UNIVERSITATEA HYPERION

Facultatea de Științe Economice – Afaceri Internaționale, An II, ID

Economie Mondială

Sistemul economic și financiar european:

promovarea deschiderii, a forței și a
rezilienței

Student:
Ciprian Costel Barbu

Bucuresti 2023
 UNIVERSITATEA HYPERION
Facultatea de Științe Economice – Afaceri Internaționale, An II, ID
Economie Mondială

Sistemul economic și financiar european: promovarea deschiderii, a forței

și a rezilienței

Introducere
Uniunea Europeană este cea mai cunoscută formă de cooperare regionlă și reprezintă o
uniune unică și politică creată între 28 de țări care reunește o populație de 500 de milioane de
locuitori de pe continentul european. UE urmărește creșterea calității vieții statelor sale membre
și, prin extensie, a tuturor. Se acordă atenție unor domenii precum agricultura și alimentația
durabilă, educația, sănătatea, mediul, securitatea și relațiile externe, justiția și migrația. UE este
constituită în jurul ideii de piață internă (piața unică), care este motorul economic care permite
libera circulație a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor și a capitalurilor. Pe langă o foarte bună
cooperare între țările membre, se discută foarte multe despre solidaritate și convergență în sensul
în care cu ajutorul unor instituții comune cu obiective specifice se încearcă rezolvarea unor
probleme comune astfel încât în final, țările membre să ajungă la același nivel de dezvoltare1.
Până în prezent, UE a traversat atât perioade turbulente, cât și perioade de prosperitate,
care au lăsat urme și au contribuit la modul în care arată Uniunea în prezent. După un început lent,
când șase țări au reușit să se unească și să înființeze predecesorul UE, luptând pentru a asigura
pacea, trecând prin mai multe valuri de extindere și confruntându-se cu provocarea de a oferi un
aparat administrativ democratic și transparent adecvat unei uniuni cu 28 de membri, adoptând și
introducând moneda euro și primind Premiul Nobel pentru Pace, în prezent, Uniunea se confruntă
cu o nouă serie de provocări care, cel mai probabil, vor avea un impact asupra întregii funcționări
a sistemului.
Criza migrației și a refugiaților este ceea ce se presupune că a împovărat întreaga uniune
în ceea ce privește sistemul de sănătate, supraaglomerarea, creșterea ratei criminalității, terorismul
etc., cauzând o altă problemă stringentă și aducând UE în pragul creșterii naționalismului ce ar
putea conduce la potențiale doctrine extremiste care să preia controlul asupra diferitelor state din
interiorul granițelor UE și să pună în pericol existența acesteia. În plus, UE se confruntă cu prima

1
Fraser Cameron, The european Union as a Model for Regional Integration, Working paper pentru programul Council
of Foreign Relations Iinternational Institutions and Global Governance, septembrie 2010, pag. 3
 UNIVERSITATEA HYPERION
Facultatea de Științe Economice – Afaceri Internaționale, An II, ID
Economie Mondială

retragere (a Regatului Unit) din istoria sa, ceea ce poate fi privit atât ca un regres, cât și ca un
progres în evoluția organizației. Aceste circumstanțe alimentează convingerile euroscepticilor.
Următoarele secțiuni ale capitolului de față vor aborda contextul anterior creării UE, configurația
UE și vor aborda în mod specific două provocări importante cu care se confruntă UE: Brexitul și
ascensiunea partidelor naționaliste.
Încă de la crearea sa, UE a parcurs fără probleme etapele de integrare economică: zona de
liber schimb, uniunea vamală, piața comună, uniunea economică și monetară. Când uniunea părea
să se îndrepte spre o integrare economică completă, referendumul care a avut loc în Marea Britanie
în 2016, care s-a pronunțat în favoarea retragerii țării din UE, a pus în pericol viitorul întregii
uniuni, creând un precedent (atât din punct de vedere administrativ, cât și socio-psihologic) în ceea
ce privește retragerea, făcând abstracție de cazurile particulare cu Groenlanda și Algeria.
Olanda și Danemarca consideră că ieșirea din UE este un demers fezabil. În Franța, unde opoziția
față de UE este mult mai mare decât în Regatul Unit, actualul candidat la președinție face campanie
pentru un plebiscit "Frexit". S-au constituit partide antiUE, anti-SUA și pro-Moscova pentru a
milita pentru voturi similare cu cele pentru Brexit în întregul bloc. Un nou studiu al Consiliului
European pentru Relații Externe a constatat că aceste partide fac presiuni pentru organizarea a 32
de referendumuri (Tolhurst 2016) supraîncărcând blocul care se confruntă deja cu o creștere lentă,
terorismul și migrația pe scară largă. Decalajele existente între statele care aveau de o jumătate de
secol economii de piață funcțională și statele estice cu economii de piață noi și instabile s-au simțit
atunci când au apărut primele semne ale crizei financiare care ar fi putut acționa, de asemenea, ca
un catalizator pentru potențiala dezintegrare între statele membre și având în vedere capacitatea
limitată a acestora de a răspunde la diverse provocări. Deși criza financiară a afectat si state
occidentale, cele estice au fost mai puternic lovite conducând la luarea unor acțiuni drastice. S-a
creat zona euro, ce a dus la apariția Uniunii Economice și Monetare însă măsura nu a fost suficientă
pentru contrabalnsarea efectelor crizei, din contră, pentru unele state a reprezentat o frână în
redresarea economică.
 UNIVERSITATEA HYPERION
Facultatea de Științe Economice – Afaceri Internaționale, An II, ID
Economie Mondială

