UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA , SIBIU S.A.I.A.P.

IMPACTUL ENERGIEI ASUPRA MEDIULUI

STUDENT, CHIRILA FLORIN-AUREL IMAPA- AN III

COORDONATOR, PROF.DR.ING. TITA OVIDIU

CUPRINS :

I. II. III. IV. V. VI.

Impactul sectorului energetic asupra mediului Consumul brut de energie Productia de energie electrica Impactul consumului de energie asupra mediului Energii neconventionale Concluzii

I. IMPACTUL SECTORULUI ENERGETIC ASUPRA MEDIULUI

Productia si consumul de energie exercita presiuni considerabile asupra mediului prin cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera, deteriorarea ecosistemelor naturale si producerea de efecte negative asupra sanatatii umane. Sectorul energetic cuprinde urmatoarele activitati: extractia si distributia carbunelui; extractia petrolului si gazelor naturale; extractia si prepararea minereurilor radioactive; industria de prelucrare a titeiului; productia; transportul si distributia de energie electrica si termica; gaze si apa calda; Unitatile de productie sunt: termocentralele; hidrocentralele; centrala nuclearo-electrica de la Cernavoda; Hidrocentralele , in aparenta unitati nepoluatoare, afecteaza si ele factori de mediu modificand peisajul, ecosistemele, varietatea si numarul de specii, calitatea apei ( prin concentrarea in saruri). Centralele nuclearo-electrice ar putea polua mediul datorita deseurilor radioactive incorect depozitate si emisiilor de ape de racire cu temperaturi ridicate, care pot determina afectarea ecosistemelor acvatice ale cursurilor de apa receptoare. In Romania, sectorul energetic a contribuit ca factor major de degradare a mediului prin dezvoltarea centralelor electrice pe carbuni inferiori. Poluarea in acest sector poate fi cauzata de procesul de productie a energiei primare, de transport, conversie si consum. Sectorul energetic contribuie la emisia in atmosfera a unor cantitati insemnate de dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de carbon, oxizi de azot, particule fine, precum si la deversarea de ape reziduale.

Reducerea impactului sistemelor energetice asupra mediului si implementarea normelor prevazute in acest domeniu impuse de reglementarile UE, urmeaza sa se realizeze prin: lucrari de reabilitare si modernizare; ecologizarea haldelor de zgura si cenusa; monitorizarea continua a calitati mediului in zona marilor obiective energetice; reabilitarea solurilor poluate si reintroducerea acestora in circuitul agricol; reducerea emisiilor de poluanti la rafinarii si minimizarea pierderilor; refacerea ecologica a unor zone petrolifere prin reducerea riscului in operare;

II. CONSUMUL BRUT DE ENERGIE

Energia primara, se imparte in doua categorii importante: electrica si termica. Principalii consumatori de energie electrica sunt: economia- 63%-65% din consumul total populatia- 15,7%-16,5% din consumul total iluminatul public- 12% din consumul total

Tabelul II.a) Consumul intern brut de energie (mii tone echivalent petrol) in perioada 2000-2008

Evolutia consumului intern brut de energie, in perioada 2000-2008, este reprezentata in figura II.b), in care se evidentiaza o crestere a totalului consumului intern brut de energie in perioada 2000-2008. Figura II.b) Consumul intern brut de energie, in perioada 2000-2008

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei,2009

Datorita inchiderii unor intreprinderi mari consumatoare de energie si a extinderii dotarilor cu echipamente si tehnologii noi, dupa anul 1996 s-a inregistrat o scadere a consumului de energie in industrie si constructii, urmata de o crestere in anul 2004 la 11.285 mii tone echivalent petrol (tep), apoi de o scadere pana la 9.415 mii tep in anul 2008.

Tabel II. c) Consumul final energetic, in perioada 20002008.

Consumul intern brut de energie pe locuitor, inregistreaza o usoara crestere, de la 1,751 tep/loc in 2005, la 1,851 tep/loc in 2008. Aceasta evolutie este reprezentata in fig II.d).

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2009

Consumul de energie pe cap de locuitor este considerat astazi ca un indice al nivelului de trai. Astfel, din cauza nivelului de dezvoltare economica mai redus, in Romania, acest consum este de circa doua ori mai mic decat in tarile UE.

III.

