1.

Economie mondial definiii, etape de constituire, caracteristici.

1.
Economia totalitatea economiilor nationale legate intre ele prin mobilitatea factorilor de productie,prin
sistemult diviziunii mondiale a muncii.
Ec M poarta un character dinamic.
Economia mondial i-a schimbat imaginea, n fiecare etap a dezvoltrii sale. Astzi, dimensiunea
schimbrii apare uria. Economia mondial este expresia unui sistem de interdependene.Economiei
mondiale i este proprie concurena ntre ageni economici.
Formarea ec m ca sistem este rezultatul unui process indelungat de secole si cumprinde mai multe etape sau
faze
I etapa
FaZa germinala/crearii premiselor ec intrene
Aparitia statelor si schimburilor dintre state ori formatiuni statale si dureaza pina in sec XVI-XVIIprin
trecerea de la relatiile feudale la cele capitaliste.
Un rol important in creaarea acestor premise lau avut marile descoperiri geografice si cuceririle colonial,care
au contribuit mult la extinderea zonei geografice a schimburilor de marfuri intre lumea veche pe de o parte si
lumea noua.In aceasta perioada se incepe a contura elementele de formare a pietei nationale si ec intern.
II etapa
Etapa formarii ec intren./faza incipienta
Sec XVIII-XIX coincide cu formarea statelor nationale ,centralizarea statelor nat si a ec nat,consolidarea
pietelor intern.Aceasta etapa este marcata de revolutia industrial din Anglia care a divizat statele lumii in tari
industriale si tari agricole.O noua etapa in DMM
III etapa
Etapa dezvoltarii si consolidarii ec mon
Dateaza cu sf sec XIX incep sec XX.
Economia mondial este eterogen. ntre diferitele economii naionale exist decalaje de nivel de dezvoltare.
Cu toate acestea, economia mondial are un caracter unitar. Relaiile de pia reprezint liantul unor elemente
att de deosebite. Motorul dezvoltrii economiei mondiale este concurena.
Pe parcursul dezvoltrii sale, economia mondial cunoate grade crescnde de integrare.
nvingerea srciei reprezint marea provocare a secolului XXI.

2.
2.

Economiile naionale verigi de baz ale economieimondiale.

Economia nationala nu reprezinta o trasatura comuna tuturor sistemelor economice si sociale pe care le-a
parcurs omenirea. Ea a devenit caracteristica pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii cand s-a conturat
procesul de formare a natiunilor si statelor centralizate.
Un moment essential in procesul de constituire a economiilor nationale esteformarea pietei interne.
Economia nationala este o entitate rezultata din dezvoltarea schimbului reciproc de activitati intre menbrii
unei comunitati umane pe ansamblul teritoriului unui stat national.
Influenta populatiei asupra economiei nationale este dubla. Pe de o parte furnizeaza cel mai important factor
de productie respectiv forta de munca, iar pe de alta parte, prin cererea sa de consum contribuie la dezvoltarea
pietei interne.
Rolul activ al populatiei este amplificat in masura in care aceasta este ocupata in ramuri ale economiei
nationale legate de progresul ethnic unde productivitatea muncii este foarte ridicata.
Teritoriul national pe care are loc schimbul reciproc de activitati se defineste ca spatiu delimitat prin frontiere
asupra caruia se exercita suveranitatea statului national.
Teritoriul national intra in categoria mijloacelor de munca generale, in lipsa carora activitatea economica
practic nu se poate desfasura.
Infrastructura se dezvolta in stransa legatura cu caracteristicile teritoriului national si cu necesitatile
economice si sociale ale epocii.
Economia nationala presupune existenta unui aparat de productie parte a avutiei nationale . La toate acestea
se adauga sistemul institutional.
Structuri macroeconomice
Ramuri:
Din punct de vedere structural, economia nationala reprezinta totalitatea ramurilor de activitate economica
existente la un momen dat considerate in stransa lor interdependenta. Elementul de legatura intre ramuri este
piata nationala.
Prin ramura a economiei nationale se intelege ansamblul de activitati organizate intr-un mod specific si
desfasurate in scopul producerii aceleiasi categorii de produse sau al furnizarii aceleiasi categorii de servicii.
Sectoare
O economie nationala este structurata nu numai pe ramuri ci sip e sectoare. In general se intalnesc structuri cu
trei sectoare:
1. sectorul primar cuprinde:
- agricultura
- silvicultura
- industria extractive
2. sectorul secundar cuprinde:
- ramurile industriilor producatoare
- constructiile
3. sectorul tertiar cuprinde:
- servicii
In ultimul timp, in tarile dezvoltate a inceput sa se contureze un al patru-lea sector:
3.sectorul cercetarii stintifice (in tarile dezvoltate prepondent este sectorul tertiar).

