirosurile neplăcute, sursele de răspîndire
Într-un an, o familie din Eu-
ropa, compusă din patru
a microbilor şi de infectare a solului, apei şi a aerului;
membri, consumă în medie: • Se fertilizează și se îmbunătăţeşte structura solurilor cu
circa 3 000 litri de combus- un îngrăşămînt natural ecologic;
tibil pentru 2 mașini și încăl-
zirea locuinței; circa 2 000 kg • Se pot crea soluri fertile pe terenuri complet nefertile, de
de cărbuni pentru a obţine exemplu în fostele cariere.
electricitatea necesară casei.
Poluarea mediului, cauzată
de acest consum, afectează E d u c a ţ i e p e n t r u m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
în mod direct natura Terrei.
De aceea programele de 1. Studiază regulile de comportament al omului în
protecţie a naturii trebuie mediul ambiant, prezentate în tabelul de mai jos.
să includă și reducerea con- 2. Discută cu colegii, apoi propuneţi şi alte reguli, completînd
sumului per familie. tabelul pe caiete.
Reguli de comportament în mediul ambiant
În familie La şcoală În localitate

• Nu fac nici un rău vietăţilor din jurul meu.
• Deconectez energia electrică în cazul în care nu este necesară.
• Colectez şi sortez deşeurile pe categorii.
• Nu aprind focul lîngă plantele vii.
• Nu dau foc produselor şi resturilor organice, ci le compostez sau le îngrop în sol.
• Merg mai mult pe jos şi apelez mai rar la transportul care poluează mediul.
• Sînt prieten al animalelor • Îngrijesc şi amenajez • Sînt prieten al animalelor

domestice. teritoriul şcolii. sălbatice şi domestice.
• Nu dau foc deşeurilor cas- • Nu consum în exces • Nu arunc deşeuri în locuri neau-
nice. apă, energie electrică, torizate.
• Închid robinetul în timpul hîrtie, cretă şi alte materi- • Particip la acţiuni de protecţie a
cînd mă spăl pe dinţi şi ale. mediului ambiant în localitate.
folosesc apa doar pentru • Folosesc mai des bicicleta decît
clătitul gurii. transportul care poluează mediul
ambiant.
Argumentează necesitatea unui comportament prietenos faţă de mediul ambiant prin
exemple din localitatea ta.
Selectează 10 reguli de comportament prietenos faţă de mediul ambiant, pe care le respecţi
sistematic, şi apreciază efectul lor, completînd pe caiet un tabel după modelul de mai jos:
Reguli de comportament prietenos
Efecte obţinute
faţă de mediul ambiant
1. Organizează, împreună cu colegii, în cadrul școlii o expoziţie de fotografii care reflectă

activităţile de protecţie a mediului ambiant.
2. Organizaţi, împreună cu profesorul, o întîlnire cu reprezentanţii administraţiei publice
locale cu genericul: „Protecţia mediului ambiant în localitatea noastră”.
122
Clasele 8•9
12
Tema
Organizaţii şi acorduri internaţionale

