Universitatea Maritima Constanta

Facultatea de Electromecanica navala

IFR anul 3

Introducere
La momentul actual, petrolul si gazele naturale constituie sursele energetice principale ale
lumii.
Inca de la inceputul secolului al XX-lea, consumul de petrol si productia de titei au
inregistrat o crestere continua, iar evolutia transportului maritim de petrol in comertul mondial a
urmat tendintele acestor cresteri. In ultimele patru decenii, transportul maritim al hidrocarburilor
este un factor de risc ridicat din punct de vedere al producerii incidentelor de poluare marina, in
pofida faptului ca tehnologia de constructie a petrolierelor a marcat un progres.
Cauzele poluarii mediului marin cu hidrocarburi
In Oceanul Planetar ajung cantitati foarte mari de hidrocarburi. Conform unui studiu al
Academiei de Stiinte a Statelor Unite, cantitatea medie ce polueaza anual marile si oceanele
lumii este aproximativ 6 milioane tone din care 3,3 milioane t provin din surse terestre, cum ar fi
rafinariile din zona costiera, emisiile industriale si urbane, aport fluvial, transport atmosferic; alte
2,1 milioane t provin din transportul maritime, 600000 t sunt emisii naturale de pe fundul
oceanic, iar 8000 t din activitatile de foraj si exploatare marina.
Tabelul 1 Sursele poluarii cu petrol a Oceanului Planetar
Sursele poluarii marilor si oceanelor cu petrol
Emisii industriale
Transport maritim, excluzand tancurile petroliere
Emisii naturale
Accidente ale tancurilor petroliere
Operarea tancurilor petroliere
Productia Offshore
Rafinarii/ terminale petroliere
Sursa: United Nations Environment Programme

Pondere
60,89%
14,4%
10,2%
6,6%
4,7%
2,1%
1,2%

Cauzele poluarii mediului marin cu hidrocarburi sunt analizate in raport cu cele doua
forme de poluare ce pot aparea in mediul marin si anume poluarea operationala si poluarea
accidental.
Page 1 of 8

Universitatea Maritima Constanta

Facultatea de Electromecanica navala
IFR anul 3

Poluarea operationala este generata de deversarile ce se produc neintentionat, in

urmatoarele situatii:
Pe timpul operatiilor de incarcare- descarcare a tancurilor petroliere;
Pe timpul operatiilor de buncherare, adica realizarea plinurilor de combustibil greu si
usor pentru motoarele navei;
Pe timpul voiajului navei, prin evacuarea balastului si a apei de santina fara o epurare
suficienta;
Pe timpul stationarii in porturi, cand pot aparea scurgeri la curatarea petrolierelor in

Cu

vederea trecerii la transportul altor tipuri de petroluri.

Poluarea accidental apare la accidentele de navigatie, cele mai semnificative fiind:
Coliziuni;
Esuari;
Naufragii datorate ruprii corpului navei sau gaurilor de apa;
Incendii;
Explozii.
toate ca, din punct de vedere al numarului de incidente, poluarea operationala are

ponderea cea mai mare si este rezultatul unui management deficitar in activitatea de prevenire a
poluarii marine, atat la bordul navelor sau in cadrul companiilor de navigatie, cat si nivelul
terminalelor petroliere, al operatorilor portuari sau al firmelor de buncheraj, totusi, acest tip de
poluare nu a produs consecinte ecologice evidente.
Cel mai mari catastrofe s-au produs urmare a accidentelor de navigatie in care au fost
implicate marile petroliere.
In urma unei analize a factorilor de risc ce au stat la originea accidentelor de navigatie, au
fost evidentiate 5 ccategorii de factori:
Riscurile generate de fenomene hidrometeorologice extreme- furtuni cu vanturi
puternice, uragane, tsunami;
Riscuri determinate de acte de razboi, terrorism, piraterie;
Riscuri determinate de proprietatile fizico- chimice periculoase ale anumitor
marfuri transportate, inclusive petrolul si produsele petroliere;
Riscuri provocate de viciile ascunse ale navei;
Riscurile cauzate de eroarea umana.