3. Diviziunea internaional a muncii i tipurile de specializare internaional.

Diviziunea mondial a muncii reprezint expresia sintetic a tendinelor de

specializare a agenilor economici n vederea participrii la circuitul economic
mondial.
Specializarea internaional, spre deosebire de cea pe plan intern, are drept scop adaptarea potenialului
propriu, dintr-un domeniu sau altul, la caracteristicile cererii de pe piaa mondial. Specializarea unei ri n
vederea exportului nu se face la voia ntmplrii sau dup bunul plac al unor guvernani. Trebuie s se in
seama de avantajul absolut pe care o ar l deine n raport cu alta
1

4.

Din punct de vedere istoric, diviziunea mondial a muncii, aprut ca urmare a trecerii la marea
industrie mecanizat, s-a caracterizat prin mai multe tipuri de specializare internaional: la
nceput a fost o specializare intersectorial (industrie-agricultur); a aprut apoi o specializare
interramur (industrie-industrie, agricultur-agricultur), pentru ca n prezent, sub impulsul
revoluiei tiinifico-tehnice, s asistm la afirmarea unui nou tip de specializare cel intraramur,
pe subramuri economice (electronic-electronic, chimie-chimie, cereale-cereale, zootehniezootehnie etc.).Urmate de organologica(specializarea organe,piese,ansamble
etc),tehnologica(specializarea in tehnologii,know how)
Relaii economice internaionale parte component a sistemului economiei mondiale.

Relaiile economice internaionale reprezint legturile dintre economiile naionale, dintre

agenii economici de pe glob, legturi care se formeaz n virtutea diviziunii mondiale a muncii.
Aceste relaii se desfoar ntr-un cadru economico-juridic determinat. Existena i dezvoltarea
relaiilor economice internaionale presupun intervenia activ a statului, intervenie care se concretizeaz n
ncheierea de acorduri comerciale, de cooperare, n nfiinarea unor reprezentane oficiale peste grani etc.
Alturi de statul-naiune, marile

firme transnaionale, organizaiile economice interstatale, joac un rol din ce n ce mai important n
promovarea acestor relaii.
- Relaiile economice internaionale sunt bilaterale sau multilaterale. Aceste dou forme ale r.e.i.
se condiioneaz reciproc.
Piaa mondial
Piaa mondial nu este o noiune geografic, ci una economic. Ea reprezint ansamblul tranzaciilor
care au loc ntre agenii economici de pe ntregul glob.

5.