1.1 Modele de integrare și adaptarea acestora in contextul social global

În prezent, Uniunea Europeană încearcă să elaboreze planuri complexe si putin invazive

cu rolul de stabilizare a UEM (Uniunea Economică și Monetară) și de creare a unei zone mai
rezistente la șocuri în orice punct al său.
Modelul social european este elementul distinctiv al Uniunii Europene, un mijloc și un
obiectiv care a contribuit de-a lungul timpului la adâncirea integrării. Conceput ca un instrument
pentru asigurarea coeziunii și solidarității între lucrători, acesta s-a extins apoi la agricultori,
regiuni și în cele din urmă la state. Se consideră că modelul social european a echilibrat efectele
construcției pieței comune în plan social2.
Modelul european de economie acceptă drept componentă strategică, alături de cea
randamentală, pe cea a transferurilor cu finalitate ori coeziune socială. Modelul este bivalent,
economic și social, și, totodată, pluridirecțional, vizând și ceea ce se află dincolo și dincoace de
piață. Constituie de asemenea un proces de modernizare socioeconomică în conformitate cu un
model al dezvoltării economice europene. Elementele definitorii ale modelului sunt sporurile de
productivitate, intensificarea proceselor de inovare și creșterea competitivității, care recompun de
o manieră durabilă formulele de combinare a factorilor pentru creșterea economică, pe baza
politicilor comune care urmăresc realizarea coeziunii și dezvoltării.
Integrarea europeană are ca finalitate adaptarea la standardele nucleului performant al
modelului prin procesele de convergență și coeziune economică și socială.
În prezent, principalele obstacole cu care se confruntă Uniunea Europeană în calea unei
integrări mai aprofundate sunt legate în primul rând de problemele cooperării fiscale și de criza
identitară3. În contextul unei evoluții neoliberale a piețelor globale, face ca statele să fie mai puțin
preocupate de intervenția pentru protecția cetățenilor, astfel, globalizarea pune mai multe
probleme, atât culturale, în contextul imigrației, cât și economice, având în vedere extinderea spre
est ce trebuie susținută prin fonduri de coeziune.

2
Iordan Gheorghe Bărbulescu, Procesul decisional în Uniunea Europeană, Editura Polirom, București, 2008, p. 104
3
Fraser Cameron, Op. Cit., pp.5-6.
 UNIVERSITATEA HYPERION
Facultatea de Științe Economice – Afaceri Internaționale, An II, ID
Economie Mondială

Uniunea Europeană încearcă să integreze chestiunea drepturilor omului în toate aspectele

politicii sale externe, astfel încât să nu favorizeze încălcarea acestora doar pentru continuarea
cooperării economice sau strategice.
Pandemia COVID-19 a fost în primul rând, o tragedie umană, cu un impact de durată
asupra oamenilor și a societății și care a lăsat cicatrici persistente asupra economiilor europene și
mondiale. Prin urmare, UE sprijină un model economic nou, mai puternic și mai durabil. Odată cu
retragerea Regatului Unit din UE, există o nevoie și o oportunitate puternică de a dezvolta
infrastructurile pieței interne. Instrumentele de abordare a acestor probleme trebuie să se bazeze
pe politici de creștere și de eficiență și pe cadrele care să le susțină.
Ca răspuns la pandemia COVID-19, UE a lansat un plan de redresare fără precedent, "Next
Generation EU4". Mecanismul de redresare și de reziliență este cel mai mare program al planului
de redresare, cu o sumă maximă de 672,5 miliarde EUR sub formă de împrumuturi și granturi
pentru statele membre, pentru finanțarea reformelor și a investițiilor. Investițiile și reformele
încorporate în planurile naționale de redresare și reziliență vor ajuta statele membre să profite de
oportunitățile oferite de tranziția ecologică și digitală și să abordeze principalele provocări
economice și sociale care au fost identificate prin intermediul cadrului UE pentru guvernanța și
coordonarea politicilor economice. Emiterea de obligațiuni de înaltă calitate denominate în euro
în cadrul Next Generation EU va adăuga o profunzime și o lichiditate semnificative piețelor de
capital ale UE și va face ca acestea și euro să devină mai atractive pentru investitori. Emisiunile
UE ar putea, de asemenea, să sprijine o expunere mai mare a investitorilor internaționali la UE,
oferind componenta cu risc scăzut a portofoliilor echilibrate și ca monedă de rezervă5.
Odată cu punerea în aplicare a "Next Generation EU" și a programului temporar "Sprijin
pentru reducerea riscurilor de șomaj în situații de urgență (SURE)", UE va deveni unul dintre

4
Instrumentul de redresare al Uniunii Europene ("Next Generation EU") este un instrument temporar de redresare
pentru a contribui la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus. Acesta
va oferi finanțare pentru măsurile și acțiunile care urmează să fie realizate conform Planului de redresare al Uniunii
Europene, COM(2020) 456 "Momentul Europei: Repararea și pregătirea pentru următoarea generație". Regulamentul
2020/2094 al Consiliului prevede alocarea: - unui sprijin de până la 390 de miliarde EUR la prețurile din 2018 sub
formă de sprijin nerambursabil și de sprijin rambursabil prin intermediul instrumentelor financiare și pentru
provizionarea garanțiilor bugetare; - unui sprijin de până la 360 de miliarde EUR la prețurile din 2018 sub formă de
împrumuturi acordate statelor membre pentru un program de finanțare a redresării și a rezilienței economice și sociale
prin sprijinirea reformelor și a investițiilor
5
SWD(2020) 276, "Analysis of the euro are economy", capitolul 5, documentul de lucru al serviciilor Comisiei care
însoțește COM(2020) 746 (Recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro).
 UNIVERSITATEA HYPERION
Facultatea de Științe Economice – Afaceri Internaționale, An II, ID
Economie Mondială

