Energie Geotermala

Cuprins
Abstract 3
1 Introducere 5
2 Energia geotermal. 7
2.1 Generaliti 7
2.2 ClasiIicarea resurse geotermale 8
2.3 Proprieti hidraulice ale rocilor 11
2.3.1 Porozitatea 11
2.3.2 Conductibilitatea hidraulic 11
2.4 Proprieti termodinamice ale rocilor 12
2.4.1 Conductivitatea termic 12
2.4.2 Capacitatea caloric 13
2.5 Proprieti Iizice si calorice ale Iluidelor geotermale 13
2.5.1 Densitatea 13
2.5.2 Capacitatea caloric 15
2.5.3 Viscozitatea 17
2.5.4 Presiunea de vaporizare 18
2.5.5 Entalpia 19
2.5.6 Conductivitatea termic 19
3 Utilizarea pompelor de cldur avnd ca scop energia geotermal 21
3.1 Consideraii generale 21
3.2 Pompa de cldur 22
3.2.1 Principiu de Iuncionare 22
3.2.2 ClasiIicarea pompelor de cldur 23
3.2 Surse de cldur 24
3.3 Teoria pompelor de cldur 25
3.4 EIiciena pompele de cldur 26
3.5 Regimuri energetice de Iuncionare 27
3.6 Pompa de cldur aer ap 27
3.7 Pompa de cldur ap ap 28
3.8 Pompa de cldur sol ap 29
3.8.1 Pompa de caldura sol - apa cu colectori orizontali 29
3.8.2 Pompa de caldura sol - apa cu sonde 30
3.9 Dimensionare pompelor de cldur 31
4 Agenii de lucru !olosii "n pompele de cldur 33
4.2 Condiii impuse agenilor de lucru 34
4.3 Compoziie chimic 34
4.4 Domenii de utilizare a agenilor IrigoriIici 35
1
4.5 Calculul de alegere a agenii de lucru utilizai n pompele cldur 36
4.6 Calculul termic agentul de lucru ales 37
4.6.1 Calculul pompei de cldur aer ap 37
4.6.2 Calculul pompei de cldur ap ap 38
4.6.3 Calculul pompei de cldur sol ap 39
# Analiza te$nico % economic privind posibilitatea de utilizare a energiei
geotermale
42
5.2 Pompa de cldur n comparaie cu sistemele convenionale 43
& 'c$imbtoare de cldur 47
6.2 ClasiIicarea schimbtoarelor de cldur 47
6.3 Calculul termic al schimbtoarelor de cldur recuperatoare 49
6.3.1 Calculul Iluxului de cldur 49
6.3.2 Ecuaia criterial a transIerului termic pentru recuperatoare 51
6.3.2.1 Forma generala a ecuaiei criteriale 52
6.3.2.2 Proprietile Iunciei 54
6.3.2.3 Determinarea ecuaiilor criteriale 57
6.3.3 Proiectarea si veriIicarea schimbtoarelor de cldur 69
6.3.3.1 Proiectarea schimbtoarelor de cldur 70
6.3.3.2 VeriIicarea perIormanelor schimbtoarelor de cldur 70
(ibliogra!ie 72
2
Abstract
High requirements oI heat determined the increased oI Iossil Iuel that generate
emissions oI carbon dioxide in the atmosphere, causing concern about the degree oI retention
oI solar radiation, which will result in increasing the average temperature oI earth surIace.
One oI the most eIIective solutions Ior reducing carbon dioxide emissions level, is
represented by the renewable energy which contribute signiIicantly to reducing the pollutant
emissions resulting Irom burning the Iossil Iuels.
This paper aims at analyzing the problems oI reduce potential heat improvement Irom
geothermal energy and the beneIits oIIered by the heat pumps.
The work is divided into six chapters as Iollows:
Chapter 1 develops the necessity oI realizing the project and its structure according
to the requirements oI the specialization in the engineering and protection oI the
industry.
Chapter 2 presents the general aspects regarding the geothermal energy, in this
chapter there are presented the Iollowing aspects:
o Generalities in geothermal energy
o Types oI geothermal Iields
o Termodynamics and hydro properties oI rocks
Chapter 3 aims at presenting the possibility oI using the heat pumps. In this chapter
there are presented the Iollowing aspects:
o The operating principle oI heat pumps
o Theory oI heat pumps
o Operating regims oI the heat pumps
o Types oI ground-water, water-water, air-water heat pumps
Chapter 4 deals with aspects Ior choosing the cycle and agent Ior the heat pump. In
this chapter there are presented the Iollowing aspects:
o Theoretical aspects regarding the reIrigerants
o A calculation Ior selecting the reIrigerants Ior the heat pumps
Chapter 5 presents the technical economical analysis. In this chapter there are
presented:
3
o Economical and technical aspects
o The calculation oI expenses Ior heating depending on the used installation
Chapter 6 presents aspects regarding the heat changers. In this chapter there are
presented
o General notions regarding the heat exchangers
o The thermal calculation oI the heat exchangers
4
1. Introducere
Cerinele mari de energie termic determin cresterea combustibililor Iosili care
genereaz emisii de dioxid de carbon din atmosIer, producnd ngrijorare cu privire la gradul
de reinere a radiaiei solare, care va avea ca rezultat cresterea temperaturii medii a supraIeei
terestre.
Una din cele mai eIiciente soluii pentru reducerea nivelului emisiilor de dioxid de
carbon, este reprezentat de utilizarea energiilor regenerabile care contribuie semniIicativ la
reducerea emisiilor poluante rezultate n urma arderii combustibili Iosili.
Prezenta lucrare si propune analiza problemelor legate de valoriIicarea cldurii de
potenial redus din energiei geotermale si beneIiciile oIerite de pompele de cldur. Lucrarea
este structurat n sase capitole dup cum urmeaz:
Capitolul 1 dezvolt necesitatea realizrii proiectului si structura acestuia conIorm
cu cerinele specializrii n ingineria si protecia mediului n industrie.
Capitolul 2 prezint aspecte generale privind energia geotermal. n cadrul
capitolului sunt prezentate aspectele urmtoare:
o Generaliti asupra energiei geotermal
o Tipuri de zcminte geotermalale
o Proprieti hidro si termodinamice ale rocilor
Capitolul 3 are ca scop prezentarea posibiliti de utilizarea a pompelor de cldur.
n cadrul capitolul sunt prezentate urmtoarele aspecte:
o Principiul de Iuncionare al pompelor de cldur
o Teoria pompelor de cldur
o Regimuri de Iuncionare ale pompelor de cldur
o Tipuri de pompe de cldur sol - ap, ap - ap, aer - ap
o Necesarul de cldur pentru nclzire unei sere
Capitolul 4 trateaz aspecte pentru alegerea ciclului si agentului pentru pompa de
cldur. n cadrul capitolul sunt prezentate urmtoarele aspecte:
o Aspecte teoretice privind agenii IrigoriIici
o Calculul de alegere a ageniilor IrigoriIici pentru pompele de cldur
Capitolul 5 prezint analiza tehnico economic. n cadrul capitolul sunt prezentate:
5
o Aspecte economice si tehnice
o Calculul cheltuielilor pentru nclzire n Iuncie de instalaia utilizat
Capitolul 6 prezint aspecte privind schimbtoare de cldur. n cadrul capitolul sunt
prezentate:
o Noiuni generale privind schimbtoare de cldur
o Calculul termic al schimbtoare de cldur.
6
2. Energia geotermal. )esurselor geotermale
2.1 *eneraliti
Prezena de vulcani, izvoare termale, precum si alte Ienomene termice trebuie s Ii
condus pe strmosii nostri la presupunerea c pri din interiorul Pmntului sunt Iierbini. Cu
toate acestea, nu a existat o certitudine pn n perioada cuprins ntre secolele saisprezece si
saptesprezece, cnd s-au excavat primele mine la cteva sute de metri sub nivelul solului, si
omul a dedus, prin senzaii Iizice simple, c temperatura Pmntului creste n adncime.
Primele msurtori de temperatur au Iost probabil eIectuate n 1740 de ctre De
Gensanne, ntr-o min din apropierea orasului BelIort, n Frana. Desi metodele stiiniIice
moderne pentru a studia regimul termic al Pmntului au nceput s Iie utilizate de prin anul
1870 (Bullard, 1965), acest lucru nu a Iost eIectuat dect ncepnd din secolul XX. Aceste
metode, precum si descoperirea rolului jucat de cldura generat radioactiv, permit nelegerea
pe deplin a unor Ienomene ca echilibrul termic si istoria termic a Pmntului. Toate modelele
termice moderne ale Pmntului, trebuie s in seama de Iapt, de cldura generat continuu
prin dezintegrarea izotopilor radioactivi de uraniu cu via lung (U
238,
U
235
), thoriu (Th
232
) si
potasiu (K
40
) , care sunt prezeni n Pmnt (Lubimova, 1968). La cldura generat datorit
activitii radioactive se adaug si alte surse, cum ar Ii energia primordiala de acumulare
planetar. Teoriile realiste asupra acestor modele nu au Iost disponibile pn n anii 1980,
cnd s-a demonstrat c nu a existat un echilibru ntre cldura generat radioactiv n interiorul
Pmntului si cldura disipat n spaiu de Pmnt, si c planeta noastr se aIl ntr-un proces
lent de rcire. Pentru a da o idee asupra Ienomenului n cauz si amploarea acestuia, vom cita
un bilan termic eIectuat de la Stacey si Loper (1988), n care debitul total de cldur disipat
n spaiu de Pmnt este estimat la 4210
12
W (conducie, convecie si radiaie). Din aceast
ciIr, 810
12
W, provin din crust, care reprezint doar 2 din volumul total al Pmntului, dar
este bogat n izotopi radioactivi, 32,310
12
W provin din manta, care reprezint 82 din
totalul volumului Pmntului si 1,710
12
W provin din miez, care reprezint 16 din volumul
total si nu conine izotopi radioactivi.
Deoarece cldura generat radioactiv a mantalei este estimat la 2210
12
W, rata de
rcire din aceast parte a Pmntului este 10,310
12
W. n estimri mai recente, bazate pe un
numr mai mare de date, Iluxul total de cldur de pe Pmnt este de aproximativ cu 6 mai
7
mare dect ciIra utilizat de Stacey si Loper n 1988. Chiar si asa, procesul de rcire este nc
Ioarte lent. Temperatura mantalei a sczut nu mai mult de 300 la 350 C n trei miliarde de
ani, rmnnd la aproximativ 4000 C la baza acesteia. S-a estimat c energia termic total
coninut n Pmnt, socotit n ipotezele de mai sus si pentru o medie a temperaturii
supraIeei de 15 C, este de ordinul a 12,610
24
MJ, si c a scoarei este de ordinul a 5,4 10
21
MJ (Armstead, 1983). Energia termic a Pmntului este, prin urmare imens, dar numai o
Iraciune ar putea Ii utilizat de ctre omenire. Pn n prezent, utilizarea acestei energii a Iost
limitat la zonele n care condiiile geologice permit unui agent de transport (ap n stare
lichid sau abur) s "transIere" cldura de la zonele calde proIunde sau aproape de supraIa,
dnd nastere astIel la resurse geotermale. Cu toate acestea, n viitorul apropiat, tehnici
inovatoare pot oIeri noi perspective n acest sector.
2.2 Clasi!icarea resurselor geotermale
Criteriul cel mai comun de clasiIicare al resurselor geotermale este entalpia Iluidului
geotermal care acioneaz n calitate de agent de transport al cldurii de la rocile Iierbini din
adncime la supraIa. Entalpia, care poate Ii considerat mai mult sau mai puin
proporional cu temperatura, este Iolosit pentru a exprima nivelul termic (de energie
termic) al Iluidelor, si d o idee asupra "valorii" lor. Resursele sunt mprite n resurse de
joas, medie si mare entalpie (sau temperatur), n Iuncie de criterii, care sunt constituie n
general pe baza coninutului de energie al Iluidelor si a Iormelor lor posibile de utilizare.
Tabelul 2.1 raporteaz clasiIicrile propuse de o serie de autori. O metod standard de
clasiIicare, precum si o terminologie, ar evita conIuzia si ambiguitatea dar, pn cnd o astIel
de metod va exista, trebuie s indicam valorile sau intervalele temperatura implicate la caz la
caz, deoarece termeni cum ar Ii sczut, mediu si nalt sunt lipsii de sens n cel mai bun caz, si
n mod Irecvent nseltori.
Tabelul 2.1 ClasiIicarea resurselor geotermale ( C)
+a, +b, +c, +d, +e,
Resurse de joas entalpie 90 125 100 _ 150 _ 190
Resurse de medie entalpie 90-150 125-225 100-200 - -
Resurse de nalt entalpie ~ 150 ~ 225 ~ 200 ~ 150 ~ 190
8
Frecvent se Iace o distincie ntre sisteme geotermale dominate ap sau de lichide si
sisteme geotermale dominate de vapori (sau abur uscat). In sistemele dominate de ap, apa n
stare lichid este Iaza Iluid a crei presiune este controlat continuu. Pot Ii prezente unele
cantiti de vapori, n general ca bule discrete. Aceste sisteme geotermale, ale cror
temperaturi pot varia de la 125 la ~ 225 C, sunt cele mai larg distribuite n lume. n Iuncie
de temperatur si condiiile de presiune, acestea pot produce ap cald, ap si amestecuri de
abur, abur umed si, n unele cazuri, abur uscat n sistemele dominate de vapori ap lichid si
vaporii n mod normal coexist n rezervor, cu vaporii ca Iaz a crei presiune este controlat
continuu. Ele produc n mod normal abur saturat uscat pn la supraincalzit.
O alt clasiIicare a sistemelor geotermale este realizat pe baza stareii de echilibru a
rezervorului (Nicholson, 1993), considernd modul de circulaie al Iluidului si mecanismul de
transIerul de cldur. n sistemele dinamice, rezervorul este rencrcat n permanen de ap
care este nclzit si apoi evacuat din rezervor, Iie la supraIa sau n Iormaiuni subterane
permeabile. Cldura este transIerat n sistem si prin convecie circulaia Iluidului. Aceast
categorie include sisteme de temperatur ridicat (~ 150 C) si de temperatur sczut (150
C). n sistemele statice (de asemenea cunoscute sub numele de sisteme de depozitare sau de
stagnare) rezervor nu este rencrcarcat sau nu exist dect o rencrcare minor, cldura Iiind
transIerat numai prin conducie. Aceast categorie include, sisteme de temperatur joas si
geopresurizate. Sistemele geopresurizate sunt caracteristice marilor bazine sedimentare (de
exemplu, GolIul Mexic, SUA), la adncimi de 3-7 km. Rezervoarele geopresurizate sunt
Iormate din roci sedimentare permeabile, incluznd straturi impermeabile de conductivitate
termic sczut, care conin ap Iierbinte sub presiune care a rmas blocat n momentul
depunerii sedimentelor. Presiunea apei calde se apropie de presiunea lithostatic, depsind cu
mult presiunea hidrostatic. Rezervoarele geopresurizate pot s conin, de asemenea, cantiti
semniIicative de metan. Sistemele geopresurizate pot produce energie termic si hidraulic
(ap Iierbinte sub presiune) si gaz metan. Aceste rezervoare au Iost investigate intens, dar sunt
departe de a Ii exploatate industrial.
Cmp geotermal este o deIiniie geograIic, indicnd de obicei, un sector de activitate
geotermal la supraIaa pmntului. n cazurile Ir activitate de supraIa, acest termen poate
Ii Iolosit pentru a indica zona de la supraIa corespunztoare unui rezervor geotermal situat
dedesubt.
9
Deoarece energia geotermal este de obicei descris ca Iiind regenerabil si durabil,
este important s se deIineasc acesti termeni. Regenerabil descrie o proprietate a sursei de
energie, n timp ce durabil descrie modul n care resursa este utilizat. Factorul cel mai critic
pentru clasiIicarea energiei geotermale ca o surs de energie regenerabil este rata de
rencrcare a energiei. n exploatarea sistemelor naturale geotermale, rencrcarea de energie
are loc prin advecie de ap termal n aceiasi msur n care are loc de producia de la
resurs. Acest lucru justiIic clasiIicarea noastr a energiei geotermale ca o resurs de energie
regenerabil. n cazul rocilor uscate Iierbini, sau a unor acviIere de ap Iierbinte din bazinele
sedimentare, rencrcarea cu energie se Iace numai prin conducie termic. Ca urmare vitezei
mici a acestui proces, aceste roci uscate Iierbini si rezervoare de sedimentare ar trebui s Iie
considerate ca Iiind resurse de energie Iinite (SteIansson, 2000).
Durabilitatea n consumul de resurse este dependent de cantitatea iniial, rata de
producere si de rata de consum. Consumul poate Ii susinut n mod evident, pe o perioad de
timp n care o resurs este creat mai rapid decat acesta este epuizat. Termenul dezvoltare
durabil este Iolosit de Comisia Mondial pentru Mediu si Dezvoltare pentru a indica Iaptul
c dezvoltarea " SatisIace nevoile generaiei actuale Ir a compromite nevoile generaiilor
viitoare". n acest context, dezvoltarea durabil nu implic Iaptul c orice resurs de energie
dat trebuie s Iie utilizat ntr-o manier durabil n totalitate, ci doar c poate Ii gsit un
nlocuitor pentru resurse, care va permite generaiilor viitoare s se aprovizioneze ele nssi,
n ciuda Iaptului c anumite resurse au Iost epuizate. AstIel, poate s nu Ii necesar ca un
anumit domeniu geotermal s Iie exploatat n mod durabil.Poate c ar trebui direcionm
studiile noastre privind durabilitatea resurselor geotermale spre atingerea si meninerea apoi
un anumit nivel de ansamblu a produciei geotermale la nivel naional sau regional, att pentru
generarea de energie electric ct si pentru aplicaii termice directe.
2.3 -roprieti $idraulice ale rocilor
2.3.1 -orozitatea
Una dintre caracteristicile cele mai importante ale rocilor n ceea ce priveste
proprietile lor acviIere este porozitatea.
10
Porozitatea se deIineste n general ca volumul total al golurilor porilor, Iisurilor, din
unitatea de volum a unei roci.
V
V
p
(2.1)
unde:
V
p
volumul porilor |m
3
|
V volumul total ocupat de roca poroas |m

