Energia solara

Panourile solare sunt mijloace de captare si utilizare a energiei solare. Exista doua
mari tipuri de panouri solare utilizate in prezent:

1. panouri solare folosite la incalzit;

2. panouri solare ce utilizeaza celule fotovoltaice pentru producerea de energie
electrica.

Panourile solare folosite la incalzit

Acestea sunt folosite pentru incalzirea apei sau a locuintelor. Procesul lor de
functionare, simplificat desigur, este urmatorul: panourile capteaza caldura solara si o
transfera prin intermediul unor tuburi unui flux de apa. Astfel, apa este incalzita si poate
fi apoi folosita sau stocata pentru utilizare. Aceste sisteme sunt avantajoase in locurile
unde nu exista alte mijloace de incalzire, nu necesita utilizarea de energie electrica, sunt
ecologice.

Panouri solare folosite la producerea energiei electrice

Panourile din aceasta categorie sunt cu adevarat interesante, pentru ca produc

energie electrica gratuita. La baza acestui proces sta celula fotovoltaica. Pe scurt, in
contact cu razele soarelui, aceasta produce energie electrica.

Pentru a intra in detaliu: fotonii din razele solare ‘bombardeaza’ atomii

materialelor din care este realizata celula fotovoltaica. Sub acesta actiune, acestia tind sa
elibereze si astfel se formeaza energia electrica.

Sistemele de producere a energiei electrice cu panouri solare sunt fiabile, putand

rezista pana la 25 de ani. Se estimeaza ca pretul de producere in acest mod a energiei
electrice il va egala in cativa ani pe cel al energiei poluante (termocentralele).

Energia eoliana

Pentru amplasarea agregatelor eoliene sunt interesante doar zonele in care viteza
medie a vantului este cel putin egala cu patru metri pe secunda, la nivelul standard de
zece matri deasupra solului. Cu exceptia zonelor montane, unde conditiile meteorologice
vitrege fac dificila instalarea si intretinerea agregatelor eoliene, viteze egale sau
superioare pragului de patru metri pe secunda se regasesc in Romania in Podisul Central
Moldovenesc si in Dobrogea.

Asadar, pentru casele izolate, energia eoliana poate fi numai o sursa

complementara de energie si conditionata de zona de amplasament.

Energia geotermala- pompe de caldura

O pompa de caldura este un sistem de incalzire si/ sau climatizare care foloseste
caldura stocata in pamant pentru a incalzi/ climatiza o locuinta. Pompele de caldura
geotermala se bazeaza pe faptul ca temperatura in sol, la cativa metri adancime, este
destul de constanta pe toata perioada anului.

Pompele de caldura geotermale transfera caldura din pamant in locuinta iarna, iar
vara transferul are loc invers, din locuinta in pamant. Spre deosebire de un boiler, o
pompa de caldura transfera caldura, nu o produce. Pompele de caldura mai sunt
cunoscute si sub numele de sisteme de geo-schimb si nu trebuie confundate cu incalzirea
geotermala, posibil doar in zonele in care din pamant ies aburi fierbinti datorita izvoarelor
subterane calde.

Pompele de caldura de tipul apa-apa sunt construite in special pentru piata

europeana, datorita existentei preponderente a sistemelor de incalzire cu apa pe continent.

Pompele de caldura de tipul sol-apa sau captator de caldura-apa sunt foarte

asemanatoare cu pompele de caldura de tipul apa-apa. Intre sursa de caldura-sol sau
captatorul de caldura- si agregatul compact al pompei de caldura circula un agent
intermediar, cu punct de congelara scazut.

Pompele de caldura de tipul aer-apa ca si cele de tipul apa-apa sunt gandite in

special pentru continetul european, unde sistemele de incalzire cu apa sunt extrem de
raspandite si isi pot gasi astfel un domeniu de utilizare.

Planul Uniunii Europene de a majora consumul de energie eoliana sau provenind

din alte surse regenerabilepana in anul 2020 ar putea implica implementarea unui
program prin care tarile bogate vor subventionainvestitiile in domeniu in statele mai
sarace.

http://www.litarh.ro/articole-case-de-lemn/surse-alternative-de-energie
 Apa din canalizări, combustibil
pentru autobuzele din
Norvegia
6 Feb 2009 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email Tipareste

apa de mare, autobuze, autobuze cu biometan, bioenergie, biometan, combustibil, diesel,

eoliene, ferme, ferme eoliene, gaze naturale, hidrocentrale, norvegia, oslo, peisaje, petrol,
producerea energiei, reducerea emisiilor, reducerea emisiilor de carbon, stocarea
emisiilor, surse regenerabile, tehnologie, turcia

Alatura-te comunitatii EcoSapiens

Norvegienii vor pune în circulaţie în capitala ţării, Oslo, autobuze ce vor fi

alimentate cu biometan obţinut din apele uzate. Regatul Norvegiei a alocat, de
curând, peste 400 miliarde de dolari pentru producerea de energie din surse
regenerabile.

Peste o treime din teritoriul Norvegiei, ţara în care se află nenumăraţi gheţari, iar
fiordurile reprezintă unele dintre cele mai spectaculoase peisaje din lume, se află dincolo
de cercul polar.

Stat bogat în petrol, gaze şi păduri, principalele resurse minerale aflându-se în Marea
Nordului, Norvegia face investiţii puternice în energiile regenerabile, o parte din fonduri
fiind orientată şi spre protecţia mediului.

Peste 400 miliarde de dolari au fost alocate, de curând, energiei verzi, iar organizaţiile de
mediu au cerut autorităţilor ca banii proveniţi din comerţul cu petrol să fie investiţi pentru
colectarea şi stocarea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Al cincilea exportator de petrol, la nivel mondial, înainte de cel de-al Doilea Război
Mondial nu avea electricitate suficientă, o cincime din populaţia acestui stat neavând
acces, în acea perioadă, la reţeaua electrică.

Criza petrolului din 1973 a stârnit interesul internaţional pentru sursele de energie
regenerabilă atât ca măsură mai puţin costisitoare, cât şi din grijă faţă de mediu.

Formele de energie regenerabilă, care se află într-o continuă dezvoltare, sunt energia
valurilor, energia eoliană, maşinile termice şi noi forme de bioenergie reprezentate de
biomasă şi biocombustibili.

