Sunteți pe pagina 1din 4

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA

Instituția Publică CENTRUL DE EXCELENȚĂ


ÎN ENERGETICĂ ȘI ELECTRONICĂ

CATEDRA ” Electrotehnică”

REFERAT
TEMA: 1.1Energia şi mediul ambiant

Executat:elevul (a) formațiunii academice En-0218


Numele Prenumele Grițcan Vladimir
Calificativul(admis/respins)_________________

Chișinau 2022
IMPACTUL SECTORULUI ENERGETIC ASUPRA MEDIULUI

Energia este unul dintre cei mai importanti factori ce prejudiciaza mediul prin diverse
fenomene: cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera, poluarea mediului cu hidrocarburi,
stocarea pe termen lung a deseurilor miniere si nucleare, despaduri in ritm alert etc.

Productia si consumul de energie exercita presiuni considerabile asupra mediului, care


includ contributii la schimbarile climatice, deteriorarea ecosistemelor naturale si producerea
de efecte negative asupra sanatatii umane.

Activitatea energetica este responsabila de existenta poluantilor in proportie de peste


50% din emisiile de metan si monoxid de carbon, aproximativ 90% din emisiile de dioxid de
sulf, aproximativ 88% din emisiile de oxizi de azot, aproximativ 72% din cantitatea de pulberi
in suspensie evacuate in atmosfera si aproximativ 99% din emisiile de dioxid de carbon.

In Romania, sectorul energetic a contribuit ca factor major de degradare a mediului prin


dezvoltarea centralelor electrice pe carbuni inferiori. Poluarea in acest sector poate fii cauzata
de procesul de productie a energiei primare, de transport, conversie si consum. Sectorul
energetic contribuie la emisia in atmosfera a unor cantitati insemnate de dioxid de sulf (SO 2),
monoxid de carbon (CO), dioxid de carbon (CO 2), oxizi de azot (NOx), particule fine, precum si
la deversarea de ape reziduale.

Pentru reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului Romania a transpus in


legislatia romaneasca in anul 2003 Directiva 2001/80/CE pentru limitarea emisiilor in aer ale
anumitor poluanti proveniti din instalatii mari de ardere. Acest act normativ vizeaza limitarea
emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi din instalatiile mari de ardere, si anume
instalatiile care au putere termica mai mare de 50 MW termici.

Sectorul energetic cuprinde urmatoarele activitati: extractia si prepararea carbunelui;


extractia petrolului si gazelor naturale; extractia si prepararea minereurilor radioactive;
industria de prelucrare a titeiului; productia, transportul si distributia de energie electrica si
termica, gaze si apa calda.

Unitatile de productie sunt: termocentralele, hidrocentralele si centrala nuclearo-


electrica de la Cernavoda.

Termocentralele reprezinta sursa cea mai importanta, care polueaza aerul prin procesele
de combustie si care genereaza emisii de gaze cu efect de sera (oxizi de azot, oxizi de sulf,
CO2) afectand calitatea atmosferei. Apa calda rezultata in urma racirii aburului in
condensatoare, modifica parametrii calitativi ai apelor de suprafata, cu consecinte asupra
faunei si florei acvatice; depozitele de zgura si cenusa afecteaza calitatea aerului din zona
(prin spulberari de cenu# 444g67e 1;a) si a apelor subterane. Accidentele produse la
termocentrale, scaparile de produse petroliere, afecteaza calitatea apelor de suprafata si a
solului.

Impactul asupra mediului cauzat de sursele de energie care a atras in mod special
atentia in ultimii ani, este cel asupra atmosferei: ploile acide si incalzirea globala, efecte ce
provin din folosirea pe scara larga a combustibililor fosili. Este avut in vedere si impactul
asupra apei, solului si peisajului, efect care se manifesta mai mult la nivel local.

Hidrocentralele, in aparenta unitati nepoluatoare, afecteaza si ele factorii de mediu.


