Poluarea oceanelor

Aproximativ 360 milioane de km din suprafata Pamantului sunt oceane. Din pacate
apele oceanelor sunt adesea loc de deversare a rezidurilor, cu efecte adverse asupra
vietii marine.
Oceanele sunte legate de uscat prin intermediul raurilor care sunt transmitatorii
poluantilor. Substantele chimice se infiltreaza prin pamant in apa raurilor si sunt purtate
astfel pina in oceane. Substantele chimice, cum ar fi cele petroliere, fertilizatorii (mai
ales nitratii si fosfatii), insecticidele si erbicidele, care nu se descompun in contactul cu
solul, patrund in cele din urma in oceane. Oceanele devin astfel depozite immense
pentru aceste colectii amestecate de fertilizatori si otravuri.
Titeiul si alte substante petrochimice sunt principalii poluanti ai oceanelor, alaturi de care
apele uzate, gunoaiele casnice si poluarea aerului se adauga in mod semnificativ.
Masele plastice si petrolul spalat de pe tarm sunt o dovada a poluarii marilor si a
caracterului nonbiodegradabil al multor deseuri.
Un studiu efectuat in Marea Norudului a indicat ca aproximativ 65% din poluanti provin
din apele raurilor. Din acestea 20% proveneau din raurile britanice. Alte 25 procente
proveneau din poluarea aerului (inclusive 7000 tone de plumb provenite din gazelle de
esapament), 7 procente din deversari directe (in majoritate ape uzate) si restul din
revarsari sau deversari de pe vapoare.
Zece state americane isi incinereaza deseurile pe mare. In 1980, s-a procedat astfel cu
160.000 de tone de deseuri dar de atunci cifrele au mai scazut. Nu exista nici o dovada
ca incinerarea deseurilor pe mare ar provoca poluare.
Incidente si remedii - In incidentele majore de poluare este intotdeauna implicat titeiul.
Practica obisnuita de spalare a tancurilor petroliere reprezinta echivalentul a 8 pina la 20
milioane de barili de petrol pe an care s-ar deversa in oceane in mod deliberat. Aceasta
practica, raspandita in lumea intreaga, ramasa adesea neobservata, este astazi
detectata prin intermediul satelitilor si cei vinovati pot fi trimisi in judecata.
Unul dintre primele incidente majore a fost cel de la Torrey Canyon, care a avut loc pe
tarmul regiunii Cornwall, Anglia in 1967. Au fost distruse toate formele de viata de pe
tarm si lumea marina, printer care crabi, melci, pesti mici si pasari marine, a suferit
pierderi incalculabile. Lipsa de experienta privind operatiile de curatare au dat nastere la
alte catastrofe asupra faunei si florei, prin utilizarea unor detergenti nediluati. Destul de
curand s-a produs recolonizarea cu alge marine care a fost imediat urmata de aparitia
algelor brune si a molustelor. Restaurarea unei flore si faune stabile si echilibrate a
durat insa 6 ani. In 1978 catastrofele ecologice au continuat cu Amoco Cadiz, pe tarmul
Breton al Frantei si in 1989 cu Exxon Valdez care a avut loc pe coasta nord-vestica a
Americii de Nord, raspandind in jur 26000 de barili de titei, de-a lungul tarmului, pe o
distanta de 1600 km. Costurile pt curatire au fost de doua milioane de dolari si au
implicat 11.000 de personae care au fost concentrate pe doar 20% din tarm.
Un alt incident de acest gen, mai recent a implicat petrolierul Braer care a lovit stancile
sudice ale Shetlandului, in ianuarie 1993. Petrolierul era incarcat cu 84000 de tone de
titei si o buna parte din acesta s-a revarsat creand atat poluare marina cat si aeriana pe
o suprafata vasta. Coloniile de pasari marine compuse din gaste de mare, pasari
nordice, cufundari arctici si martini cu trei degete, au fost serios amenintate la fel ca
vidrele si focile. Au fost puse serios in pericol crescatoriile comerciale de somon din
regiune.
Cea mai mare deversare de titei de pana acum a reprezentat-o sabotajul deliberat al
puturilor petroliere din Kuweit prin care s-au eliberat 2,5-5 milioane de barili de petrol in
golful Persic. Efectele pe termen scurt au fost 25000 de pasari moarte si piscicultura
periclitata. Pe termen lung, efectele asupra habitatelor de pe coasta se pot raspandi
pina in Oceanul Indian.
Oceanele lumii continua sa fie martorele unor incidente minore sau majore si pe ele se
navigheaza cargouri potential periculoase, cum ar fi Karen B care in 1987 transporta
2000 de tone de deseuri toxice si in 1992 cea mai mare incarcatura de plutoniu, din
Europa prin Akatsuky Maru, cu destinatia Japonia unde urma sa fie reciclata.
Apele uzate - Dupa titei, unul dintre cele mai periculoase deseuri sunt apele uzate. In
cantitati mici apele uzate imbogatesc apa si reprezinta un ingrasamant pentru plante si
pesti, dar in cantitati mari ele sunt un pericol pentru ecosisiteme. La doua dintre cele mai
mari canale de scurgere din lume, in Los Angeles sin S.U.A. si Marsilia din Franta, in
ultimele doua decenii a inceput epurarea apelor uzate. Imaginile din satelit prezinta
foarte clar cum poluatii sunt purati de curentii care pornesc dinspre acele canale.