Autobuze cu biometan în Oslo

Ingenioşi în materie de energie verde, norvegienii s-au gândit să pună în circulaţie în
capitala ţării, Oslo, autobuze ce vor fi alimentate cu biometan obţinut din apa menajeră
care se scurge în canalizări. Ambiţia edililor este ca oraşul lor să fie unul verde, Oslo
fiind renumit pentru politicile sale de mediu. Folosirea biometanului pentru transportul
public va contribui la protejarea mediului, dar şi la reducerea emisiilor de carbon prin
eliminarea carburanţilor convenţionali.

Biometanul poate fi extras din apa menajeră care se varsă în canalizările oraşului.
Microbii descompun apa uzată, obţinându-se astfel biogazul, care va fi transformat în
biometan, prin prelucrare, şi va fi folosit de către motoarele maşinilor din transportul
public.

Deocamdată, gazele care provin din apele uzate strânse în canalizările din Oslo sunt
stocate într-o centrală de colectare a apelor uzate, unde ard mocnit, emiţând 17.000 tone
de dioxid de carbon. Însă, din septembrie 2009, gazul va fi captat şi transformat în
biometan, făcând să ruleze pe străzile capitalei norvegiene aproximativ 200 de autobuze.

Motoarele diesel ale autobuzelor nu vor avea nevoie de modificări majore pentru a fi
adaptate la noul tip de carburant, care va fi stocat în nişte minicisterne speciale, agăţate
deasupra maşinilor. Singura problemă, care nu este de neglijat, este legată de zgomotul pe
care este posibil să-l facă autobuzele în timpul mersului, având în vedere că greutatea lor
va creşte considerabil din cauza minicisternelor cu biometan.

Printre cele mai bogate ţări

În Oslo, poluarea din transportul public a crescut din anul 2000 până în prezent cu 10%,
contribuind astfel cu mai mult de 50% la totalul emisiilor de carbon din oraş.

Având în vedere că Norvegia s-a angajat să-şi reducă emisiile poluante până în 2050,
noul proiect din transportul public vine în sprijinul acestei decizii. Starea hidroenergetică
a acestei ţări este considerată un atu şi, în acelaşi timp, Norvegia se numără printre
primele state din lume în ceea ce priveşte producţia de gaze naturale sau utilizarea
hidrogenului ca sursă de energie, iar cercetarea în domeniul tehnologiilor prietenoase cu
mediul se află într-un stadiu avansat.

Norvegia furnizează 21% din cantitatea de gaz importată de Europa, faţă de 41% cât
oferă Rusia. Producţia ţării scandinave a crescut semnificativ în ultimii ani, în condiţiile
în care numeroase ţări europene o preferă ca alternativă la gazul rusesc.

„Bateria electrică“ a Europei

Ministrul norvegian al Energiei şi Petrolului, Aaslaug Haga, anunţa anul trecut intenţia
Guvernului de la Oslo de a dezvolta ferme eoliene în valoare de 44 miliarde de dolari
până în 2050. Prin această investiţie, Regatul Norvegiei ar putea contribui semnificativ la
îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene privind producerea de energie din surse
regenerabile. Până în 2020, 20% din cantitatea de energie electrică din statele europene
trebuie asigurată din astfel de surse.

Centrală electrică cu apă sărată

Prima centrală din lume care va folosi apa de mare pentru a produce o nouă formă de
energie regenerabilă, energia osmotică, va fi construită de norvegieni lângă Oslo.

Centrala, de dimensiuni mici, va genera energie folosind diferenţa de presiune dintre apa
sărată a mării şi apa dulce, prin exploatarea energiei naturale ce rezultă în urma
procesului de osmoză.

Compania norvegiană Statkraft, care se ocupă de acest proiect, a finalizat prototipul

centralei la sfârşitul anului trecut şi apreciază că în 2015 va începe livrarea electricităţii,
până atunci urmând să-şi pună la punct tehnologia.

Energia osmotică este nepoluantă şi compania norvegiană susţine că prin această

tehnologie ar putea produce pe viitor, la scară mondială, 1.600 de terawaţi pe oră, de 13
ori mai mult decât producţia hidroelectrică anuală a Norvegiei.

Interes pentru România

Specialiştii de la compania norvegiană Rainpower sunt interesaţi să investească în

România într-un nou proiect pentru construirea unei hidrocentrale ori să cumpere una
dintre hidrocentralele mai vechi.

Rainpower are deschise birouri în China, Spania, Portugalia, Elveţia, Angola, Turcia şi în
state din America Latină. Firma, înfiinţată în urmă cu 150 de ani în Norvegia, este
specializată în producerea energiei electrice din resurse hidroenergetice şi în furnizarea
de echipamente hidromecanice.

http://www.ecomagazin.ro/apa-din-canalizari-combustibil-pentru-autobuzele-din-
norvegia/
In zilele noastre asistam la... „inverzirea“ intregii politici europene, precum si a mediului
de afaceri si a liniilor de productie. Ne conducem dupa imperative ecologice in aproape
tot ce facem: masini, energie, locuri de munca, tehnologie, finante, politica si guvernare.
Totusi, exista diferente mari intre angajamentele ecologice ale celor 27 de state membre
ale Uniunii Europene (UE). Majoritatea tarilor vad o oportunitate in ecologie, dar unele
trebuie impinse de la spate prin directive draconice instituite la Bruxelles.

Ca cetateni europeni, suntem toti interesati de performantele ecologice ale tarilor noastre.
Reader’s Digest a analizat o serie de rapoarte internationale si a selectat cei mai
importanti cinci indicatori ecologici. Acestia au stat la baza topului nostru cu cele mai
verzi tari. Campioana „verde“ a Europei (inteleasa ca UE plus Norvegia si Elvetia) este
Suedia, urmata, cu un scor apropiat, de Elvetia.

Suedezii au ecologia in sange. Ei au un spital climatizat vara cu zapada adunata iarna,

birouri climatizate cu apa de mare. Camioanele lor militare si tractoarele forestiere au
motoare hibride, iar autostrada E14, de 500 km, care strabate Suedia, urmeaza sa devina
„autostrada verde“, dupa ce va fi dotata cu statii de alimentare cu biogaz, cu etanol, cu
motorina din rapita si cu electricitate.