Hidrocentralele modifica peisajul, ecosistemele, varietatea si numarul de specii, calitatea apei
(prin concentrarea in saruri). Prin constructia unei hidrocentrale se eliberareaza suprafete
mari de teren, se fac defrisari masive, se deplaseaza populatia spre alte zone. Datorita
excesului de umiditate atmosferica in zona se pot produce perturbatii climatice.

Comparativ cu sectorul producerii de energie prin arderea combustibililor fosili,


producerea de energie in hidrocentrale are un impact redus asupra mediului, aducand in plus
o serie de beneficii, care constau in principal din:
asigurarea de debite suplimentare pentru alimentarea cu apa a localitatilor si obiectivelor
industriale si economice;

servicii de gospodarirea apelor prin apararea impotriva inundatiilor a localitatilor, obiectivelor


economice si cailor de comunicatii;

contribuie la depoluarea apelor prin decantarea si sedimentarea suspensiilor transportate de


rauri, posibilitatea de retinere a anumitor deseuri, produse petroliere etc.

Centrala nuclearo-electrica de la Cernavoda polueaza mediul prin debitul mare de apa


necesar in sistemul de racire si prin continutul in radionuclizi al gazelor, lichidelor si
materialelor solide evacuate.

Reducerea impactului sistemelor energetice asupra mediului si implementarea normelor


prevazute in acest domeniu impuse de reglementarile Uniunii Europene urmeaza sa se
realizeze prin: lucrari de reabilitare si modernizare, ecologizarea haldelor de zgura si cenusa,
monitorizarea continua a calitatii mediului in zona marilor obiective energetice, reabilitarea
solurilor poluate si reintroducerea acestora in circuitul agricol, reducerea emisiilor de poluanti
la rafinarii si minimizarea pierderilor, refacerea ecologica a unor zone petrolifere prin
reducerea riscului in operare.

IMPACTUL CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICA ASUPRA MEDIULUI

Energia electrica continua sa reprezinte un procent tot mai mare din consumul final de
energie, atat ca rezultat al cresterii numarului de aparate electrice in domeniul casnic si al
serviciilor, cat si ca rezultat al utilizarii mai frecvente a proceselor de productie industriale
bazate pe energie electrica.

Distributia si consumul de energie electrica creeaza impact asupra mediului prin:

scurgeri accidentale de ulei electroizolant de la echipamentele electroenergetice


(transformatoare de putere, intrerupatoare de inalta si joasa tensiune, bobine de stingere,
reductori de tensiune si curent) aflate in exploatare sau mentenanta;

declansarea de incendii ca urmare a functionarii defectuoase a echipamentelor


electroenergetice cu ulei electroizolant si a liniei electrice aeriene;

scurgeri accidentale de electrolit datorate manipularii defectuoase a bateriilor de acumulatori


stationari din statiile de transformare.

Instalatiile electrice de inalta tensiune constituite in principal din liniile electrice aeriene
si statiile de transformare au posibil impact asupra mediului datorat atat complexitatii lor cat
si a suprafetelor ocupate. In cazul amplasarii instalatiilor energetice in zone silvice, se
efectueaza defrisari in faza de constructie, care se mentin si pe perioada exploatarii,
refacandu-se ulterior numai vegetatia de mica inaltime.

Din analiza categoriilor de impact negativ al campului electromagnetic creat de


elementele retelei electrice de foarte inalta tensiune, studiile de specialitate au aratat ca in
Romania nu se depasesc limitele normate sau recomandate de standardele internationale.
Singurele categorii care ar putea afecta populatia, campul magnetic si ionizarea creata de
descarcarea de tip coroana si descarcarile partiale, nu sunt clarificate pe plan international,
cercetarile stiintifice desfasurandu-se in continuare.