Globalizarea noiune, nivele, impact, avantaje, limite

Se consider c termenul de globalizare i are originea n literatura

consacrat firmelor multinaionale, la nceput desemnnd un fenomen
limitat, ulterior extinzndu-i sensul pn la a se identifica cu noua faz a
economiei mondiale.
Globalizarea reprezint un fenomen complex, care descrie, n acelai timp,
att fenomenele economice ct i consecinele lor politice, sociale etc.
Aspectul economic al globalizrii poate fi, n mod concret, msurat prin
dimensiunea fluxurilor de mrfuri, servicii, capitaluri i for de munc.
Din acest punct de vedere, pot fi descrise urmtoarele faze
semnificative:
- faza germinal (Europa, 1400 1750 ): apar primele hri ale
planetei, ca urmare a noilor descoperiri geografice, oamenii
ncepnd s devin contieni c locuiesc pe o planet care
nu mai este situat n centrul sistemului solar, se adopt calendarul universal
- faza incipient (Europa, 1750 - 1875 ): apar statele naiune,
ncepe s se dezvolte diplomaia formal dintre ele, apar primele
convenii legale internaionale, precum i primele idei despre
internaionalism i universalism ;
- faza decolrii (take off, 1875 1925): are loc un proces de
conceptualizare a lumii n termenii existenei unei singure societi
internaionale i a unei singure umaniti, proces favorizat de
amplificarea legturilor comerciale dintre naiuni independente,
dezvoltarea comunicaiilor, migraii de mas (mai ales dinspre Europa spre
America);
- faza disputelor privind hegemonia mondial (1925 1969):
declanat de primul rzboi mondial i reconfirmat prin al doilea
rzboi mondial, temperat, ntr-o anumit msur, de nfiinarea
Ligii Naiunilor i apoi a Organizaiei Naiunilor Unite
- faza globalizrii propriu-zise (ultimele decenii ale secolului
al XX-lea): au loc progrese uriae n explorarea spaiului
economic i n telecomunicaii, apar noi forme de integrare
regional, pe fondul adncirii fr precedent a diviziunii
internaionale a muncii (specializrii internaionale).
Economitii sau politologii de stnga considera globalizarea ca fiind un
proces de distribuire a puterii economice, de accentuare a decalajelor
economice i a diferenelor sociale la nivel mondial. Procesul globalizrii
duce la accentuarea inegalitilor economice i sociale, n plan naional i
internaional, la intensificarea concurenei, dar i a omajului, la creterea
fr precedent a rolului pieelor de capital, n raport cu puterea organelor

administrative naionale, ceea ce afecteaz suveranitatea naional.

Se consider c globalizarea economic va fi formal ncheiat atunci cnd bunurile,
serviciile, capitalurile i fora de munc vor circula pe deplin liber, iar guvernele i
autoritile locale din
orice ar vor trata egal firmele, fr deosebire de naionalitate sau origine. Cu alte
cuvinte, procesul va lua sfrit atunci cnd diferenele ntre economiile rilor lumii
nu vor mai fi generatoare de avantaje suficiente pentru a permite existena
profitului. Cum o asemenea
situaie este nc foarte ndeprtat, este de ateptat ca procesul de globalizare s
se intensifice.

6.

Transnaionalizarea activitii economice.

7.
Corporaii ce activeaz n spaiul economic internaional
tipuri, forme de activitate

Prin natura lor, CTN (Corporatii Transnationale) integreaza productia la nivel international si,
n acest mod, joaca un rol central n cresterea economica.
Aceste firme sunt principalii factori n dezvoltarea si raspndirea tehnologiei care se
considera a fi de o mai mare importanta ca determinant al competitivitatii internationale si
progresului natiunilor.
CTN contribuie si la formarea de capital, furnizeaza pregatirea profesionala si joaca un rol
important n comert, joacnd un rol pivot n organizarea activitatilor economice
internationale si sustine considerabil bunastarea economica si sociala a tarilor gazda si de
origine n sens pozitiv.
arile gazda privesc CTN ca o sursa suplimentara de investitii, tehnologie, inovatie, angajare, modernizare
a managementului, calificare a fortei de munca, crestere a puterii concurentiale nationale, o mai mare integrare n
economia mondiala si oportunitatea unor noi piete de export, precum si venituri din ncasari si taxe.
CTN (corporatii multinationale, ntreprinderi multinationale) se poate defini ca o firma care exercita
control managerial asupra operatiunilor efectuate n mai mult de o piata nationala. Scopul lor va fi
maximizarea profitului (in relatie cu capitalul investit) sau maximizarea avutiei firmei (daca privim firma ca
o colectie de active). Patru tipuri de activitati ale CTN. Acestea sunt:
1.

Cautarea de resurse

2.

Cautarea de piete

3.

Cautarea de eficienta

4.

Cautarea de active strategice sau de abilitati.

Fiecare tip de activitate poate fi agresiv, n sensul ca societatea investitoare cauta sa actioneze pro-activ
pentru a-si atinge si depasi obiectivele strategice, sau poate fi defensiv, n sensul ca ea si modifica actiunile
ntreprinse de rivali sau de guvernele straine care i ameninta pozitia ei pe piata.