3
|
2.3.2 Conductibilitatea $idraulic
Conductibilitatea hidraulic sau coeIicientul de Iiltrare caracterizeaz curgerea apei
hidrodinamic active prin roci, innd cont att de proprietile apei, ct si de cele ale rocii
deIinit ca:
v
k g k g k
K

(2.2)
unde:
K conductibilitatea hidraulic |m/s|

greutatea speciIic a apei |N/m
3
|

densitatea apei |kg/m
3
|
g acceleraia gravitaional |m/s

2
|
Conductibilitatea hidraulic a rocilor Iisurate variaz n general ntre 20 m/zi pentru
roci puin Iisurate si 60 m/zi pentru roci intens Iisurate.
Conductibilitatea rocilor poroase sedimentare depinde n principal de granulaia
acestora, valorile caracteristice crescnd de la 1 5 . 0 0 m/zi pentru nisipuri argiloase , pn
la 125 100 m/zi pentru pietrisuri.
2.4 -roprieti termodinamice ale rocilor
2.4.1 Conductivitatea termic
Conductivitatea termic este un parametru important n calculul transportului de
cldur prin mediile poroase. Cunoasterea valorilor conductivitii termice a rocilor permite
11
determinarea schimbului de cldur din subsol n colector si n sond si elaborarea strategiilor
optime de exploatare a zcmntului.
Conductivitatea termic a rocii uscate este dat de relaia:
0538 . 0 0227 . 0 9181 . 0 5288 . 5 5861 . 0
1 . 0 004 . 1
+ + F k
d

(2.3)
unde:

- densitatea rocii |kg/m
3
|
- porozitatea rocii
k permeabilitatea |mD|
F - Iactorul de Iormaie, calculat din rezistivitatea electric a Iormaiei

Dac roca este saturat cu Iluid, atunci conductivitatea termic a acesteia creste si este
exprimat de relaia:
( )
3 . 4 482 . 0 33 . 0
1
57 . 4 1 229 . 0 1

1
]
1
1
]
1
+
1
1
]
1
,
_
+
d
s
m
a
f
s
f
d
s
(2.4)
unde:
s, d, I si a se reIer la roca saturat cu Iluid, roca uscat, Iluid si respectiv aer

InIluena temperaturii asupra conductivitii termice este exprimat de ecuaia:
( ) ( ) ( ) [ ] 278 . 1 10 8 . 1 385 . 1 15 . 293 10 737 . 0
20
315 . 0
3
20 20
3
20
+

T T
T
(2.5)
Dac roca este saturat cu un amestec de mai multe Iluide, atunci conductivitatea
termic pentru un amestec de dou Iluide este dat de:
( )
5 . 0
2 1 2 1
S
s

(2.6)
unde:
- conductivitatea termic a rocii saturat cu ambele Iluide
1
si
1
- conductivitile termice ale rocii saturate numai cu Iluidul 1, respectiv cu
Iluidul 2 conductivitatea termic a rocii saturat cu ambele Iluide
2
S - saturaia n Iluidul 2
12
Dac n mediul poros exist echilibru dintre lichid si vapori, conductivitatea termic
creste de 2 5 ori Ia de valorile estimate de ecuaiile de mai sus, datorit eIectelor cumulate
ale proceselor de vaporizare si transIer de mas.
2.4.2 Capacitatea caloric
Capacitatea caloric determin cantitatea de energie coninut n roc, se poate
aproxima Iolosind relaia:
) 129 . 1 ( 754 . 0 + t c
r
(2.7)
unde:
r
c - capacitatea caloric a rocii |J/kgC|
t - temperatura rocii |C|

2.# -roprieti !izice .i calorice ale !luidelor geotermale
Cele mai importante proprieti Iizice utilizate n proiectare sunt densitatea si
capacitatea caloric. Alte proprieti Iizice importante sunt viscozitatea, tensiunea si presiunea
de vapori, entalpia si conductivitatea termic.
Proprietile Iizice se pot estima din corelaiile pentru ap pur corectate n Iuncie de
concentraia de sodiu sau potasiu. Metoda cea mai simpl, care prezint acuratee suIicient n
majoritatea situaiilor de calcule ingineresti, este de a corecta proprietile Iizice ale apei pure
cu cantitatea total de sruri dizolvate.
2.#.1 /ensitatea
Densitile soluiilor apoase care conin constituenii dizolvai majori din apele
geotermale, cum ar Ii clorura de sodiu, clorura de potasiu si clorura de calciu, sunt prezentate
n Iigura 2.1 ca Iuncie de concentraie si temperatur.
Interaciunea dintre constituenii ionici ai soluiei este slab si eIectele sunt slabe n
cazul concentraiilor ridicate. AstIel rezult o variaie liniar a densitii n Iuncie de
concentraia soluiei. Panta acestor drepte exprimat n variaia densitii raportat la variaia
13
unitar a concentraiei este de 0,0072 pentru clorura de sodiu, 0,0070 pentru clorura de
potasiu si 0,0089 pentru clorura de calciu. Panta rmne constant si nu depinde de
temperatur, asa cum se observ n cazul soluiei de clorur de sodiu.
Fig. 2.1 Densitile soluiilor apoase
Densitatea apelor geotermale se poate exprima corectnd densitatea apei pure cu
relaia:
t w
w + 0073 . 0
(2.8)
Variaia densitii n Iuncie de temperatur se poate obine din relaia:
1
1
1
]
1
+ + +
+ +

) (
) 1 (
10
2 3 / 1
3 / 1
3
ct dt at v
et dt
c
w
(2.9)
unde:
v
c
3.1975 cm
3
/g
t 647.11-T
a - 0.3151548
b - 1.203374 - 10
-3
14
c 7.48908 - 10
-3
d 0.134289
e - 3.946263 10
-3
Peste temperatura de 200C, variaia densitii Iuncie de concentraie nu mai este
constant. AstIel, pentru temperaturi mai mari de 200C, ecuaia 2 trebuie corectat.
[ ]
t w
w T + +
2 6
) 15 . 273 ( 10 6 . 1 1 3 . 7
(2.10)
La concentraii de solide dizolvate mai mari de 20 (~200.000 ppm) si temperaturi
mai mari de 200C, panta variaiei liniare a densitii ncepe s descreasc. n aceste domenii,
corelaiile prezentate anterior nu mai sunt valabile.
2.#.2 Capacitatea caloric
Capacitatea caloric a clorurii de sodiu este egal cu
K kg J / 837
, Ia de capacitatea
caloric a apei, care este
K kg J / 8 . 186 . 4
. Datorit Iorelor polare puternice ale moleculelor
de ap, energia necesar pentru a creste viteza moleculelor de ap si astIel a capacitii
calorice este mare n comparaie cu cea necesar cresterii vitezei moleculelor de sruri
ionizate. Din aceste motive, capacitatea caloric a soluiilor apoase este estimat prin
neglijarea capacitii calorice a srurilor dizolvate. AstIel, o ap geotermal avnd 10 sruri
dizolvate va avea: cldura speciIic de 3.768,1 J/kgK, iar o ap geotermal cu 20 sruri
dizolvate va avea cldura speciIic de 3.349,4 J/kgK, conIorm relaiei:
)
100
1 (
t
w
w
c c (2.11)
Dac nu se consider eIectele termice care au loc la dizolvarea srurilor n ap, atunci
cldura speciIic se poate exprima prin ponderarea cldurii speciIice a Iiecrui component:
+
,
_

i
i i t
w
w c w
c c
100 100
1
(2.12)
Capacitile calorice ale constituenilor majori sunt date de urmtorul set de ecuaii:
NaCl: c
1
4.186.8(0.186 7.2410
-5
T) (2.13 a)
KCl: c
2
4.186.8(0.146 5.0810
-5
T) (2.13 b)
CaCl
2
: c
3
4.186.8(0.152 3.4810
-5
T) (2.13 c)
Capacitatea caloric a acestor sruri este n jur de 837 J/kgK pentru un raport Na/K de
10:1. Capacitatea caloric poate Ii exprimat din concentraia total de sruri dizolvate.
15
t
t
w
w
w
c c +
,
_
37 . 8
100
1
(2.14)
Cldura de soluie a apei geotermale variaz cu temperatura datorit activitii ionice
a srurilor dizolvate n ap, care sunt de Iapt variaiile interaciunilor dintre ioni si moleculele
de ap cu temperatura. De exemplu, clorura de sodiu prezint o cldur de soluie minim la
50C, care de Iapt reprezint o descrestere a entalpiei odat cu dizolvarea. AstIel este necesar
corecia relaiei de calcul a capacitii calorice prin adugarea unui termen de corecie care
este negativ la temperaturi peste 50C.
t t
t
w
w b w
w
c c + +
,
_
37 . 8
100
1
(2.15)
unde:
b 7.159410
-4
(dHs/dT)
Variaia de entalpie de dizolvare a cantitii de w
t
de sruri n 100-w
t
pri de ap la o
temperatur T si apoi nclzind soluia rezultat de la temperatura T la temperatura TdT este:
dT c
H w
T S t
+
100
5 . 58
,
(2.16)
Variaia de entalpie necesar nclzirii cantitii de w
t
de sruri si a 100-w
t
pri de ap
separat de la o temperatur T la temperatura TdT si apoi amestecnd Iiecare component aIlat
la temperatura TdT, este:
( )
5 , 58
100
, dT T S t
s t w t
H w
dT c w dT c w
+
+ +
(2.17)
Amndou procesele prezentate anterior pornesc din si se opresc n aceleasi condiii
de temperatur, iar entalpia Iiind un parametru de stare, rezult c variaiile de entalpie din
cele dou procese sunt egale. AstIel rezult, prin simpliIicare si rearanjare:
( )
dT
H H
c w w
c c
T s dT T S
s t t
w
, , 4
10 1594 . 7
100 100
1