de mediu
Prin armonie, și nu prin confruntare cu Natura, ne putem
asigura un viitor prosper.
c ompetenţe
Identificarea aspectelor de colaborare a țării noastre cu alte state în domeniul protecției
mediului ambiant.
Conștientizarea necesității de colaborare internațională în soluționarea problemelor
mediului ambiant.
Proiectarea unor măsuri de soluționare a problemelor referitoare la protecția mediului
ambiant în contextul dezvoltării durabile.
■ Din ce cauză țara noastră elaborează acorduri de colabo- Convenție – acord între
state cu privire la anumite
rare în domeniul mediului ambiant împreună cu statele probleme/obiective.
vecine? Convenția de la Berna –
■ Este oportună și justificată asocierea țării noastre la diferite adoptată în 1979, are drept
acorduri și convenții internaționale de mediu? obiectiv asigurarea conser-
vării florei și faunei sălbati-
■ Aminteşte-ţi din temele studiate anterior esenţa noţiunii ce și a habitatului lor.
dezvoltare durabilă. Summitul Pămîntului
(în engl. summit – reuniune
la cel mai înalt nivel, de
exemplu a șefilor de state) –
Dezastrele naturale, poluanții și alți factori cu impact Conferința de la Rio de Ja-
neiro (Brazilia) pentru Mediu
negativ asupra mediului ambiant nu cunosc hotare adminis- și Dezvoltare (3–14 iunie
trative. Apărute pe teritoriul unei țări, acestea se pot răspîndi 1992).
pe arii extinse, afectînd numeroase țări și chiar planeta întrea-
gă. Guvernele statelor au conștientizat că pentru a face față
catastrofelor ecologice și a menține un mediu de viaţă sănă-
tos, este necesar să-şi unească eforturile și să soluționeze în
comun problemele ecologice apărute. Deosebit de importantă
este tendința statelor de a preîntîmpina apariția unor dezastre
ecologice. În acest scop se aplică măsuri coordonate de con-
tracarare a acțiunii devastatoare a dezastrelor încă la faza lor
incipientă de dezvoltare.
Anume din aceste considerente, Republica Moldova pledează
pentru o colaborare cît mai strînsă cu alte state. Ţara noastră este
membră a diferitor organizații internaționale de mediu, ratifi-
cînd diverse convenții în acest domeniu. Republica Moldova este
123
semnatară a peste 20 de convenții și protocoale internaționale

în domeniul mediului. Printre acestea se numără: Convenția
cu privire la schimbările climatice și Convenția privind protecția
biodiversității, semnate în cadrul Summitului Pămîntului, sim-
bolul căruia a devenit „Arborele vieţii” (fig. 1). La întrunire a fost
adoptată o nouă strategie de dezvoltare a omenirii – dezvoltarea
durabilă (fig. 2). Aceasta îşi propune realizarea a trei obiective
Natura 2000 este o rețea
principale: a) menţinerea unui mediu ambiant suportabil pentru
de arii naturale protejate floră, faună şi societatea umană; b) crearea unui sistem social
pe teritoriul Europei. echitabil pentru toţi oamenii; c) constituirea unui sistem econo-
În 1992, ţările membre ale Consi- mic viabil în perspectivă.
liului Europei au adoptat legislația
privind protecția celor mai grav În baza informației colectate din alte surse, află cum se
amenințate habitate și specii de
floră și faună sălbatică din Europa.
implementează în țara noastră cele trei obiective ale strategi-
Deviza reţelei este: Natura 2000 – ei dezvoltării durabile.
Natura Europei pentru tine.
În prezent, suprafața Rețelei Protecţia mediului ambiant şi respectarea principiilor dez-
de arii naturale protejate voltării durabile sînt priorităţi şi pentru Uniunea Europeană. În
„NATURA 2000” constituie 18% Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene, aprobată
din teritoriul țărilor membre ale în anul 2001, este stipulată educaţia pentru mediul ambiant şi
Consiliului Europei.
dezvoltarea durabilă. Iar Republica Moldova, prin semnarea
Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană în anul 2014, s-a
angajat să promoveze şi să pună în aplicare aceste valori.
Totodată, Republica Moldova dezvoltă relații bilaterale cu țările
vecine, semnînd numeroase acorduri de colaborare, inclusiv:
Fig. 1 
„Arborele vieţii”, inaugurat
la Summitul Pămîntului
Cînd reprezentanții statelor
lumii s-au reunit la Summitul
Pămîntului de la Rio de
Janeiro (Brazilia), un milion de
oameni au depus jurămînt să
contribuie prin fapte concrete
la protecția Terrei. Jurămîntul
fiecărei persoane a fost
consemnat prin adăugarea
unei frunze la „Arborele vieții”.
124
Clasele 8•9
 Fig. 2
Modelul strategiei dezvoltării
Sistem
social echitabil durabile
Dezvoltare durabilă
Mediu ambiant Economie AFLĂ MAI MULT