8.
Raporturi de fore ale CTN. Ci principale de formare i
dezvoltare a CTN.
9.
Conceptul de integrare economic. Esena i avantajele
integrrii economice internaionale.
Integrarea ec-proces de unificare a statelor pe baza dez interdependentelor si diviziunii muncii intre
ec nationale,interactiunea lor la diferite niveluri si sub diferite forme.Eliminarea treptata a frontierelor ec
dintre 2 sau mai multe ec nationale.
Procesul de integrare economica are la baza acorduri,intelegeri intre tarile participante,presupune
constiuirea unor organizatii economice corespunzatoare.
Integrarea economica este un proces determinat de numerosi factori de ordin economic,tehnic si socialpolitic.
Avantajele :
*unde-s multi puterea creste;
*permite membrilor sai sa participe mai activ la schimburile internat,valorificarea mai eficienta a pietei
commune si proprii;
*Rezolvarea mai legera a problemelor de politica comerciala
*costuri de tranzactie mai mari;
*ofera folosirea avantahelor ec la scala;
*rest ructurari structural ec p/u o mai buna adoptare la conditiile de conjuctura;
*integrarea accelereaza reformelor ec si procesele de macrostabilire;
*depasirea subdezvoltarii;
*intensificarea concurentei;
*efecte colaterale;
*crearea unor medii favorabile de politica externa,asigurarea securitatii commune.etc

10.

Factorii determinani ai integrrii economice.

Factorii:
*nivelul apropiat al dezvoltarii economice si al gradului de maturitate a economiei de piata a tarilor
integrate;
*prezenta hotarelor commune, legaturile economice ,traditiile istorice ale relatiilor ec;
*existenta unor problem commune in fata statelor
membre(comerciale,financiare,ecologice,militare,politice etc);
*compatibilitatea valorilor debaza;
*promovarea intereselor societatii transnationale;
*efectul demonstrativ/o reputatie buna este atractiv p/u ceilalti;
*efectul domino.
1.amplificarea interdependentelor economice dintre statele lumii in perioada postbelica pe baza
conditiilor specifice zonelor geografice si economiilor nationale
2.Dezvoltarea puternica a stiinte, tehnicii si tehnologiilor moderne care impune transformari
structuraletrepte si forme noi ale diviziunii mondiale a muncii, precum si modalitati de rezlizare a lor,
adica folosirea eficienta apotentialului material, tehnic, stiintific, uman, financiar al fiecarei tari unde
impune largirea spatiului activitatiiproductive a schimburilor, a circulatiei bunurilor materiale, a
serviciilor, a rezultatelor cercetarii stiintifice, apersoanelor si capitalurilor pe plan subregional si regional
3.Consecinta preocuparii statelor in dezvoltare de a rezolva pe calea extinderii si conlucrarii
economice,probleme comune cu care se confrunta.
4.Convergenta intereselor economice si vecinatatea tarilor, complementarea lor economica,
presiunileconcurentiale ce vin din afara zonei geografice respective.Tendintele de putere intraregionale,
comertul intraregional,efectuarea preferentiala de catre parteneri a investitiilor in zona respectiva.
5.Aparitia si manifestarea in forme tot mai acute a contradictiei dintre posibilitatile de sporire a productiei
sicapacitatea restrinsa a pietelor nationale.
6.Gradul inalt de concentrare aproductiei si decentralizare a capitalului pe de o parte si limitele si
restrictiilemiscarii libere a capitalurilor si fortei de munca pe de alta parte.
7.Constituirea de mari firme companii, corporatii de stat sau private care prin activitatea lor
depasescgranitele nationale.

11.

Tipuri i forme de integrare economic.

