UNIVERSITATEA DANUBIUS DIN GALAI

FACULTATEA DE COMUNICARE SI RELATII INTERNATIONALE

PROGRAM DE STUDII DE MASTERAT: AFACERI SI ECONOMIE INTERNATIONALA

REFERAT
Redistribuirea puterii economice globale la nceputul
secolului XXI

Disciplina: Relaii economice internationale

Titular disciplin: conf. Marinescu Emanuel tefan

Masterand: Ciontolac (Florea) Luiza

Anul de studii: I A.E.I.
Date de contact: tel. 0740286043
e-mail: luizafloreagl@yahoo.com

Galai, 2016

CUPRINS

1. Introducere ......................................................3
2. Noiuni conceptuale.....................................................3
3. Istoricul centrelor de putere din economia mondiala.................................................4
3.1. Perioada interbelic.................................................................................4
3.1. Perioada postbelic.................................................................................5
3.1. Perioada anilor 80....................................................................................5
3.1. Perioada anilor 90....................................................................................5
3.1. nceputul sec. XXI...................................................................................5
4. Realiti i perspective n evoluia centrelor de putere din economia mondial............6
4.1. Statele Unite ala Americii................................................................................6
4.2. Uniunea Europeana...........................................................................................7
4.3. Japonia...............................................................................................................7
4.4. Grupul BRIC.....................................................................................................7
5. Concluzii...........................................................................................................................10
Bibliografie.............................................................................................................................11

Redistribuirea puterii economice globale la nceputul secolului XXI

Masterand: Ciontolac (Florea) Luiza

Cuvinte cheie: multipolaritate, SUA, UE, Japonia, Grupul BRIC

1. Introducere

n prezent, lumea experimenteaz o perioad de schimbare, de trecere de la o ordine mondial

de natur unipolar la una de natur multipolar, toate acestea ducnd la schimbri profunde
n sistemul internaional care au influenat i vor influena ecuaia de putere pe plan mondial
n urmtoarele decenii.

Criza economic i financiar a lansat o ampl dezbatere asupra viitorului economiei

mondiale, n special din cauza faptului c, dei a afectat absolut toate statele lumii, unele
3

dintre ele au fost mai puin influenate de acest fenomen sau i-au revenit ntr-un interval de
timp cu mult maiscurt dect statul care deinea rangul de prim putere economic a lumii
(Frunzeti 2011).

2. Noiuni conceptuale
Puterea este un concept-cheie, chiar fundamental n studiul relaiilor dintre state. Care
reprezint capacitatea unui stat de a influena i de a controla un alt stat, respectiv, capacitatea
unui stat de a rezista sau de a se opune controlului pe care un alt stat ncearc s l exercite.
Puterea

deriv

din

existena

valorificarea

unor

resurse

de

putere,

ce pot avea fie o natur material, fie una non-materiali.

Echilibruii este conceptul promovat de cate teoria realist i neorealistiii din domeniul
relaiilor internaionale prin care, n genere, se nelege stabilitatea n interiorul unui sistem
alctuit dinelemente sau fore autonome. Conceptul de echilibru de putere nu echivaleaz i
cu faptul c puterea este distribuit n mod uniform ntre statele lumii. Dimpotriva, ideea de
echilibru al puterii o putem asocia cu instinctului de autoaprare al statelor. In secolul 21
puterea economica a unui stat este cea care primeaza, lasand pe plan secund puterea militara.

Globalizarea este un nou concept si o forta care remodeleaza lumea contemporana.

Formele de manifestare ale globalizarii sunt multiple si ele pot fi exemplificate astfel: pietele
globale, mutarea puterii economice in sectorul serviciilor (informatii si comunicatii),
integrarea pe verticala a mijloacelor de comunicare in masa, standardizarea gusturilor la nivel
planetar prin acest tip nou de piata publica, biserica laica, sau parc tematic care este mallul, inlocuirea puterii dure, intemeiata pe coercitie (puterea hard) prin puterea subtila,
intemeiata pe consens (puterea soft) si a ideologiei prin un soi de videologie care
actioneaza prin fragmente audio si clipuri video si al carui mesaj politic il reprezinta
distractia (Struiu 2007). Globalizarea face obiectul unor aprinse dezbateri ncepand s se
identifice globafili i globafobi. n ciuda opoziiei a tot mai numeroase grupuri de interese,
este foarte probabil ca adncirea i extinderea globalizrii s continue, deoarece n stadiul de
4

integrare la care a ajuns economia internaional este greu de crezut c procesul mai poate fi
stopat sau inversat (Dumitru 2010).