+
,
_
,
_

+
(2.18)
Ultimul termen este de Iapt dH
s
/dT. Valoarea acestui termen este mic si pentru
aproximare se poate Iolosi o Iuncie polinomial de aproximare dependent de temperatur.
Rezultatele experimentale arat c pentru soluii cu diluie inIinit valoarea lui b este:
16
( )
'
1
]
1

+
3
100
50
00016 . 0 0062 . 0 8 . 189 . 4
T
b
(2.19)
Relaia este valabil pentru domeniul de temperaturi cuprins ntre 50 si 300C. Prin
cresterea concentraiei de sruri dizolvate, valoarea Iactorului de corecie scade cu un Iactor
de ( )
4 . 0
21 . 0 1
t
w astIel valoarea Iactorului de corecie devine:
( )
t t t
w w
T
bw
'
1
]
1

+
4 . 0
3
21 . 0 1
100
50
00016 . 0 0062 . 0 8 . 186 . 4
(2.20)
Insernd valoarea lui b n ecuaia (2.15) rezult:
( )
( )
t t t
t
w
w w
T
w
w
c c
4 . 0
3
21 . 0 1
100
50
00016 . 0 0062 . 0 8 . 186 . 4 37 . 8
100
1
'
1
]
1

+ +
,
_

(2.21)
Datele experimentale obinute pentru capacitatea caloric a soluiilor de NaCl si KCl
arat c ambele soluii au aceeasi capacitate caloric si ecuaia prezentat anterior se poate
aplica apelor geotermale la care w
t
este concentraia total de sruri dizolvate.
2.#.3 0iscozitatea
Viscozitatea dinamic a apei pure variaz cu temperatura (t |C|) conIorm ecuaiei:
t
w
560
03 . 2 log +
(2.22)
Fig. 2.2 Vscozitatea dinamic a apei
17
EIectul asupra viscozitii dinamice al srurilor dizolvate care apar n general ca si
constitueni majori ai apelor geotermale, este prezentat, pentru temperaturi obisnuite, de
ecuaiile:
NaCl:
2
0025 . 0 922 . 0
t t
w
w w +
(2.23)
KCl:
2
0001 . 0 0043 . 0
t t
w
w w +
(2.24)
CaCl
2
:
2
001 . 0 0027 . 0
t t
w
w w +
(2.25)
Calculnd media ponderat pentru aceste curbe, pentru o compoziie tipic de ap
geotermal rezult:
( )
2
00027 . 0 021 . 0 1
t t w
w w + +
(2.26)
Aceast ecuaie este sensibil la concentraii mari de CaCl
2
, pentru care este necesar s
se obin alte relaii de corelare.
2.#.4 -resiunea de vaporizare
Presiunea de vaporizare a unei soluii apoase de sruri este dat de legea lui Raoult:
w w
x p p
(2.27)
Reducerea presiunii de vaporizare Ap datorit unei sri cu Iracia molar x
s
este:
s w
x p p
(2.28)
La orice temperatur, reducerea presiunii de vaporizare va Ii obinut din raportul
dintre valoarea presiunii de vaporizare la acea temperatur si presiunea de vaporizare la
100C:
1
760
24
C w
x p p

,
_

(2.29)
Prin convertirea unitilor de grame - mol n Iracii de greutate exprimate n procente
si notnd p p
w
- Ap, presiunea de vapori a soluiei de ap geotermal va Ii dat de relaia:
,
_
1
009 . 0
1
C
w
w
p p
(2.30)
18
Datele experimentale arat c reducerea presiunii de vaporizare pe unitatea de
concentraie este cu circa 10 mai mare la concentraii de sruri de 20. AstIel, ecuaia de
mai sus va conduce la estimri corecte ale presiunii de vapori pentru toate concentraiile de
sruri dizolvate n apele geotermale n care clorul reprezint anionul predominant. Pentru
majoritatea apelor geotermale, concentraia de clor este raportat la cantitatea total de sruri
dizolvate, astIel nct ecuaia de mai sus devine:
,
_
t
w
w
p p
004 . 0
1
(2.31)
2.#.# Entalpia
Entalpia speciIic (h |J/kg|) poate Ii calculat prin integrarea capacitii calorice pe un
domeniu de temperatur, cu condiia ca entalpia speciIic la temperatura de reIerin T
o
s Iie
egal cu zero.
T
T
B
dT c h
0
(2.32)
Folosind ecuaia (2.15) pentru capacitatea caloric a apei geotermale cu o compoziie
chimic constant si integrnd ecuaia (2.32) rezult:
( ) dT w b
w
c h
T
T
t
t
w
1
]
1
+ +
,
_

0
00837 . 0
100
1
(2.33)
Primul termen din ecuaia de mai sus reprezint entalpia speciIic a apei pure corectat
cu cantitatea de sruri dizolvate. AstIel rezult:
( ) ( )
O t
t
w
T T w b
w
h h + +
,
_
00837 . 0
100
1
(2.34)
EIectul coninutului de sruri asupra entalpiei speciIice a apei geotermale este mic n
comparaie cu entalpia speciIic a apei pure, deoarece cresterea densitii apei srate conduce
la o compensare a reducerii capacitii calorice.
19
2.#.& Conductivitatea termic
Pentru ap sub presiune, pe domeniul 0 t 350C si p
s
p 500 bar, n care se
ncadreaz marea majoritate a sondelor geotermale, este valabil relaia:
( ) ( )

+ +
3
0
3
0
2
4
0 i
i
i
i
s
i
i s
i
i
i
c b a
(2.35)
unde:
c
T T /
- temperatura raportat la temperatura critic T
c
c
p p /
- presiunea raportat la presiunea critic p
s
c s s
p p /
- presiunea de saturaie raportat la presiunea critic
Valorile coeIicienilor numerici din relaia (2.35) sunt:
i
i
a
i
b
i
c
0
1
2
3
4
-9.224700000 10
-1
6 .728934102 10
0
-1.01123052110
1
6 .996953832 10
0
-2.316062510 10
0
-2.095427600 10
0
1.320227345 10
0
-2.485904388 10
0
1.517081933 10
0
-
8.104183147 10
-2
-4.513858027 10
-1
8.057261332 10
-1
-4.668315566 10
-1
-
Valorile conductivitii termice determinate cu relaia de mai sus se nscriu ntr-un
cmp de toleran de +2 pentru 0 1 t 1 300C si de +5 pentru 300 1 t 1 350C.
Deoarece variaia conductivitii termice a apei cu presiunea este relativ mic n
calculele ingineresti s se utilizeze valoarea corespunztoare strii de lichid saturat, a crei
variaie cu temperatura este reprezentat graIic n Iigura 2.3 .
20
Fig. 2.3 Conductivitatea termic ( [ ] k m W /
a apei pure la saturaie
21
3. Utilizarea pompelor de cldur avnd ca scop energia geotermal
3.1 Consideraii generale
Preocuprile pentru un consum raional si economic al surselor de energie
convenionale au generat cutarea si dezvoltarea , sistemele de producere a energiei termice
din surse geotermale.
Motivele alegerii energiei geotermale:
amplasarea serelor n zone cu zcminte geotermale de joas entalpie;
serele sunt n general printre cele mai mari consumatoare de energie termic de
joas entalpie din agricultur;
serele necesit instalaii relativ simple de nclzire;
competitivitatea economic a energiei geotermale.

Pentru nclzirea serelor se utilizeaz zcmintele geotermale de joas entalpie. n
aceast situaie, sistemele de nclzire geotermale prezint, urmtoarele particulariti:
temperatur de intrare mai mic a agentului termic, corespunztoare resursei

geotermale disponibile;
temperatur de iesire mai mic a agentului termic, pentru o exploatare optim din
punct de vedere economic a zcmntului geotermal;
supraIee mai mari de schimb de cldur pentru aceeasi ncrcare termic a

sistemului;
cderi mai mari de presiune n sistem, datorit numrului mai mare de elemente de
nclzire.
3.2 -ompa de cldur
3.2.1 -rincipiul de !uncionare
Pompele de cldur sunt instalaii IrigoriIice care au rol de a prelua cldura dintr-un
mediu, prin intermediul unui agent IrigoriIic, ca pe urm s o cedeze altui mediu, cu
temperatura diIerit de primul.
Principiul de Iuncionare al unei pompe de cldur const n urmtoarele:
22
agentul IrigoriIic lichid intr n vaporizator unde se produce transIerul de cldur de

la sursa de energie la agentul IrigoriIic, la iesirea din vaporizator agentul IrigoriIic
este n stare de vapori reci;
vaporii reci de agent IrigoriIic intr n compresor unde, cu ajutorul energie electrice,
se produce cresterea de presiune si temperatur a acestora;
vaporii Iierbini de agent IrigoriIic intr n condensator unde se produce transIerul

de cldur de la vaporii Iierbini la apa din circuitul nchis se nclzire, la iesirea din
condensator, n urma cedrii cldurii, agentul IrigoriIic este n stare lichid;
agentul IrigoriIic lichid intr n ventilul de expansiune unde temperatura si presiunea

acestuia scad, din acest moment ciclul se reia.
Fig. 3.1 Schema de principiu a unei pompe de cldur
3.2.2 Clasi!icarea pompelor de cldur
Sunt cunoscute mai multe puncte de vedere n conIormitate cu care sunt clasiIicate
pompele de cldur o clasiIicare complet si riguroas Iiind Ioarte diIicil din cauza
numeroaselor tipuri constructive si condiiilor de Iuncionare. n tabelul 3.1 este prezentat
clasiIicarea pompelor dup procedeul termodinamic care st la baza realizrii ciclului, dup
puterea instalat, dup scopul utilizri si n Iuncie de sursele de cldur.
23
Tabel 3.1 ClasiIicare pompe de cldur
dup procedeul termodinamic care st la
baza realizrii ciclului
pompe de cldur cu comprimare de
vapori
pompe de cldur cu comprimare de
gaze
pompe de cldur cu ejecie de aburi
pompe de cldur termoelectrice
dup puterea instalat
instalaii mici Iolosite n general pentru
prepararea apei calde
instalaii mijlocii destinate n principal
pentru climatizare si nclzire
instalaii mari utilizate pentru
condiionarea sau alimentarea cu
cldur
dup scopul utilizrii
instalaii combinate pentru producerea
simultan a Irigului si a cldurii
instalaii destinare recuperrii cldurii
instalaii pentru alimentarea cu cldur
instalaii cu destinaie special
dup Ielul surelor de cldur
pompe de cldur aer aer
pompe de cldur aer ap
pompe de cldur ap ap
pompe de cldur ap aer
pompe de cldur sol aer sau sol ap
pompe de cldur soare aer sau aer
ap
3.3 'urse de cldur
PerIormana tehnic si economic a pompelor de cldur este n strns legtur cu
caracteristicile sursei de cldur.
24
Pentru o exploatare eIicient si de durat, pompa de cldur are nevoie de o surs de
cldur, care pune la dispoziie cldur n cantitate suIicient si la nivelul de temperatur
potrivit.
Prin surs de cldur se nelege toate sursele de cldur ce pot Ii gsite si utilizate
direct sau indirect din natur. Ca surse de cldur disponibile se pot meniona: aerul exterior
sau cel uzat, apa Ireatic si de supraIa, solul.
Temperatura surselor naturale de cldur variaz n concordan cu evoluia anual a
temperaturii exterioare, cu o atenuare si deIazare n timp mai mare sau mai mic.
Variaia medie a temperaturii pentru aer, sol si apa Ireatic pe parcursul ntregului an
este prezentat n Iigura 3.2 .
Fig. 3.2 Variaia temperaturii surs de cldur
O surs de cldur ideal pentru pompele de cldur are o temperatur nalt si stabil
n timpul sezonului de nclzire, este abundent disponibil, nu este coroziv sau poluant, are
proprieti Iavorabile termoIizice, si utilizarea acesteia necesit investiii si costuri
operaionale reduse.
Aerul, solul si apa Ireatic sunt surse de cldur pentru pompele de cldura de puteri
mici, n timp ce apa de mare, lac sau ru, rocile, apa geotermal si apa tehnologic sunt
utilizate pentru pompe de cldur de puteri mari.
25
3.4 2eoria pompelor de cldur de luat 3 cu modi!icari
Ciclul Carnot inversat este ciclul dup care Iuncioneaz o pomp de cldura. n cazul
ideal al unui ciclu Carnot inversat agentul de lucru, un gaz perIect, suIer ntr-un corp de pomp
urmtoarele transIormri:
1-2 destindere izoterm la temperatura rezervorului rece Tr n care se absoarbe o
cantitate de cldur Qabs
2-3 comprimare adiabatic n care agentul si ridic temperatura la valoarea Tc a
rezervorului cald
3-4 comprimare izoterm la temperatura Tc n care se cedeaz rezervorului cald o
cantitate de cldur Qced
4-1 destindere adiabatic care nchide ciclul
Fig. 3.3 Ciclul Carnot inversat
Din analiza ciclului Carnot inversat rezult c Ir consum de lucru mecanic este
imposibil s transIerm cldur de la un corp mai rece la unul mai cald. Lucrul mecanic net
cheltuit n ciclul Carnot inversat este:
L Qced Qabs (3.1)
26
3.# E!iciena pompelor de cldur
Pentru aprecierea eIicacitii pompelor de cldur se recurge la coeIicientul de
pompare a cldurii denumit si eIicien caloriIic sau coeIicient de perIorman, aceast
mrime este deIinit ca raportul ntre cldura
Q
, |kW|, Iurnizat consumatorului si lucrul
mecanic
L
consumat n acest scop:
r c
c
r
c
ced
abs
abs ced
ced ced
T T
T
T
T
Q
Q
Q Q
Q
L
Q