suportabil viabilă Între Guvernul Republicii
Moldova și Guvernul Ro-
mâniei a fost semnat un
acord pentru conservarea
– Memorandumul cu România privind colaborarea în dome- biodiversității în zona de
frontieră, finanțat de Uni-
niul protecției mediului (semnat la București la 27 aprilie 2010); unea Europeană, care pre-
– Acordul cu Guvernul României privind cooperarea pentru vede: a) evaluarea stării
protecția și utilizarea durabilă a apelor Prutului și Dunării (sem- ecologice a biodiversităţii
şi de management inte-
nat la Chișinău la 28 iunie 2010); grat pentru conservarea
– Acordul cu Guvernul Ucrainei privind colaborarea în domeniul ei; b) informarea populației
protecției și dezvoltării durabile a bazinului fluviului Nistru şi a altor privind problematica con-
rîuri transfrontaliere (semnat la Roma (Italia) la 24 noiembrie 2012). servării biodiversității.
Ca rezultat, a fost alcătuită
Ministerul Mediului întreține relații de colaborare cu un șir Lista Roșie de floră și faună,
de organizații internaționale, cu ajutorul cărora în Republica care cuprinde 389 de specii
Moldova se promovează proiecte de mediu: Programul TACIS, rare, unele fiind prezentate
în figura 3.
Banca Mondială, Fondul Global de Mediu, Programul ONU
pentru Dezvoltare etc.
E d u c a ţ i e î n m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .  Fig. 3
Specii de plante și animale
Selectează, din diferite surse de informare, obiectivele incluse în Lista Roșie de floră și
de mediu prioritare ale organizațiilor internaționale menționate faună din sectorul de frontieră
mai sus. Estimează oportunitățile pe care le-ar avea Republi- România–Republica Moldova:
a. crin-de-pădure (specie rară);
ca Moldova în urma încheierii unor acorduri de colaborare în b. brotăcel (specie vulnerabilă);
domeniul mediului cu aceste organisme internaționale. c. popîndău (specie periclitată)
a b c
125
S. .S. N AT U R A ! E d u c a ţ i e p e n t r u m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Educaţie ecologică înseamnă:
• respectarea valorilor naturii, 1. Citeşte afirmaţiile din rubrica „S.O.S. Natura”
ale mediului în care trăieşti; despre semnificaţia educaţiei ecologice şi formulează-ţi propriile
• reconcilierea dintre om şi gînduri despre acest tip de educaţie.
natură;
• manifestarea atitudinii res- Selectaţi, în grup, cele mai reuşite afirmaţii şi alcătuiţi un
ponsabile faţă de mediul poster pe această temă.
ambiant; 2. În baza datelor selectate din sursele suplimentare, scrie un
• responsabilitate civică faţă eseu despre colaborarea țării noastre cu statele vecine (România,
de natura plaiului natal.
Ucraina) în domeniul protecției mediului ambiant.
Care sînt, în opinia ta, argumentele principale în favoarea necesității colaborării interna
ționale a țării noastre în domeniul protecţiei mediului ambiant?
Descrie cîte un exemplu de realizare a celor trei obiective ale strategiei dezvoltării dura-
bile în ţara noastră, consultînd diferite surse de informare.
1. Elaborează un plan de acțiuni referitor la protecția unei arii naturale protejate de
importanță internațională din țara noastră (de exemplu, zone umede din cursul inferior
al Nistrului sau al Prutului).
2. Propune 3-4 măsuri eficiente de protecţie a biodiversităţii din localitatea ta.
3. Analizează imaginile din figura 4 care reprezintă specii de păsări luate sub protecţia
Convenţiei de la Berna şi răspunde: a) Care dintre ele şi cînd (în timpul reproducerii
sau al migraţiilor) se întîlnesc în localitatea ta?; b) Ce măsuri de protecţie sînt necesare
pentru menţinerea lor în continuare în aceste habitate?
a b c
d e f
g h i
 Fig. 4. Specii de păsări ocrotite de Convenţia de la Berna: a. stîrc-cenuşiu; b. cucuvea; c. barză-albă;

d. pescărel-albastru; e. lebădă-de-vară; f. uliu-porumbar; g. prigorie; h. ciocîrlan; i. raţă-mare
126
CALENDAR ECOLOGIC
2 februarie 22 aprilie 21 iunie

