UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE, FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE ALE COMUNICĂRII

SPECIALIZAREA RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI STUDII EUROPENE
DISCIPLINA DREPT COMUNITAR, ANUL III, GRUPA I

ROLUL BRICS ÎN DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ÎN ERA

GLOBALIZĂRII

Prof. COORDONATOR: STUDENT:

Silviu Rogobete Bucovan Oana-Andreea

TIMIȘOARA

2018
Cuprins
Introducere...........................................................................................................................................3
Globalizarea..........................................................................................................................................3
Sistemul economic BRICS...................................................................................................................4
Rusia în cadrul economic global..........................................................................................................5
Rolul Chinei în economia globală........................................................................................................6
Concluzie...............................................................................................................................................7
Bibliografie:..........................................................................................................................................8
Cărți..................................................................................................................................................8
Articole..............................................................................................................................................8

2
 Introducere
O dată cu evoluția statelor, care a marcat veacul trecut, și crearea unui context
favorabil al cooperării internaționale, marcat de fenomenul globalizării și de începutul
dezideratului de guvernanță globală, a apărut și necesitatea reformelor instituționale și de
implementare a unor instituții și organizații internaționale care să vegheze asupra bunului
mers al politicilor statelor, mai ales al politicilor economice. Dar, așa cum guvernanța globală
nu se manifestă precum guvernanța internă, nici „Instituţiile internaţionale nu manifestă acel
gen de responsabilitate directă care se aşteaptă de la instituţiile publice din democraţiile
moderne. E necesar să evaluăm activitatea instituţiilor economice internaţionale şi să
analizăm câteva dintre programele acestora şi în ce măsură ele au reuşit sau, dimpotrivă, nu
au reuşit să asigure creşterea economică şi reducerea sărăciei”.1

Globalizarea economică
Globalizarea este un fenomen ce presupune o „suprimare a granițelor” naționale,
politice, economice, informaționale, sociale și culturale. Acest fenomen se intensifică după cel
de-Al Doilea Război Mondial și se accelerează după încheierea Războiului Rece, iar o dată cu
această accelerare perpetuă, se ridică noi probleme de ordin organizațional, economic, social,
politic, de protecție a mediului, militar, normativ, comunicațional și cultural. Procesul
globalizării nu este unul nou apărut, însă în ultimele decenii a evoluat simțitor, din toate
punctele de vedere, devenind astfel subiectul principal al teoreticienilor relațiilor
internaționale ale secolului al XXI lea.Inițial un proces dorit de autorități, instituții și
organizații din toate domenile enunțate mai sus, „acum câțiva ani acest concept a fost pus sub
semnul întrebării din punct de vedere sistematic.Acest lucru demonstrează faptul că, deși ne
aflăm în era globalizării, unde ideile și capitalul circulă în nano-secunde, este nevoie de mult
timp pentru a gândi. Rezultatul acestei gândiri colective a dus la creșterea scepticismului cu
privire la globalizare.”2

Globalizarea se află în strânsă legătură cu cooperarea instituțională, cunoscută și sub

numele de guvernanță globală, iar această legătură duce implicit la un joc al puterii dintre

1
J.E. Stiglitz, Globalizarea, Editura Economică, Bucureşti, 2005, p. 96.
2
Peter URMETZER,recenzie la Michael VESETH, Globaloney:Unraveling the myths of globalization, ed. Rowman
& Littlefield Publishers, 2006 în Canadian Journal of Sociology vol. 32, nr. 1, 2007, t.n., pp 138

3
actorii statali, non-statali și supra-statali. Așadar, „criza internațională actuală accentuează
rolul cooperării între actorii globali(statali și non-statali). Putem acum să înțelegem cât de
importantă este cooperarea instituționalizată(guvernanța globală).” 3Domeniul cel mai rapid
afectat de globalizare a fost cel economic.Acest proces s-a simțit în special în cadrul
companiilor comericale multinaționale (precum lanțurile de fast-food și băuturi carbogazoase,
hypermarketurile, magazinele vestimentare), dar și prin tranzacțiile financiare, tot mai simplu
de realizat într-o lume informatizată

„Echilibrul puterii reprezintă observația de bun simț, observația comună dar și teoria
socială prin care interpretarea și practica politicii internaționale moderne(...) se realizează
după realitatea crudă a dinamicii raporturilor de forțe, de putere din sistemul
internațional.”4 Așadar, întelegerea și contextualizarea acestui echilibru al multipolarității
contribuie la evoluția globalizării și transformarea ei într-o realitate acceptată chiar și de
sceptici. Aceată muliporalitate nu este definită doar de Est-Vest, ci și de emergența unor noi
puteri economice cunoscute ca noua polarizare Nord-Sud, din care fac parte și statele membre
ale BRICS.

Sistemul economic BRICS

„Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud – BRICS – un grup de state, care în termeni
economici și geografici constituie o formațiune incipientă care a avansat în centrul scenei în
lumea contemporană într-un timp relativ scurt. Importanța lor economică se datoarează mai
ales dimensiunilor statelor.”5 Conform unei statistici a United Nations Conference on Trade
and Development (UNCTAD) realizată în 2010, statele BRICS cuprindeau la acea vreme
împreună aproximativ 43% din populația mondială și doar 18% din economia mondială.