1
1
1
1
(3.2)
unde:
Q
ced
- Q este cldura cedata sursei calde, n kJ ;
L - lucrul mecanic consumat, n valoare absoluta, n kJ ;
- exprim cantitatea de cldur transIerat de la sursa rece la sursa cald pe

unitatea de lucru mecanic consumat n acest scop.
Din aceast relaie rezult c eIiciena este un numr supraunitar ce creste pe msur
ce temperaturile celor dou rezervoare sunt mai apropiate.
n Iigura 3.4 se poate urmri bilanul energetic n cazul motoarelor termice si al
pompelor de cldur.
a. b.
Fig. 3.4 Bilan energetic a. motor termic b. pompa de cldur
27
3.& )egimuri energetice de !uncionare
Regimul de Iuncionare conteaz la dimensionarea pompelor de cldur, si la evitarea
mriri timpului de Iuncionare a pompei de cldur cu eIecte de uzura a componentelor. n
Iuncie de necesarul de cldur si de sursa de cldur selectat, pentru pompele de cldur se
pot diIerenia urmtoarele regimuri de Iuncionare:
monovalent necesarul de cldur este acoperit complet de pompa de cldur,

pentru acest mod de Iuncionare este indicat pompa de cldur ap ap deoarece
sursa de cldura are un nivel de temperatur aproape constant pe durata ntregului an
monoenergetic n aIara pompei de cldur mai este utilizat si o nclzire electric,

acest lucru este utilizat n cazul pompelor de cldur aer ap, deoarece capacitatea
acestora de nclzire si eIicien scade concomitent cu scderea temperaturii
exterioare
bivalent presupune utilizarea unui al 2 lea productor de cldur de exemplu

cazan cu ulei sau gaz pentru acoperirea necesarului de cldur, n cadrul acestui mod
de Iuncionare se Iace diIerena ntre un mod de Iuncionare bivalent alternativ si
unul bivalent paralel
o bivalent alternativ al 2 - lea productor de cldur este activ de la o anumit
temperatur exterioar si pompa de cldur este oprit
o bivalent paralel - al 2 lea productor de cldur este activ suplimentar de la
o surs exterioar iar pompa de cldur rmne n Iunciune
3.4 -ompa de cldur aer 3 ap
Pompa de cldur aer - ap utilizeaz energia din atmosIer adic preiau cldura din
aer ceea ce permite un randament extrem de eIicient. Un agentul IrigoriIic cu punctul de
Iierbere de -40 C, circul prin sistem si se evapor n timp ce absoarbe cldura din aer.
Agentul IrigoriIic, aIlat n stare gazoas, este comprimat, prelund astIel o si mai mare
cantitate de energie si ridicndu-i temperatura pana la aproximativ 75 C. Cldura este apoi
transIerat apei, prin intermediul schimbtorului de cldur. Apa nclzit rezultat este
Iolosit pentru nclzire. Schema de Iuncionare a unei pompe de cldur aer ap este
prezentat n Iigura 3.5.
28
Fig. 3. 5 Pompa de cldur aer - ap
Avantajele utilizrii pompelor de cldur pot Ii rezumate astIel: costuri mici pentru
ntreinere si service, nu sunt poluante, nu necesita investiii n camere tehnice speciale sau
cosuri de Ium, utilizeaz agenii IrigoriIici perIormani de ultima generaie nepoluani, Ir
impact asupra mediului.
3.5 -ompa de cldur ap 3 ap
Pompa de cldur ap - ap utilizeaz energia geotermic existent la adncime mare,
relativ constant pe toat perioada anului, de aproximativ 10-12C si poate Ii utilizat n
"circuit nchis" - cu serpentine orizontale sau cu serpentine verticale, sau n "circuit deschis" -
un pu pentru extragerea apei si unul pentru evacuarea apei din pompa. Vaporizatorul pompei
de cldur este parcurs de apa Ireatic ce se rceste cu pn la 5
0
C, cednd cldur agentului
de lucru, care se vaporizeaz. Vaporii de agent IrigoriIic, de temperatur relativ sczut si
presiune mic sunt trasi n compresor si comprimai. n timpul comprimrii, temperatura
29
vaporilor creste semniIicativ. ReIrigerentul Iierbinte, la presiuni nalte din compresor intr n
condensator unde cedeaz cldura unui circuit de nclzire cu ap. Dup ce agentul IrigoriIic
cedeaz energie circuit de nclzire, revine treptat la starea iniial (lichid) si este trecut
printr-un ventil de expansiune unde pierde presiunea acumulata n compresor.
3.6 -ompa de cldur sol 3 ap
Sunt agregate de puteri mici si medii, care extrag cldura din sol, prin sonde verticale,
care pot ajunge uneori chiar si pn la 100 de metri adncime, sau prin colectorii orizontali,
care se poziioneaz la doar 1,2 - 1,5 metri adncime. Energia este captat cu ajutorul unor
circuite nchise de evi n care circul un agent de transIer termic.
Principiul de Iuncionare al unei pompe de cldur const n urmtoarele:
cldura extras din sol este cedata agentului IrigoriIic lichid, n urma clduri primite,
agentul IrigoriIic trece n stare gazoasa (vaporizeaz);
agentul IrigoriIic, sub Iorma gazoasa, este comprimat, temperatura acestuia crescnd
puternic
agentul IrigoriIic odat ajuns n condensator cedeaz cldur circuitului de nclzire

si prin rcire condenseaz si devine iarsi lichid.
prin intermediul unui ventil de expansiune, presiunea si temperatura agentului

IrigoriIic sunt readuse la valorile iniiale si ciclul se reia.
3.6.1 -ompa de cldur sol % apa cu colectori orizontali

Cldura din sol este preluat prin intermediul tuburilor din material plastic cu
supraIa mare montate n sol. Tuburile din material plastic se amplaseaz paralel, n sol,
la o adncime de 1,2 - 1,5m si n Iuncie de diametrul ales al tubului, la o distanta de 0,5 -
0,7m astIel nct pe Iiecare metru ptrat de supraIa de absorbie s Iie montat 1,43 pn la 2
m de tub. Lungimea tuburilor nu trebuie sa depseasc o lungime de 100m deoarece n caz
contrar cresc pierderile de presiune.
Capetele tuburilor sunt introduse n colectoare pe tur si pe retur, care trebuie amplasate
la un nivel mai ridicat dect tuburile, pentru a se putea aerisi ntregul sistem de tuburi. Fiecare
tub se poate bloca separat. Apa srata se pompeaz prin tuburile din material plastic cu
30
ajutorul unei pompe de circulaie, astIel acesta preia cldura acumulata n sol. Prin
intermediul pompei de cldur se utilizeaz cldura pentru nclzire.
3.6.2 -ompa de cldur sol % ap cu sonde
n ultimii ani s-a observat o crestere n interesul Iolosirii solului n adncime ca surs de
cldur pentru pompele de cldur, devenind alegerea preIerat pentru zonele unde spaiul
este limitat dat Iiind Iaptul c necesit o supraIaa mult mai mic de teren pentru colector
dect varianta colectorului orizontal.
Fig. 3.6 Colectori verticali pentru captarea cldurii din sol
n acele regiuni cu soluri ce pot Ii usor Iorate sondele din polietilena sunt puse n opera
cu ajutorul unor instalaii de Ioraj cu splare cu apa. Pentru aceasta se utilizeaz o sapa de
Ioraj cu diametrul de cel putin 90mm. Apa este pompata cu mare presiune prin aceasta sapa de
Ioraj si aduce la supraIaa materialul dislocat. Materialul dislocat este depozitat ntr-o
groapa n apropierea Iorajului. Apa n exces este preluata de la partea superioara a acestei
gropi si reutilizata n procesul de Iorare. n momentul atingerii adncimii de Ioraj prevzute
se introduce n gaura de Ioraj o sonda deja pregtita veriIicata la presiune si plina cu apa.
31
3.17 -rincipii de dimensionare ale pompelor de cldur
Modul de dimensionare n cazul utilizrii pompelor pentru nclzire este prezentat n
Iigura 3.7. Din Iigur se observ c pierderile de cldur sunt cu att mai accentuate cu ct
temperatura exterioar este mai sczut. Pentru a menine temperatura este necesar ca
pierderile de cldur s Iie acoperit de aportul de cldura al sursei. De asemenea se observ
c puterea pompei termice scade odat cu scderea temperaturii mediului exterior. Pentru o
anumit temperatur a mediului exterior, diagrama puterii pompei luat ca exemplu,
intersecteaz diagrama pierderii de cldur a imobilului, n punctul denumit 'punct de
bivalenta.
Fig. 3.7 Dimensionare pompe de cldur
Din diagrama rezult urmtoarele:
pompele termice, acoper integral necesarul de cldur n punctul de bivalent care

n cazul luat ca exemplu este de 10 Kw si corespunde unei temperaturi a mediului
exterior de -4 C
pentru temperaturi ale mediului exterior mai mari dect -4 C, (zona diagramei
situat n dreapta punctului de bivalen), acordarea puterii pompei termice la
necesarul de cldur se realizeaz de ctre sistemul de automatizare prin oprirea
32
secvenial a Iuncionarii pompei termice, sau la pompele moderne, prin reducerea
puterii pompei termice
pentru temperaturi ale mediului exterior mai mici dect -4 C, (zona diagramei
situata n stnga punctului de bivalenta), necesarul de cldura al imobilului nu mai
poate Ii asigurat de pompa termica, a carei putere scade progresiv, cu scderea
temperaturii mediului exterior
3.11 'istemele de "nclzire sere
Exploatarea cldurii geotermale n sistemele de nclzire ale serelor pot reduce
considerabil costurile de operare ale acestora, care n unele cazuri reprezint 35 din
costurile produselor (legume, Ilori, ghivece cu plante si rsaduri). Pereii serelor pot Ii Icui
din sticl, Iibr de sticl, plastic, panouri rigide sau Iolie de plastic. Panourile de sticl sunt
mult mai transparente dect cele din din plastic si vor permite mai multa lumina, dar prezint
o izolare termic mai slab, sunt mai puin rezistente la socuri, si sunt mai grele si mai scumpe
dect panourile din plastic. Cele mai simple sere sunt Iacute din Iolii de plastic de unic
Iolosin dar, recent unele sere au Iost construite cu un strat dublu de Iolie separate de un
spaiu de aer. Acest sistem reduce pierderile de cldur prin perei cu 30 - 40 si astIel
mbunteste eIiciena general a serei. nclzirea serei se poate realiza prin circulaia Iorat
a aerului n schimbtoare de cldur, cu ap cald care circul prin evi sau conducte situate n
sau pe podea, convectoare cu evi cu aripioare situate de-a lungul pereilor sau sub jardiniere,
sau o combinaie a acestor metode.
3.12 8ecesarul de cldur pentru "nclzire
Necesarul de cldur se calculeaz cu relaia:
i
c
T
Q

Q Q

+
,
_
+
+
100
1
0
|W| (3.3)
unde:
T
Q
- Iluxul termic cedat prin transmisie prin elementele delimitatoare ale ncperii,
considerat n regim termic staionar.
33
i
Q
- Iluxul termic necesar pentru nclzirea de la temperatura exterioar

convenional de calcul a aerului inIiltrat prin neetanseitile usilor si Ierestrelor si a
aerului ptruns prin deschiderea acestora
- adausul pentru compensarea supraIeelor reci.
- adausul pentru orientare

3.12.1 -ierderea de cldur prin sol 9
s
Fluxul termic cedat prin sol, Q
s
pentru construcii avnd Iorme geometrice elementare
(paralelipiped dreptunghic) se calculeaz cu relaia:
bc
e" i
s
bc"
bc
e i
s
s
# bc
p
p i
p s
$
t t
%
$
t t
%
m
C
$
t t
Q

+

1
|W| (3.4 )
unde:
A
p
aria cumulat a pardoselii si a pereilor aIlai sub nivelul terenului,
A
bc
aria unei benzi cu limea de 1 m situat de-a lungul conturului exterior al ariei
A
p
A
bcj
aria unei benzi cu limea de 1 m situat de-a lungul conturului care corespunde
spaiului nvecinat care are temperatura t
j
R
p
rezistena termic speciIic cumulat a pardoselii si a stratului de pmnt cuprins
ntre pardoseal si adncimea de 7 m de la cota terenului sistematizat, sau a stratului
de ap Ireatic
R
bc
rezistena termic speciIic a benzii de contur la trecerea cldurii prin pardoseal
si sol ctre aerul exterior
t
i
temperatura interioar convenional de calcul
t
e
temperatura exterioar convenional de calcul
t
ej
- temperatura interioar convenional de calcul pentru ncperile alturate
t
p
temperatura, Iie in sol la adncimea de 7 m de la cota terenului sistematizat, n
cazul inexistenei stratului de ap Ireatic, Iie a stratului de ap Ireatic.
C
M
coeIicient de corecie
m
s
- coeIicientul de masivitate termic a solului
n
s
- coeIicient de corecie care ine seama de conductivitatea termic a solului
34
SupraIaa cumulat a pardoselii si a pereilor aIlai sub nivelul pmntului A
p
, se
calculeaz cu relaia:

h p
p& p
+
|m
2
| (3.5 )
unde:
A
p
aria cumulat a pardoselii si a pereilor aIlai sub nivelul terenului,
A
pl
aria plcii pe sol sau a plcii inIerioare a subsolului nclzit
p - lungimea conturului pereilor n contact cu solul, n metri;
h - cota pardoselii sub nivelul terenului, n metri.