principalii emitenți de datorii la nivel mondial. Succesul primelor emisiuni pentru SURE a
demonstrat cererea investitorilor internaționali pentru obligațiunile emise de UE, nu în ultimul
rând datorită calității ridicate a creditului său6. Până în 2026, UE va emite noi titluri de creanță în
valoare de aproape 1 000 de miliarde EUR7. Prin intermediul acestor programe, Comisia va emite
obligațiuni cu scadențe diferite, inclusiv titluri pe termen scurt.
În plus, Comisia a publicat, de asemenea, o actualizare a planului de acțiune privind CMU8,
o strategie privind plățile cu amănuntul pentru UE9 și o strategie privind finanțarea digitală10. Ea
va adopta o strategie reînnoită privind finanțarea durabilă la începutul anului 2021. Pachetul de
redresare a piețelor de capital11 a modificat normele UE privind piețele de capital pentru a ajuta
întreprinderile din UE să obțină capital pe piețele publice, pentru a sprijini capacitatea de creditare
a băncilor și pentru a stimula investițiile în timpul crizei COVID 19. Pachetul bancar12 vizează, de
asemenea, să faciliteze acordarea de împrumuturi economiei.

6
https://ec.europa.eu/info/strategy/eu-budget/eu-borrower/investor-relations_en.
7
Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situații de urgență (SURE) a fost
creat de Uniune pentru a ajuta statele membre să combată consecințele economice și sociale negative ale epidemiei
de coronavirus de pe teritoriul lor. Acesta poate oferi asistență financiară de până la 100 de miliarde de euro sub formă
de împrumuturi din partea UE pentru statele membre afectate, pentru a face față unor creșteri bruște ale cheltuielilor
publice în vederea menținerii locurilor de muncă. Pentru mai multe detalii, a se vedea Regulamentul (UE) 2020/672
al Consiliului din 19 mai 2020 privind instituirea unui instrument european de sprijin temporar pentru atenuarea
riscurilor de șomaj în situații de urgență (SURE) ca urmare a epidemiei COVID-19.
8
COM(2020) 590: "O uniune a piețelor de capital pentru oameni și întreprinderi - un nou plan de acțiune", Comunicare
a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor.
9
COM(2020) 592: "O strategie privind plățile cu amănuntul pentru UE", Comunicare a Comisiei către Parlamentul
European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor.
10
COM(2020) 591: "O strategie de finanțare digitală pentru UE", Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,
Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor.
11
Acest pachet de măsuri facilitează sprijinirea de către piețele de capital a întreprinderilor europene pentru a se
redresa în urma crizei. Pachetul include următoarele regulamente care transmit modificări specifice ale normelor
privind piața de capital, în special ale Regulamentului (UE) 2017/2401, Regulamentului (UE) 2017/2402,
Regulamentului (UE) 2017/1129 și Directivei 2014/65/UE.
12
Scopul acestui pachet este de a se asigura că băncile pot continua să acorde împrumuturi pentru a sprijini economia
și pentru a contribui la atenuarea impactului economic semnificativ al virusului Coronavirus. Acesta include
COM(2020) 169, o comunicare interpretativă privind cadrele contabile și prudențiale ale UE, precum și modificări
specifice de "remediere rapidă" a normelor bancare ale UE, în special a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 și a
Regulamentului (UE) nr. 648/2012.
 UNIVERSITATEA HYPERION
Facultatea de Științe Economice – Afaceri Internaționale, An II, ID
Economie Mondială

1.2 Obiective si strategii in sistemul economic și financiar European

O piață internă extinsă și integrată, bazată pe principii economice solide, un sistem juridic
fiabil și previzibil și statul de drept reprezintă fundamentul unei UE rezistente. În același timp, UE
trebuie să devină mai eficientă în ceea ce privește valorificarea avantajelor sale comparative în
aceste domenii și proiectarea acestora în lumea exterioară.
Un obiectiv-cheie al autonomiei strategice deschise a UE este salvgardarea și aprofundarea
pieței unice, care stă la baza monedei euro și a deschiderii UE către comerț și investiții cu restul
lumii. Orice politică care îmbunătățește funcționarea pieței unice, sporește profunzimea și
lichiditatea piețelor financiare, promovează creșterea economică și asigură stabilitatea financiară
și fiscală consolidează, de asemenea, influența geostrategică și economică a UE. Aceasta include
politici de pregătire a UE pentru provocările viitoare și, în special, de promovare a economiei
digitale și a tranziției ecologice, pentru a oferi întreprinderilor și persoanelor fizice oportunități de
creștere durabilă și câștiguri în materie de eficiență, în cadrul UE și în afara acesteia.
Pentru a consolida piața unică, economia europeană are nevoie de o conectivitate la internet
mai performantă, precum și de o prezență industrială și tehnologică mai puternică în domenii
strategice precum inteligența artificială, supercalculatoarele și cloud-ul. Uniunea Europeană
trebuie, de asemenea, să profite de oportunitățile pentru economie prin construirea unor spații de
date europene comune, precum și a unor infrastructuri și servicii cloud. Transformarea digitală a
finanțelor este o componentă-cheie a rezilienței acestora și depinde de cadrul de reglementare al
UE care facilitează inovarea, promovează o finanță bazată pe date și sporește reziliența cibernetică.
În același timp, activitatea UE privind ecologizarea piețelor financiare și asigurarea unei finanțări
mai sustenabile, inclusiv prin creșterea transparenței prin taxonomia UE pentru investițiile
sustenabile, va fi esențială pentru a oferi stimulente puternice pentru sectorul financiar.
De la criza financiară mondială din 2008 și de la criza ulterioară a datoriilor suverane, UE
a înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește îmbunătățirea cadrului său instituțional, ceea
ce a făcut ca zona euro să devină mai atractivă pentru investitorii internaționali. Aceasta a continuat
să consolideze și să aprofundeze Uniunea economică și monetară (UEM), pe baza unui cadru de
coordonare a politicilor economice care funcționează bine și a unui sistem financiar eficient și
stabil. Acesta din urmă implică: o uniune bancară (UB), care consolidează și unifică supravegherea
 UNIVERSITATEA HYPERION
Facultatea de Științe Economice – Afaceri Internaționale, An II, ID
Economie Mondială

