Universitatea Maritimă din Constanța Proiect TNSM

Impactul navelor
asupra mediului

Barban Oleksandr
TM-33
2019-2020
 Continut

 Prefață  Nutrientii
 Poluarea portuara  Riscurile deteriorarii mediului
 Poluarea provenita de la nave.  Masuri de protectie a mediului
 Poluarea provenita din manipularea marfurilor 
 Concluzie
 Poluarea mediului marin cu hidrocarburi
 Bibliografie
 Consecinţele poluării mediului marin cu
hidrocarburi
 Substante radioactive
 Metale grele
 Prefață

Evoluţia transportului maritim al petrolului în comerţul mondial a

urmat, în linii mari, tendinţele consumului şi producţiei de ţiţei,
cunoscând aproape an de an creşteri ale volumului de transport, de la 1
109 milioane t în 1970, la 1 990 milioane t în 2006. O evoluţie şi mai
spectaculoasă a avut-o comerţul maritim al produselor petroliere, care
a crescut de la 232 milioane t în 1970, la 683 milioane t în 2006.
Transportul maritim al petrolului şi al produselor petroliere constituie,
cel puţin pentru ultimele patru decenii, un factor care poate determina
un grad ridicat de risc în ceea ce priveşte producerea incidentelor de
poluare marină, deşi tehnologia de construcţie a petrolierelor a marcat
un progres deosebit.
 Tipuri de poluare portuara

Datorita marii diversitati a activitatii

portuare intalnim poluari structurale,
operationale sau accidentale. Primele
sunt ocazionate de existenta insasi a
portului sau a anumitor activitati
portuare (de exemplu, modificarea
regimului vegetal sau animal legata de
crearea portului). Poluarile
operationale se datoreaza exploatarii
portului sau a industriilor invecinate
(zgomot, fum, etc.). Poluarile
accidentale apar in urma unui
eveniment accidental, precum esuarea
unei nave, o explozie, un incendiu.
 Poluarea provenita de la nave

Navele care efectueaza manevre de intrare si acostaj in port,

constituie un pericol potential.  Navele reprezinta si alte surse
de poluare: in special emisiile de gaze de esapament (motoare
auxiliare, incalzitoare etc.), zgomotul produs de catre motoare
si emanatiile provenite de la cisternele incarcate. Avand in
vedere consecintele uneori grave si imprevizibile, este necesara
prevenirea in permanenta a accidentelor de acest tip. Chiar
dacă in total acestea contribuie doar cu un sfert la totalul
cantităţii de hidrocarburi din apa mării în decursul unui an,
consecinţele unui accident de acest fel pot fi dezastruoase
pentru zona imediat apropriată, în special dacă nava implicată
este de marime mare şi accidentul a avut loc în aproprierea
coastei.
 Poluarea provenita din
manipularea marfurilor
In afara operatiilor de manipulare, vracul uscat, precum
cerealele, carbunele sau minereurile pot degaja praf, ceea ce
risca sa prejudicieze uneori anumite activitati (inmagazinarea
produselor si vehiculelor din apropiere) precum si sanatatea
riveranilor. In numeroase porturi, cu privire la manipularea
vracului uscat, au fost luate masuri cu caracter tehnic pentru a
preveni emisiile de praf: dispozitive de vaporizare, stropitori,
etc. Incidentele care survin in cursul manipularii constituie o
amenintare mai grava pentru mediu. Dand la o parte poluarea
astfel ocazionata, aceste tipuri de incidente prezinta in egala
masura alte riscuri: pericol imediat pentru sanatate, risc de
incendiu sau de explozie in apropierea scurgerii. La acesta se
pot adauga degradarea mediului natural datorat degresarilor.
 Poluarea mediului marin
cu hidrocarburi

Cauzele poluării mediului marin cu hidrocarburi sunt analizate, de

regulă, în raport cu cele două forme de poluare pe care le îmbracă
poluarea cu hidrocarburi a mediului marin: operaţională şi
accidentală. Poluarea operaţională este generată de deversările ce
se produc neintenţionat, în următoarele situaţii: pe timpul
operaţiilor de încărcare-descărcare a tancurilor petroliere; pe
timpul operaţiilor de buncherare (realizare a plinurilor de
combustibil greu şi uşor pentru motoarele navei); pe timpul
voiajului navei, prin evacuarea balastului şi a apei de santină fără
o epurare suficientă; pe timpul staţionării în porturi, când se
înregistrează scurgeri la curăţarea petrolierelor în vederea trecerii
la transportul altor tipuri de petroluri etc.
Hidrocarburile afectează mediul marin în mai multe feluri. Acestea
acoperă şi izolează suprafaţa apei; se opune astfel schimbului de oxigen
dintre apa mării şi atmosferă; compuşii săi uşori acoperă şi distrug
planctonul, se interpune astfel în dezvoltarea vieţii animalelor marine,
multe dintre elementele constituente sunt toxice şi pot intra în lanţul
substanţelor hrănitoare; se interpune deasemenea în utilizarea normală a
plajelor mării.O cantitate mult mai mare de hidrocarburi se scurg în apele
mării ca rezultat al operaţiunilor uzuale efectuate la bordul navelor
petroliere, de obicei asociate celor cum ar fi de hidrocarburi. curăţitea
reziduurilor din tancurile de marfă, care au loc atunci când nava se
întoarce din portul de descărcare pentru a prelua o alta încărcătură
 Poluarea accidentală

