Sunteți pe pagina 1din 10

Impactul navelor asupra mediului

Evoluia transportului maritim al petrolului n comerul mondial a urmat, n linii mari,


tendinele consumului i produciei de iei, cunoscnd aproape an de an creteri ale volumului
de transport, de la 1 109 milioane t n 1970, la 1 990 milioane t n 2006. O evoluie i mai
spectaculoas a avut-o comerul maritim al produselor petroliere, care a crescut de la 232
milioane t n 1970, la 683 milioane t n 2006. Transportul maritim al petrolului i al
produselor petroliere constituie, cel puin pentru ultimele patru decenii, un factor care poate
determina un grad ridicat de risc n ceea ce privete producerea incidentelor de poluare
marin, dei tehnologia de construcie a petrolierelor a marcat un progres deosebit.

1 .Tipuri de poluare portuara

Datorita marii diversitati a activitatii portuare intalnim poluari structurale, operationale


sau accidentale. Primele sunt ocazionate de existenta insasi a portului sau a anumitor activitati
portuare (de exemplu, modificarea regimului vegetal sau animal legata de crearea portului).
Poluarile operationale se datoreaza exploatarii portului sau a industriilor invecinate (zgomot,
fum, etc.). Poluarile accidentale apar in urma unui eveniment accidental, precum esuarea unei
nave, o explozie, un incendiu.

Poluarile portuare privesc in primul rand apa, solul sau atmosfera portului. Se
obisnuieste examinarea acestor poluari in functie de activitatile care le-au produs. Astfel :

1) Poluarea provenita de la nave. Navele care efectueaza manevre de intrare si acostaj in


port, constituie un pericol potential. Navele reprezinta si alte surse de poluare: in
special emisiile de gaze de esapament (motoare auxiliare, incalzitoare etc.), zgomotul
produs de catre motoare si emanatiile provenite de la cisternele incarcate. Avand in
vedere consecintele uneori grave si imprevizibile, este necesara prevenirea in
permanenta a accidentelor de acest tip. Chiar dac per total acestea contribuie doar cu
un sfert la totalul cantitii de hidrocarburi din apa mrii n decursul unui an,
consecinele unui accident de acest fel pot fi dezastruoase pentru zona imediat
apropriat, n special dac nava implicat este de marime mare i accidentul a avut loc
n aproprierea coastei. Hidrocarburile afecteaz mediul marin n mai multe feluri.
Acestea acoper i izoleaz suprafaa apei; se opune astfel schimbului de oxigen dintre
apa mrii i atmosfer; compuii si uori acoper i distrug planctonul, se interpune
astfel n dezvoltarea vieii animalelor marine, multe dintre elementele constituente
sunt toxice i pot intra n lanul substanelor hrnitoare; se interpune deasemenea n
utilizarea normal a plajelor mrii.O cantitate mult mai mare de hidrocarburi se scurg
n apele mrii ca rezultat al operaiunilor uzuale efectuate la bordul navelor petroliere,
de obicei asociate celor cum ar fi curitea reziduurilor din tancurile de marf, care au
loc atunci cnd nava se ntoarce din portul de descrcare pentru a prelua o alta
ncrctur de hidrocarburi. Alte cauze ale polurii sunt cele generate de docurile
uscate (30.000 tone), santine i combustibili de la bordul tuturor tipurilor de nave
(300.000 tone) i accidentelor navelor non-tancuri (20.000 tone)

2)Poluarea provenita din manipularea marfurilor. In afara operatiilor de manipulare,


vracul uscat, precum cerealele, carbunele sau minereurile pot degaja praf, ceea ce risca sa
prejudicieze uneori anumite activitati (inmagazinarea produselor si vehiculelor din apropiere)
precum si sanatatea riveranilor. In numeroase porturi, cu privire la manipularea vracului uscat,
au fost luate masuri cu caracter tehnic pentru a preveni emisiile de praf: dispozitive de
vaporizare, stropitori, etc. Incidentele care survin in cursul manipularii constituie o
amenintare mai grava pentru mediu. Dand la o parte poluarea astfel ocazionata, aceste tipuri
de incidente prezinta in egala masura alte riscuri: pericol imediat pentru sanatate, risc de
incendiu sau de explozie in apropierea scurgerii. La acesta se pot adauga degradarea mediului
natural datorat degresarilor.
3) a) Poluarea mediului marin cu hidrocarburi