PRODUCTIA DE ENERGIE ELECTRICA

Sistemul energetic din Romania este reprezentat de un numar mare de centrale de cogenerare a energiei pentru furnizarea caldurii si a apei calde catre consumatori. Energia produsa de centrale este de doua tipuri: termica si electrica. Totalul productiei de energie electrica este in continua crestere, in ultimii 10 ani, aceasta avand valoarea de 64.956 milioane KWh, pentru anul 2008. Productia de energie electrica in perioada 2000-2008 este prezentata in tabelul II.e) si figura II.f) Tabelul III.e):

Figura III.f):

IV. IMPACTUL CONSUMULUI DE ENERGIE ASUPRA MEDIULUI

Energia electrica continua sa reprezinte un procent tot mai mare din consumul final de energie, atat ca rezultat al cresterii numarului de aparate electrice in domeniul casnic si al serviciilor, cat si ca rezultat al utilizarii mai frecvente a proceselor de productie industriale bazate pe energie electrica. Distributia si consumul de energie electrica poate avea impact asupra mediului prin: scurgeri accidentale de ulei electrolizant de la echipamentele electroenergetice; declansarea de incendii, ca urmare a functionarii defectuoase a echipamentelor electroenergetice; scurgeri accidentale de electrolit datorate manipularii defectuoase a bateriilor de acumulatori stationari din statiile de transformare.

Sectorul energetic, pe intregul lant producere transport distributie consum, produce aproximativ 90% din emisiile poluante din Romania. Principalii poluanti rezultati din arderea combustibililor fosili cu impact asupra aerului, sunt: pulberi ( cenusa, particule de carbune, zgura, pamant, funingine); oxizi de sulf ; oxizi de azon; oxizi de carbon; gudroane; hidrocarburi; acizi organici;

V. ENERGII NECONVENTIONALE
Incepand cu secolul XX, stiinta a avansat foarte mult, fiind dezvoltate, in toate domeniile, aparate si diferite tehnologii menite sa ajute omul. In paralel si populatia globului a crescut intr-un ritm alert. In aceste imprejurari, nevoia de energie a crescut foarte mult, in comparatie cu secolul XIX. Asadar, oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca multe din resursele energetice actuale sunt in curs de epuizare intr-un viitor nu prea indepartat. Oamenii au inceput sa cerceteze si sa caute noi resurse de energie si modul in care acestea pot fi valorificate inca de pe acum. Astfel, in urma multor studii a inceput sa fie tot mai des utilizat termenul de energie regenerabila sau energie neconventionala. Energia regenerabila se refera la forme de energie produse prin transferul energetic al energiei rezultate din procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a vantului, a apelor curgatoare, a proceselor biologice si a

caldurii geotermale pot fi captate de catre oameni utilizand diferite procedee. Dintre sursele regenerabile de energie fac parte: energia derivata din biomasa: biodiesel, bioetanol, biogaz. energia geotermica energia apei: hidraulica si a mareelor energia solara energia eoliana Toate aceste forme de energie sunt valorificate pentru a servi la generarea curentului electric, a apei calde, etc. Utilizarea biomasei, a energiei geotermale, a energiei hidraulice, a energiei solare si eoliene, precum si a energiei valurilor, depinde de fluxul de energie generat de natura, de caldura emanata de centrul pamantului, de cursurile de apa, de soare, de miscarea perpetua a lunii. Aceste surse de energie fiind independente de scara evolutiva a timpului sunt cunoscute sub numele generic de surse de energie regenerabila. Din punct de vedere economic, comparativ cu energia obtinuta cu ajutorul combustibililor fosili si a energiei nucleare, costul diferitelor surse de energie regenerabila pare mai oneros, datorita metodelor de producere a unei cereri slabe ale pietei si echipamentelor de varf necesare. Totodata, daca se tine cont de costul total, la care trebuie sa se adauge stricaciunile ecologice ocazionate de folosirea combustibililor fosili si a energiei nucleare, in raport cu avantajele, de exemplu un impact scazut al surselor de energie regenerabila asupra mediului, se poate spune ca tendinta dezvoltarii si aplicarii acestora din urma prezinta un avantaj in optica unei dezvoltari economice durabile. Romania dispune de un potential important de resurse regenerabile si anume: energie hidroelectrica biomasa energie solara energie geotermala