Centre de putere economica, sunt reprezentate de, economiile naionale dominante in cadrul
economiei mondiale, acestea fiind, nuclee ce concentreaz prghiile i mijloacele cele mai
importante ale deciziei. Prin canalul interdependenelor, acestea transmit n economia
partenerilor dependeni fie efecte de antrenare n procesul creterii economice (de unde i
denumirea de poli de cretere economic), fie efecte adverse, de propagare a dezechilibrelor,
a fenomenelor de criz i recesiune (Ignat & Pralea 2013).

3. Istoricul centrelor de putere din economia mondiala

3.1.

Perioada interbelica.

Inaintea celui de-al doilea Razboi Mondial, exista o ordine multipolar in care puterea era
concentrata in cateva centre importante: Anglia, Franta, Germania, Italia, Japonia, SUA si
URSS. Anglia, fiind prima ar n care a avut loc revoluia industrial, deinea monopolul
industrial, comercial i colonial n lume. Anglia a acaparat n aceast perioad largi piee de
desfacere n diferite ri i a sporit importul de materii prime (Marinescu 2014).
3.2.

Perioada postbelica.

Concentrarea bipolara a puterii economice intre SUAURSS ca urmare a Razboiului Rece, a

constituit un sistem mai stabil sub anumite aspecte, dar n care superputerile reacionau la
fiecare micare a celeilalte. Acesta polarizare era definita de

criterii social-politice,

ideologice si de putere economica si militara.

3.3.

Perioada anilor 80.

Tendinaa de tripolizare a putrii economice in triada: SUA, Uniunea European i Japonia,

care

au

ajuns

totalizeze

mai

mult

de

jumtate

din

valoarea

schimburilor mondiale (Marinescu, 2014). Cresterea ponderii puterii economice conferita de

potentialul economic si capacitatea tehnica si productiva in balanta de putere, a facut posibila
relansarea economica a Europei Occidentale. Pe de alta parte miracolul japonez a propulsat
Japonia la nivelul de putere economica globala. Aceasta a dus la reconfigurarea sistemului
5

economic mondial in 3 centre de putere: SUA, Europa Occidentala, Japonia.

3.4.

Perioada anilor 90.

Disparitia URSS i a regimurilor comuniste de la inceputul anilor `90, impreuna cu

ascensiunea tarilor din S-E Asiei a dat nastere unui sistem economic multipolar, unde exista 3
centre de putere dominante la nivel mondial - SUA, UE, Japonia, in jurul carora graviteaza
alti 2 poli de crestere economica - China si India.
3.5.

Inceputul sec. XXI

Extinderea globalizarii a accelerat spectaculos inca din primii ani ai mileniului 3, o noua fata
a ordinii economice internaionale. Astfel, pe de o parte s-a inregistrat declinul relativ al
puterii economice a triadei (SUA, UE si Japonia) iar pe de alta parte s-a inregistrat cresterea
accelerata a puterii economice a statelor emergente ce formeaza grupul BRIC (Brazilia,
Rusia, India si China) sau BRICS (prin includerea Africii de Sud in 2010).

4. Realitati si perspective in evolutia centrelor de putere din economia

mondiala
4.1.

Statele Unite ale Americii.