Ziua Mondială Ziua Ziua Internațio
a Zonelor Pămîntului nală a Dunării
Umede
15 martie– 15 mai 16 septembrie

15 aprilie Ziua Internaţio Ziua Mondială
Luna Pădurii nală de Acţiune a Conservării
în Republica pentru Climă Stratului de
Moldova Ozon
22 mai 22 septembrie
22 martie Ziua Mondială Ziua Internațio
Ziua Mondială a Conservării nală a Călătoriei
a Apei Biodiversității fără Maşină
Prima zi de
23 martie 5 iunie luni din luna
Ziua Mondială Ziua Mondială octombrie
a Meteorologiei a Mediului Ziua Mondială
a Habitatului
1 aprilie 8 iunie 4 octombrie

Ziua Mondială Ziua Interna Ziua Internațio
a Păsărilor țională a nală a Protecţiei
Oceanelor Animalelor
17 iunie Ultima sîm

7 aprilie Ziua Mondială bătă a lunii
Ziua Mondială pentru octombrie
a Sănătăţii Combaterea Ziua Naţională
Deşertificării de Înverzire
şi Secetei a Plaiului
127
Gimnaziul/Liceul
Suport didactic nr.
Anul de Anul Aspectul cărţii
Numele de familie şi prenumele elevului
folosire şcolar la primire la restituire
1.
2.
3.
4.
5.
• Dirigintele are grijă ca numele elevului să fie scris corect.