Page 2 of 8

Universitatea Maritima Constanta

Facultatea de Electromecanica navala
IFR anul 3

Page 3 of 8

Universitatea Maritima Constanta

Facultatea de Electromecanica navala
IFR anul 3

Page 4 of 8

Universitatea Maritima Constanta

Facultatea de Electromecanica navala
IFR anul 3

Consecintele poluarii mediului marin cu hidrocarburi

Poluarea cu hidrocarburi are cel mai mare impact asupra ecosistemelor marine. In urma
experimentelor realizate si a observatiilor efectuate in cadrul unor deversari accidentale de
hidrocarburi au relevant faptul ca toxicitatea diferitelor produse petroliere are efecte diferite
asupra organismelor marine. Toxicitatea periculoasa este determinata de concentratia compusilor
volatili din hidrocarburi, respectiv parafinele usoare si aromatice- benzen, tolueni, xilenii,
naftalina, s.a.m.d. Acestia sunt mai solubili in apa decat in hidrocarburi, creand efectul toxic al
surelor poluante. Conform parerilor expertilor in domeniu, poluarea cu hidrocarburi a marilor si
oceanelor a atins in ultimii 40 de ani un asemenea nivel incat ecosistemelor marine le-ar trebui
ani buni pentru o refacere totala atat din punct de vedere a biotopurilor, cat si din punct de vedere
al reabilitarii speciilor de flora si fauna. S-a demonstrat faptul ca tesuturile multor organisme
marine pot retine o perioada indelungata unele fractiuni din titeiul deversat. In corpul pestilor si
al unor organisme marine, aceste fractiuni sunt transformate in diferite substante prin procese
metabolice.
Hidrocarburile ajunse in mediul marin nu raman nealterate, ele sufera diverse
transformari ceea ce face ca, in timp, concentratia de hidrocarburi rezultata dintr-o deversare sa
scada treptat, astfel explicandu-se faptul ca, la nivel global, concentratia nu creste foarte mult.
In urma mareei negre produse in urma esuarii tancului petrolier Amoco- Cadiz, poluarea
provocata de deversarea a 223 000 tone de titei a afectat cca 300 km de litoral, a dus la
distrugerea a 260 000 tone de biomasa marina. Din estimarile IFREMER, in urma acestui
accident ecologic au pierit intre 19 000 si 37000 pasari si sute de milioane de pesti. Zona costiera
a fost poluata cu 50- 60 000 tone de petrol, iar in regiunea afectata de mareea neagra au fost
distruse 30% din fauna si 5% din flora.
Alt exemplu reprezentativ este Exon Valdez, cand in Baia Prince William din Golful
Alaska au fost deversate 40 000 tone de petrol. Aceasta mare neagra a fost devastatoare intrucat
zona este una sensibila, populate cu delfini, foci, vidre de mare, somoni, vulturi si loc de refugiu
pentru numeroase pasari migratoare. Petrolul a poluat cca 1770 km de coasta, iar ecosistemul a
fost grav afectat: au murit 35 000 pasari, 1000 vidre, 300 foci, 250 vulturi, 25 balene si milioane

Page 5 of 8

Universitatea Maritima Constanta

Facultatea de Electromecanica navala
IFR anul 3

de pesti. Impactul a fost devastator si din punct de vedere economic deoarece populatia locala,
care traieste din pescuit, a trebuit sa suporte o perioada foarte grea.
Alterarea interactiunilor oceanatmosfera este o alta consecinta a poluarii. Petrolul
influenteaza negativ transferurile de materie din cadrul circuitelor biogeochimice, dar si fluxurile
de energie caloric la invelul interfetei dintre cele doua medii. Francois Ramade nota ca numai in
Oceanele Indian si Atlantic suprafata contaminata anual cu petrol este estimata la peste 50 de
milioane de km2, reprezentand 30% din suprafata lor. Datorita concentratiei actuale de poluanti
de la suprafata, oceanul preia cantitati din ce in ce mai mici de CO 2 atmosferic, iar excesul de
CO2 de origine antropica participa la amplificarea efectului de sera. Concomitent, suprafetele
oceanice poluate cu hidrocarburi si alte categorii de poluanti( pesticide, detergent, PCB, etc)
reduc procesele de fotosinteza, de evaporare si de formare a oxigenului si a aerosolilor marini al
caror rol este determinant in circulatia atmosferica si in sustinerea unor fenomene
hidrometeorologice.

Tabel 4 Consecintele poluarii cu hidrocarburi pentru organismele marine

Specia

Sensibilitate

Efecte imediate

Efecte
lung

pe

termen

Alge

Slaba

Degradarea tesuturilor in zona

de contact

Refacere lenta in timp

Moluste

Puternica

Asfixie

Acumulare in organisme

Forme fixate
pe roci

puternica

asfixie

Acumulare in organismele
filtratoare in functie de
timpul de contact

Pesti

Slaba pentru adulti, puternica

pentru larve si juvenili

La contact direct asfixie prin

contaminarea branhiilor

Parasirea zonei poluate,

influenta deosebit de
grava
petru
pestii
bentonici
prin
contaminarea
sedimentelor

Mamifere

Variabila puternica pentru cele

acvatice

Contaminarea
externa
,
ingestie, hipotermie, intoxicare

Decimarea populatiilor,
disparitia surselor de
hrana, pestele

Page 6 of 8

Universitatea Maritima Constanta

Facultatea de Electromecanica navala
IFR anul 3

Pasari

Variabila
plonjori

puternica

pentru

Contaminarea
intoxicare
prin
distrugerea oualor

penajului
ingestie;

Decimarea populatiei
Parasirea zonei

Bibliografie
Dragomir I, Prevenirea poluarii mediului marin, CERONAV, Constanta, 2005
Milan I Probleme ecologice ridicate de navigatie si transporturi navale, Referat de
doctorat, Constanta, 2006
Ramade F, Elements decologie. Ecologie fondamentale, Edit. Mc. Graw- Hillon , 1993
Review of Maritime Transport, 2007, United Nations Conference on Trade and development,
Geneva 2008
http://imo.org. international maritime organization;
http://itopf.com International Tanker Owners Pollution Federation Ltd;

Page 7 of 8