Lemnul din padurile sustenabile suedeze furnizeaza caldura si lumina, dar exista un
program de inovatii care isi propune sa obtina, din materia prima oferita de copaci, peste
2.000 de produse care inainte se faceau din petrol. Putini stiu ca azi celuloza se foloseste
ca agent de legare in compozitia pastilelor pentru dureri de cap, a textilelor si chiar a
membranelor de carnati. Principala trasatura a suedezilor este entuziasmul de a
ecologiza orice. Jumatate din productia de energie va fi regenerabila, in 2030 masinile nu
vor mai merge cu benzina si motorina, iar in 2050 tara nu va mai emite dioxid de carbon.
Ministrul Mediului, Andreas Carlgren, spune ca este „cea mai ambitioasa strategie verde
din Europa“.

Nici elvetienii nu se lasa mai prejos. Reteaua de cai ferate este atat de buna in Zürich,
incat doar o treime din navetisti folosesc masini. Primaria, un hotel si aeroportul sunt
incalzite si climatizate ieftin, prin instalatii subterane. Pavilionul Elvetiei de la Expozitia
Internationala de la Shanghai, de anul acesta, este inconjurat de perdele masive din
luminite suspendate, care se alimenteaza cu energia solara.

Euro-energia verde

Centralizand datele din cinci studii de mediu internationale, Europa apare ca motorul
ecologic principal in lume. Capacitatea de a produce electricitate nepoluanta va fi factorul
principal care va mentine Europa in fruntea cursei pentru protectia mediului. De curand, a
aparut si un nou argument in favoarea energiei verzi: face bine si la buzunar. „Intram intr-
o era in care oricine poate genera si distribui electricitate, la fel cum producem si oferim
informatii pe internet“, declara Jeremy Rifkin, un vizionar care ofera consultanta
guvernelor europene. „Europa are toate cunostintele pentru a deveni varful de lance in
productia de energie regenerabila si a conduce lumea spre o noua era economica.“
Aceasta ar putea fi a treia revolutie industriala. Prima s-a alimentat cu carbune, a doua
cu petrol, iar aceasta cu surse de energie regenerabila, ca vantul, soarele si valurile.
In zece ani, o retea electrica de 30 de miliarde de euro va uni mai multe surse de energie
regenerabila din noua tari din jurul Marii Nordului, inclusiv Irlanda si Luxemburg. Sute de
kilometri de cablu submarin vor conecta parcuri eoliene de pe tarmurile batute de vant ale
Marii Britanii cu uzinele belgiene de energie obtinuta din valuri, cu hidrocentralele din
Norvegia si cu panourile solare din Germania – toate alimentand un sistem ecologic
gigantic.

Pionierul acestei revolutii este Germania. Dezastrul de la Cernobil si deversarile toxice in

Rin din anii ’80 au transformat rapid Germania intr-o sustinatoare a protectiei mediului si
o promotoare a ecologiei ca oportunitate comerciala. Are cele mai multe mori de vant pe
cap de locuitor si e cea mai mare producatoare de energie solara. A declarat 2010 ca
Anul Energiei, iar guvernul a investit 620 de milioane de euro in cercetarile din energie.
„Revolutia verde a inceput“, spune Peter Löscher, seful Siemens, cel mai mare grup de
inginerie din Europa. „Pana in 2020, tehnologia verde va depasi in volum industria auto si
sectorul de inginerie din Germania.“

Tehnologia curata este un concept de afaceri total nou, domeniu in care Europa este lider
mondial. Suedia are peste 5.000 de companii producatoare de tehnologie curata, cu
previziuni de crestere uimitoare. In Europa, companiile care imbina afacerile cu ecologia
ajung in frunte. „Cu noua sa haina verde, Uniunea Europeana s-a transformat intr-un
imens laborator care remodeleaza viitorul umanitatii“, spune Rifkin.

Industriile bazate pe petrol sunt considerate demodate, iar Comisia Europeana investeste
miliarde in noua viziune. Janez Potočnik, comisarul pentru stiinta si cercetare, afirma:
„Suntem pionieri. Nu ne putem permite sa ratam ocazia de a conduce revolutia verde“.

Cum calculezi Indicele Verde

Tabelul (vezi mai jos) cu performantele ecologice ale tarilor europene contine cinci
indicatori.
La fiecare dintre ei s-a stabilit o ierarhie a celor 29 de tari europene si am adaugat
scorurile si totalul obtinute de fiecare tara. Tarile cele mai verzi au scorurile totale cele
mai mici.

Indicator 1

Indicele de performanta a mediului

Acest indice complex, prescurtat in engleza EPI (Environmental Performance Index), a
fost conceput de Universitatile Yale si Columbia. Cu ajutorul acestuia au fost clasificate
163 de tari in functie de 25 de parametri (de la utilizarea pesticidelor si calitatea aerului,
pana la deseuri si conservarea habitatelor naturale). Tarile europene domina lista si 24
din 29 de tari sunt inaintea Statelor Unite. Islanda este prima in lume, mai ales datorita
energiei curate de tip geotermal. O urmeaza Elvetia, Suedia si Norvegia, alaturi de Costa
Rica.

Indicator 2
Indicele planetei fericite
In tabelele de mai jos este prescurtat HPI, de la englezescul Happy Planet Index.
Satisfactia cu privire la propriul trai, speranta de viata si amprenta de carbon s-au imbinat
in acest indicator pentru a masura gradul in care resursele utilizate din fiecare tara se
reflecta intr-o viata fericita.
Conceput de fundatia New Economics din Londra, cu sprijinul asociatiei Friends of the
Earth UK, indicatorul se bucura de o larga reputatie, fiind considerat o unitate de masura
a standardelor de viata mai veridica decat PIB (produsul intern brut), folosit acum de
economisti. „Indicatorul arata ca poti atinge un nivel mare de bunastare si satisfactie in
viata consumand mai putine resurse“, spune Saamah Abdallah, autorul ultimului raport.

Indicator 3
Indicele de performanta in schimbarea climatica
Este prescurtat CCPI, de la englezescul Climate Change Performance Index. La baza
acestui indicator stau emisiile de gaze de sera, precum CO2 si eficienta politicilor
guvernamentale privind schimbarea climatica. Acesta compara 57 de tari responsabile
pentru 90% din emisiile de carbon in lume si a fost gandit de Germanwatch din Berlin si
Climate Action Network Europe din Bruxelles. „Indicatorul arata ca nicio tara nu a luat
masuri in mod suficient“, spune Jan Burck, de la Germanwatch. „Brazilia a depasit
Suedia, fiind prima din lume.“ Marea Britanie si Germania au scoruri egale. „Marea
Britanie isi amelioreaza situatia prin coerenta politicii, care planifica masuri pana in anul
2050“, afirma Burck. Letonia emite cele mai putin gaze de sera pe cap de locuitor, iar
Luxemburg si Estonia, cele mai multe.