Imaginile video subacvatice ofera privelistea mortii si a distrugerilor asupra
ecosistemelor marine provocate de apele uzate (ca un desert suacvatic acoperit cu
grohotis) dar politicile remediare a situatiei din ultimii ani au adus o imbunatatire
semnificativa. S-au facut eforturi pentru a transforma cat mai multi poluanti solizi in lichid
deoarece diluarea scade mult riscul accidentelor si lumina soarelui poate distruge
bacteriile. Acest fenomen s-a demonstrat in California unde deseurile a 17 milioane de
oameni sunt deversate in mare.
Efecte asupra ecosistemelor - Poluarea afecteaza toate oceanele globului, dar apele de
coasta sunt mai afectate decat cele din largul marilor deoarece exista in present mult
mai multe surse de poluare, de la instalatiile industriale de coasta pina la transpotrul
maritime intens. Mamiferul cel mai amenintat din Mediterana este foca cu burta alba
care a devenit foarte rara din cauza numarului mare de turisti. Animalele mai sunt
expuse la risul de a se impotmolii in navoadele de pesuit. Testoasele verzi traiesc in
toate oceanele glogului unde temperatura nu coboara niciodata sub 20 grade Celsius
dar locurile in care se reproduc sunt adesea in pericol, atat in Mediterana (in Grecia) cat
si in oceane. In insula Bali din Indonezia, testoasele verzi captive li se elibereaza ouale
iar puii sunt crescuti apoi in salbaticie cand ajung la tinerete si, deci, exista o sansa mai
mare ca ei sa supravietuiasca in apele poluate.
Inmultirea exagerata a algelor - O alta forma obisnuita, din ce in ce mai intalnita, a
poluarii oceanelor este inmultirea exagerata a algelor si a planctonului. In Marea
Nordului a aparut o asemenea situatie in jurul coastelor Norvegiei si ale Danemarcii
cauzata de Chlorochromulina polylepis, fermele de somon fiind serios afectate. In apele
temperate acest fenomen a aparut cu mult timp in urma, dar in apele subtropicale si
tropicale mareea rosie a aparut pentru prima data in 1971, in apele Hong Kongului si de
atunci numarul lor a crescut. Se creda ca motivul aparitiei acestora ar fi incidenta
crescuta a metalelor radioactive deversate din industrie care actioneaza ca un
biostimulator pentru dezvoltarea planctonului.
Stridiile, la fel ca si molustele bivalve, au un rol important in filtrarea apei. S-a calculat ca
stridiile din Golful Chesapeake, zona Marylandului, au filtrat intreaga apa in decurs de
opt zile. Astazi, datorita inmultirii exaggerate a algelor ai a poluantilor existenti procesul
dureaza 480 de zile. Toate animalele marine care se hranesc prin filtrare sunt foarte
sensibile la poluanti care se concentreaza in tesutul lor. Astfel sunt amenintati coralii,
care se compun din colonii gigant de animale unicelulare ce sunt foarte vulnerabile la
poluanti.
Daunatoare pt om -; Organismele daunatoare din apele uzate se reproduc in moluste si
transmit omului numeroase boli. Cea mai raspandita este bacteria Escherichia coli, care
este folosita ca un indicator al contaminarii. Pentru a nu provoca boala, ar trebui sa
existe mai putin de 230 E.coli la 100g de tesut. Alte microorganisme care ridica
probleme pentru om sunt bacteriile Salmonella si Staphyloccus, care pot sa apara in
crustacee, si in climatele calde, Vibrio parahaemolyticus. Ca alti poluanti ai oceanelor,
cum ar fi HCH (hexaclorciclohexan), utilizati ca pesticide sau conservani ai padurilor,
acestia sunt persistenti si contin clor. Ei sunt poluanti industriali, toxici pentru animale si
oameni.
Poluantii sunt vinovati pentru scaderea rezistentei la boli a mamiferelor marine care a
dus la declansarea unei epidemii in perioada 1987-1988, in Marea Nordului, cand cel
putin 11000 de foci commune si cenusii au murit. Poluantii metalici din oceane au fost
probabil vinovati si pentru incidenta mare a pestilor, cum ar fi cambulele, care astazi au
ulceratii mari pe piele si ficatul marit.
Atrunci cand oceanul este afectat de poluanti toxici, acestia s-ar putea sa nu dauneze
tuturor organismelor, mai ales celor inferioare, dintre care unele se pot chiar dezvolta
mai bine. Viermii Polychaeta traiesc in ape relativ poluate si sunt adesea folositi ca
indicatori ecologici ai starii relative a poluarii.
Legislatia -; S-au facut incercari legislative pt a pastra oceanele cat mai curate dar
acestea sunt greu de aplicat. In 11983, 27 de natiuni au semnat Conventia de la
Cartegena care prevedea protejarea si dezvoltarea mediului marin din jurul Caraibelor.
S-au facut si alte incercari prin care se incerca controlul asupra deseurilor deversate in
oceane, printre care Conventia Natiunilor Unite referitoare la platformele continentale
(1958), Legea privind Conventia Marilor a Natiunilor Unite (1982) si Conventia privind
Prevenirea Poluarii Marine prin Deversarea Deseurilor sau a altor Materiale (1972).
Rezervatiile naturale marine sunt un fenomen fenomen inconjurator dar ele nu
reprezinta un mod de a proteja habitatele si vietuitoarele din apele de coasta. Acestea
au fost create pe coastele din Noua Zeelanda, America de Nord si Europa inca din anii
1960. Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii (IUCN) a desemnat atolul de
corali Taka Bone Rate din Indonezia ca fiind o comunitate pe cale de disparitie. Are o
suprafata de 2.220 km patrati si contine recife si bariere de recife. Dar cea mai mare
parte a vietii salbatice din adancuri trebuie inca sa faca fata singura in lupta cu poluarea
creata de om.