Fome de integrare
Dupa specificul relatiilor economice intre tarile membre si gradul de intrepatundere a
economiilor acestora,pot fi evidentiate diferite forme de integrare economica;aceste
forme reprezinta si etape parcurse de procesul de integrare economica in evolutia sa.
Zona de comert liber,prin care tarile participante:
-elimina taxele vamale si rstrictiile cantitative in schimburile dintre ele;
-promoveaza o politica comerciala proprie fata de celelate tari.
Din aceasta categorie fac parte: Asociatia Europeana a Liberului Schimb(AELS),
Acordul Nord-American de Comert Liber(NAFTA)
Uniunea vamala,caracterizata prin:
-armonizarea legislatiilor vamale ale tarilor member;
-adoptare unui tarif vamal comun in raport cu celelalte tari.
De exemplu: Pactul Andin(in America Latina), Uniuna vamala a Tarilor Baltice.
Zona de cooperare economica,caracterizata de diversificarea activitatiilor care fac
obiectul cooperaii:
-circulatia libera a bunurilor si serviicilor;
-cooperarea in domeniul transporturilor,al telecomunicatiilor;
-crearea in comun a unor
Din acesta categorie face parte Cooperarea Economica in zona Marii Negre.
Piata comuna, caracterizata prin:
-uniunea vamala;
-circulatia libera a marfurilor,persoanelor,capitalurilor.
De exemplu: Piata Comuna a Conului de Sud(in America de Sud),Piata Comuna a
Americii centrale,Piata Comuna Araba.
Uniunea economica si monetara, o piata comuna care realizeaza,de asemenea:
-armonizarea politicilor economice nationale(la nivel global sau sectorila);
-armonizarea politicilor monetare(uniunea monetara) si utilizarea unei monede
commune.
Uniunea europeana este o uniune economica si monetara.
Integrarea economica totala presupune unificarea politicilor economice de
ansamblu,sectoriale si structurale(conducerea apartinand unei autoritati
supranationale).
Integrarea politica si sociala,prin care integrarea economica totala este completata de
crearea unor institutii commune (acestea preiau competente ale statelor participante si
au atributii in domeniile social si politic).
Zona de comert libere perimetrul format din 2 sau mai multe tari care dintrodata sau treptat siau suprimat
barierelevamale si comerciale dintre ele, dar mentin fiecare fata de terte propriile lor
tarife vamale si regimuri comerciale.Inrezultat se creaza zonele comerciale
caracterizind numarul de conditii in ele pentru tarife libere si a numaruluilimitat a
comertului international cu marfuri si servicii.Coordonare despre zonele d comert
liber corespund practiciirelatiilor economice internationale si a Conventiei

Organizatiei Mondiale a Comertului care e indreptat spreliberalizarea comertului

exterior si stabilitatea politicii comerciale a tarilor participante.
Uniumea vamalaeste o grupare de state care alcatuiesc impreuna un singu terituriu vamal. Tarile care
participa laUV desfiinteaza barierele tarifare si netarifare in relatiile comerciale
reciproce si institue un sistem de impozitecomune iar in relatiile cu tertii folosesc o
politica comerciala comuna si un tarif extern comun.UV pot fi de 2 feluri:
1.Perfecta(complete)- cind sunt vizate toate produsele care se schimba
reciproc si cu tertii.
2.Imperfecta(incomplete)-cind sunt vizate numai o parte din produse care se
scimba reciproc si cu tertii.UV in imagine economica reprezinta expresia unei
integrari mult mai avansate a 2 sau mai multor economiinationale initial separate,
aceasta presupune in primul rind suprimarea imediata sau treptata a barierelor tarifare
sicomerciale din circulatia marfurilor intre statele ce formeaza uniunea vamala.UV e
coordonata de catre organizatiilecomerciale comerciale internationale si mondiale.
(GATT-acordul general pentru comert si dervoltare, Camera deComert, Uniunea
Vamala Internationala.
Piata comuna or unicaDezvoltarea de mai departe a procesului integrationist a grupuluitarilor membre
atingeforme de piata comune.Ea se evidentiaza prin semnarea cordului si include
in sine
4 libertati,
traversind granitele destat pentru marfuri, servicii capitaluri si persoane. In acest caz
in procesul integrationist se includ factorii deproductie si pina la un moment
coordonarea politicii economice externe. In afara de aceasta crearea pietei
comunecare insista la armonizarea multor standarte industriale si norme de drept
Uniunea economica si monetaraExperienta mondiala demonstreaza ca dezvoltarea pietei comune or unice
creazaconditii pentru trecerea la urmatoarea forma superioara de integrare economica
internationala.Uniunea economica simonetara.Aceasta foerma presupune efectuarea
politicii unice economice monetare bugetare, politica baneasca,introducerea monedei
unice, constituirea organelor nationale de reglementare in interiorul
gruparilor integrationiste.In uniune se infaptuieste coordonarea strinsa a politicii
economice ale statelor membre in baza derecomandari si controale din partea
organelor nationale.
Tipuri de integrare
Dupa nivelul la care se manifesta,integrarea economica poate fi:
-generala implicand intreaga economie;
-sectoriala,implicand doar unele segmente sau aspecteale economiei.
Dupa implicatiile asupra relatiilor internationale,integrarea presupune:
-pastrarea caracterului de organizatie interguvernamentale,formele de integrare avand
la baza intelegeri intre guvernele tarilor member;
-functionarea unor structuri organizatorice si juridice permanente cu caracter
supranational, autonome in raport cu tariile mebre(integrare interstatala).