băncilor și gestionarea crizelor în zona euro; o uniune a piețelor de capital (UMC), care lărgește
accesul la capital și mobilitatea capitalului în întreaga UE; și crearea și ulterior consolidarea
Mecanismului european de stabilitate, care oferă asistență financiară statelor membre din zona
euro în vederea prevenirii crizelor din zona euro. S-au înregistrat progrese semnificative pe toate
aceste fronturi. Cu toate acestea, potențialul deplin al integrării suplimentare în aceste domenii
cruciale nu a fost încă dezvoltat. Piesele importante care lipsesc sunt, de exemplu, crearea unui
sistem european de asigurare a depozitelor, simplificarea accesului la piețele de capitaluri proprii
pentru întreprinderile mici și mijlocii, facilitarea investițiilor pe termen lung și convergența
cadrelor de insolvență în întreaga Uniune. În plus, punerea rapidă în aplicare a mecanismului
comun de sprijinire a Fondului unic de rezoluție și dezvoltarea de instrumente pentru furnizarea
de lichidități în timpul rezoluției ar spori credibilitatea cadrului de rezoluție.
Piețele financiare joacă, de asemenea, un rol crucial în ceea ce privește ambițiile UE în
materie de climă și de mediu. Oferta ecologică europeană și obiectivele UE în materie de energie
și climă13 vor aduce schimbări majore în comerțul UE cu produse energetice, ceea ce va duce la
dezvoltarea unor piețe incipiente, cum ar fi cea a hidrogenului, și va spori necesitatea unor lanțuri
de aprovizionare strategice solide pentru energia regenerabilă și alte tehnologii care sunt esențiale
pentru tranziția ecologică și pentru securitatea energetică a UE. Această transformare economică
va necesita investiții publice și private semnificative și reorientarea fluxurilor de investiții către
proiecte durabile.
Pe baza acestor politici, UE trebuie să întreprindă acțiuni suplimentare specifice, în cadrul
următorilor trei piloni:
(1) consolidarea rolului internațional al monedei euro, prin contactarea partenerilor din
țările terțe pentru a promova utilizarea monedei euro, a instrumentelor denominate în euro și a
indicilor de referință, pentru a depăși barierele în calea utilizării sale la nivel mondial și pentru a
promova statutul său de monedă de referință internațională în sectoarele energiei și al materiilor
prime;
(2) dezvoltarea în continuare a infrastructurilor piețelor financiare ale UE și creșterea
rezistenței acestora, inclusiv la orice aplicare extrateritorială a sancțiunilor și a altor măsuri ale
țărilor terțe;

13
https://ec.europa.eu/clima/policies/eu-climate-action_en
 UNIVERSITATEA HYPERION
Facultatea de Științe Economice – Afaceri Internaționale, An II, ID
Economie Mondială

(3) promovarea în continuare a punerii în aplicare și a respectării uniforme a sancțiunilor

proprii ale UE.

(1) Consolidarea rolului internațional al monedei euro

Euro este un simbol și un instrument-cheie al integrării și autonomiei UE. Acesta stă la
baza plăților de bunuri și servicii, a schimburilor valutare, a împrumuturilor și a tranzacțiilor pe
piața de capital. De asemenea, servește ca monedă de facturare, ca rezervă de valoare în afara zonei
euro și ca monedă de rezervă. Comunicarea din decembrie 2018 intitulată "Către un rol
internațional mai puternic al monedei euro"14 a stabilit acțiuni-cheie pentru a promova rolul
internațional al monedei unice. Aceasta a fost însoțită de o recomandare privind rolul internațional
al monedei euro în domeniul energiei15 și a fost urmată de cinci consultări sectoriale privind rolul
monedei euro pe piețele valutare, în sectorul energetic, pe piețele materiilor prime, în comerțul cu
produse agricole și alimentare de bază și în sectorul transporturilor16.
Din punctul de vedere al conducerii politicii monetare, o mai mare utilizare a monedei euro
poate aduce beneficii, cum ar fi veniturile din sejurgiu provenite din emisiunea de monedă, o mai
mare autonomie monetară, o mai bună transmitere globală a politicii monetare. De asemenea, o
utilizare sporită a monedei euro ar reduce costurile de tranzacționare, de gestionare a riscurilor și
de finanțare și ar diminua impactul șocurilor prețurilor valutare17. Aceste beneficii par să
depășească costurile, cum ar fi presiunea asupra aprecierii monedei în perioade de criză. Un rol
mai important al monedei euro ar contribui, de asemenea, la o mai mare stabilitate sistemică,
deoarece diversifică regimul valutar mondial și atenuează efectele șocurilor asimetrice, în special
cele legate de politicile monetare ale țărilor terțe. Buna funcționare a acordurilor de lichiditate,
cum ar fi facilitățile swap și repo cu țările terțe, ajută Banca Centrală Europeană (BCE) să își
îndeplinească obiectivul de stabilitate a prețurilor, împiedică transformarea deficitelor de