Poluarea mediului marin cu hidrocarburi constituie un fenomen ngrijortor, care a luat o


amploare fr precedent ncepnd cu anii 1960. Sursele i cauzele polurii s-au multiplicat an
de an proporional cu apariia i proliferarea unor factori de risc. . Incidentele aprute n
activitile de foraj, extracie, transport, operaiuni de transfer, ncrcare descrcare,
rafinare, depozitare .a. au generat riscuri iminente, date fiind proprietile periculoase ale
petrolului i produselor petroliere. Din analiza datelor statistice privind sursele i cauzele
polurii cu petrol a mediului marin, publicate de diferite instituii internaionale, regionale sau
naionale, reiese c ponderea cea mai mare a cantitii de petrol ce polueaz oceanele i mrile
Terrei provine din surse de la uscat. Alturi de aceast categorie, dintre cele mai semnificative
surse de poluare cu petrol sunt citate: transporturile maritime, emisiile naturale, extraciile de
petrol din zcminte marine, rafinriile i terminalele petroliere. Cauzele polurii mediului
marin cu hidrocarburi sunt analizate, de regul, n raport cu cele dou forme de poluare pe
care le mbrac poluarea cu hidrocarburi a mediului marin: operaional i accidental.
Poluarea operaional este generat de deversrile ce se produc neintenionat, n urmtoarele
situaii: pe timpul operaiilor de ncrcare-descrcare a tancurilor petroliere; pe timpul
operaiilor de buncherare (realizare a plinurilor de combustibil greu i uor pentru motoarele
navei); pe timpul voiajului navei, prin evacuarea balastului i a apei de santin fr o epurare
suficient; pe timpul staionrii n porturi, cnd se nregistreaz scurgeri la curarea
petrolierelor n vederea trecerii la transportul altor tipuri de petroluri etc. Poluarea accidental
este cauzat de accidentele de navigaie, dintre care cele mai semnificative sunt: coliziunile,
eurile, naufragiile datorate ruperii corpului navei sau gurilor de ap, incendiile, exploziile
.a. Adevratele catastrofe ecologice au fost ns provocate de accidentele de navigaie n care
au fost implicate marile petoliere, n urma crora, nu de puine ori, cantitie deversate de
unele nave au depit 50 000 t, ajungnd chiar la 287 000 t, ca n cazul petrolierului Atlantic
Empress. n perioada 1974-2007, deversrile majore de hidrocarburi de peste 700 tone au
avut, n principal, cauze accidentale : coliziuni 573, euri -580, accidente datorate avarierii
corpului navei -709, incendii i explozii -133, alte cauze sau cauze necunoscute -2361. Din
analiza factorilor de risc ce au stat la originea accidentelor de navigaie putem evidenia
contribuia major a cinci categorii de factori: riscurile generate de fenomene
hidrometeorologice extreme (furtuni cu vnturi foarte puternice i mare dezln- uit, uragane,
tsunami etc.); riscurile determinate de acte de rzboi, terorism i piraterie; riscurile
generate de proprietile fizico-chimice periculoase ale anumitor mrfuri transportate, inclusiv
petrolul i produsele petroliere; riscurile provocate de viciile ascunse ale navei. riscurile
cauzate de greelile omului. Poluarea marin cu hidrocarburi poate avea drept cauz i actele
de rzboi care vizeaz instalaiile petroliere de la rm. n februarie 1991, n timpul
Rzboiului din Golf, trupele irakiene, n retragerea din Kuwait, au deschis robinetele
imenselor rezervoare de petrol din zona de conflict i au dat foc puurilor, declannd astfel
cea mai mare deversare de petrol din istorie.

Poluare cu hidrocarburi n apele Canalului Poarta Alb - Midia Nvodari

b) Consecinele polurii mediului marin cu hidrocarburi

Dintre toate formele de poluare, impactul cel mai sever asupra ecosistemelor marine l are
poluarea cu hidrocarburi. Petrolul, deversat n cantiti mari, se ntinde pe suprafee
considerabile i afecteaz grav calitatea apei i viaa marin. Consecinele cele mai
dezastruoase le-au avut mareele negre produse n regiunile costiere i, n special, n zone unde
pnza de petrol s-a concentrat pe suprafee reduse sau cu adncimi mici: Marea Mnecii,
Golful Biscaya, Golful Alaska, Golful Persic etc. Experimentele i observaiile efectuate n
cadrul unor deversri accidentale de hidrocarburi au relevat faptul c toxicitatea diferitelor
produse petroliere, cum ar fi ieiul sau chiar i produsele finite, are efecte foarte diferite
asupra organismelor marine. n corpul petilor i al unor organisme marine, aceste fraciuni
sunt transformate n diferite substane prin procese metabolice. O alt consecin a polurii
stratului superficial al mrilor i oceanelor cu hidrocarburi este alterarea interaciunilor ocean-
atmosfer. Petrolul influeneaz negativ, pe de o parte, transferurile de materie din cadrul
circuitelor biogeochimice, iar pe de alt parte, fluxurile de energie caloric la nivelul interfeei
dintre cele dou medii.

4) Substante radioactive

Substantele radioactive constituie in continuare o mare problema pentru mediul inconjurator,


deci este un mare factor de poluare. Aproape fiecare tara din acesta regiune a fost tinta
activitatilor prin care s-au produs deseuri radioactive si chiar s-a constatat o crestere din 1991.
Materialele radioactive patrund in zona prin transportarea de catre navele care tranziteaza
zona , in special in Marea Caraibelor , dar si in Canalul Panama si reprezinta un mare risc de
poluare afectand grav sanatatea oamenilor. Desi unele dintre tari au adoptat programe
impotriva riscului de poluare cu astfel de substante , multe dintre ele sunt inca vulnerabile .