Indicator 4
Biodiversitatea
Padurile virgine, muntii, lacurile si tarmurile unde flora si fauna prospera pozitioneaza
Elvetia si Finlanda in capul listei tarilor europene din punct de vedere al biodiversitatii.
Totusi, ele se afla doar pe locurile 17, respectiv 23 in lume, dupa o serie de tari africane.
Biodiversitatea este probabil cea mai sigura unitate de masura a sanatatii si bunastarii
generale a planetei, crede James Leape, director al WWF International. Cancelarul
german Angela Merkel este de acord: „Diversitatea biologica are aceeasi importanta ca
protectia climei“, a spus Merkel, la recenta lansare a conferintei ONU „2010 – Anul
biodiversitatii“. Principalele ecosisteme din Europa sunt reprezentate de culturile agricole
(33%), paduri (30%) si pasuni (16%). Mediul urban acopera doar 2%. Avem pe continent
250 de specii de mamifere, 700 de pasari, 90.000 de insecte si 31.000 de plante. +i nu
mai putin de 80.000 de parcuri de conservare a speciilor, protejate prin lege. Prima tara
din Europa la protectia habitatelor este Portugalia, unde 100% din habitatele periclitate
sunt protejate.

Indicator 5
Sisteme de energie regenerabila
Prescurtat RES, de la Renewable Energy Systems. Cu cele 20.000 de mori de vant si
cele mai mari uzine de energie solara fotovoltaica, Germania este de departe lider.
Spania si Norvegia se apropie cu repeziciune. Marea Britanie face progrese cu un proiect
de constructie a 7.000 de mori de vant amplasate la o distanta de pana la 100 km de
coasta si a celui mai mare parc eolian din Europa, in estuarul Tamisei. Acesta va furniza
 energia pentru Jocurile Olimpice de la Londra. Norvegia si Elvetia sunt binecuvantate cu
multe resurse hidrologice, iar Suedia, Letonia si Austria obtin multa energie din rumegus.

http://www.erd.ro/Care_este_cea_mai_verde_tara
 Energiile viitorului
Marţi, 20 Iulie 2010 13:23

De ce energie regenerabila?

In ultimul secol, folosirea energiei din combustibili fosili (petrol, gaz, cãbuni: prin ardere), a avut efecte
dezastruoase asupra mediului, mai mari decît orice activitate umanã din istorie: acumularea de gaze nocive în
atmosferã, ceea ce a declanşat procese (poate ireversibile), precum: subţierea stratului de ozon, incãlizirea
globalã, etc. De aceea, utilizarea unor surse alternative de energie, devine tot mai importantã pentru lumea de
azi.
Aceste surse, precum: soarele vîntul, practic nu se consumã şi se numesc: energii regenerabile. Produc emisii
mult mai puţine, reduc poluarea chimicã, termicã, radioacticã şi sînt disponibile, teoretic oriunde pe glob. Mai
sînt cunoscute şi ca surse alternative sau neconvenţionale. Tipurile de energie alternativã sînt: energia solarã,
energia eolianã, hidroenergia, energia valurilor, energia geotermalã, bioenergia (biocombustibili, reziduri
animale), biodiesel(dintr-o anumitã perspectivã)

Programul ,,Casa Verde"

Statul român vine în sprijinul investitorilorcare folosesc surse alternative pentru producerea energiei. Primaul
pas a fost fãcut de Ministerului Mediului şi Pãdurilor şi Administraţiei Fondului pentru Mediu.
Programul demarat de Ministerului Mediului şi Pãdurilor şi Administraţiei Fondului pentru Mediu şi denumit
generic ,,Casa Verde"a început de la 1 iulie 2010 şi prevede instalarea sistemelor de încãlzire care utilizeazã
energie regenerabilã, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încãlzire. Programul se
adreseazã exclusiv persoanelor fizice care pot sã depunã dosarele de finanţare nerambursabilã la agenţiile
judeţene de mediu din localitãţile unde domiciliazã. Bugetul alocat Programului pentru anul 2010 este de 110
milioane lei, fiind distribuit la nivelul fiecãrui judeţ, în funcţie de numãrul de locuitori al acestuia. Scopul acestui
Program este îmbunãtãţirea calitãţii aerului, apei şi solului prin reducerea gradului de poluare cauzatã de
arderea lemnului şi a combustibililor fosili utilizaţi pentru producerea energiei termice folosite pentru încãlzire şi
obţinerea de apã caldã menajerã.
Prin finanţarea nerambursabilã din Fondul pentru mediu a proiectelor privind instalarea sistemelor de
încãlzire care utilizeazã energie regenerabilã, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de
încãlzire, se încurajeazã utilizarea sistemelor care folosesc sursele de energie regenerabilã, nepoluante.
Programul constã în acordarea unor sume fixe, din bugetul Fondului pentru mediu, în funcţie de tipul
instalaţiei. Pânã la 6.000 lei pentru instalarea panourilor solare; pânã la 8.000 lei pentru instalarea pompelor de
cãldurã; pânã la 6.000 lei pentru instalaţie de producere a energiei termice pe bazã de peleţi, brichete, tocãturã
lemnoasã, precum şi orice fel de resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere, silvice. Solicitantul acestui
program trebuie sã fie proprietar/coproprietar al imobilului pe/în care se implementeazã proiectul, iar imobilul
trebuie sã nu facã obiectul unui litigiu. Informaţii suplimentarea pot fi obţinute pe paginile web www.mmediu.ro şi
www.afm.ro.