14
https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/communication_-
_towards_a_stronger_international_role_of_the_euro.pdf
15
C(2018) 8111, Recomandarea Comisiei privind rolul internațional al monedei euro în domeniul energiei, însoțită
de SWD(2018) 483, documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat "Promovarea rolului internațional al monedei
euro în domeniul energiei".
16
Rezultatele celor cinci consultări specifice au fost rezumate în SWD(2019) 600 "Consolidarea rolului internațional
al monedei euro. Results of the Consultations", document al serviciilor Comisiei .
17
https://www.ecb.europa.eu/pub/ire/html/ecb.ire201906~f0da2b823e.en.html
 UNIVERSITATEA HYPERION
Facultatea de Științe Economice – Afaceri Internaționale, An II, ID
Economie Mondială

lichiditate în euro în riscuri pentru stabilitatea financiară și poate contribui la consolidarea poziției
euro la nivel mondial. În perioadele de criză de lichiditate, aceste acorduri reduc riscul de efecte
de propagare pe piețele financiare din zona euro și constituie o importantă garanție de lichiditate
pentru țările terțe care utilizează pe scară largă moneda euro pentru tranzacții financiare și
comerciale. Un peisaj monetar mondial mai diversificat ar spori, de asemenea, capacitatea generală
de reacție a comerțului internațional la ajustările cursului de schimb, în special pentru economiile
emergente18.
Un rol internațional mai puternic al monedei euro ar putea face parte dintr-o tendință mai
largă în care diversificarea monedei în ceea ce privește stabilirea prețurilor și finanțarea contribuie
la rolul de stabilizare a mecanismelor de reechilibrare externă și la ajustările cursului de schimb.
Pe baza propunerilor menționate în secțiunea anterioară, Comisia lucrează la măsuri
suplimentare pentru a promova utilizarea euro la nivel mondial.
UE este cel mai mare comerciant din lume, care reprezintă peste un sfert din comerțul
mondial19. În 2018, euro a fost cea mai utilizată monedă pentru exporturile UE, în timp ce dolarul
american a fost cea mai utilizată pentru importurile UE. Deși comercianții sunt liberi să aleagă
moneda pentru comerț pe baza unor considerente de piață, există posibilitatea de a promova
utilizarea euro în contextul acordurilor comerciale ale UE. Finalizarea acordului post-Cotonou20
va permite UE și partenerilor săi din Africa, zona Caraibelor și Pacific să încurajeze o utilizare
mai largă a monedelor lor respective, iar Comisia va explora alte oportunități de promovare a
utilizării monedei euro în această regiune. De asemenea, Comisia va avea în vedere soluționarea
oricăror lacune identificate în materie de informații privind plățile în euro efectuate de comercianți.
Delegațiile UE pot fi mobilizate în acest scop, iar informații suplimentare pot fi furnizate prin
intermediul bazei de date privind accesul la piață "Access2Markets"21 .

18
Boz, E., Gopinath, G. and Plagborg-Møller, M. (2017) "Global Trade and the Dollar," IMF Working Papers, vol
17(p.239).
19
https://ec.europa.eu/eurostat/documents/3217494/10934584/KS-EX-20-001-EN-N.pdf/8ac3b640-0c7e-65e2-9f79-
d03f00169e17
20
https://ec.europa.eu/eurostat/documents/3217494/10934584/KS-EX-20-001-EN-N.pdf/8ac3b640-0c7e-65e2-9f79-
d03f00169e17
21
https://trade.ec.europa.eu/access-to-markets/en/content/about-access2markets
 UNIVERSITATEA HYPERION
Facultatea de Științe Economice – Afaceri Internaționale, An II, ID
Economie Mondială

Piețele de mărfuri constituie unul dintre aspectele esențiale ale comerțului mondial. De la
adoptarea recomandării Comisiei privind rolul internațional al euro, în domeniul energiei s-au
înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește utilizarea euro pe piețele de gaze din UE.
Ponderea contractelor de gaze naturale semnate în euro a crescut de la 38 % în 2018 la 64 % în
202022. De asemenea, indicatorii de referință denominați în euro sunt din ce în ce mai recunoscuți
și utilizați la nivel mondial. Pentru a spori și mai mult utilizarea euro în tranzacțiile cu mărfuri,
Comisia va continua să discute cu principalii actori din sectoarele strategice cheie, inclusiv în ceea
ce privește mărfurile, aeronavele, asistența medicală și materiile prime esențiale pentru energia
regenerabilă.
De asemenea, piețele financiare ale UE trebuie să rămână competitive și atractive pentru
participanții internaționali pe piață. În contextul pachetului mai amplu de redresare a piețelor de
capital, Comisia a propus o serie de măsuri în temeiul Directivei privind piețele instrumentelor
financiare (MiFID II)23 pentru a încuraja creșterea investițiilor și a tranzacțiilor. Printre aceste
măsuri se numără reducerea unora dintre cerințele care sunt excesiv de împovărătoare sau care
împiedică dezvoltarea piețelor de capital din UE. În plus, Comisia a propus modificarea normelor
MiFID II care se aplică piețelor instrumentelor financiare derivate din domeniul energiei. Acest
lucru este menit să contribuie la dezvoltarea piețelor de energie denominate în euro și să permită
societăților din UE să își gestioneze riscurile, protejând în același timp integritatea piețelor de
mărfuri24.
Moneda de denominare a facturării investițiilor și a comerțului internațional este în primul
rând o alegere a pieței, determinată de factori precum stabilitatea și încrederea în instituții,
dimensiunea și profunzimea piețelor de capital și integrarea în lanțurile valorice globale în
comerțul internațional. Comisia va iniția un dialog cu partenerii publici și privați din țările terțe
pentru a înțelege mai bine obstacolele care stau în calea unei utilizări mai largi a monedei euro în