5) Metale grele

Sursele de poluare cu metale grele a mediului marin provin din activitatile industriale si mai
ales industria petrolului, industria chimica , producerea si folosirea ingrasamintelor .In 1995 ,
doar 395 dintre marile centre industriale neutralizau apele provenite din industrie. Hg, Pb
precum si alte metale periculoase au fost transportate pe distante mari prin aerul atmosferic.
Metalele grele sunt foarte persistente, existenta lor simtindu-se ani de zile in soluri si in aer.
Alte metale care polueaza sunt: As, Cd, Cu, Se, Zn .

6) Nutrientii

Deversarea de nutrienti in apele de coasta este o mare problema si afecteaza mediul


inconjurator precum si circulatia apei in natura. Ca urmare a deversarilor apelor netratate
corespunzator atat in mediul marin cat si in soluri , ajung cantitati mari de nutrienti si alte
substante care afecteaza ecosistemul. Au fost descoperite cantitati mari de nitrogen in apele de
coasta si in solurile din Regiunea SIDS .
2. Riscurile deteriorarii mediului

Riscul deteriorarii mediului determinat de activitatile portuare se compune din doi factori:
frecventa si amploarea sa. Analiza riscurilor va consista deci in a analiza si a masura (daca
este posibil) aceste doua elemente. Aceasta analiza se impune pentru evaluarea corecta a
efectelor si deci a costurilor datorate deteriorarii mediului. Tinand seama de experienta
anterioara a portului sau a altor porturi, care au activitati comparabile, putem stabili un grad
de frecventa aproximativ, pentru un tip sau altul de accident. In ceea ce priveste amplasarea
consecintelor, ele pot fi in anumite cazuri evaluate in termeni monetari. In alte cazuri putem
cuantifica aproximativ, clasandu-le, urmarind o scara compusa din mai multe nivele sau
paliere calculate pe baza experientei anterioare. Nivelul de risc este combinatia celor doi
factori precedenti. Cu cat frecventa va fi mai ridicata, cu atat amploarea poluarii va fi mai
ridicata si nivelul de risc mai mare.

3.Masuri de protectie a mediului

Protectia impotriva atingerilor aduse mediului, include diverse tipuri de actiuni care merg de
la simple masuri juridice pana la programe de investitii importante. Astfel se pot distinge
costurile directe si costurile indirecte. Costurile directe corespund in principal in investitiile
din resurse umane si in capital: recrutarea si formarea personalului, punerea in practica a
infrastructuri, achizitii, exploatarea si intretinerea materialelor, elaborarea de legi si
reglementari, etc.

Din punct de vedere al protectiei mediului acvatic, portul trebuie echipat cu ambarcatiuni si
dispozitive speciale. Instalatiile de receptie a deseurilor de la nave trebuie sa fie in
conformitate cu dispozitiile Conventiei MARPOL. In fiecare tara sau port, administratia
trebuie deci sa defineasca un grad acceptabil de poluare si in particular, determinarea de
norme acceptabile pentru poluantii atmosferici, ai solului si ai apei. O formare adecvata a
personalului, prezinta un mare avantaj in cresterea motivatiei printr-o mai buna cunoastere a
activitatilor executate curent, ce are ca efect ameliorarea in acelasi timp a calitatii de executie
cat si sensul responsabilitatilor, mai ales in manipularea marfurilor periculoase. O educatie se
impune de asemenea, tot atat de bine, si pentru mana de lucru angajata in incinta portuara cat
si pentru marele public, care trebuie sa fie total constient de activitatile care se deruleaza in
pentru mana de lucru angajata in incinta portuara cat si pentru marele public, care trebuie sa
fie total constient de activitatile care se deruleaza in port.

Metodele de control si recuperare a poluantului sunt in general primele utilizate.


Echipamentele specifice includ o serie de bariere flotante menite (Fig.64 ) sa impiedice
dispersia rapida a poluantului, utilaje sau nave special proiectate pentru colectarea poluantului
(engl.: skimmers) cat si anumite materiale naturale sau sintetice absorbante. De asemenea se
utilizeaza containere speciale pentru depozitarea tranzitorie a poluantului (Fig. 65).

Figura 64 . Amplasarea barierelor flotante pentru reducerea dispersie petrolului


la suprafata. Sursa: EPA.
Figura 65 . Depozitarea tranzitorie a poluantului recuperat. Sursa: EPA.

Concluzie

Consecintele aduse de poluarea apelor se resimt la sute de mii de km distanta fata de apele
curgatoare in care s-au deversat agentii poluanti ,astfel incat,in final,substantele poluante
ajung in mari si oceane,unde produc efecte cu adevarat devastatoare. Principalul vinovat ,dar
si principala victima ,este,din punctul meu de vedere,numai si numai omul.Zilnic,prin
resturile deversate in apa distrugem sute de mii de pasari,pesti si alte vietuitoare acvatice ,ceea
ce va duce in curand la o stare critica pentru noi si planeta noastra.