12. Tendine integraioniste pe plan mondial i influena lor asupra

economiei mondiale.
13. OEI concept i clasificare.
OEI o asociaie de state constituite printr-un tratat avnd organe comune
(management, control) i un cadru juridic comun
Practic fiecare ar face parte dintr-o OEI
ONU 185 state;
FMI 182 state;
BM 180 state;
OMC - 135 state;
OMM organizaia mondial a muncii;
PNUD programul naiunilor unite pentru dezvoltare;
WIPO agenie specializat ONU pentru protecia proprietii
intelectuale;
MIGA Agenie Internaional pentru Garantarea Investiiilor
Scopurile crerii OEI:
dirijarea i utilizarea n comun a resurselor economice;
asigurarea suportului financiar pentru dezvoltare;
evitarea protecionismului comercial;
elaborarea unor studii i analize privind evoluia proceselor i
fenomenelor cu caracter economic;
soluionarea n comun a problemelor globale;
liberalizarea REI;
ajutor, observare, supraveghere, reglementare a activitii economice pe
plan internaional
Clasificarea OEI
Gradul de deschidere fa de statele lumii:
Universale;
Regionale
OEI dup criteriul reprezentrii
Guvernamentale (300)
Nonguvernamentale (7000)
OEI dup natura raporturilor dintre rile membre
Organizaii de cooperare/grupuri consultative
Organizaii integraioniste
OEI dup sfera de aciune
Multifuncionale
Specializate

14.

Monitorizarea i reglementarea activitii economice internaionale.

OMC: Reglementarea comerului internaional(organizatia mondiala

a muncii)

OMC 135 state membre

Funciile principale ale OMC: supravegherea respectrii acordurilor comerciale; efectuarea

tratativelor comerciale multilaterale; ajutor n rezolvarea divergenelor/conflictelor dintre pri;
control asupra politicii comerciale i asupra comerului interior; ajutor tehnic i instruirea
personalului etc.

Principiile de baz ale OMC:

liberalizarea comerului;
comer fr discriminare;
limitarea temporar a importurilor pentru unele mrfuri;
taxe antidumping;
taxe compensatorii - utilizate la exportul mrfurilor, n care exportul este subsidiat
n form deschis sau ascuns;
susinerea concurenei;
prognozarea politicii comerciale etc
Reglementare micrii tehnologiilor
Cel mai mult se apropie de problematica reglementrii micrii tehnologiilor 3 organizaii:
OMC, WIPO organizaia internaional pentru protecia proprietii intelectuale i
PNUD/UNDP Programa Naiunilor Unite pentru Dezvoltare.

WIPO agenie specializat ONU (161 membri). Este o organizaie internaional pentru
protecia proprietii intelectuale. Scopul: asigurarea conlucrrii dintre state n vederea protejrii
dreptului la bunurile industriale i intelectuale.
PNUD/UNDP creat n 1965. Scopul: sprijin statelor n dezvoltare n acordarea
asistenei tehnice. Sunt ncurajate proiectele ce au drept obiectiv lichidarea subdezvoltrii,
protecia mediului nconjurtor, crearea locurilor de munc, dezvoltarea cooperrii
internaionale.
Reglementri cu privire la micarea capitalurilor
MIGA Agenie internaional pentru garantarea investiiilor. MIGA este o organizaie
autonom n cadrul BM (bncii mondial

15.

Republica Moldova i OEI.