Potentialul energetic al sistemelor solaro-termale este evaluat la circa 1.434 mii tep/loc, iar cel al sistemelor fotovoltaice la circa 1.200 GWh/an. Cea mai mare parte a energiei regenerabile din Romania este in domeniul hidroenergetic. Sistemele hidroenergetice si de navigatie Portile de Fier I si Portile de Fier II totalizeaza o putere instalata de 2.535 MW si o productie medie anuala de energie la functionare cu o sarcina variabila de 12.782 GWh/an rezultand o durata medie de utilizare a puterii instalate de aproximativ 5.190 ore/an. Energia eoliana este sursa de energie cu cea mai rapida dezvoltare la nivel mondial, o tehnologie moderna, curata, eficienta, care ofera o raza de speranta pentru un viitor bazat pe tehnologie durabila si nepoluanta. Potentialul teoretic eolian este de 23 TW(terrawatt)/an, iar potentialul tehnic amenajabil este estimat la 8 TW/an. Energia eoliana este o sursa de energie regenerabila generata de puterea vantului. Vantul se formeaza deoarece Soarele nu incalzeste Pamantul uniform, fapt care creeaza miscari de aer. Energia cinetica din vant poate fi folosita pentru a roti niste turbine, care sunt capabile de a genera electricitate. Unele turbine pot produce 5 MW, desi aceasta necesita o viteza a vantului a vantului de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 km/ora. Putine zone de pe Pamant au aceste viteze ale vantului, dar vanturi mai puternice se pot gasi la altitudini mai mari si in zone oceanice. Intre anii 1999 si 2006, productia energiei eoliene a crescut de cinci ori, ajungand, ca in unele tari, ponderea energiei eoliene in consumul total de energie sa fie semnificativ: Danemarca 23% Spania 8% Germania 6% In luna aprilie 2008, capacitatea fermelor eoliene din lume era de 100.000 MW, reprezentand 1,3 % din consumul global de energie electrica. Puterea turbinelor eoliene produse variaza de la cativa Watt pana la 5 MW. Cele mai mari capacitati instalate le au

Germania (12001 MW in 2002 acoperind 4,7 % din nevoile de energie electrica), Spania ( 4830 MW), Danemarca ( 2880 MW, acoperind 20% din nevoile de energie electrica) Energia geotermica reprezinta caldura existenta in pamant. In mod obisnuit, sub scoarta terestra, la fiecare 30 m temperatura medie creste cu un grad, astfel incat caldura medie emanata este de 58 MW/km. Apare deci posibilitatea de a folosi o parte a acestei energii in special in primii 5000 m ai scoartei terestre, in portiunile cu inalt potential geotermic. Apa incalzita prin geotermie circula printr-un schimbator de caldura, apoi este utilizata pentru incalzire urbana sau industriala , sau pentru incalzirea serelor. Caldura obtinuta prin geotermie, sub forma de abur, poate fi utilizata indirect pentru generarea de energie electrica in centrale geotermale. Italia, Franta ( Guadelupa, Reunion), Grecia, Portugalia si Austria genereaza electricitate prin acest procedeu. Energia solara. Soarele este la originea tuturor formelor de energie pe care le-au descoperit si de care s-au servit oamenii. Energia solara se poate transforma in alte forme de energie: mecanica, termica, electrica. Energia solara poate fi valorificata prin colectarea acestei energii cu ajutorul captatoarele solare si prin utilizarea celulelor solare. Captatorul solar este un convertor heliotermic, al carui scop este convertirea energiei solare in caldura. Captatoarele solare pot fi utilizate cu concentrarea sau fara concentrarea radiatiei solare. Captatoarele fara concentrarea radiatiei au ca domeniu de aplicatie instalatiile cu temperaturi moderate ( sub 100C peste temperatura ambianta), cum sunt: instalatii solare de incalzire a apei menajere instalatii de incalzire si climatizare a cladirilor instalatii de uscare instalatii de distilare a apei Conversia directa a energiei solare in energie electrica bazata pe efectul fotovoltaic constituie unul din mijloacele cele mai atractive de a utiliza energia solara, datorita

valoriilor ridicate ale puterii specifice produse, sigurantei in functionare si intretinerii usoare. Din punct de vedere al mediului, tehnologia fotovoltaica de producere a electricitatii prezinta un important avantaj fata de tehnologiile clasice cu combustibili fosili: nu au nici o emisie de CO2 sau de alti poluanti in timpul functionarii. In acelasi timp, trebuie ameliorata durata de viata a celulelor solare ( 15-20 ani in prezent ), imbunatatirea randamentului lor ( in prezent acesta fiind de circa 15 %). Principala problema de mediu pusa de sistemele fotovoltaice este legata de utilizarea, in timpul procesului de fabricatie, de compusi toxici, cum sunt sulfura de cadmiu si arsenura de galiu. Aceste substante nu sun biodegradabile, sunt foarte toxice si remanenta lor in mediul ambiant poate dura secole; de aceea depozitarea captatorilor scosi din functiune poate prezenta un pericol ecologic major. Acest inconvenient ar putea fi suprimat prin utilizarea de celule fotovoltaice pe baza de siliciu, mai ieftine, mai usor de fabricat si cu un randament mai mare. Biomasa acoper un evantai larg de filiere de producie cu numeroase tipuri de resurse, un anumit numr de tehnologii de conversie i trei produse energetice finale: cldur energie electric combustibili lichizi pentru transport Ea utilizeaz: plantele oleaginoase (rapia, floarea soarelui, soia) plantele cu zahr i amidon (sfecla de zahr, cereale, sorgul dulce) biomasa solid (lemnul, paiele, turba) biomasa umed (deeuri organice, blegarul)