Puterea eolianã

Energia eolianã este o sursã de energie regenerabilã generatã din puterea vântului. La sfârşitul anului 2006,
capacitatea mondialã a generatoarelor eoliene era de 73904 MW, acestea producând ceva mai mult de 1% din
necesarul mondial de energie electricã. Deşi încã o sursã relativ minorã de energie electricã pentru majoritatea
ţãrilor, producţia energiei eoliene a crescut practic de cinci ori între 1999 şi 2006, ajungându-se ca, în unele ţãri,
ponderea energiei eoliene în consumul total de energie sã fie semnificativ: Danemarca (23%), Spania (8%),
Germania (6%).
Vânturile se formeazã deorece soarele nu încãlzeşte Pãmântul uniform, fapt care creeazã mişcãri de aer.
Energia cineticã din vân t poate fi folositã pentru a roti nişte turbine, care sunt capabile de a genera electricitate.
Unele turbine pot produce 5 MW, deşi aceasta necesitã o vitezã a vântului de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 de
kilometri pe orã. Puţine zone pe pãmânt au aceste viteze ale vântului, dar vânturi mai puternice se pot gãsi la
altitudini mai mari şi în zone oceanice. Energia eolianã este folositã extensiv în ziua de astãzi, şi turbine noi de
vânt se construiesc în toatã lumea, energia eolianã fiind sursa de energie cu cea mai rapidã creştere în ultimii
ani. Majoritatea turbinelor produc energie peste 25% din timp, acest procent crescând iarna, când vânturile sunt
mai puternice.
Se crede cã potenţialul tehnic mondial al energiei eoliene poate sã asigure de cinci ori mai multã energie
decât este consumatã acum. Acest nivel de exploatare ar necesita 12,7% din suprafaţã Pãmântul (excluzând
oceanele) sã fie acoperite de parcuri de turbine, presupunând cã terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vânt
pe kilometru pãtrat. Aceste cifre nu iau în considerare îmbunãtãţirea randamentului turbinelor şi a soluţiilor
tehnice utilizate. Energia eolianã s-a dovedit deja a fi o soluţie foarte bunã la problema energeticã globalã.
Utilizarea resurselor regenerabile se adreseazã nu numai producerii de energie, dar prin modul particular de
generare reformuleazã şi modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor. Principalul avantaj al energiei
eoliene este emisia zero de substanţe poluante şi gaze cu efect de serã, datoritã faptului cã nu se ard
combustibili. Producerea de energie eolianã nu implicã producerea nici unui fel de deşeuri. Costul energiei
electrice produse în centralele eoliene moderne a scãzut substanţial în ultimii ani, ajungând în S.U.A. sã fie
chiar mai mici decât în cazul energiei generate din combustibili, chiar dacã nu se iau în considerare
externalitãţile negative inerente utilizãrii combustibililor clasici. În 2004, preţul energiei eoliene ajunsese deja la o
cincime faţã de cel din anii 80, iar previziunile sunt de continuare a scãderii acestora, deoarece se pun în
funcţiuni tot mai multe unitãţi eoliene cu putere instalatã de mai mulţi megawaţi. Pe de altã parte costurile de
scoatere din funcţiune, la capãtul perioadei normale de funcţionare, sînt minime, acestea putând fi integral
reciclate. Desigur şi aceste entrale au unele dezavantaje şi care se referã la resursa energeticã relativ limitatã,
inconstanţa datoritã variaţiei vitezei vântului şi numãrului redus de amplasamente posibile. Puţine locuri pe
Pãmânt oferã posibilitatea producerii a suficientã electricitate folosind energia vântului.
Un important dezavantaj al producţiei de energie eolianã a fost preţul destul de mare de producere a energiei
şi fiabilitatea relativ redusã a turbinelor. În ultimii ani, însã, preţul de producţie pe unitate de energie electricã a
scãzut drastic, ajungând, prin îmbunãtãţirea parametrilor tehnici ai turbinelor, la cifre de ordinul 3-4 eurocenţi pe
kilowatt orã. Un alt dezavantaj se referã la ,,poluarea vizualã" şi o ,,poluare sonorã". Un alt dezavantaj este
riscul mare de distrugere în cazul furtunilor, dacã viteza vântului depãşeşte limitele admise la proiectare.

Energia solarã

Energia solarã este energia emisã de Soare pe întreg domeniul radiaţiei sale electromagnetice. Energia
solarã este consideratã energie regenerabilã şi stã la baza celor mai multe forme de energie de pe Pãmânt:
energia hidraulicã, energia eolianã, energia combustibililor etc. Conversia în energie a combustibililor se face
prin fotosintezã. Energia solarã poate fi folositã sã: genereze electricitate prin celule solare (fotovoltaice);
genereze electricitate prin centrale termice solare (heliocentrale); încãlzeascã clãdiri, direct; încãlzeascã clãdiri,
prin pompe de cãldurã; încãlzeascã clãdiri şi sã producã apã caldã de consum prin panouri solare termice.
Instalaţiile solare sînt de douã tipuri: termice şi fotovoltaice. Instalaţiile fotovoltaice produc energie electricã fãrã
costuri de combustibil. Panourile solare fotovoltaice produc energie electricã 4 h/zi (calculul se face pe minim:
orele de luminã iarna). Ziua, timp de 4 ore, (iarna 1,5 ore) aceste panouri solare produc energie electricã,
aceasta putînd fi stocatã în acumulatori, pentru a fi folositã dea lungul nopţii, la casele izolate, fãrã legaturã la
reţeaua electricã naţionalã. Comparativ cu puterea furnizatã şi durata de viaţã, investiţia necesarã în panourile
fotovoltaice este mare. Panourile necesitã spaţiu de instalare orientat convenabil, iar fãrã un sistem de stocare
(care, la rândul sãu, necesitã investiţii şi întreţinere) energia generatã este disponibilã doar în miezul zilei, cand
consumul e mic.

Energia apei

Energia hidraulicã reprezintã capacitatea unui sistem fizic (apa) de a efectua un lucru mecanic la trecerea
dintr-o stare datã în altã stare (curgere). Datoritã circuitului apei în naturã întreţinut de energia Soarelui, este
consideratã o formã de energie regenerabilã.Energia hidraulicã este de fapt o energie mecanicã, formatã din
energia potenţialã a apei datã de diferenţa de nivel între lacul de acumulare şi centralã, respectiv din energia
cineticã a apei în mişcare. Exploatarea acestei energii se face curent în hidrocentrale, care transformã energia
potenţialã a apei în energie cineticã, pe care apoi o capteazã cu ajutorul unor turbine hidraulice care acţioneazã
generatoare electrice care o transformã în energie electricã. Tot forme de energie hidraulicã sînt considerate
energia cineticã a valurilor şi mareelor.
Energia hidraulicã a fost folositã încã din antichitate. În India se foloseau roţile hidraulice la morile de apã. În
Imperiul Roman morile acţionate de apã produceau fâinã şi erau folosite de asemenea la acţionarea gaterelor
pentru tãierea lemnului şi a pietrei. Puterea unui torent de apã eliberatã dintr-un rezervor a fost folositã la
extracţia minereurilor, metodã descrisã încã de Pliniu cel Bãtrân. Metoda a fost folositã pe larg în evul mediu în
Marea Britanie şi chiar mai târziu la extracţia minereurilor de plumb şi staniu. Metoda a evoluat în mineritul
hidraulic, folositã în perioada goanei dupã aur din California. În China şi în Extremul orient, roţi hidraulice cu
cupe erau folosite la irigarea culturilor. În anii 1830, în perioada de vârf a canalelor, energia hidraulicã era
folositã la tractarea barjelor în sus şi în josul pantelor pronunţate. Energia mecanicã necesarã diverselor industrii
a determinat amplasarea acestora lângã cãderile de apã. În zilele de azi utilizarea curentã a energiei hidraulice
se face pentru producerea curentului electric, care este produs în acest caz costuri relativ reduse, iar energia
produsã poate fi utilizatã relativ departe de surse.
Hidrocentrala de la Porţile de Fier.