SUA continua sa fie lider economic mondial si in prezent deoarece puterea sa economica
este impresionanta: are cel mai mare PIB, un venit mediu pe locuior de circa 50.700 $ care o
plaseaza pe locul 14 in lume (din 229 tari), are o pondere de aproape 20% din produsul global
brut, in usoara scadere fata de ponderea de 23% din 2000 ca urmare a efectelor crizei
economico-financiare din 2007, este al 3 lea exportator mondial dupa Uniunea Europeana si
China si al 2 lea importator mondial dupa Uniunera Europeana si detine a 19 a pozitie dupa
rezervele valutare si in aur (Ignat & Bujanc 2012). De asemenea, SUA este cel mai mare
investitor mondial dar detine si cele mai multe ISD-uri (Investitii Strine Directe) intrate in
tara. Economia americana nu atrage numai o parte insemnata din capitalul pus in siguranta de
alte state, ci si o parte din materia lor cenusie, avand in vedere structura PIB-ului unde
6

serviciile predomina cu 79,7%, urmand apoi industria cu 19,2% si agricultura cu numai 1.1%,
aceasta fiind extrem de mecanizata si beneficiind de un nivel inalt de tehnologie (Ignat &
Bujanc 2012). SUA a reprezentat ani la randul centrul financiar al lumii, factorul
determinant fiind chiar siguranta pe care o intalneau capitalurile pe pietele americane, insa
acest palier al economiei a fost puternic afectat de criza financiara din 2007-2008, ce a dus
apoi la ridicarea Londrei ca centru financiar al lumii, care acum, impreuma cu New York-ul,
sunt cotate ca cele mai importante, pentru ca pe locul al treilea sa se situeze Hong-Kong. Cu a
4 a forta de munca la nivel mondial dupa China, India si UE, rata somajului in SUA se ridica
la 8,1 % in 2012, in scadere fata de anii anteriori, are o distributie a inegala a veniturilor,
observandu-se in ultimii ani o restrangere a clasei de mijloc. Deficitul bugetar se ridica la
6,9% din PIB, datoria publica la 72.5% din PIB, iar datoria externa insumeaza 15.93 miliarde
$, clasand SUA pe prima pozitie. Rata inflatiei este in scadere de la 3,8% in 2008 la 2,1%, in
timp ce rata de crestere a PIB urmeaza o evolutie ascendenta de la -0,3 in 2008 la 2,2% in
2012 (Ignat & Bujanc 2012). Primele doua lucruri care se spun despre economia americana
sunt ca principalul avantaj este tocmai capacitatea inovatoare si spiritul antreprenorial al
cetatenilor, si ca economia americana functioneaza ca un barometru pentru economia
mondiala - termen pe deplin confirmat de efectele crizei economice mondiale din 2007-2008.

4.2.

Uniunea European.

Luat ca principal structur de integrare suprastatal, UE este entitatea cea mai apropiat
de statutul de egal al SUA. Economia total a UE este puin mai mare dect ce a SUA, are a 3
a forta de munca la nivel global, dupa exporturi i importuri ocup prima poziie in
clasamentul mondial fiind prima putere comerciala a lumii, este cea mai mare pia
comercial a lumii, venitul pe cap de locuitor este mai mic dect n SUA ca urmare a
integrrii statelor mai srace din Est. Practic, economia UE este o sum de economii
naionale care nc manifest reticen in faa unei integrari totale ce vizeaza si latura politica,
pierznd de multe ori competiia cu economia SUA, Japoniei sau Chinei. Privit ca un tot
unitar, Europa are capacitile, tehnologia, resursele financiare i populaia unei mari puteri,
dar i lipsete consensul pentru a urma aceast cale. De asemenea, i lipsete angajarea
emoional i idealist pe care SUA au avut-o cnd au luat fiin. n ciuda eforturilor i
strategiilor de tip Lisabona 2010, UE nu reuete s-i rectige dinamismul, competitivitatea
(diminuata prin supradimensionareaunor ramuri economice considerate de succes care au
7

devenit neperformante) i poziia pe care le-a avut cndva n economia mondial (MoagrPoladian, 2010).
4.3.

Japonia.