Contrar altor resurse energetice, utilizarea biomasei are dou avantaje: pe de o parte se produce energie, iar pe de alt parte se scap de deeuri, care reprezint un risc potenial pentru mediu. a) Producia de cldur Arderea lemnului pentru a produce cldur este unul din principalele moduri de a genera bioenergie. n funcie de volum se pot utiliza mai multe sisteme: sobele cu lemne, casnice, care utilizeaz buteni sau granule; cazane care ard tala; cazane mari, capabile s ard o gam larg de combustibili, de la deeuri de lemn pn la combustibil extras din gunoaie. b) Energie electric, sau cogenerare de cldur i energie electric Arderea este principala opiune exploatat n prezent n acest domeniu, ns apar noi tehnologii: gazeificarea (tratarea termic a biomasei, care permite obinerea unui amestec de gaze ce pot fi utilizate pentru generarea de energie); piroliza (degradarea termic a lemnului, care este transformat n lichid, biouleiul); fermentarea anaerob (proces biologic care convertete biomasa n biogaz, n principal metan i CO2; cogenerarea, similar celei aplicate combustibililor fosili pentru creterea eficienei energetice globale, ajungndu-se la un randament global de 80-90%, fa de 30-40% n cazul unei centrale termoelectrice clasice. Utilizarea deeurilor urbane pentru a genera energie electric i cldur este tot mai mult acceptat ca o manier important de a reduce costul colectrii deeurilor, constituind totodat o strategie interesant pentru o dezvoltare urban durabil. Astfel este posibil s se transforme gunoiul menajer n biogaz, n vaste

ntreprinderi industriale de producere a metanului (metanizare - ca la Seine Saint Denis, n Frana) n scopul de a reduce ct mai mult cantitatea de deeuri i de a utiliza o parte din deeurile menajere cu putere caloric mai mare, combinate cu combustibili tradiionali, pentru cogenerarea de cldur i energie electric. Compostarea deeurilor urbane comport diverse riscuri i prezint conotaii socioculturale negative, cum ar fi potenialul de transmitere a bolilor i a agenilor patogeni; ea presupune de asemenea i un cost suplimentar pentru transportul materiilor prime i a produselor finale, costuri salariale pentru colectarea i trierea deeurilor, precum i degradarea calitii vieii n vecintatea ntreprinderilor de tratare. Biomasa, ca surs de energie, are urmtoarele avantaje: componentele sale sunt foarte uor de procurat; securitatea aprovizionrii este garantat (poate fi stocat n cantiti mari); tehnologia ei contribuie la crearea de locuri de munc stabile, n special n regiunile rurale; ofer bune oportuniti de a exporta tehnologii de dezvoltare i know-how (savoir-faire); utilizarea ei contribuie la atenuarea emisiilor de CO2 i la reducerea altor emisii;

VI. CONCLUZII

n realizarea scenariului optim de dezvoltare a sistemului energetic naional pentru perioada 2007 - 2020 s-au luat n considerare urmtoarele direcii: consumul naional de energie electrica va crete relativ constant, cu circa 3 % pe an n toat perioada analizat; vor intra n funciune unitile nucleare nr. 3 i nr. 4 de la CNE Cernavod, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnia-Lputeti (judeul Cluj), se va ncuraja utilizarea surselor regenerabile, cu atingerea intei de 33 % din consumul intern brut de energie electrica al anului 2010, 35 % n anul 2015 i 38 % n anul 2020, realizat din aceste surse; se va ncuraja utilizarea combustibililor solizi prin tehnologii curate; se va limita ponderea produciei de energie electric prin utilizarea combustibililor lichizi i gazoi; aceti combustibili se vor utiliza cu precdere n uniti de cogenerare;

BIBLIOGRAFIE
1.

Ciarnau Rodica si colab.-Ecologie si protectia mediului. Ed. Economic Preuniversitaria, 2004.

Teodorescu Irina si colab. Ecologie i Protecia Mediului. Ed. Constelatii, 2004. 3. Axinte Stela - Ecologie i protecia mediului. Ed. ECOZONE, Iai, 2003. 4. http://mmediu.ro
2.