Poluarea accidentală este

cauzată de accidentele de
navigaţie, dintre care cele
mai semnificative sunt:
coliziunile, eşuările,
naufragiile datorate ruperii
corpului navei sau găurilor de
apă, incendiile, exploziile ş.a.
Adevăratele catastrofe
ecologice au fost însă
provocate de accidentele de
navigaţie în care au fost
implicate marile petoliere
 Substante radioactive
Substantele radioactive constituie in continuare o mare problema pentru mediul
inconjurator, deci este un mare factor de poluare. Materialele radioactive patrund
in zona prin transportarea de catre navele care tranziteaza zona , in special in
Marea Caraibelor , dar si in Canalul Panama si reprezinta un mare risc de poluare
afectand grav sanatatea oamenilor. Desi unele dintre tari au adoptat programe
impotriva riscului de poluare cu astfel de substante , multe dintre ele sunt inca
vulnerabile .
Metale grele
Sursele de poluare cu metale grele a
mediului marin provin din activitatile
industriale si mai ales industria
petrolului, industria chimica ,
producerea si folosirea
ingrasamintelor .In 1995 , doar 395
dintre marile centre industriale
neutralizau apele provenite din
industrie. Hg, Pb precum si alte
metale periculoase au fost
transportate pe distante mari prin
aerul atmosferic. Metalele grele sunt
foarte persistente, existenta lor
simtindu-se ani de zile in soluri si in
aer. Alte metale care polueaza sunt:
As, Cd, Cu, Se, Zn .
 Nutrientii

Deversarea de nutrienti in apele de coasta este o mare problema si afecteaza mediul

inconjurator precum si circulatia apei in natura. Ca urmare a deversarilor apelor
netratate corespunzator atat in mediul marin cat si in soluri , ajung cantitati mari de
nutrienti si alte substante care afecteaza ecosistemul. Au fost descoperite cantitati
mari de nitrogen in apele de coasta si in solurile din Regiunea SIDS .
 Riscurile deteriorarii mediului

Riscul deteriorarii mediului determinat de activitatile portuare se

compune din doi factori: frecventa si amploarea sa. Tinand seama de
experienta anterioara a portului sau a altor porturi, care au activitati
comparabile, putem stabili un grad de frecventa aproximativ, pentru
un tip sau altul de accident. In ceea ce priveste amplasarea
consecintelor, ele pot fi in anumite cazuri evaluate in termeni
monetari. In alte cazuri putem cuantifica aproximativ, clasandu-le,
urmarind o scara compusa din mai multe nivele sau paliere calculate
pe baza experientei anterioare.  Nivelul de risc este combinatia celor
doi factori precedenti. Cu cat frecventa va fi mai ridicata, cu atat
amploarea poluarii va fi mai ridicata si nivelul de risc mai mare.
 Masuri de protectie a mediului

Din punct de vedere al protectiei mediului acvatic, portul trebuie echipat cu

ambarcatiuni si dispozitive speciale. Instalatiile de receptie a deseurilor de la
nave trebuie sa fie in conformitate cu dispozitiile Conventiei MARPOL. In fiecare
tara sau port, administratia trebuie deci sa defineasca un „grad acceptabil” de
poluare si in particular, determinarea de norme „acceptabile” pentru poluantii
atmosferici, ai solului si ai apei. O formare adecvata a personalului, prezinta un
mare avantaj in cresterea motivatiei printr-o mai buna cunoastere a activitatilor
executate curent, ce are ca efect ameliorarea in acelasi timp a calitatii de
executie cat si sensul responsabilitatilor, mai ales in manipularea marfurilor
periculoase. O educatie se impune de asemenea, tot atat de bine, si pentru
mana de lucru angajata in incinta portuara cat si pentru marele public, care
trebuie sa fie total constient de activitatile care se deruleaza in port.
Metodele de control si recuperare a poluantului sunt in general
primele utilizate. Echipamentele specifice includ o serie de bariere
flotante menite sa impiedice dispersia rapida a poluantului, utilaje
sau nave special proiectate pentru colectarea poluantului cat si
anumite materiale naturale sau sintetice absorbante..

De asemenea
se utilizeaza
containere
speciale
pentru
depozitarea
tranzitorie a
poluantului
 Concluzie

Consecintele aduse de poluarea apelor se resimt la sute de

mii de km distanta fata de apele curgatoare in care s-au
deversat agentii poluanti ,astfel incat,in final,substantele
poluante ajung in mari si oceane,unde produc efecte cu
adevarat devastatoare. Principalul vinovat ,dar si principala
victima ,este,din punctul meu de vedere,numai si numai
omul.Zilnic,prin resturile deversate in apa distrugem sute de
mii de pasari,pesti si alte vietuitoare acvatice ,ceea ce va
duce in curand la o stare critica pentru noi si planeta
noastra.
 Bibliografie

https://www.geoecomar.ro/website/publicatii/supliment2008/18.pdf
http://www.rmri.ro/EU_2850/Downloads/Depol/cap-1-PrincipiiGenerale.pdf
https://
www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/75/poluarea-atmosferica-si-pol
uarea-fonica
https://www.rasfoiesc.com/inginerie/navigatie/Impactul-activitatilor-
portuar98.php