Energia apei a fost folositã lanoi în ţarã ca sursã importnatã pentru producerea energiei electrice. Au fost
construite de-a lungul anilor o serie de hidrocentrale pe cursurile de apã. Cea mai mare investiţie în acest sens
a fost Hidrocentrala de la Porţile de Fier,dupã care au urmat investiţiile de pe cursul Oltului.
O hidrocentralã utilizeazã amenajãri ale râurilor sub formã de baraje, în scopul producerii energiei electrice.
Potenţialul unei exploatãri hidroelectrice depinde atât de cãdere, cât şi de debitul de apã disponibil. Cu cât
cãderea şi debitul disponibile sunt mai mari, cu atât se poate obţine mai multã energie electricã. Energia
hidraulicã este captatã cu turbine. Potenţialul hidroenergetic al României era amenajat în 1994 în proporţie de
cca. 40 %. Centrale hidroelectrice aveau o putere instalatã de 5,8 GW, reprezentând circa 40% din puterea
instalatã în România. Producţia efectivã a hidrocentralelor a fost în 1994 de aproape 13 TWh, reprezentând
circa 24 % din totalul energiei electrice produse. Actual puterea instalatã depãşeşte 6 GW, iar producţia este de
cca. 20 TWh pe an. Cota de energie electricã produsã pe bazã de energie hidraulicã este de cca. 22 - 33 %.
Şi microhidrocentralele reprezintã o sursã bunã de energie alternativã. În ultima vreme, mai multe firme sînt
interesate de astfel de investiţii. În Ţara Fãgãraşului se vrea realizaea unor microhidrocentrale pe cursurile de
apã ce traverseazã Munţii Fãgãraşului. Aceste proiecte sînt perolpentru vãile Sebeş, Ucea şi Viştea. Ca energii
alternative se pot folosi celegenerate de maree şi de valuri. O centralã mareomotricã recupereazã energia
mareelor. În zonele cu maree, acestea se petrec de douã ori pe zi, producând ridicarea, respectiv scãderea
nivelului apei. Existã douã moduri de exploatare a energiei mareelor: Centrale fãrã baraj, care utilizeazã numai
energia cineticã a apei, similar cum morile de vânt utilizeazã energia eolianã. Centrale cu baraj, care
exploateazã energia potenţialã a apei, obţinutã prin ridicarea nivelului ca urmare a mareei. Deoarece mareea în
Marea Neagrã este de doar câţiva centimetri, România nu are potenţial pentru astfel de centrale.
Şi energia valurilor poate constitui o sursã alternativã, recuperarea acesteia putînd folosi scheme similare cu
cele de la centralele mareomotrice cu baraj, însã, datoritã perioadei scurte a valurilor aceste scheme sînt puţin
eficiente.

Energie geotermicã

Energia geotermicã este o formã de energie obţinutã din cãldura aflatã în interiorul Pamântului. Apa fierbinte
şi aburii, captaţi în zonele cu activitate vulcanicã şi tectonicã, sînt utilizaţi pentru încãlzirea locuinţelor şi pentru
producerea electricitãţii.
Exista trei tipuri de centrale geotermale care sînt folosite la aceastã datã pe glob pentru a transforma puterea
apei geotermale în electricitate: ,,uscat"; ,,flash" şi ,,binar".

Benzina artificialã

Pentru a genera electricitate, energia degajatã de arderea combustibililor fosili este adesea folositã pentru a
pune în mişcare o turbinã. Generatoarele mai vechi foloseau adesea aburul obţinut prin arderea combustibililor
pentru a pune în mişcare turbina, dar în generatoarele moderne, se folosesc direct gazele de ardere ale
combustibililor. În lumea modernã a secolelor 20 şi 21, setea de energie provenitã din combustibili fosili, mai
ales pentru benzinã, provenitã din petrol, este una din cauzele majore ale conflictelor globale şi regionale. S-a
nãscut astfel o mişcare globalã spre generarea de energie regenerabilã, pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor
crescânde de energie. Arderea combustibililor fosili de cãtre omenire este cea mai importantã sursã a emisiilor
de dioxid de carbon, care este unul din gazele cauzatoare ale efectului de serã, care împiedicã dispersarea
radiaţiilor şi contribuie la încãlzirea globalã. Concentraţia de CO2 din atmosferã este în creştere, producând
îngrijorare cu privire la gradul de reţinere a radiaţiei solare, care va avea ca rezultat creşterea temperaturii medii
a suprafeţei terestre.
Doar o cantitate micã a combustibililor pe bazã de hidrocarburi sînt biocombustibili, adicã derivaţi din dioxidul
de carbon din atmosferã, deci care nu contribuie, prin ardere, la creşterea cantitãţii globale de dioxid de carbon.
Benzina artificialã şi alte surse de energie regenerabilã necesitã tehnologii de producţie şi procesare mai
scumpe decât exploatarea rezervelor convenţionale de petrol, dar pot deveni economic viabile în viitorul
apropiat. Nivelele surselor primare de energie sînt date de rezervele subterane disponibile. Cele mai importante
surse de energie primarã sînt cele pe bazã de carbon. Petrolul, cãrbunele, şi gazul au stat la baza a 79,6% din
energia produsã în cursul anului 2002. Nivelul rezervelor (estimãrile EIA privind resursele, estimãrile EIA privind
petrolul, cãrbunele şi gazul) sînt urmãtoarele: Petrol: 1.050.691 - 1.277.702 milioane de barili (167-203 km3)
2003-2005; Gaze: 171.040 - 192.720 km3 (1.239 miliarde barili echivalent petrol 2003-2005); Cãrbune: 981.000
milioane de tone (4.786 miliarde barili echivalent petrol) (2004). Numãrul de ani pentru care se considerã cã mai
existã posibilitãţi de exploatare (în cele mai optimiste estimãri) (Oil & Gas Journal, World Oil) sînt: Petrol:
1.277.702/77/365= 32 de ani; Gaz: 1.239.000/47/365= 72 de ani ; Cãrbune: 1.786.000/52/365= 252 de ani.
În aceste calcule se considerã cã producţia poate continua la un nivel constant pentru numãrul respectiv de
ani şi cã întregile rezerve pot fi exploatate. În realitate, consumul tuturor celor trei resurse este în creştere, adicã
acestea se vor termina mai repede.