Statutul de membru n organizaiile internaionale i regionale ne va costa 48 milioane de lei

n anul 2012, statutul de membru al Republicii Moldova n organizaiilor internaionale i
regionale va costa bugetul de stat 48 milioane de lei. Lista acestor organizaii a fost
aprobat de ctre Guvern n cadrul edinei de astzi, 22 februarie 2012.
Este vorba despre o list de 66 de organizaii parlamentare, internaionale i CSI. Cele mai mari
sume, Moldova urmeaz s le datoreze Consiliului Europei (circa 5,2 mln lei), Bncii
Internaionale pentru Reconstrucie i Dezvoltare (5 mln lei) i Bncii Europene pentru
Reconstrucie i Dezvoltare (circa 4,1 mln lei).
Din lista organizaiilor CSI, fac parte un numr de 7 organizaii. Suma total datorat de
Moldova acestor organizaii se ridic la circa 4,8 mln lei. Din aceast sum, aproximativ 1,3 mln
lei se prognozeaz s fie transferate Comitetului Executiv al CSI i 2,2 mln lei - reprezentanei
din Rep.Moldova a Teleradiocompaniei Interstatale MIR.
Dintre organizaiile parlamentare la care ara noastr este parte, menionm Adunarea
Interparlamentar CSI, creia se propune s fie transferat n 2012 o sum de circa 2,1 mln lei.
Statutul de membru n Adunarea Parlamentar a OSCE ar urma s ne coste n acest an circa 22,5
mii, iar n Adunarea Parlamentar a Franconfoniei - circa 46 mii lei.

16. Necesitatea clasificrii statelor lumii i criteriile utilizate.

Clasificarea statelor lumii dup Banca Mondial:

Economii cu venituri reduse (sub 735$ per capita/64 state);

Economii cu venituri medii (88 state):
medii joase (736$-2 935$/54 state)
medii ridicate (2 936$-9 075$/34 state);
Economii cu venituri nalte (peste 9 076$/56 state)

17. Caracteristici generale ale rilor dezvoltate i rolul lor n economia

mondial.
Caracteristici generale ale rilor dezvoltate (TD):
Predominarea sistemului economiei de pia cu diverse modele de
dezvoltare;
Structur complex a EN, cu predominarea ramurilor logofage i a
indistriei militare; ponderea nalt a sectoarelor teriar i cuaternar n
formarea PIBlui;
Productivitatea muncii nalt, gradul nalt al competitivitii;
Poziie dominant n exportul tehnologiilor avansate, know how,
capitalului, inclusiv prin intermediul CTN (450/500 cele mai mari CTS
n TD);
Specializare internaional diversificat i/sau n domenii rare i
costisitoare. Exporturile se caracterizeaz prin mare diversitate, cu
predominarea exportului produselor nalt intensive n capital/cu valoare
adugat mare;
Venituri nalte, repartizare +- uniform;
Ocuparea forei de munc n sectoarele nalt productive;

 Generatoarele principale de idei n PT, monopoliste n sferele

tehnologiilor informaionale i inovaionale;
Valorificarea nalt a potenialului economic existent;
X. Macroforme a organizrii teritoriale ale societii (megolopolise,
tehnopolise, ZEL, raioane economice mari).
18.

Particularitile principalelor modele social-economice de dezvoltare.

Particularitile modelelor economice mixte de dezvoltare

elul socialModelul
de pia
(social liberal, social-democrat) Germania,
Frana, Daneamarca, Olanda
Modelul scandinav
anglosaxon (SUA,
Canada, Australia,
Eco
Irlanda, Israel, N-Z)

Libertatea
antreprenoriatului
Nivel nalt al garaniilor
sociale;
Piaa liber
Sistem
dur
1. fiscal
Intervenia
alecondiia
statului n
sfera nvmntului,
ocrotirii sntii, asig. Sociale, t
Respectarea
principiilor
desociale
pia cu
respectrii
echitii sociale
limitat
a Funcii
Participarea
activ
a
social-democrailor
n
politic
statului
n rolul semnificativ al bncilor n luarea deciziilor de business
Capitalism
renan
economie; Participarea activ a femeilor n viaa econ. i politic
2. AntreprenoriMentalitatea ecologic
Intervenia a
atul liber
Economie or
(prioritatea
Politica struc
prop. private,
rolul
primordial al
forei pieei,
libera
iniiativ,
concurena
loial)