„Emergența BRICS ca formațiune economică și politică trebuie analizată într-un context mai
larg.” 6
Încă de la ultimele decenii ale veacului trecut economia globală se afla într-o eră a
continuei schimbări, atingând un nou prag în anii 2000, o dată cu apariția crizei financiare în

3
Vasile PUȘCAȘ, Managing global interdependencies, EIKON, Cluj – Napoca, 2010, p. 50
4
George Cristian MAIOR, Incertitudine.Gândire strategică și relații internaționale în secolul al XXI le, RAO
International Publishing Company, București, 2009, p. 27
5
Deepak NAYYAR, „BRICS, developing countries and global governance”, în Third World Quarterly, ed.
Routledge, Oxford, 2016, t.n., p.575

6
Deepak NAYYAR, „BRICS, developing countries and global governance”, în Third World Quarterly, ed.
Routledge, Oxford, 2016,t.n., p. 582

4
Statele Unite ale Americii în 2008 și răspândirea acesteia în statele asupra cărora SUA
exercită influență. Marea Recesiune a fost una din cele mai mari crize ale capitalismului.

„Și nu este o coincidență faptul că BRICS a apărut în anul 2009. Statele membre erau definite
mărime și poziționare geografică. Mărimea economică – fie ea doar potențială sau reală –
împreună cu populația și extinderea teritorială explică incluziunea Braziliei, Chinei și Indiei” 7,
state care la vremea respectivă nu reprezentau o amenințare pentru pilonii principali ai
economiei globale.

Diferențele majore dintre statele BRICS sunt evidente iar asemănările relativ puține. Dar
tocmai asta face din organizație un element inedit pe scena mondială și în cadrul noii
polarizări a puterii globale. Emergența sa într-o lume post bipolară și apoi post unipolară are
un rol important în reajustarea balanței guvernanței mondiale.

Rusia în cadrul economic global

Globalizarea economică este strâns corelată cu noua guvernanță globală, deci rolul geopolitic
al unui stat are o mare influență asupra evoluției economice a acestuia într-o eră a schimbării
constante. Tocmai din acest considerent în cadrul formării BRICS „a fost aleasă Rusia și nu
Mexic, care ar fi putut fi și acesta o alegere plauzibilă.”8

Rusia are un rol foarte important nu doar pe scena internațională ca entitate individuală, ci și
ca membru al BRICS. Rusia reprezintă în sine un element puternic și necesar în cadrul acestei
alianțe pentru menținearea unui echilibriu sănătos între puterle emergente, fiind un adevărat
titan istoric al scenei internaționale.

Comparând Rusia cu piețele economice emergente cu o mărime asemănătoare, aceasta este a

doua ca performanță în ultimele decenii, după China.

7
Deepak NAYYAR, „BRICS, developing countries and global governance”, în Third World Quarterly, ed.
Routledge, Oxford, 2016, t.n., p. 582
8
Deepak NAYYAR, „BRICS, developing countries and global governance”, în Third World Quarterly, ed.
Routledge, Oxford, 2016, p. 582

5
 Rolul Chinei în economia globală

„Un lucru este cert, China reprezintă un factor foarte important care stă la baza emergenței
BRICS.”9 China jucând un rol important în economia acestor state partenere, mai ales în
domeniul import-export, unde este un adevărat liant și propulsor al emergenței economice,
ceea ce poate fi considerat un lucru negativ de către statele care depind de China, deoarece
sunt într-o mare măsură dependente de această relație de schimb.

Concluzie

În concluzie, tot ce putem spune pentru moment în legătură cu această dilemă este
faptul că amenințarea asupra securității europene nu va dispărea fără a fi dată o luptă înainte.
Este posibil ca pericolul să fie mai mocnit și tăcut uneori. Considerăm că amenințările de
acest gen sunt de o natură ciclică și vor reapărea sistematic, făcându-și loc în lume într-un
mod mai destructiv ca niciodată. Astfel, este de datoria Uniunii Europene de a-și apăra
granițele, cetățenii și suveranitatea, chiar cu prețul îngrădirii drepturilor cetățenilor săi.

In conclusion, all I can say, for now, in regards to terrorism is that it just won't go
away without a fight. It might hibernate from time to time, and sink back into a silent state. I
think the cyclical nature of the universe in which it exists demands it adheres to some of its
rules.But it's always waiting there, just around the corner. Ready to make its way back into
the world, being more destructive than ever. Yes, it may seem like it's faded away sometimes,
but the chances for it to cease to exist are almost non-existent. And there's nothing we can do
about it, except trying to fight it through education and diplomacy.

9
Deepak NAYYAR, „BRICS, developing countries and global governance”, în Third World Quarterly, ed.
Routledge, Oxford, 2016, p. 582

6
Bibliografie:

Cărți

1. MAIOR, George Cristian, Incertitudine.Gândire strategică și relații internaționale în

secolul al XXI lea, RAO International Publishing Company, București,2009
2. PUȘCAȘ, Vasile, Managing global interdependencies, EIKON, Cluj-Napoca, 2010
3. STIGLITZ, Joseph E., Globalizarea, Editura Economică, București, 2005
4.

Articole
1. NAYYAR, Deepak, „BRICS, developing countries and global governance”, în Third
World Quarterly, ed. Routledge, Oxford, vol.37, nr.4, 2016, pp. 575-591

7
2. URMETZER, Peter, recenzie la Michael VESETH, Globaloney:Unraveling the myths
of globalization, ed. Rowman & Littlefield Publishers, 2006 în Canadian Journal of
Sociology, ed. Universitatea Alberta, Edmonton, vol. 32, nr. 1, 2007, pp 137-139
3.