Rezistena termic speciIic cumulat a pardoselii si a stratului de pmnt, R
p
, se determin
cu relaia
+
i
p
a
$
1
|m
2
K/W| (3.6)
unde:
o - grosimea straturilor luate n considerare
- conductivitatea termic a materialului din care este alctuit stratul luat n

considerare
u
i
- coeIicientul de transIer termic prin supraIa la interior
3.13 8ecesarul de ap pentru pompa de cldur
Parametrii de Iuncionare ai instalaiei au Iost stabilii la urmtoarele valori:
- Sarcina termic ..................................................... 16 kW
- temperatura agentului de nclzire tur/retur .......... 35/30
o
C
- temperatura apei utilizat ca surs de cldur ...... 12/ 7
o
C
Rezult temperatura de condensare, respectiv de vaporizare a agentului IrigoriIic
utilizat n pompa de cldur:
- temperatura de condensare ................................... 40
o
C
- temperatura de vaporizare ..................................... 5
o
C
35
S-a considerat ca pompa de cldur utilizeaz un agent ecologic R407C, uzual la ora
actual pentru astIel de instalaii. Calculul ciclului pompei de cldur a Iost eIectuat cu
ajutorul programului Cool Pack oIerit de Technical University oI Denmark.
CoeIicientul de perIorman la Iuncionarea ca pomp de cldur:
401 , 5
962 , 2
00 , 16

W
Q
CO'
C
'C
36
Pentru realizarea unei sarcini termice la condensator de 16 kW, care s acopere
necesarul de cldur n timpul sezonului rece, Iluxul de cldur maxim care trebuie s Iie
extras din apa Ireatic trebuie s Iie 23 , 13
(
Q
kW. Considernd o rcire a apei n

vaporizator cu 5 t grade, debitul maxim necesar de ap Ireatic va Ii:
l/s 0,63 /s m 10 3 , 6
5 2 , 4 1000
23 , 13
3 4

t c
Q
V
(
37
4. Agenii de lucru !olosii "n pompele de cldur
4.1 Consideraii generale
Substanele Iolosite n pompele de cldur sunt agenii IrigoriIici ce suIer reversibil
schimbri de Iaz de la gaz la lichid, transportnd astIel cldura de la un mediu la altul.
TransIerul de cldur se Iace prin nclzire, vaporizare (trecerea din stare lichid n
stare gazoas prelund cldur) si apoi prin rcire si condensare (trecerea din stare gazoas n
stare lichid cednd cldur) la temperaturi sczute sau ale mediului ambiant.
Vaporizarea se realizeaz n scopul prelurii de cldur de ctre agentul de lucru aIlat
iniial n stare lichid si la sIrsit n stare de vapori, iar condensarea se realizeaz n scopul
evacurii de cldur de ctre agentul de lucru aIlat iniial n stare de vapori si la sIrsit n stare
lichid.
4.2 Condiii impuse agenilor de lucru
Pentru a permite Iuncionarea ciclic a pompelor de cldur agenii de lucru din
acestea trebuie s Iie caracterizate de unele proprieti particulare, care i deosebesc de agenii
termodinamici din alte tipuri de instalaii:
presiunea de vaporizare trebuie s Iie apropiat de presiunea atmosIeric si usor
superioar acesteia, pentru a nu apare vidul n instalaie
presiunea de condensare trebuie s Iie ct mai redus, pentru a nu apare pierderi
de agent IrigoriIic si pentru a se realiza consumuri energetice mici n procesele
de comprimare impuse de Iuncionarea acestor instalaii
cldura preluat de un kilogram de agent, prin vaporizare, trebuie s Iie ct
mai mare, pentru a se asigura debite masice reduse
cldura speciIic n stare lichid trebuie s Iie ct mai mic, pentru a nu apare
pierderi mari prin ireversibiliti interne, n procesele de laminare adiabatic
volumul speciIic al vaporilor trebuie s Iie ct mai redus, pentru a se obine
dimensiuni de gabarit reduse, ale compresoarelor s nu Iie poluani (este cunoscut
Iaptul c unii ageni IrigoriIici clasici si anume cteva tipuri de Ireoni, contribuie la
distrugerea stratului de ozon al stratosIerei terestre)
38
4.3 /omenii de utilizare a agenilor !rigori!ici
Cele mai importante domenii de utilizare a Ireonilor si agenii de substituie pentru
Ireonii clasici, sunt prezentate n tabelul 4.1.
Tabel 4.1 Domenii de utilizare a agenilor IrigoriIici
Utilizare Agent !rigori!ic Ageni de tranziie Ageni considerai de!initivi
Aparate casnice R12 R401A (MP39)
R409A
R134a
R290
R600a
Rcitoare de ap R11
R12
R114
R123
R142b
R134a
R404A
Frig comercial (temp.
pozitive)
R12 R401A (MP39)
R409A (FX56)
R22
R134a
R404A
Frig comercial (temp.
negative)
R502 R402A (HP80)
R408A (FX10)
R404A
R125
Frig industrial R717
R22
R22 R717
R404A
Frig adnc R13B1
R13
ES20
R23
Climatizare R22
R500
R409B (F57)
R401B (HB66)
R124a
R407C
Aer condiionat auto R12
R500
R401C (MP52)
R409B (FX57)
R401B (HP66)
R134a
Pompe de cldur R22 R407C
R290 (Propan)
4.4 Calculul de alegere a agenii de lucru utilizai "n pompele de cldur
39
n vederea realizrii calculelor termice ale ciclurilor dup care Iuncioneaz , pompele
de cldur este necesar determinarea valorilor parametrilor termodinamici ai agenilor
IrigoriIici. Cea mai bun soluie la alegerea agentului de lucru este eIectuarea calcul cu
ajutorul programului CoolPack..
Se consider ca agent de lucru Ireonul ecologic R407C. In tabel 4.2 este trecut punctul
de Iierbere pentru agentul IrigoriIic R407C, iar n Iigura 4.1 este prezentat diagrama
termodinamic lgp-h, unde lgp indic scara logaritmic de reprezentare a presiunilor si h
indic entalpia, pentru R407C, realizat cu ajutorul programului CoolPack.
Tabel 4.2 Punctul de Iierbere R407C
-resiunea
absolut
1 bar
abs
1.# bar 3 bar 4
bar
17
bar
1#
bar
23
bar
2emperatura de !ierbere
:condensare
%47
7
C %15
7
C %4
7
C 7 2#
7
C 36
7
##
7
Fig. 4.1 Diagrama lgp h pentru R407C
4.# Calculul termic al pompelor cu agentul !rigori!ic ales
4.#.1 Calculul pompei de cldur aer 3 ap
40
n tabelul 4.3 sunt trecute mrimile caracteristice punctelor speciIice din ciclul teoretic
ale instalaiei.
Tabel 4.3 Punctele caracteristice ale ciclului termic al pompei aer - ap
2 p $ s v
[ ] C
0
[ ] bar [ ] kg kJ /
1 12 &.4 416.# 1.44 7.73#
1
;
24 &.4 433.2 1.53 7.735
2 41.4 15.44 4#6.4 1.52 7.71
3 43 15.44 247.2 1.23 7.7771
3
;
3& 15.44 2#4 1.16 %
4 %4.4 4.5 24# 1.2 7.71
n urma calculului s-au obinut urmtoarele rezultate:
sarcina termic a vaporizatorului:

kW Q 83 . 4
0
puterea compresorului
kW '
c
29 . 0
debitul masic de agent IrigoriIic

1
]
1
s
kg
m 026 . 0
.

eIiciena termic 28 . 5 CO'

4.#.2 Calculul pompei de cldur ap 3 ap
41
n tabelul 4.4 sunt redate valorile mrimilor caracteristice ale punctelor speciIice al
ciclului termic.
Tabel 4.4 Punctele caracteristice ale ciclului termic al pompei ap ap
t p $ s v
[ ] C
0
[ ] bar [ ] kg kJ /
1 2 4.5 414.4 % 7.745
1
;
14 4.5 424.& 1.45 7.7#2
2 43.2 15.44 4&1 1.53 7.71
3 43 15.44 247.2 1.23 7.7771
3
;
3& 15.44 2#4 1.16 %
4 %4.4 4.5 24# 1.2 7.71
n urma calculului eIectuat s-au obinut urmtoarele rezultate:

kW Q 56 . 4
0
kW '
c
22 . 1

1
]
1
s
kg
m 025 . 0
.


4.#.3 Calculul pompei de cldur sol 3 ap
42
n tabelul 4.5 sunt trecute mrimile caracteristice punctelor speciIice din ciclul teoretic
ale instalaiei.
Tabel 4.5 Punctele caracteristice ale ciclului termic al pompei sol - ap
t p $ s v
[ ] C
0
[ ] bar [ ] kg kJ /
1 %3 4.7& 411.3 1.5 7.7#
1
;
12 4.7& 424.& 1.54 7.7&
2 4&.# 15.44 4&#.3 1.54 7.71
3 43 15.44 247.2 1.23 7.771
3
;
3& 15.44 2#4 1.16 %
4 %4.4 4.7& 2#4 1.2 7.71
n urma calculului eIectuat s-au obinut urmtoarele rezultate:

kW Q 42 . 4
0
kW '
c
38 . 1

1
]
1
s
kg
m 025 . 0
.


#. Analiza te$nico % economic privind posibilitatea de utilizare a energiei
geotermale
43
#.1 Consideraii generale
Rentabilitatea unei pompe de cldur depinde: coeIicientul de perIorman al pompei
de cldur, numrul de ore de Iuncionare din timpul unui an, cheltuieli de investiie si de
asemenea de costul combustibilului
n 5.1 este prezentat rentabilitatea unei pompe de cldur n comparaie cu nclzirea
electric pe de o parte si nclzirea cu cazan cu combustibili Iosili. La baza realizrii acestei
diagrame stau anumite ipoteze reIeritoare la cheltuielile de investiie si la preurile pentru
combustibili Iosili.
Fig. 5.1 Domeniul de rentabilitate pentru diverse sisteme de nclzire
Se observ c, n condiiile unor anumite preuri pentru energia electric si pentru
combustibilul gazos sau lichid, rentabilitatea unei pompe de cldur creste pe msur ce durata
anual de Iuncionare este mai mare. Rentabilitatea poate s creasc simitor atunci cnd
coeIicientul de perIorman al pompei de cldur creste, ca de exemplu de la 3 la 4 dup cum se
poate vedea din Iigura 5.2.
44
Fig. 5.2 InIluena coeIicientului de perIorman al pompei de cldur asupra rentabilitii
#.2 -ompa de cldur "n comparaie cu sistemele convenionale
Punctul de plecare l constituie calculul necesarului de cldur pentru nclzire, care
depinde de izolare termic a serelor si de condiiile climatice. Necesarul de cldur se
stabileste n conIormitate cu normativele n vigoare si reprezint puterea termic nominal pe
care trebuie s o asigure instalaia de nclzire.
Se consider c instalaia Iuncioneaz n permanen numai n condiiile nominale,
deci la puterea maxim - astIel c timpul (Iictiv) de Iuncionare se poate aprecia prin numrul
total de ore de Iuncionare la capacitate nominal.
Consumul anual de energie reprezint cantitatea de energie ce trebuie Iurnizat unei
instalaii de nclzire, n decursul unui an cu scopul acoperirii necesarului anual de cldur si
se calculeaz cu relaia (5.1).
a% KWh % Q Q
e f*%c+*%c+i %ecesar a%*a&
/ 19815 2331 5 . 8
(5.1)
Consumul anual de energie nu este egal pentru toate sistemele de nclzire. n cazul
cazanelor pe combustibili Iosili consumul anual de energie se calculeaz cu relaiile (5.2) si cu
(5.3) n cazul pompelor de cldura.
45
a%*a&
a%*a&
a%*a&
Q
B
(5.2)
a%*a&
a%*a&
a%*a&
Q
B
(5.3)
unde:
a%*a&
B
eIiciena cu care este produs cldura
a%*a&
Q
consumul anual de energie
a%*a&
eIiciena termic a pompei de cldur
a%*a&
randamentul anual mediu al cazanelor

Cheltuielile anuale pentru energie se obin prin multiplicarea consumului anual de
energie cu preurile corespunztoare pentru energia electric respectiv combustibil gazos.
[ ] $O, ' B C
a%*a&
(5.4)
unde:
C cheltuielile anuale pentru energie
a%*a&
B
eIiciena cu care este produs cldura
P preul unui KW de energie
Pentru cazane cu combustibil lichid :
consumul anual de energie:
a% KWh
Q
B
a%*a&
a%*a&
a%*a&
/ 24164
82 . 0
19815

(5.5)
cheltuielile anuale pentru energie:
$O, ' B C
a%*a&
3141 13 . 0 24164
(5.6)
Pentru cazane pe combustibil gazos :
a% KWh
Q
B
a%*a&
a%*a&
a%*a&
/ 23873
83 . 0
19815

(5.7)
$O, ' B C
a%*a&
1500 067 . 0 23873
(5.8)
46
Pentru nclzirea electric cu radiatoare sau aeroterme :
a% KWh Q B
a%*a& a%*a&
/ 19815
(5.9)
$O, ' B C
a%*a&
6043 305 . 0 19815
(5.10)
Consumul anual de energie si cheltuielile anuale pentru nclzire Iolosind pompele de
cldur este prezentat n tabelul 5.1.