Economia Japoniei a fost depit n 2010 de cea a Chinei, retrogradnd pe locul 3 dupa
volumul PIB nominal care in 2012 se ridica la 5,96 trilioane $, in timp ce dupa PIB calculat la
PPC si egal cu 4,62 trilioane $, ocupa pozitia a 4 a. n ciuda pierderii locului al 2 lea, Japonia
i menine resursele impresionante de putere prin nivelul PIB/locuitor care este mult mai
mare dect al ambelor state emergente: 36.200 $ fa de 9.100 $ pentru China i 3.900 $
pentru India; prin exporturile i importurile in funcie de care ocup locul 5, respectiv 6
(luand i UE n considerare); prin rezervele valutare i n aur care sunt pe locul 2 la nivel
mondial; prin deinerea unei industrii foarte sofisticate, a unei fore de munc cu un grad
ridicat de calificare i a unor domenii n care conduce n privina tehnologiei i abilitilor de
producie. Rata de crestere a PIB este de 2% in 2012 in crestere fata de perioada de dupa
2007, rata somajului a scazut la 4.4%, dar se comfrunta cu o datorie publica si una externa
foarte mare, avand nevoie de o restructurare financiar urgent (Ignat & Bujanc 2012).
4.4.

Grupul BRIC.

BRIC constituie un pol de dinamism al economiei mondiale att pentru prezent, ct mai ales
pentru deceniile urmtoare, lucru demonstrat prin cresterea cotei sale din productia mondiala
de la 16% la 22% intre 2000-2008, prin iesirea din recesiune mult mai bine decat statele
dezvoltate si mentinerea unor rate de crestere economica peste medie (Rileanu 2011), in
contrast cu ratele de crestere ale statelor dezvoltate. O vulnerabilitate comuna tarilor BRIC
este inflatia, India fiind cea mai afectata, in timp ce datoria publica ca procent din PIB este
mare in India si Brazilia. De asemenea, schimburile comerciale cu servicii ale rilor BRICS
cu restul lumii sunt situate la un nivel valoric cu mult inferior fa de cel al fluxurilor de
bunuri. In perioada de dupa recenta criza economica mondiala rile BRIC si-au bazat
cresterea economica nu numai pe motoarele clasice de cretere economic precum exporturile
i ISD urile, cat in special pe motoare de cretere suplimentare precum cererea interna
(stimulat de nivelul ridicat al transferurilor din strintate), iesirile de ISD, inova ie i
dezvoltarea infrastructurii. Pe parcursul crizei rile BRICS, dar n special China i Rusia iau consolidat poziia de investitori globali. De asemenea, statele BRIC nu au apelat la masuri

de austeritate ca majoritatea tarilor dezvoltate, ci la masuri de stimulare a economiei (Ignat &

Bujanc 2012).

China. Esena Grupului BRIC const n creterea puterii economice a Chinei, a doua
economie la nivel mondial ca marime a PIB-ului. China este rezultatul unei combinaii de
factori ce i dau unicitate: cea mai numeroas populaie din lume, economia cu cea mai mare
rat de cretere n ultimii ani, cel mai mare producator de bunuri de larg consum din 2010,
cea mai numeroas for de munc, al doilea consumator de petrol dupa SUA , cel mai mare
consumator de energie din lume, cea mai mare rezerva valutara, n 2010 a urcat pe locul al
doilea n ierarhia celor mai mari economii mondiale lund locul Japoniei, atrage cele mai
multe investiii strine dup SUA, al doilea exportator dupa UE si al treilea importator dupa
UE si SUA (Ignat & Bujanc 2012). China se afla inca cu mult in urma SUA la nivel
economic, fiind nevoita sa se concentreze asupra dezvoltarii interne si sa mentina rate de
crestere ridicate ce impun o crestere a ratei investitiilor si a consumului. China va avea de
infruntat numeroase probleme precum discrepantele de dezvoltare intre regiuni, imbatranirea
populatiei ca urmare a politicii un cuplu, un copil, ratele inalte de economisire a populatiei
si deci o cerere scazuta, integrarea fortei de munca din provinciile indepartate de coasta si
eliminarea intreprinderilor de stat corupte si ineficiente, sistem lacunar al protectiei sociale,
lipsa de transparenta in economie si restrictionarea investitiilor.
n cazul Statelor Unite i al Chinei, cele dou state colaboreaz din punct de vedere
economic, fiind dependente una de cealalt. China nu a contestat n mod direct dominaia
militar a Statelor Unite, ns din punct de vedere economic, a ajuns a doua economie a
lumii, depind Japonia i ndreptndu-se cu pai repezispre primul loc, ocupat n prezent de
Statele Unite (Rileanu 2011).
India. Deine locul 3 n privina populaiei, locul 2 la fora de munc, este a 3-a economie
mondial dupa PIB la PPC cu 4,68 trilioane $ in 2012 si a 10 a economie dupa PIB nominal
cu 1,82 trilioane $, iar cresterea puternica a economiei in perioada 2001-2010 (triplarea ei) se
datoreaza in special dezvoltarii industriei serviciilor ce contribuie cu 56,5% la PIB-ul sau,
astfel ca expansiunea serviciilor a dus si la cresterea exporturilor acestora (Ignat & Bujanc
2012). Rmne insa n mare parte o ar srac, cu un venit pe locuitor de doar 3.900$, cel
mai mic dintre principalele centre de putere economica. n mod evident, economia indian, cu
marea ei clas de mijloc bine educat i anglofon, este n faza de decolare. Dac China este
9