22
Cifrele se bazează pe calculele efectuate de personalul Comisiei pe baza surselor de date disponibile.
23
Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor
financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE.
24
COM(2020) 280, Propunerea Comisiei de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a
Directivei 2014/65/UE în ceea ce privește cerințele de informare, guvernanța produselor și limitele de poziție pentru
a contribui la redresarea în urma pandemiei COVID-19. Modificările propuse, recalibrează cu atenție regimul limitelor
de poziție și domeniul de aplicare al scutirii de acoperire pentru a se asigura că piețele nou-înființate denominate în
euro sunt în măsură să încurajeze și să permită producătorilor și fabricanților să își acopere riscurile, protejând în
același timp integritatea piețelor de mărfuri, cu excepția mărfurilor agricole, în special a celor care au la bază alimente
destinate consumului uman
 UNIVERSITATEA HYPERION
Facultatea de Științe Economice – Afaceri Internaționale, An II, ID
Economie Mondială

relațiile comerciale și financiare și pentru a afla cum să le abordeze. Inițiativele de încurajare a

capacității Europei de a vorbi cu o singură voce pe scena internațională vor contribui la extinderea
extinderii zonei euro la nivel mondial.
Comisia organizează dialoguri și ateliere de lucru macroeconomice specifice cu țările
vecine, acordând o atenție specială țărilor din Parteneriatul estic și din vecinătatea sudică, având
în vedere proximitatea lor geografică și importanța UE pentru multe dintre acestea ca partener
comercial, investitor și sursă de remitențe și de asistență macrofinanciară. De asemenea, acordă o
atenție deosebită contactelor cu sectorul privat, deoarece barierele și oportunitățile de utilizare a
monedei euro pot fi diferite în acest caz. Rețeaua de delegații ale UE și cooperarea cu Serviciul
European de Acțiune Externă (SEAE) vor fi importante în acest scop.
Euro în era digitală
Stimularea finanțării digitale, abordând în același timp riscurile aferente, va sprijini
redresarea economică a UE și transformarea economică mai amplă. Dezvoltarea în continuare a
sectorului european al finanțelor digitale va consolida autonomia strategică deschisă a UE în
domeniul serviciilor financiare și capacitatea de a proteja stabilitatea și valorile financiare ale UE.
Un număr tot mai mare de bănci centrale din lume analizează posibilitatea de a introduce
monede digitale ale băncilor centrale (CBDC). În timp ce băncile au deja acces la banii băncii
centrale în formă digitală prin intermediul rezervelor lor, noile tehnologii deschid posibilitatea unei
CBDC cu amănuntul, care ar fi direct accesibilă gospodăriilor și întreprinderilor. Comisia și BCE
își continuă eforturile în vederea asigurării unui sector financiar digital european puternic și
dinamic și a unui sector al plăților bine integrat pentru a răspunde noilor nevoi de plată în UE.
Ținând seama de digitalizare, de schimbările rapide din peisajul plăților și de apariția
criptoactivelor, BCE analizează posibilitatea de a emite un euro digital, ca o completare a soluțiilor
de numerar și de plată furnizate de sectorul privat.
În luna octombrie 2020, BCE a publicat raportul Grupului operativ la nivel înalt al
Eurosistemului privind un euro digital25 și a lansat o consultare publică. Aceasta din urmă s-a
încheiat la data de 12 ianuarie 2021 și a înregistrat un interes ridicat. Printre beneficiile sale
potențiale, un euro digital ar putea sprijini digitalizarea economiei UE și autonomia strategică a
acesteia. Combinat cu soluții private de monedă digitală, un euro digital ar putea, de asemenea, să

25
European Central Bank ‘Report on a digital euro‘, (October 2020)
 UNIVERSITATEA HYPERION
Facultatea de Științe Economice – Afaceri Internaționale, An II, ID
Economie Mondială

atenueze parțial provocările generate de declinul observat al relațiilor de corespondență bancară în

cadrul tranzacțiilor transfrontaliere, ca urmare a raționalizării costurilor de către bănci, a
așteptărilor de reglementare26 și a schimbărilor în modul în care este furnizat acest serviciu. Pentru
a profita de avantajele unui euro digital public, este esențial, de asemenea, să se abordeze orice
provocări potențiale pentru politicile UE, cum ar fi cele legate de intermedierea și stabilitatea
financiară, de eliminarea soluțiilor de plată din sectorul privat, de incluziunea financiară, de
combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, de confidențialitatea datelor și de
conducerea politicii monetare. La 3 noiembrie 2020, Eurogrupul a organizat o primă discuție
strategică cu privire la un euro digital și la potențialele consecințe economice, sociale și politice
pe care le-ar putea implica o astfel de inovație.
Serviciile Comisiei și ale BCE analizează în comun, la nivel tehnic, o gamă largă de
chestiuni de politică, juridice și tehnice care decurg dintr-o eventuală introducere a unui euro
digital, ținând seama de mandatele lor respective prevăzute în tratatele UE.
În paralel, în contextul strategiei sale privind finanțarea digitală, Comisia a propus un nou
regulament privind piețele de criptoactive (MiCA)27. Acesta urmărește să se asigure că cripto-
activele cu funcție de plată, în special "stablecoins", nu ridică probleme în ceea ce privește
stabilitatea financiară, politica monetară, transmiterea politicii monetare și suveranitatea monetară.
Aceasta este în conformitate cu Comunicatul din octombrie 2020 28 al miniștrilor de finanțe și al
guvernatorilor băncilor centrale din G20. Dezvoltarea legăturilor directe de plată între UE și țările
terțe, astfel cum se prevede în strategia Comisiei privind plățile cu amănuntul, va atenua, de
asemenea, declinul observat în ceea ce privește serviciile bancare corespondente. După cum a
convenit G20, nicio "monedă stabilă globală" nu ar trebui să înceapă să funcționeze până când nu
sunt îndeplinite toate cerințele juridice, de reglementare și de supraveghere relevante, atât prin
intermediul unei proiectări adecvate, cât și prin respectarea standardelor aplicabile.