• Elevul nu trebuie să facă nici un fel de însemnări pe filele cărţii.
• Aspectul cărţii (la primire şi la restituire) se va aprecia folosind termenii: nou, bun, satisfăcător,
nesatisfăcător.
Surse Fotografice
© T. Cozari – pag. 5, fig. 1; pag. 7, fig. 3; pag. 8, fig. 1; pag. 9, fig. 2; pag. 10, fig. 4; pag. 11, fig. 1, a; pag. 12, fig. 3,
a, c; pag. 13, fig. 4, b; pag. 15, fig. 1; pag. 16, fig. 2, fig. 3, b, c; pag. 18, fig. 1; pag. 19, fig. 2; pag. 20, fig. 1; pag. 22,
fig. 4, fig. 5, a, c; pag. 25, fig. 3; pag. 27, fig. 1; pag. 28, fig. 2; pag. 29, fig. 1; pag. 30, fig. 2; pag. 31, fig. 3; pag. 32,
fig. 4; pag. 33, fig. 1, s.s.; pag. 48, fig. 1; pag. 51, fig. 1; pag. 54, fig. 2, d; pag. 60, fig. 2; pag. 74, fig. 1; pag. 75, fig. 2;
pag. 78, fig. 1, b; pag. 84, fig. 1 (4 foto); pag. 85, fig. 3; pag. 90, fig. 3; pag. 93, fig. 1; pag. 94, fig. 2; pag. 95, fig. 3;
pag. 97, fig. 1; pag. 98, fig. 2, 3; pag. 103, fig. 4; pag. 106, fig. 2; pag. 109, fig. 3; pag. 112, fig. 3; pag. 115, fig. 1, 2;
pag. 116, fig. 3, 4; pag. 117, fig. 1; pag. 118, fig. 2; pag. 119, fig. 3, 4, a; pag. 121, fig. 1; pag. 125, fig. 3; pag. 126, fig.
4; pag. 127, 4 foto.
© V. Sochircă – pag. 35, fig. 3, b; pag. 52, fig. 2; pag. 89, fig. 2, a, b.
©123RF.com: pag. 11, fig. 1, b – Anastasiya Maksimenko; pag. 12, fig. 2 – Pavle Marjanovic; lianem; mihtian-
der; Zoran Orcik; Dejan Veljkovic; pag. 12, fig. 3, b – frugo; pag. 13, fig. 4, a – Nikita Zabellevich; pag. 21, fig. 3
– tykhyi; pag. 22, fig. 5, b – Phaendin Chuenmongkolsakul; pag. 23 – Buchachon Petthanya; pag. 26 – design-
pics; pag. 33, fig. 1, m – Simon Gurney; pag. 34, fig. 2 – Marco Carbonini; pag. 35, fig. 3, a – Szilagyi Palko
Pal; pag. 38, fig. 1 – Matthew Gibson; pag. 39, fig. 2 fundal – stillfx, a – Tyler Olson, b – Tatiana Popova; pag.
40, fig. 3 – Thai Noipho; pag. 42, fig. 1 fundal – Thomas Pozzo Di Borgo, a – Oleksandr Dibrova, b – Juergen
Schonnop, c – Galyna Andrushko, fig. 2 – Michal Sikorski; pag. 44, fig. 1 – Martina Roth; pag. 45, fig. 2, a – Iulia
Sokolovska; b – Oleg Seleznev; pag. 46, fig. 3 – Patrick Poendl, fig. 4 – Susan Flashman; pag. 49, fig. 2 – Alek-
sandr Frolov; pag. 50 – Vera Kuttelvaserova Stuchelova; pag. 53 – James Thew; pag. 54, fig. 2, a – Witold Kaszkin,
b – Sergey Timofeev, c – Denis Pepin; pag. 55, fig. 3 – Witold Kaszkin; pag. 64, fig. 4, a – Tom Fawls, b – Bruce
Rolff; pag. 69, fig. 3 – akiyoko, Ruud Morijn, Kevin Eaves; pag. 78, fig. 1 fundal – Aleksander Bołbot, a – Ryszard
Stelmachowicz; pag. 79, fig. 2 – Stelian Porojnicu; pag. 88, fig. 1 – Robert Neumann, jvdwolf; pag. 102, fig. 3 –
Sascha Burkard; pag. 119, fig. 4, b – Teeravut Atthasak; pag. 121, fig. 2 – Nikolay Stoimenov.
© Î.E.P. Ştiinţa (foto de Romeo Şveţ) – pag. 16, fig. 3, a; pag. 33, fig. 1, js, sd, jd; pag. 63, fig. 3; pag. 70, fig. 4; pag.
82, fig. 2; pag. 84, fig. 2; pag. 111; pag. 112; pag. 113.
Pag. 21, fig. 2 – www.netphotograph.com; pag. 24 – www.ecorazzi.com; pag. 36 – secure.habitat.org; pag. 41 –
unccd.int; pag. 43, fig. 3 – panoramio.com; pag. 56 – www.crestinortodox.ro; pag. 71 – realitatea.net; pag. 73,
fig. 2 – wikipedia.org;
Pag. 58, fig. 1 – fotografie luată din fondurile Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Republicii
Moldova;
Pag. 124, fig. 1 – preluată din Майкл Скотт, Природа (colecţia «Oксфордская библиотека»), Москва,
«РОСМЭН», 1995. Autorul fotografiei: A. Ribeiro.
Hărţi: pag. 37, fig. 1 – redactată de V. Sochircă; pag. 108 – V. Sochircă, T. Castraveţ.
Surse fotografice pentru copertă: © Vitalie Ichim (6); Tudor Cozari (2);
http://lucidsparkdesigns.com/images/planet.png(1); http://stiripeblog.files.wordpress.com/2010/09/eoliene.jpg (1)

Ecologia

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ecologia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CZU 37.015(075.

Coordonatorul setului didactic: Tudor Cozari

Editor: Gheorghe Prini

Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa,

Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Întreprinderii Editorial-Poligrafice Ştiinţa.