fabrica lumii, India constituie birourile ei i n general birourile ofer mult mai mult
stabilitate pe termen lung dect fabrica. n plus, India funcioneaz n condiiile unei domnii a
legii de tip anglo-saxon relativ constant care, chiar dac nu e perfect pentru investitorii
strini, rmne n contrast puternic cu situaia legal lipsit de transparen sau chiar
inexistent a Chinei. In ultimii ani, Guvernul indian s-a concentrat asupra pietei interne
caracterizata de o capacitate mare de absorbtie determinata de numarul mare al populatiei,
extinderea clasei de mijloc, modernizarea treptat a infrastructurii, dar si a remiterilor
cetenilor indieni din strintate. Puterea de cumparare este erodata de inflatie, in 2012 rata
inflatiei ajungand la 9,3%, fiind printre cele mai ridicate in cadrul economiilor emergente.
Rusia. ocup locul 8 n topul celor mai mari economii dupa PIB nominal in 2012; este in top
5 cele mai mari rezerve valuate; are cel mai mare PIB/loc. dintre rile BRIC; a 8 a forta de
munca la nivel mondial; ns economia depinde semnificativ de exporturile de petrol i gaze
naturale, dupa exporturile totale Rusia fiind pe locul 8, mult inainte Indiei si Braziliei (Ignat
& Bujanc 2012). Rusia e caracterizata prin existenta unei mari disfunctionalitati intre
economia nominala si cea reala, o ingemanare a capitalului financiar cu aparatul de stat,
bariere ce limiteaza ISD-urile, dezvoltarea inegala a regiunilor, iar coruptia si evaziunea
fiscala afecteaza evolutia economico-sociala (Ignat & Bujanc 2012).
Brazilia. este a 6 a economie ca mrime dupa PIB nominal si a 7 a dupa PIB la PPC, are un
venit pe locuitor de 12.100$, mai mic dect al Rusiei, dar de 3 ori mai mare dect al Indiei si
dispune de mari rezerve valutare. Tara se confrunt cu probleme grave precum infrastructura
inadecvat, sistemul juridic mpovrat, corupie ridicat, creterea productivitii este lent,
srcia i inegalitatea. Pe parcursul crizei economice, Guvernul i-a concentrat atenia asupra
pieei interne care are o mare capacitate de absorbie. Consumul intern robust a fost
impulsionat de o rat sczut a omajului de 5,5%, dar i de salarii reale n cretere si este
considerat unul dintre principalele motoare ale creterii economice n ultimii ani alaturi de
exporturile de produse agricole, Brazilia fiind o superputere agricola (Ignat & Bujanc 2012).

5. Concluzii
Criza economico-financiara care a inceput in 2007-2008
10

a mutat centrele de putere

dinspre statele dezvoltate ctre cele emergente.