26
În special în domeniul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului (AML/CFT).
27
Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele criptoactivelor și de modificare
a Directivei (UE) 2019/1937 (COM(2020)593)
28
http://www.g20.utoronto.ca/2020/2020-g20-finance-1014.html
 UNIVERSITATEA HYPERION
Facultatea de Științe Economice – Afaceri Internaționale, An II, ID
Economie Mondială

(2) Creșterea rezilienței infrastructurilor pieței financiare din UE și a furnizorilor de

servicii critice aferente
UE este deschisă piețelor financiare globale, dar este pregătită să își protejeze interesele.
În acest context, deciziile de echivalență în domeniul serviciilor financiare sunt reciproc
avantajoase atât pentru UE, cât și pentru țările terțe și servesc obiectivului UE de a promova
integrarea internațională a piețelor financiare, menținând în același timp stabilitatea financiară.
Comisia a adoptat peste 280 de decizii de echivalență pentru peste 30 de țări.
Acest lucru este deosebit de important pentru infrastructurile pieței financiare, care sunt
noduri strategice în sistemul financiar. Acestea servesc drept porți de acces la piețele financiare
străine, iar deschiderea lor este în beneficiul întreprinderilor și investitorilor din UE, și trebuie să
fie gestionate și supravegheate în conformitate cu standarde înalte, pe baza lucrărilor organismelor
internaționale de standardizare. În plus, este esențial ca furnizarea de funcții critice să fie menținută
în timpul crizelor. Este de interes major pentru UE să își dezvolte infrastructurile piețelor
financiare și să le sporească rezistența, astfel încât să evite dependența de furnizarea unor astfel de
servicii esențiale de către jurisdicții din țări terțe.
Consolidarea rezilienței operaționale a infrastructurilor de piață include protejarea
sectorului împotriva amenințărilor și vulnerabilităților tot mai răspândite, țintite și cu impact din
ce în ce mai mare în materie de securitate cibernetică. Comisia a publicat in 2020 propuneri
specifice care urmăresc o digitalizare durabilă a activităților economice și societale ale UE prin
intermediul unui nivel ridicat de reziliență operațională digitală și de securitate a rețelelor și a
sistemelor informatice de care depinde UE.
O serie de infrastructuri ale pieței financiare cu sediul în UE furnizează servicii de
depozitare și de mesagerie la nivel mondial. Datorită operațiunilor lor internaționale, acestea sunt
supuse legilor și politicilor străine. Acest lucru le face, de asemenea, vulnerabile la acțiuni
perturbatoare din partea unor țări terțe, inclusiv prin aplicarea extrateritorială ilegală de sancțiuni
unilaterale. Este important ca UE să mențină raza de acțiune globală a acestor infrastructuri,
protejând în același timp autonomia strategică deschisă a UE.
UE ar trebui să elaboreze măsuri pentru a proteja operatorii UE în cazul în care o țară terță
obligă infrastructurile pieței financiare cu sediul în UE să respecte sancțiunile adoptate unilateral
sau prin alte mijloace care interferează cu operațiunile legitime ale UE. Un prim pas ar fi, în cadrul
 UNIVERSITATEA HYPERION
Facultatea de Științe Economice – Afaceri Internaționale, An II, ID
Economie Mondială

unui răspuns mai amplu al UE la aplicarea extrateritorială ilegală a sancțiunilor unilaterale de către
o țară terță care afectează activitățile legitime ale UE, să se evalueze vulnerabilitățile într-un mod
structurat prin testarea și dezvoltarea modelelor de afaceri ale infrastructurilor pieței financiare.
Un al doilea pas ar fi dezvoltarea de instrumente pentru a contracara efectele asupra operatorilor
din UE ale aplicării extrateritoriale ilegale de măsuri unilaterale de către o țară terță. De exemplu,
în cazul în care astfel de măsuri ale unei țări terțe conduc la excluderea nejustificată din
infrastructurile pieței financiare sau la aplicarea unei amenzi unui operator cu sediul în UE, UE ar
putea contracara această interferență nejustificată prin acțiunile propuse în prezentul document.