Parc eolian la Constanţa

România are, începînd de joi, 24.06.2010, cel mai mare parc eolian din Europa. Cehii de la CEZ au ridicat în
Constanţa cel mai mare parc eolian din Europa. Din cele 240 de turbine au fost instalate deja jumãtate, iar
acestea vor produce energie cît un reactor nuclear. Investiţiile în energie eoliana vor continua în ţara noastrã,
spaniolii de la Iberdrola avînd planuri şi mai mari, anunţînd investiţii duble.
La rîndul sãu, Petrom are deja toate autorizaţiile pentru o investiţie de 100 de milioane de euro.
O centralã eolianã costã circa 3 milioane euro, fapt pentru care energia produsã de aceste mori este mai
scumpã decît cea pe cãrbuni, de exemplu, chiar dacã este nepoluantã. Drept urmare, facturile mici vor veni abia
dupa ce investitorii vor trece pe profit.
Pînã în 2020, 24% din energia produsã în România trebuie sã vinã din surse regenerabile.
Un consorţiu internaţional vrea sã construiascã în Marea Neagrã un parc eolian, cu 100 de turbine instalate la
8 kilometri în larg. Construcţia urmeazã sã înceapã în cîteva luni, iar la final fiecare turbinã va produce 5
megawaţi pe orã. Este echivalentul necesarului de energie zilnicã pentru un oraş de mãrime medie. Proiectul
are o valoare de peste 1,5 miliarde de euro şi ar putea fi gata în cel mult 2 ani.
Astfel de investiţii au mai fost realizate în area Britanie şi Norvegia.
În prezent, energia eolianã acoperã 10% din energia produsa în ţara noastrã. Ar mai fi nevoie de înca 10% ca
sã producem atît cît ne cere Uniunea Europeana pînã în 2020.
http://www.monitorfg.ro/index.php?
option=com_content&view=article&id=2050:energiile-viitorului&catid=43:tiri-
locale&Itemid=29

ENERGIE
in toate formele ei de existenta reprezinta esenta si perfectiunea creatiei universale.

Universul care ne înconjoară există sub două forme: de substanţă (materie) şi

câmp de forţe. Materia este caracterizată prin două mărimi fundamentale: masa şi
energia. Masa este măsura inerţiei şi a gravitaţiei, iar energia este măsura
mişcării materiei.
***
Istoricul notiunii de energie
În 1665, G.W. Leibnitz a introdus termenul de vis viva (forţa vie) pentru a desemna
cantitatea mv2 care apărea în calculele lui mecanice.
În 1673, C. Huygens observă că în timpul ciocnirii a două sfere perfect elastice, suma
produselor dintre masa şi pătratul vitezei acestora, înainte şi după ciocnire, rămâne
constantă.
În 1807, Th. Young a făcut trecerea de la forţa vie la energie. Mai târziu, W.
Thomson (viitorul lord Kelvin) introduce termenul de energie cinetică, iar Rankine pe cel
de energie potenţială.
În 1826, J.V. Poncelet introduce termenul de lucru mecanic, contribuind astfel la
crearea premiselor pentru descoperirea legii conservării energiei.
În 1897, M. Planck consideră că energia este aptitudinea unui sistem de a produce efecte
exterioare.
Dicţionarele definesc conceptul de energie ca fiind capacitatea unui sistem fizic de a
efectua lucru mecanic, la trecerea dintr-o stare în altă stare,
Dezvoltarea societăţii este direct dependentă de consumul de energie.

ENERGIA NUCLEARA
Fisiunea nucleara

Cum functioneazã o centralã nuclearã?

O centralã nuclearã este o instalatie complexã de producere a energiei electrice din

energia termicã
obtinutã prin initierea si întretinerea unei reactii nucleare de fisiune controlatã în lant,
proces realizat într-un reactornuclear.
Fisiunea nucleară, cunoscută şi sub denumirea de fisiune atomică, este un proces în care
nucleul unui atom se rupe în două sau mai multe nuclee mai mici, numite produşi de
fisiune şi, în mod uzual, un număr oarecare de particule individuale. Aşadar, fisiunea este
o formă de transmutatie elementară.
Pentru prima data in istoria sa de 32 de ani, Agentia Internationala pentru Energie (AIE)
va cere guvernelor din intreaga lume sa contribuie la construirea cit mai urgenta a noi
centrale nucleare, relateaza Financial Times. Subiectul ramine unul controversat,unii
cercetatori sustinind ca tehnologiile de inalta siguranta pot considera aceasta forma de
energie ca fiind nepericuloasa si o incadreaza la energiile nepoluante - naturale. Iin
conditiile cresterii continue a nevoilor energetice mondiale, energia nucleara constituie o
optiune luata tot mai mult in calcul.
Într-o centralã nuclearã, reactorul îndeplineste aceeasi functie ca un cazan într-o centralã
pe cãrbune,gaz natural sau pãcurã.
Cãldura, indiferent cã provine de la un reactor nuclear sau de la un cazan, este necesarã
pentru a transforma apa în abur. Aburul astfel obtinut, roteste paletele unei turbine ce
pune în miscare
generatorul producãtor de electricitate.Detalii functionale CNE CERNAVODA.