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Imprimare la Tipografia „BALACRON” SRL, str. Calea Ieşilor, 10;

© Vitalie Sochircă, Tudor Cozari. 2014

Mediul ambiant şi omul

Componentele mediului ambiant

Organismele vii, inclusiv omul, trăiesc într-un spaţiu

Studiază schema din figura 2 şi prezintă exemple de com-

Produsele Omul, de asemenea, este un „produs

Însă, avînd conştiinţă, el a reuşit să ocu-

aerul NATURAL animalele

activităţii sale: case de locuit, drumuri,

activează în „sînul naturii” şi nu poate

1. Analizează imaginile din figura 3 ce reprezintă

Realizaţi, sub conducerea profesorului, jocul didactic

Relaţiile dintre componentele

aceleiași categorii de Componentele mediului ambiant – cele vii (organis-

Fig. 4  care consumă păsări, iepuri ş.a.). Pe lîngă producători și con-

AFLĂ MAI MULT E d u c a ţ i e î n m e d i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Despre importanța des- Realizaţi, în grup, un studiu de caz în natură și deter­

Poluarea mediului ambiant

ACTIVITĂŢI AGRICultură INDUSTRIE TRANSPORT CONSTRUCŢII

Fig. 2  Analizează schema din figura 2 şi enumeră cele mai frec-

După natura deşeurilor, poluarea poate fi de mai multe feluri:

Organizaţi o expoziţie de fotografii care să reprezinte

Starea ecologică a mediilor de viaţă

de viaţă – înrăutățirea ■ Enumeră sursele de hrană ale ciocănitorilor și veverițelor

interacţiune permanentă. Pentru a putea supraviețui, plantele și animalele au

rocile și solul sînt afectate de diferiți poluanți. Relațiile dintre a

a. mediul de viaţă al prigoriei; 1. Faceţi observaţii, în grup, asupra unui mediu de

Activitatea omului şi mediul ambiant

agricultură sînt deversate în rîuri și lacuri. Acestea fiind foar-

d. distrugerea covorului vegetal 1. Observă locul amplasării aşezării umane reprezen-

a) Ce sectoare din mediul natural au fost utilizate pentru

Poluarea mediului ambiant şi sănătatea

Sănătatea omului depinde întru totul de starea ecolo-

tantă pentru viața oamenilor decît profitul

înzestrat cu sistem de evacuare a Citeşte poezia de mai jos şi enumeră componentele

Protecţia mediului ambiant

– cooperarea la nivel internațional pentru soluționarea pro-

Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură

1. Acțiunile de protecție a mediului ambiant contribuie la: d

Norme de comportament în mediul

Comportamentul neadecvat în natură prezintă pericol

2. Participă la amenajarea și îngrijirea spațiilor verzi din

CUM SĂ AJUTĂM PĂSĂRILE IARNA?

 Fig. 2. Exemple de comportament al omului în natură: a. amplasarea unei centrale termo­electrice în

Starea actuală a componentelor naturii

 Fig. 3. Peisaj de pădure din

a) componentele naturale caracteristice mediului cercetat;

1. Analizaţi, în grup, imaginile din figura 4 și descri-

Mediul de viaţă al omului

Identifică tipurile de medii de viaţă ale omului, analizînd  Fig. 1

MEDII DE VIAŢĂ ALE OMULUI

Cele mai importante condiţii de viaţă pentru om sînt:

Valorificarea mediului subteran  Fig. 3. Exemple de medii

Realizaţi un poster, sub coordonarea profesorului, cu

diversitatea mediilor naturale

dispunerea pe latitudine, ■ Enumeră zonele climatice pe care le cunoşti.

Despre importanța des- Realizaţi, în grup, un studiu de caz în natură și deter

 Fig. 2. Exemple de comportament al omului în natură: a. amplasarea unei centrale termoelectrice în

■ Identifică desfăşurarea pe glob a mediului de savană, anali

Realizează un poster pe tema: „Avantajele şi dezavan

Gazele acumulate în atmosferă în urma diferitor pro  Fig. 2