Tabel 5.1 Prezentarea rezultatelor cheltuielile anuale n Iuncie de tipul pompelor de cldur
2ipul pompei de cldur Aer % ap Ap % ap
'ol 3 Ap
colectori
'ol 3 Ap
sonde
Tipul subrcirii Norm Avan Norm Avan Norm Avan Norm Avan
EIiciena termic 2,6 2.73 4.15 4.43 3.83 4.07 4.03 4.31
Consumul anual de energie 7621 7258 4774 4472 5173 4868 4916 4597
Cheltuielile anuale pentru
energie
2324 2213 1456 1363 1577 1484 1499 1402
n Iigura 5.3 este reprezentat variaia consumului anual de energie n Iuncie de instalaia
utilizat.
47
1 cazan pe combustibil lichid
2 cazan pe combustibil gazos
3 pompa de cldur aer ap cu
subrcire normal
subrcire avansat
5 pompa de cldur ap ap cu
subrcire normal
subrcire avansat
7 pompa de cldur sol ap cu colectori
cu subrcire normal
cu subrcire avansat
9 pompa de cldur sol ap cu sonde
cu subrcire normal
cu subrcire avansat
11 aeroterme sau radiatoare electrice
Fig. 5.3 Variaia consumului anual de energie n Iuncie de tipul instalaiei
Din diagram se observ c cazanul pe combustibil lichid si cel pe combustibil gazos
au cel mai mare consum anual de energie. Acest lucru se datoreaz randamentelor sczute ale
cazanelor, randamente care sunt subunitare. O usoar scdere a consumului se sesizeaz n
cazul nclzirii electrice.
Cea mai bun soluie din punct de vedere al consumului anual de energie o reprezint
utilizarea pompelor de cldur, caz n care consumul de energie se poate reduce de pn la
cinci ori. Se observ o crestere mai pronunat n cazul pompei aer - ap a consumului de
energie Iaa de celelalte variante de pompe de cldur. Pompa cu consumul de energie cel mai
sczut este pompa de cldur ap - ap, urmat ndeaproape de pompa de cldur sol - ap cu
sonde. Se observ deasemenea o scdere a consumului anual de energie n cazul utilizrii unei
subrciri avansate dect n cazul unei subrciri normale. n Iigura 5.4 sunt prezentate
cheltuielile anuale pentru energie n Iuncie de tipul variantei de nclzire
Fig. 5.4 Cheltuieli anuale pentru energie n Iuncie de tipul instalaiei
Din graIicele prezentate n aceste Iiguri rezult c pompa de cldur desi necesit cea
mai mare investiie iniial n comparaie cu celelalte sisteme, datorit costurilor de
exploatare, care sunt cele mai mici, se amortizeaz rapid (n cca. 4 ani) si devine o soluie
48
1 cazan pe combustibil lichid
2 cazan pe combustibil gazos
subrcire normal
subrcire avansat
subrcire normal
subrcire avansat
cu subrcire normal
cu subrcire avansat
cu subrcire normal
cu subrcire avansat
11 aeroterme sau radiatoare electrice
Ioarte economic. Cheltuielile cele mai reduse se nregistreaz n cazul pompelor de cldur
ap - ap si a celor sol - ap cu sonde, urmate de pompele de cldur sol - apa cu colectori.
49
&. 'c$imbtoare de cldur
&.1 Consideraii generale
Schimbtoarele de cldur sunt aparate termice n care energia termic se transmite
ntre dou Iluide, cu temperaturi diIerite. Fluidele care strbat aparatul se numesc ageni
termici.
n aceste aparate se pot desIsura diverse procese termice, cum ar Ii: variaia
temperaturii, vaporizarea, condensarea, evaporarea, topirea, solidiIicarea etc, sau procese
combinate.
Schimbtoarele de cldur Iac parte din echipamentul majoritii instalaiilor industriale.
Schimbtoarele pot constitui o unitate independent sau un subansamblu ntr-o instalaie
complex.
Principalele condiii pe care trebuie s le ndeplineasc un schimbtor de cldur sunt:
s asigure atingerea parametrilor de exploatare impusi (pentru care s-a proiectat) n
deplin securitate pe toat durata de Iuncionare;
s prezinte eIicien economic ridicat, necesitnd cheltuieli de investiii si exploatare
minim;
soluia constructiv s Iie ct mai simpl, cu o construcie compact cu o greutate si cu
gabarit minim;
s permit acces usor la supraIeele de transIer termic care se pot murdri n vederea
curirii lor;
s aib o durat mare de exploatare;
s nu polueze mediul ambiant.
&.2 Clasi!icarea sc$imbtoarelor de cldur
Schimbtoarele de cldur se poate clasiIica dup Ioarte multe criterii, cum ar Ii:
dup modul de transmitere a energiei termice
o schimbtoare de cldur cu transIer indirect continuu, denumite si recuperatoare,
la care transIerul de energie termic ntre cei doi ageni se realizeaz prin
50
intermediul unui perete despritor cu conductivitate termic ridicat. La aceste
aparate transIerul termic are loc n mod continuu. Cei doi ageni termici strbat
aparatul n acelasi timp;
o schimbtoare de cldur cu transIer indirect intermitent, denumite si
regeneratoare, la care agenii termici circul succesiv prin aparat, n prima
perioad, agentul termic primar (Iluidul cald) circul prin aparat nclzind
umplutura acestuia; n a doua perioad, agentul termic secundar (Iluidul rece)
strbate aparatul si preia energia termic acumulat n umplutur n prima
perioad a ciclului;
o schimbtoare de cldur cu amestec, la care transIerul termic se realizeaz ntr-o
incint, prin amestecarea celor doi ageni termici;
dup sc$ema de curgere a agenilor termici
o schimbtoare de cldur n echicurent, n care ambii ageni termici curg n aceeasi
direcie si acelasi sens;
o schimbtoare de cldur n contracurent, n care Iluidele au aceeasi direcie, dar
sensuri de curgere opuse;
o schimbtoare de cldur n curent ncrucisat, n care direciile de deplasare ale
Iluidelor sunt perpendiculare;
dup destinaia aparatului
o rcitoare destinate rcirii gazelor sau a lichidelor;
o nclzitoare (prenclzitoare, postnclzitoare);
o vaporizatoare destinate transIormrii diverselor lichide n vapori;
o condensatoare;
dup soluia constructiv
o cu Iascicul de evi n manta;
o cu evi nervurate interior sau/si exterior;
o aparate cu plci sau lamele;
o schimbtoare de cldur compacte cu supraIee nervurate;
dup trans!ormrile !izice sau c$imice ale agenilor termici "n procesul de
trans!er termic
o Ir schimbarea strii de agregare a agenilor termici la trecerea prin aparat;
51
o cu schimbarea strii de agregare a unui sau a ambilor ageni termici;
dup materialul de construcie utilizat
o schimbtoare de cldur metalice (Iont, oel inoxidabil, cupru sau alam,
aluminiu si aliaje de aluminiu etc);
o schimbtoare de cldur din sticl, graIit impregnat, materiale plastice etc;
S-ar mai putea clasiIica aparatele si dup:
regimul de lucru (staionar, nestaionar);
numrul de treceri ale agentului termic
poziia (verticale, orizontale etc);
modul de asamblare;
modul de preluare a dilatrilor termice etc.
Din cele prezentate se poate spune c exist Ioarte multe criterii de clasiIicare.
&.3 Calculul termic al sc$imbtoarelor de cldur recuperatoare
&.3.1 Calculul !lu<ului de cldur
Prin calculul termic se nelege determinarea analitic a energiei termice transIerat ntr-
un schimbtor de cldur ntre doi ageni termici.
Pentru schimbtoarele de cldur se pot eIectua dou tipuri de calcule termice si anume:
calculul de proiectare, atunci cnd se urmreste determinarea supraIeei de transIer
termic pentru atingerea parametrilor de exploatare impusi (o temperatur dat sau un
Ilux de cldur dat);
calculul de veriIicare, atunci cnd aparatul exist si se urmreste determinarea
perIormanelor termice posibile de realizat (Ilux de cldur, coeIicieni de transIer
termic, temperaturi de iesire ale agenilor termici etc).
n ambele cazuri, calculul termic const n rezolvarea simultan a dou relaii de baz:
ecuaia bilanului termic;
ecuaia transmiterii energiei termice.
n general, ntr-un recuperator, temperaturile Iluidelor nu sunt constante, ele variaz dintr-
un punct n altul pe msur ce energia termic se transmite de la un Iluid la altul.
52
Dac se noteaz cu m
1
(m
2
) |kg/s| debitele masice ale celor dou Iluide si cu dh
1
(dh
2
)
|J/kg| variaia entalpiilor lor, pe un element de supraIa dA |m
2
|, se poate scrie:
ecuaia bilanului termic:
1 2
1 2
Q m dh m dh

|W| (6.1)
sau dac Iluidele nu-si schimb starea de agregare:
- - - . . .
Q / /
m c dt m c dt
& & |W| (6.2)
ecuaia transIerului termic:
Q k t d

|W| (6.3)
unde:
|W| Iluxul elementar de energie termic;

k |W/m
2
K| coeIicientul total de transIer termic, considerat constant;
t |C| - diIerena de temperatur, variabil ntre cele dou Iluide, de-a lungul
supraIeei elementare dA.
Dac se noteaz prin t
m
diIerena medie de temperatur, ntre cele dou Iluide, pe
supraIaa de transIer termic A
o
, dat prin relaia:
dA t
A
1
=
t
A
0
o
m
o

(6.4)
si se introduce noiunea de Iluxul capacitii totale
'
t
C mc
t

(6.5)
prin integrarea relaiilor (6.2) si (6.3) se obine:
|W| ) "
t
- `
t
(
C
Q
1 1
1
1

(6.6)
|W| ) `
t
- "
t
(
C
Q
2 2
2
2

(6.7)
|W|
t A
k Q
m o

(6.8)
53
S-a notat cu t' |C| si t
"
|C| temperaturile de intrare, respectiv de iesire ale celor dou
Iluide.
n Iuncie de construcia schimbtorului de cldur si de temperatura agenilor termici
Iluidul mai cald sau Iluidul mai rece primeste sau cedeaz mediului exterior Iluxul Q
e
. ntre Q
1
si
Q
2
exist relaia:
Q Q
Q
e 2 1

t

(6.9)
Pentru calcule teoretice sau pentru calcule mai puin pretenioase se neglijeaz Q
e
si
relaia (6.9) devine:
Q
Q
Q
2 1

(6.10)
unde:
Q |W| Iluxul de cldur ce trece de la Iluidul cald la Iluidul rece.
Pentru cazurile reale, practic cnd se pot determina Q
1
si Q
2
, se calculeaz Q cu relaia:
2
Q
Q
Q
2 1

(6.11)
Relaia (6.11) permite determinarea experimental a lui k.
CoeIicientul de transIer termic total k se calculeaz cu relaiile cunoscute din literatura de
specialitate (1,8,10). n cazul n care schimbtorul de cldur este cunoscut se pot determina
vitezele de curgere ale Iluidelor, coeIicienii de transIer termic
1
a

si
2
a
si apoi k.
Dac aparatul se proiecteaz, se admite o valoare aproximativ pentru k' din literatura de
specialitate (1,8,10); se calculeaz o supraIa de transIer termic A', apoi se trece la calculul
constructiv al aparatului si se recalculeaz coeIicientul "k".
SupraIaa real a aparatului A trebuie s Iie cu 10...30 mai mare dect supraIaa
calculat cu valoarea exact a lui k. Acest coeIicient de siguran, de la caz la caz, poate Ii si mai
mare.
DiIerena medie de temperatur t
m
se poate determina cunoscnd modul de curgere a
Iluidelor si expresia criterial a transIerului termic pentru acel mod de curgere.
&.3.2 Ecuaia criterial a trans!erului termic pentru recuperatoare
54
Fenomenul transmiterii energiei termice ntr-un schimbtor de cldur poate Ii exprimat
cu ajutorul ecuaiilor criteriale.
Dac notam cu "m" - numrul mrimilor Iizice independente, care exprim Ienomenul
transIerului termic n schimbtoarele de cldur si cu "n" - numrul unitilor de msur
independente conIorm teoremei lui Buckingham (1), Ienomenul poate Ii redat prin "m-n" criterii
de similitudine.
&.3.2.1 =orma generala a ecuaiei criteriale

Pentru cazul teoretic, relaia (6.10) se scrie:
' '
m - - . . . -
Q/ k / 0 1 23/ 0 2 1 3 4W5
t t t C t t C
&
&
(6.12)
Cum t
m
este o Iuncie de temperaturii, rezult c Ienomenul transIerului termic este
caracterizat de mrimile:
|K|
"
t ,
`
t ,
"
t ,
`
t |,
K
W
|
C
,
C
|;
m
A| |;
K
m
W
k| |W|; Q
2 2 1 1 2 1
2
2

(6.13)
AstIel Iluxul de cldur Q se poate scrie ca o Iuncie de 8 mrimi Iizice.
) "
t
, `
t
, "
t
, `
t
,
C
,
C
A, (k, I Q
2 2 1 1 2 1

(6.14)
Tinnd cont de relaiile (6.12), pot Ii eliminate dou mrimi. Rmn astIel m6
mrimi independente si n3 uniti independente: W, m, k.
Deci, n cazul schimbtoarelor de cldur, Ienomenul transIerului termic poate Ii redat
prin 3 criterii de similitudine.
Pentru gsirea celor 3 criterii de similitudine se Iac urmtoarele simpliIicri:
se va considera ca punct "zero" pentru temperatur, valoarea cea mai mic, t'
2
. Acest
lucru este posibil ntruct Iluxul de cldur nu depinde de valoarea absolut a
temperaturilor ci numai de diIerenele de temperaturi.
Notm cu:
'
2
/ t 1 t relaiile (6.12) si (6.13) devin:
55
2 C
/ 3
2
1
6
0
C
/ Q
. . - - -

(6.15)
3
2
7
2
7
6
7
C
7
C
7 0k7 f /
Q . - - . - -

(6.16)
Relaiile de mai sus (6.15) si (6.16) Iiind valabile oricare ar Ii unitile de msur, se pot
considera n locul unitilor iniiale W; m; K, alte uniti mai mici de , si ori, si anume:

K
,
m
,
W
unde , si sunt mrimi arbitrare ce urmeaz a Ii deduse.
n acest caz ecuaia (6.15) devine:
) ,
c
,
C
, A , (K
I
Q
i 2 1
2
2
1

(6.17)
unde
i
'
1
, "
1
, "
2
.
Cum mrimile , si sunt arbitrare se pot alege astIel ca s Iie ndeplinite condiiile:
1
`
, 1
A
, 1
Q 1
2
o