(3) Consolidarea punerii în aplicare și a respectării sancțiunilor UE

Sancțiunile UE trebuie să fie direcționate pentru a atinge obiectivele politice ale UE,
evitând în același timp orice consecințe neintenționate. Comisia, în calitate de instituție însărcinată
cu monitorizarea și coordonarea punerii în aplicare a sancțiunilor UE în temeiul TFUE, contribuie,
ncepând din 2021, la evaluarea eficacității sancțiunilor UE. Aceasta constă în examinarea
impactului economic al sancțiunilor asupra entităților care fac obiectul acestora, asupra modelelor
comerciale între UE și țara în cauză, asupra întreprinderilor din UE și asupra furnizării de ajutor
umanitar. Pe baza acestei evaluări, Comisia se coordonează cu Înaltul Reprezentant pentru a
propune îmbunătățirea eficacității reglementărilor UE privind sancțiunile.
În rolul său de gardian al tratatelor, Comisia monitorizează și colectează informații cu privire la
posibilele încălcări ale legislației UE de către statele membre. Pentru a aborda natura confidențială
a informațiilor privind încălcările sancțiunilor UE și potențialele implicații pentru cei care
raportează activități ilicite, Comisia are create instrumente speciale pentru a facilita raportarea
anonimă.
 UNIVERSITATEA HYPERION
Facultatea de Științe Economice – Afaceri Internaționale, An II, ID
Economie Mondială

CONCLUZII

Comisia întreprinde o serie de acțiuni coerente pentru a consolida autonomia strategică deschisă a
UE, pentru a spori capacitatea acesteia de a promova și de a apăra multilateralismul bazat pe norme
și de a dezvolta relații bilaterale reciproc avantajoase, protejându-se în același timp de practicile
neloiale și abuzive.

Comisia va continua toate acțiunile menționate mai sus pentru a spori reziliența economiei și a
infrastructurilor pieței financiare a UE. Comisia va lua legătura cu partenerii din țările terțe pentru
a promova utilizarea monedei euro, pentru a promova statutul euro ca monedă de referință
internațională în sectoarele comerțului, energiei și produselor de bază, pentru a consolida punerea
în aplicare și asigurarea respectării sancțiunilor UE și pentru a proteja operatorii UE împotriva
aplicării extrateritoriale ilegale a măsurilor din țările terțe.

Aceste domenii de acțiune sunt interdependente și complementare, iar succesul consolidării

poziției UE în aceste domenii va depinde de numeroase părți interesate din sectorul public și privat,
în primul rând de Parlamentul European, de Consiliul UE și de BCE. Comisia face apel la toți
acești actori să se alăture acestei strategii, în beneficiul eficienței Uniunii pe scena mondială, al
economiei și al sectorului financiar în general.
 UNIVERSITATEA HYPERION
Facultatea de Științe Economice – Afaceri Internaționale, An II, ID
Economie Mondială

BIBLIOGRAFIE
1) Fraser Cameron, The european Union as a Model for Regional Integration, Working paper pentru programul
Council of Foreign Relations Iinternational Institutions and Global Governance, septembrie 2010, pag. 3
2) Iordan Gheorghe Bărbulescu, Procesul decisional în Uniunea Europeană, Editura Polirom, București, 2008,
p. 104
3) Fraser Cameron, Op. Cit., pp.5-6.
4) SWD(2020) 276, "Analysis of the euro are economy", capitolul 5, documentul de lucru al serviciilor Comisiei
care însoțește COM(2020) 746 (Recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a
zonei euro).
5) https://ec.europa.eu/info/strategy/eu-budget/eu-borrower/investor-relations_en.
6) COM(2020) 590: "O uniune a piețelor de capital pentru oameni și întreprinderi - un nou plan de acțiune",
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și
Comitetul Regiunilor.
7) COM(2020) 592: "O strategie privind plățile cu amănuntul pentru UE", Comunicare a Comisiei către
Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor.
8) COM(2020) 591: "O strategie de finanțare digitală pentru UE", Comunicare a Comisiei către Parlamentul
European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor.
9) https://ec.europa.eu/clima/policies/eu-climate-action_en
10) https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/communication_-
_towards_a_stronger_international_role_of_the_euro.pdf
11) C(2018) 8111, Recomandarea Comisiei privind rolul internațional al monedei euro în domeniul energiei,
însoțită de SWD(2018) 483, documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat "Promovarea rolului
internațional al monedei euro în domeniul energiei".
12) SWD(2019) 600 "Consolidarea rolului internațional al monedei euro. Results of the Consultations",
document al serviciilor Comisiei .
13) https://www.ecb.europa.eu/pub/ire/html/ecb.ire201906~f0da2b823e.en.html
14) Boz, E., Gopinath, G. and Plagborg-Møller, M. (2017) "Global Trade and the Dollar," IMF Working Papers,
vol 17(p.239).
15) https://ec.europa.eu/eurostat/documents/3217494/10934584/KS-EX-20-001-EN-N.pdf/8ac3b640-0c7e-
65e2-9f79-d03f00169e17
16) https://ec.europa.eu/eurostat/documents/3217494/10934584/KS-EX-20-001-EN-N.pdf/8ac3b640-0c7e-
65e2-9f79-d03f00169e17
17) https://trade.ec.europa.eu/access-to-markets/en/content/about-access2markets
18) Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele
instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE.
19) COM(2020) 280, Propunerea Comisiei de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare
a Directivei 2014/65/UE în ceea ce privește cerințele de informare, guvernanța produselor și limitele de
poziție pentru a contribui la redresarea în urma pandemiei COVID-19. Modificările propuse, recalibrează cu
atenție regimul limitelor de poziție și domeniul de aplicare al scutirii de acoperire pentru a se asigura că
piețele nou-înființate denominate în euro sunt în măsură să încurajeze și să permită producătorilor și
fabricanților să își acopere riscurile, protejând în același timp integritatea piețelor de mărfuri, cu excepția
mărfurilor agricole, în special a celor care au la bază alimente destinate consumului uman
20) European Central Bank ‘Report on a digital euro‘, (October 2020)
21) În special în domeniul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului (AML/CFT).
22) Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele criptoactivelor și de
modificare a Directivei (UE) 2019/1937 (COM(2020)593)
23) http://www.g20.utoronto.ca/2020/2020-g20-finance-1014.html