Lumea devine multipolar n contextul creterii rolului rilor n ascensiune din grupul
BRIC, mai ales al Chinei.
Centrele de putere economic se muta din bazinul Atlanticului (SUA i statele dezvoltate
din UE) n zona Asia-Pacific, iar n Asia, centru de greutate s-a mutat similar, din Japonia
spre China i India.
Peste un deceniu, China, Brazilia, India i Rusia vor deveni puteri economice recunoscute.
n ultimii trei ani, guvernele marilor state ale lumii au dat testul de administrare a crizei.
Schimbrile care au loc la nivel mondial au modificat harta puterilor economice.
Aceast ascensiune a unor noi poli de putere va schimba dominana la nivel global a celor
mai mai economii OECD i va conduce spre o schimbare n competitivitate, guvernana
global i relaiile internaionale.
Tendina spre configurarea unei lumi multipolare este demonstrata prin trecerea de la
G7/8 la G20 acesta fiind un semnal clar ca deciziile importante nu se mai pot lua ntr-un
cerc restrns.
Cu toate ca nivelul de trai din aceste state emergente este nc departe de cel atins de
puterile occidentale, ele au devenit pe fondul declinului economic al puterilor traditionale
principala surs a creterii economice la nivel global i n consecin un factor decizional
important n cadrul grupului G-20. Puterile emergente nu mai sunt spectatori, ci din ce n
ce mai mult protagoniti ai ordinii mondiale n schimbare,
SUA rmn cel mai important actor din punct de vedere economic, tehnologic, i militar,
singura superputere global, dar puterea sa relativ va scdea prin raportare la noile
evoluii ale statelor BRIC ca poli de putere n ascensiune.

Bibliografie

Frunzeti Teodor, 2011, Echilibrul ameninrii i echilibrul de putere, Echilibrul de putere

i mediul de securitate, sesiunea anual de comunicri tiinifice, 17-18 noiembrie 2011,
Bucureti, http://www.cssas.unap.ro/ro/pdf_carti/sesiune_2011_vol1.

Ignat Ion, Bujanc Gimia Virginia, 2012, Mutaii in balana de putere la nivel global.
Tranziia spre o lume multipolar, http://conferinta.seap.usv.ro/index.php/iec/11/paper/
11

Ignat I., Pralea S., 2013, Economie mondial, edn.2, Sedcom Libris, Iai.
Miron Dumitru, 2010, Mediul international de afaceri, -Note de curs- Academia de Studii
Economice, Facultatea de Relaii Economice Internaionale, Master Afaceri internaionale,
http://www.docfoc.com/mediul-european-de-afaceri-suport-de-curs
Marinescu Emanuel tefan, 2014, Relaii economice internaionale note de curs
Moagr- Poladian Simona, 2010, Economia mondial ntr- o schimbare vizibil a centrelor de
putere,

Rileanu Raluca, 2011, Ascensiunea Chinei la statutul de mare putere mondial. Perspective
asupra rzboiului hegemonic, a tranziiei sistemice i implicaii asupra ordinii mondiale
actuale, Echilibrul de putere i mediul de securitate, sesiunea anual de comunicri tiinifice,
17-18 noiembrie 2011, Bucureti, http://www.cssas.unap.ro/ro/pdf_carti/sesiune_2011_vol1.

Nye Jr. S. Joseph, 2005, Descifrarea Conflictelor internaionale, Editura Antet, Bucureti
Struiu Eugen, 2007, Teme introductive n Relaiile Internaionale, Editura Universitii
"Lucian Blaga" din Sibiu,

12

i Puterea poate fi de trei tipuri:hard power (puterea dur), puterea militar coroborat cu cea

economic, care impune dar nu convinge; soft power (puterea blnd), care cuprinde cultura , valorile
politice i politica extern care trebuie s fie dublat de legitimitate i moralitate, care este greu de
folosit, uor de pierdut i costisitor de restabilit; smart power (puterea inteligenta) care este o
combinatie a acestora (Nye 2005) .

ii Termenul din limba romn care red cel mai bine conceptul de balance of power este cel de echilibru
(Frunzeti 2011)

iii Realismul politic este o nou paradigm care apare dup al doilea rzboi mondial i
instaurarea Rzboiului rece i consider c politica internaional trebuie s fie definit ca fiind o lupt
pentru putere. Soluia propus de realiti era aceea a realizrii unui echilibru de putere.