(6.18)
AstIel s-au determinat , si . Relaia (6.17)devine:
)
`
"
,
`
`
1, ,
Q
`
,
C
,
Q
`
C
1, ,
Q
`
A
(k
I
1
1
2
1
1 1
2
1
1
1
1

(6.19)
sau exprimnd relaia (6.19) Ir constantele "1" si nlocuind Iluxul Q din relaiile (6.18)
se obine o ecuaie de Iorma:
56
0 )
`
"
,
`
"
,
" - `
`

C
,
" - `
`

C
,
) " - ` (
C
` A k
(
I
1
2
1
1
1 1
1
2
1 1
1
1
1 1
1
1
2
(6.20)
n relaia de mai sus se nlocuieste "
1
prin: "
1
'
1
-('
1
- "
1
) si utiliznd relaia (6.15)
"
2
devine:
( )
"
1
'
1
2
.
1
.
"
2
C
C

(6.21)
nlocuind valorile obinute n Iuncia I
2
si innd cont de (6.15) se obine, dup aranjarea
termenilor o Iuncie de Iorma:
0
C
C
,
'
' ' '
,
C
kA
I
.
2
.
1
1
1 1
.
1
0
3

,
_

(6.22)
Cele trei rapoarte, adimensionale, reprezint cele trei criterii de similitudine ale
transmiterii energiei termice ntr-un schimbtor de cldur.
c
c

C
A k

`
t -
`
t
"
t -
`
t

`
`
-
`
2
1
1
2 1
1 1
1
1 1
(6.23)
57
Se obine ecuaia criterial general a transmiterii cldurii n schimbtoare de cldur
recuperatoare, sub Iorma:
0 ) , , (

(6.24)
sau explicit:
) , (
(6.25)
Analiznd cele trei criterii, se observ c ele reprezint rapoarte de temperaturi si anume:
m
"
1
'
1
1
.
t
t t
C
kA

(6.26)
"
t -
`
t
`
t -
"
t

C
c
1 1
2 2
2
1
(6.27)
Din aceast ultim relaie, prin mprirea numrtorului si a numitorului cu t'
1
- t'
2
se
obine:

`
t -
`
t
`
t - t"
2 1
2
(6.28)
Prin combinarea acestor mrimi se pot obine si alte criterii cum ar Ii: , /x etc.
Expresia analitic a Iunciei I din relaia (6.25) depinde de modul de curgere a celor dou
Iluide prin aparat si se deduce prin rezolvarea unor sisteme de ecuaii scrise sub Iorm
diIerenial pentru cazul concret. Pentru curgerea Iluidelor n echicurent si contracurent Iuncia I
va Ii determinat ulterior.
&.3.2.2 -roprietile !unciei
58
n Iigura 6.1 s-a reprezentat graIic Iuncia (,) pentru 0 si 1 pentru cazul
curgerii Iluidelor n contracurent si echicurent. Se obisnuiesc astIel de reprezentri pentru toate
tipurile de schimbtoare.
Fig.6.1 Reprezentarea graIic a Iunciei (,)
Pentru 0 modul de curgere nu inIlueneaz Iuncia. De Iapt 0 nseamn c un agent
termic si pstreaz temperatura constant (ceea ce se ntmpl n cazul condensrii sau
vaporizrii) si astIel noiunea de "echicurent" sau "contracurent" si pierde sensul.
Din diagram se observ c o dat cu cresterea valorii lui (atunci cnd Iluxul
capacitilor totale C
1
si C
2
sunt apropiate ca valoare sau egale) inIluena modului de curgere
devine tot mai accentuat, la aceeasi valoare .
Pentru 0,2 toate schimbtoarele de cldur se comport aproape identic. Aceasta se
explic prin Iaptul c unul din agenii termici (sau ambele) si modiIic Ioarte puin temperatura
de-alungul aparatului, comportndu-se ca un schimbtor de cldur n care
0
.
Cu ajutorul criteriilor , , si temperaturile de intrare ale agenilor termici t'
1
, t'
2
se pot
exprima:
Iluxurile de cldur:
)
`
t -
`
(t
C
)
`
t -
`
(t
C
Q
2 1 2 2 1 1

(6.29)
diIerenele de temperaturi ale Iluidelor:
59
`
t -
`
t
t
2 1
m

(6.30)
- 1
`
t -
`
t
`
t -
`
t
`
t -
"
t

`
t -
`
t
`
t -
"
t
2 1
2 1 1 1
2 1
2 1
(6.31)
- 1
`
t -
`
t
"
t -
`
t
`
t -
`
t

`
t -
`
t
"
t -
`
t
2 1
2 2 2 1
2 1
2 1
(6.32)
) (1 - 1
`
t -
`
t
)
`
t -
"
(t - )
"
t -
`
(t - )
`
t -
`
(t

`
t -
`
t
"
t -
"
t
2 1
2 2 1 1 2 1
2 1
2 1

(6.33)
AstIel Iuncia este denumit si "caracteristic de e<ploatare" a schimbtorului de
cldur.
n Iigura 6.2 s-a reprezentat variaia temperaturii celor dou Iluide n schimbtorul de
cldur, n Iuncie de supraIaa de schimb de cldur, pentru curgerea Iluidelor n contracurent
(Iig.6.2 a) si echicurent (Iig.6.2 b).
60
a3 c*rgerea f&*ide&!r 8% echic*re%t
b3 c*rgerea f&*ide&!r 8% c!%trac*re%t
Fig.6.2 Variaia temperaturilor Iluidelor ntr-un schimbtor de cldur
Funcia poate Ii privit ca eIicent a schimbtorului de cldur. EIicenta este raportul
dintre cldura eIectiv transmis de aparat, Q si cldura Q
id
care s-ar putea transmite n cazul unui
rcitor ideal n contracurent. Acest rcitor ideal ar trebui s aib temperatura de iesire a Iluidului
cald egal cu temperatura de intrare a Iluidului rece, t"
1
t'
2
.

)
`
t -
`
(t
C
)
`
t -
`
(t
C
Q
Q

2 1 1
2 1 1
id

(6.34)
Deci .
Transmiterea energiei termice Q
id
s-ar putea realiza dac supraIaa de schimb de cldur
ar Ii inIinit de mare.
Dar cum I(A), Iuncia nu se poate utiliza ca un criteriu absolut de apreciere a calitii
unui aparat. Se poate compara cu acest criteriu numai aparatele care au aceeasi supraIa de
nclzire eventual aparatele care au acelasi pre de cost. Evident superior Iiind aparatul care are
mai mare.
Din relaia (6.34) rezult c Iuncia poate lua valori cuprinse ntre zero si unu.
1 0
(6.35)
61
Drept Iluid "1" se va alege cel care are Iluxul capacitii totale C, cel mai mic.
&.3.2.3 /eterminarea ecuaiilor criteriale
Prin relaiile (6.24) si (6.25) am demonstrat c exist o legtur ntre cele trei criterii
de similitudine, Ir a stabili concret Iorma acestei ecuaii. Relaii analitice pentru ecuaia
(6.24) se pot obine numai pentru scheme simple de curgeri ale Iluidelor.
n Iigura 6.3 este redat reprezentarea simbolic a schimbtoarelor de cldur dup
schema de curgere a agenilor termici.
Fig. 6.3 Reprezentarea simbolic a schimbtoarelor de cldur dup schema de
curgere a agenilor termici
a, Curgerea !luidelor "n contracurent
62
n Iigura 6.4 s-a reprezentat variaia temperaturilor agenilor termici de-a lungul
supraIeei de transIer termic A |m
2
| pentru un schimbtor de cldur n care Iluidele circul n
contracurent.
Fig.6.4 Variaia temperaturilor agenilor termici n cazul curgerii Iluidelor n contracurent
Dac notm cu t
1
si t
1
dt
1
temperaturile de intrare si iesire ale Iluidului cu Iluxul
capacitii totale C
1
, pe elementul de supraIa dA
x
, conIorm relaiei (6.6) Iluxul elementar de
cldur dQ cedat este:
dt C
1 / 35
dt
9
t
0 1
t
4
C
/ Q
- - - - - -

6
(6.36)
Teoretic, aceast energie este preluat de Iluidul al doilea, ce are Iluxul capacitii
totale C
2
, si care are n seciunea de intrare temperatura t
2
dt
2
si la iesire t
2
.
Aplicnd relaia (6.7) se poate scrie:
dt C
1 / 35
dt
9
t
0 1
t
4
C
/ Q
. . . . . .

(6.37)
Fluxul termic dQ se transmite prin supraaIaa dA
x
, de la Iluidul cald la cel rece si
poate Ii scris conIorm relaiei (2.3), pentru kconst:
63
x
d 3 t
t
0 k / Q
2 1

(6.38)
Din primele dou ecuaii (6.36) si (6.37) rezult dt
1
, respectiv dt
2
iar prin scdere,
relaia:
Q 3
c
-
1
C
-
0 / 3
t
1
t
0 d
- .
. -

(6.39)
mprind relaia (6.39) la (6.38) se obine:
A
d )
C
1
-
C
1
( k
t
-
t
)
t
-
t
d(
x
1 2 2 1
2 1

,
(6.40)
iar prin integrare:
C
A
)
C
1
-
C
1
( k ,
t
-
t
, ln
x
1 2
2 1

(6.41)
Constanta de integrare "C" din relaia(6.41)se determin din condiiile de contur si
anume :
- pentru A
x
0 rezult t
1
t'
1
si t
2
t"
2
;
- pentru A
x
A rezult t
1
t"
1
si t
2
t"
2
.
Cu aceste valori se obine:
)
C
1
-
C
1
A( k
"
t -
`
t
`
t -
"
t
ln
1 2 2 1
2 1

(6.42)
sau
e
"
t -
`
t
`
t -
"
t
1) - ( 1) -
C
C
(
C
kA
2 1
2 1
2
1
1

(6.43)
Tinnd cont de relaiile (6.30) si (6.31), relaia (6.43) se poate scrie (mprind
numrtorul si numitorul cu t'
1
-t'
2
):
e
- 1
- 1

` t - ` t
" t - ` t
` t - ` t
` t - " t
1) - (
2 1
2 1
2 1
2 1

(6.44)
De unde se obine ecuaia criterial a schimbtoarelor de cldur pentru curgerea
Iluidelor n contracurent:
64
e
- 1
e
- 1

1) - (
1) - (

(6.45)
sau, explicitnd Ia de x se obine:
- 1
- 1
ln
- 1
1

(6.46)
n relaia (6.42) dac se nlocuieste produsul kAQ/ t
m
si se ine cont de relaiile (6.6)
si (6.7) se poate obine diIerena medie de temperatur:
"
t -
`
t
`
t -
"
t
ln
)
"
t -
`
(t - )
`
t -
"
(t

tm
2 1
2 1
2 1 2 1
c
(6.47)
sau dac se noteaz cu:
M t"
1
- t"
2
si m t"
1
- t"
2
,
diIerenele de temperaturi ale celor dou Iluide, la cele dou capete ale supraIeei de schimb
de cldur, se obine diIerena de temperatur medie logaritmic n cazul curgerii Iluidelor n
contracurent:
m
M
ln
m - M

tmc
(6.48)
Cunoscnd tm
c
se poate determina att Iluxul de cldur transmis de un aparat dat,
ct si supraIaa necesar n cazul proiectrii.
Relaia (6.48) nu d valori precise cnd M m.
Practic pentru M/ m2 se poate nlocui relaia (6.48) cu suIicient precizie cu media
aritmetic:
2
m M

tmc

(6.49)
n cazul n care M m, deci curbele t
1
si t
2
sunt echidistante, avem:
m M
t
mc

(6.50)
b, Curgerea !luidelor "n ec$icurent
n Iigura 6.5 s-a reprezentat variaia temperaturilor agenilor termici de-a lungul
supraIeei de transIer termic A pentru un schimbtor de cldur n care Iluidele circul n
echicurent.
65
Utiliznd aceleasi notaii ca si n cazul curgerii Iluidelor n contracurent, si aceleasi
observaii relaiile (6.36), (6.39) devin pentru elementul de supraIa dAx :
Iluxul de cldur cedat de Iluidul cald:
dt C
1 / 35
dt
9
t
0 1
t
4
C
/ Q
- - - - - -

(6.51)
Iluxul de cldur primit de Iluidul rece:
dt C
/ 35
t
1 3
dt
9
t
40
C
/ Q
. . . . . .

(6.52)
Iluxul transmis prin supraIaa dA
x
:
d
3
t
1
t
0 k / Q
x . -

(6.53)
Se obine ecuaia:
A
d )
C
1
C
1
( -k
t
-
t
)
t
-
t
d(
x
2 1 2 1
2 1

(6.54)
Iar prin integrare:
C
A
)
C
1
C
1
-k( )
t
-
t
( ln
x
2 1
2 1

(6.55)
Fig.6.5 Variaia temperaturilor agenilor termici n cazul curgerii Iluidelor n echicurent
66
Constanta de integrare C rezult din condiiile de contur si anume:
- pentru A
x
0 rezult t
1
t'
1
si t
2
t'
2
;
- pentru A
x
A rezult t
1
t"
1
si t
2
t"
2
.
Cu aceste valori se obine:
1) ( - 1)
C
C
(
C
kA
-
`
t -
`
t
"
t -
"
t
ln
2
1
1 2 1
2 1

(6.56)
sau innd cont si de relaia (6.32) se obine:
e
1) ( - 1
`
t -
`
t
"
t -
"
t
1) ( -
2 1
2 1

(6.57)
De unde se obine ecuaia criterial a schimbtoarelor de cldur pentru curgerea
Iluidelor n echicurent.