Sectorul energetic, pe intregul lant - producere - transport - distributie - consum,


produce aproximativ 90% din emisiile poluante din Romania. Principalii poluanti rezultati din
arderea combustibililor fosili cu impact asupra aerului sunt: pulberi (cenusa, particule de
carbune, zgura,
pamant, funingine etc.); oxizi de sulf (SO si SO oxizi de azot (NO si NO 2); oxizi de carbon; gudroane;
hidrocarburi; acizi organici etc.
Obiectivele principale de mediu care se regasesc in politica de energie se refera la
minimizarea impactului de mediu si dezvoltarea unui sistem energetic durabil. Minimizarea
impactului de mediu are trei directii principale de actiune: inlocuirea energiilor poluante cu
altele mai putin poluante, introducerea tehnologiilor de reducere a emisiilor de gaze si
cresterea eficientei energetice.

IMPACTUL EXTRACTIEI DE TITEI SI GAZE NATURALE ASUPRA MEDIULUI

Zacamintele de hidrocarburi ale Romaniei sunt limitate, pe fondul unui declin al


productiei interne si in conditiile in care nu au mai fost identificate noi zacaminte cu potential
important. Rezervele actuale de titei sunt estimate la 73,7 milioane tone. Productia actuala de
titei a scazut de la 14,7 milioane tone in anul 1976 (anul cu productia de varf) la 4,77
milioane tone in 2006.

Zacamintele de gaze naturale sunt, de asemenea limitate, iar dupa 1990 productia
interna este in declin. Rezervele actuale de gaze naturale sunt estimate la 184,9 miliarde m 3.
Productia anuala de gaze naturale a fost de 12,42 miliarde m 3 in anul 2006, ceea ce a
reprezentat 69% din consumul national anual de gaze naturale. Rezervele certe cunoscute de
petrol pot sustine un nivel actual de consum doar pana in 2040, iar cele de gaze naturale
pana in 2070.

Industria de extractie si de prelucrare a titeiului afecteaza mediul prin hidrocarburile


gazoase si lichide pierdute in timpul extractiei, transportului si depozitarii titeiului si
produselor petroliere. Actiunile cu impact major asupra mediului sunt induse de catre
principalele instalatii din fluxul de exploatare, respectiv sondele de titei si parcurile
separatoare. Factorul de mediu cel mai afectat este solul, fiind supus contaminarii in special
cu apa de zacamant. In sectorul extractiv se va urmari monitorizarea, prevenirea si reducerea
impactului asupra mediului, precum si reabilitarea zonelor miniere dezafectate. Poluarea
atmosferica poate fi determinata de cazanele de abur de la parcurile de separatoare sau de la
rezervoarele de stocare a titeiului.

Circa 80% din grupurile termoenergetice din Romania au fost instalate in perioada
19701980, in prezent depasindu-si practic durata de viata normata. Majoritatea capacitatilor
termoenergetice nu sunt echipate cu instalatii performante pentru reducerea poluarii, drept
urmrre emisiile de NOX si SO2 se situeaza peste valorile maxime acceptate in UE. In ultimii 10
ani au fost modernizate/retehnologizate unele centrale termoelectrice reprezentand
aproximativ 10% din puterea instalata.

In perioada 1990 - 2007, in industria gazelor naturale s-au efectuat lucrari de investitii
in domeniul protectiei mediului, determinand reducerea efectelor negative:

colectarea, transportul si injectia apelor reziduale separate de gaze; modernizarea

echipamentelor instalatiilor de foraj;

inlocuirea unor reactivi si aditivi cu toxicitate ridicata, utilizati pentru prepararea fluidelor de
foraj, cu substante cu toxicitate redusa; utilizarea forajelor dirijate in cazul locatiilor de sonda
din zone protejate.

La nivelul anului 2007 se constata diminuarea situatiilor de poluare accidentala fata de


perioada anterioara, de asemenea s-au micsorat suprafetele de teren afectate de poluare,
acest lucru datorandu-se si realizarii investitiilor prevazute in programele pentru conformare.

S-ar putea să vă placă și