1
e
- 1
) (1 -

(6.58)
Explicitnd relaia (6.58) Ia de x se obine:
) (1 - 1
1
ln
1
1
(6.59)
Din relaia (6.42), dac se ine cont de expresia produsului, kA si a Iluxului de cldur,
se obine tm
c
.
"
t -
"
t
`
t -
`
t
ln
)
"
t -
"
(t - )
`
t -
`
(t
t
2 1
2 1
2 1 2 1
mc
(6.60)
Notnd cu M t'
1
- t'
2
si m t"
1
- t"
2
, se obine diIerena de temperatur medie
logaritmic n cazul curgerii Iluidelor n echicurent:
m
M
ln
m - M
t
mc
(6.61)
Comparnd relaiile (6.48) cu (6.61) se observ c pentru calculul diIerenei medii de
temperatur se Ioloseste o Iormul similar att pentru cazul curgerii Iluidelor n contracurent
ct si n cazul curgerii n echicurent, doar c diIerenele de temperaturi sunt altele.
67
n Iigura 6.6 se prezint caracterul variaiei temperaturii n lungul supraIeei de
transIer termic pentru trei situaii posibile ale lui C
1
/C
2
si anume 1 si 1, pentru
curgerea Iluidelor n echicurent si contracurent.
Se observ (Iig.6.6a si 6.6b) c n cazul n care 0 noiunea de contracurent sau
echicurent si pierde sensul.
n ambele situaii avem:
'- - . .
# / 1 t :i m/ 1 t
t t 2

Pentru 0 se obine att pentru curgerea n contracurent ct si pentru curgerea n
echicurent aceeasi expresie pentru si anume:

0 e
-
0 c
e
- 1

(6.62)
n cazul n care 1, oricare din Iluid poate Ii notat cu indicele "1" sau "2" (Iig.6.6c,
6.6d).

68

Fig. 6.6 Caracterul variaiei temperaturii n lungul supraIeei de transIer termic
c, Curgerea !luidelor "n curent "ncruci.at
n aceste cazuri ecuaiile diIereniale care se pot scrie, de multe ori nu se pot rezolva
dect pe cale numeric.
n cazul curgerii agenilor termici n curent ncrucisat se pot distinge situaiile n care
un curent de Iluid este "amestecat" sau "neamestecat". Un curent de Iluid se numeste
amestecat dac ntr-o seciune transversal a curentului, pe direcia de curgere, temperatura
este aceeasi. Dac n aceeasi supraIa, n diIerite puncte ale supraIeei exist diIerene de
temperaturi, Iluidul se numeste neamestecat. AstIel se pot distinge patru combinaii posibile
(Iig.6.7).
69
Fig.6.7 Reprezentarea simbolic a schimbtoarelor de cldur pentru curgerea Iluidelor n
curent ncrucisat
Pentru un schimbtor de cldur, n reprezentarea convenional, liniile paralele cu
direcia de curgere a unuia din Iluide simbolizeaz prezena unor perei despritori care
mpiedic amestecarea Iluidului n seciunea respectiv. Pentru Iluidul amestecat lipsesc
aceste linii. n cazul ambelor Iluide neamestecate, sau n cazul n care un Iluid este
neamestecat, dup iesirea din aparat se consider c Iluidul s-a amestecat si s-au notat prin
"t"
1
, t"
2
- temperaturile medii ale Iluidelor la iesire.
Pentru cele patru cazuri redate n Iigura 6.7 s-au stabilit urmtoarele Iuncii criteriale:
ambele Iluide neamestecate (Iig.6.7 a):
70
|
m!
) (

e
- |1 |
m!
e
- |1

1
m
n
0 m
-
m
n
0 m 0 n

(6.63)
ambele Iluide amestecate (Iig.6.7 b):
-1
e
- 1

e
- 1
- -

(6.64)
Iluidul 1 neamestecat, Iluidul 2 amestecat (Iig.6.7c):
e
- 1
) e - (1
(6.65)
Iluidul 1 amestecat, Iluidul 2 neamestecat (Iig.6.7d):
e
1 - /
3
e
1 0-
-
1
1

(6.66)
Pe lng aceste tipuri de aparate sunt cunoscute schimbtoarele cu manta n curent
mixt cu o singur trecere exterioar si dou sau trei treceri interioare (Iig.6.8).
71
Fig.6.8 Reprezentarea simbolic a schimbtoarelor de cldur cu manta n curent mixt cu o
singur trecere exterioar si cu dou/trei treceri interioare
Pentru aparatele reprezentate n Iigura 6.9, cu dou treceri interioare, ecuaia criterial
are Iorma:
I
e
- 1
e
1
1
2
I -
I -
(6.67)
unde s-a notat cu I (1
2
)
1/2
. Pentru toate schimbtoarele de cldur prezentate mai sus n
cazul n care -~ 0 se obine aceeasi expresie:
e
- 1
-
0

(6.68)
identic cu expresia gsit n relaia (6.62).
72
Fig. 6.9 Variaia temperaturii agenilor termici n cazul n care un agent a) sau ambii ageni
termici b) si schimb starea de agregare
Expresiile de mai sus Iiind complicate, n general se utilizeaz diagrame de Iorma

DiIerena medie de temperatur t
m
poate Ii calculat pentru orice tip de schimbtor,
presupunnd c Iluidele curg n contracurent, dac se introduc un coeIicient de corecie ,
atunci:
t
t
m
m
c

(6.69)
Dac se noteaz cu tm
c
, A
c
,
c
mrimile corespunztoare curgerii celor dou Iluide
prin aparat, n contracurent si cu t
m
, A, valoarea acelorasi mrimi ntr-un caz oarecare de
73
curgere real cu realizarea aceluiasi Ilux termic, n condiii de Iuncionare identic (acelasi si
k) si innd cont de relaiile (6.22) si (6.69) rezult:
A
A

t
t
c c
m
m
c

(6.70)
AstIel mrimea devine un coeIicient de utilizare a supraIeei de transIer termic,
determinat de modul de curgere a celor dou Iluide, Ia de cazul curgerii Iluidelor n
contracurent.
Raportul
c
/ depinde de mrimile si ,astIel coeIicientul se poate exprim sub
Iorma:
) , I(
(6.71)
Relaia (6.71) este redat de obicei sub Iorm graIic pentru diIerite moduri de curgere
ale Iluidelor.
Dac cel puin un agent termic si schimb starea de agregare, cu supranclzire (sau
subrcire) n timp ce parcurge aparatul (Iig.6.9) atunci calculul termic trebuie Icut pe poriuni
de supraIa, eventual aparatul trebuie considerat ca Iormat din mai multe schimbtoare de
cldur, ca si schimbtoare cuplate.
&.3.3 -roiectarea .i veri!icarea sc$imbtoarelor de cldur
Pentru schimbtoare de cldur se pot eIectua dou tipuri de calcule termice:
calculul de proiectare;
calculul de veriIicare.
n calculul termic al unui schimbtor de cldur intervin 9 mrimi, din care 6 sunt
independente.
Cele 6 mrimi sunt diIerite n cazul n care se proiecteaz aparatul Ia de cazul n care se
veriIic aparatul.
La proiectare se pune problema determinrii supraIeei de transIer termic, iar la
veriIicarea aparatului (supraIaa Iiind cunoscut) se pune problema determinrii perIormanelor
termice si Iluidodinamice.
&.3.3.1 -roiectarea sc$imbtoarelor de cldur
74
n cazul proiectrii unui aparat se cere s se determine supraIaa de transIer termic A
|m
2
| al aparatului pentru anumite condiii iniiale date. Printre datele iniiale de proiectare se
gsesc, n general, temperaturile de intrare ale agenilor termici, debitele (sau numai un debit)
precum si valorile parametrilor impuse. n astIel de condiii trebuie adaptate unele elemente
constructive ale aparatului (tipul aparatului), unele dimensiuni (n Iuncie de gabaritul sau
dimensiunile maxime admise) etc. Aceste elemente diIer de la o tem de proiectare la alta.
AstIel se pot impune: regimul vitezelor agenilor termici sau cderile de presiune maxime pe
circuitul Iluidelor; Iluxul de cldur Q ce trebuie realizat etc.
Calculul de proiectare trebuie s determine: regimul temperaturilor agenilor termici;
temperaturile Iinale ale agenilor; sarcina termic sau debitul unui Iluid; coeIicientul global de
transIer termic etc.
Calculul termic de proiectare trebuie corelat cu calculul constructiv al aparatului sau
agregatului. n general la proiectare se cunosc 3 - 5 mrimi (de exemplu un debit de Iluid sau
ambele debite, temperaturile de intrare si o mrime impus precum si tipul aparatului, n Iuncie
de condiiile concrete de Iuncionare). Pentru obinerea a sase mrimi se calculeaz sau se
impune un coeIicient total de transIer termic k (valorile vor Ii aproximative n prima Iaz) si
eventual se mai impune o mrime. Se obin astIel mrimile C
1
, C
2
, t
1
, t
2
, Q si k. Cu ajutorul
Iormulelor stabilite n paragraIele anterioare se trece la determinarea supraIeei de transIer termic
al aparatului.
&.3.3.2 0eri!icarea per!ormanelor sc$imbtoarelor de cldur
SupraIaa real a schimbtorului de cldur trebuie s Iie cu 10 - 20 mai mare dect
supraIaa calculat cu valoarea exact alui "k". Uneori acest coeIicient de siguran (dac este
necesar) poate Ii si mai mare. Calculul de veriIicare are ca scop determinarea perIormanelor
termice (Ilux de cldur, temperaturi de iesire, coeIicieni de transIer termic etc.) si
Iluidodinamice (vitezele Iluidelor, pierderi energetice pe traseele Iluidelor, coeIicieni de Irecare
etc.) ale aparatelor noi sau a celor din exploatare dup un anumit timp de Iuncionare. n timpul
Iuncionrii exist riscul murdririi supraIeelor de transIer termic, ceea ce duce la modiIicarea
coeIicienilor de transIer termic si riscul unor depuneri care, pe lng eIectul micsorrii energiei
transmise, duc si la modiIicarea geometriei canalelor de curgere, deci la modiIicri de viteze si
pierderi energetice. n cazul veriIicrii teoretice (prin calcule) ale perIormanelor termice se
75
cunosc mrimile: A, C
1,2
, t'
1,2
, adic 5 mrimi din cele 6 necesare. Cunoscnd toate elementele
constructive se pot calcula vitezele de circulaie a Iluidelor si apoi cu relaiile criteriale din
literatura de specialitate |.| se determin coeIicienii de transIer termic "u" si apoi coeIicientul
de transIer termic total "k". n cazul n care se poate testa aparatul pe un stand amenajat, stand
care s poat reda ct mai ideal condiiile reale de Iuncionare ale aparatului, atunci se pot
determina direct (sau/si prin calcule intermediare) toate mrimile caracteristice ale aparatului.
76
(ibliogra!ie
1. Radcenco V. Instalaii de pompe de cldur, Editura tehnic
Bucuresti, 1985
2. Manea D. Pompa de cldur, Editura tehnic, Bucuresti, 1981
Gavriluc R. Pompe de cldur de la teorie la practic, Ed. Matrix,
Bucuresti 1999
3. Bica M Termotehnica, Curs si aplicaii Craiova 2002
4. Du G Manualul de instalaii. Instalaii si climatizare,
Bucuresti 2002
5. Asociaia Inginerilor de
Instalaii din Romnia
Manualul de instalaii, Editura Artecno Bucuresti 2002
6. www.tehnicainstalaiilor.ro
7. www. viessmann.de
77

Energie Geotermala

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Energie Geotermala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

V volumul total ocupat de roca poroas |m

K conductibilitatea hidraulic |m/s|

g acceleraia gravitaional |m/s

F - Iactorul de Iormaie, calculat din rezistivitatea electric a Iormaiei

s, d, I si a se reIer la roca saturat cu Iluid, roca uscat, Iluid si respectiv aer

- conductivitatea termic a rocii saturat cu ambele Iluide

t - temperatura rocii |C|

amplasarea serelor n zone cu zcminte geotermale de joas entalpie;

serele necesit instalaii relativ simple de nclzire;

competitivitatea economic a energiei geotermale.

temperatur de intrare mai mic a agentului termic, corespunztoare resursei

supraIee mai mari de schimb de cldur pentru aceeasi ncrcare termic a

agentul IrigoriIic lichid intr n vaporizator unde se produce transIerul de cldur de

vaporii Iierbini de agent IrigoriIic intr n condensator unde se produce transIerul

agentul IrigoriIic lichid intr n ventilul de expansiune unde temperatura si presiunea

L - lucrul mecanic consumat, n valoare absoluta, n kJ ;

- exprim cantitatea de cldur transIerat de la sursa rece la sursa cald pe

monovalent necesarul de cldur este acoperit complet de pompa de cldur,

monoenergetic n aIara pompei de cldur mai este utilizat si o nclzire electric,

bivalent presupune utilizarea unui al 2 lea productor de cldur de exemplu

agentul IrigoriIic odat ajuns n condensator cedeaz cldur circuitului de nclzire

prin intermediul unui ventil de expansiune, presiunea si temperatura agentului

pompele termice, acoper integral necesarul de cldur n punctul de bivalent care

- Iluxul termic necesar pentru nclzirea de la temperatura exterioar

- adausul pentru compensarea supraIeelor reci.

- adausul pentru orientare

p - lungimea conturului pereilor n contact cu solul, n metri;

h - cota pardoselii sub nivelul terenului, n metri.

o - grosimea straturilor luate n considerare

- conductivitatea termic a materialului din care este alctuit stratul luat n

kW. Considernd o rcire a apei n

sarcina termic a vaporizatorului:

debitul masic de agent IrigoriIic

eIiciena termic 28 . 5 CO'

sarcina termic a vaporizatorului:

debitul masic de agent IrigoriIic

eIiciena termic 74 . 3 CO'

sarcina termic a vaporizatorului:

debitul masic de agent IrigoriIic

eIiciena termic 22 . 3 CO'

eIiciena termic a pompei de cldur

randamentul anual mediu al cazanelor

|W| Iluxul elementar de energie termic;

S-ar putea să vă placă și