Fusiunea (fuziunea) nucleara

Fuziunea nucleară este procesul prin care două nuclee atomice reacţionează pentru a
forma un nou nucleu, mai greu (cu masă mai ridicată) decât nucleele initiale. Ca urmare a
fusiunii se produc şi alte particule subatomice, ca de exemplu neutroni sau raze alfa
(nuclee de heliu) sau beta (electroni sau pozitroni).
Din cauză că nucleele participante în fuziune sunt încărcate electric, reacţia de fuziune
nucleară poate avea loc numai atunci când cele două nuclee au energie cinetică suficientă
pentru a învinge potenţialul electric (forţele de respingere electrică) şi prin urmare se
apropie suficient pentru ca forţele nucleare (care au rază de acţiune limitată) să poată
rearanja nucleonii. Această condiţie presupune temperaturi extrem de ridicate dacă
reactia are loc într-o plasmă, sau accelerarea nucleelor în acceleratoare de particule.
Fuziunea nucleară este sursa principală de energie în stelele active.
Fuziunea nucleară ar putea deveni o sursă de energie practic nelimitată (şi ecologică)
atunci când reactoarele de fuziune (care în prezent se află în fază experimentală şi nu
produc încă un surplus net de energie) vor deveni viabile din punct de vedere tehnologic
şi economic.(De la Wikipedia, enciclopedia liberă)
In curind va voi prezenta ultimile experimente care demonstreaza ca fusiunea nucleara va
putea fii pusa in practica fara costurile enorme evaluate pina in momentul de fata. Va
urma...

ENERGIE NATURALA (REINNOITA )

(Vizitati si NEWS ENERGIE NATURALA)

Problema folosirii energiilor alternative este inca la inceput de drum si va lua amploare
in momentul cind cercetarile stiintifice vor rezova ecuatia eficientei:Consumul de energie
pentru producerea si exploatarea instalatiilor de energie alternativa sa fie mai mic decit
energia produsa cu cel putin 15-20%.
ERoEI = How much Energy is Returned on Energy Invested
Câtă energie obţii din energia investită?
Panouri fotovoltaice

In fiecare an, Soarele trimite pe suprafata terestra o cantitate de energie de 10.000 de

ori mai mare decat cea folosita in prezent de catre om; mai exact, in doar 40 de minute,
astrul ceresc ne "iradiaza" cu o energie egala celei de care omenirea se serveste pe
parcursul unui an intreg.
Conform unui raport al International Energy Agency, daca doar 4 procente din
suprafata desertica a planetei ar fi acoperite cu panouri fotovoltaice, dispozitivele in
cauza ar putea furniza o cantitate de energie capabila sa acopere intregul consum
mondial. Mai mult, potrivit cercetatorilor germani de la Wuppertal Institut, un singur
panou solar gigantic, de 600/600 km (360.000 de kilometri patrati), instalat in desertul
Sahara ar fi suficient pentru a satisface necesarul de energie al tuturor pamantenilor.
Pana la urma, daca ne-am dovedi capabili sa acoperim cu panouri solare eficiente macar
1% din suprafata planetei, am putea inlocui productia centralelor din intreaga lume cu o
sursa de energie curata si regenerabila.
Cercetatorii danezi au declarat ca au dezvoltat un nou tip de panou solar din plastic ce
au o durata de viata mult mai lunga decat cea a versiunilor anterioare. In acelasi timp,
este si cu mult mai ieftin.Pretul unui panou pe baza de silicon este $800 per metru patrat,
in timp ce pentru unul de plastic, pretul este de $15, au spus danezii.Singura problema a
acestor panouri este eficienta, care in cazul celor pe baza de silicon este de 12-15%, iar in
cazul celor de plastic de 0.2-5%.
Tehnologia de celule solare cu coloranti a fost numita o forma artificiala de fotosinteza
folosind un eletrolit in locul clorofilei un strat de titania (un pigment folosit in vopselele
albe si in pasta de dinti) si un colorant pe baza de ruteniu facute sandwich intre doua
straturi de sticla. Lumina absorbita de colorant excita electronii care sunt absorbiti de
titania producand un curent electric mult mai puternic decat cel care apare in cadrul
fotosintezei in plante.
In comparatie cu tehnologia conventionala pe baza de celule fotovoltaice, aceasta
tehnologie cu coloranti are un cost mult mai mic si produce energie electrica intr-un mod
mai eficient, putand deci functiona in conditii de iluminare mai proasta si poate fi
incorporata direct in ferestrele cladirilor nemaiavand nevoie de un spatiu mare pe
acoperis.

Panouri solare.

Panourile solare sunt destinate producerii apei calde menajere (60-90°C). Cu o

investiţie redusă, soarele poate oferi aproape în totalitate energia necesară încălzirii apei
(apa caldă menajeră, piscine, agricultură şi industrie) şi încălzirea locuinţelor.
Agentul termic din circuitul primar încălzit de panourile solare transmite căldura apei in
acumulatorul termic-boiler. De aici căldura este transferată la nevoie pentru a încălzi apa
caldă menajeră, locuinţa, direct sau prin schimbătoare de căldură. Automatizarea este
asigurată de un controler ce porneşte automat instalaţia în funcţie de diferenţa de
temperatură dintre colectoarele solare şi tancul acumulator de energie sau, în cazul în care
nu este soare, controlerul porneşte încălzirea electrică a apei pentru completarea
diferenţei de temperatură.
Panouri solare paraboloide

Panoul solar paraboloid este o oglindă de formă paraboloid de rotaţie în al cărui focar
optic este plasat un schimbător de căldură de dimensiuni foarte mici care absoarbe
căldura radiată şi o transformă în agent termic care prin intermediul unei serpentine este
descărcată într-un boiler sau acumulator prin intermediul unei serpentine (schimbător de
căldură). Materialul din care este fabricată oglinda este inox-oglindă pe o
structură de rezistenţă din profile de inox ambutisat. Avantajele acestor panouri solare
faţă de cele clasice sunt pierderile minime datorită faptului că în focarul optic este un
schimbător de dimensiuni mici. Temperatura agentului termic în acest schimbător poate
ajunge uşor peste 120°C ceea ce face posibilă ridicarea temperaturii în acumulatori pâna
la 95°C. Partea electronică (automatizarea) orientează în fiecare moment al zilei
captatorul, azimut şi elevaţie, astfel încât să capteze maximum de energie.Detalii>>>

Sistem combinat din panouri solare si pompa de caldura geotermala.

EviHeat Split Sun - pompa de caldura cu gestionare inteligenta a panourilor solare

Avantajele sunt nemaipomenite, pe timp de vara panourile solare pot asigura aproape
tot necesarul de apa calda si incalzire. In restul timpului caldura solara este folosita
pentru a ridica performantele pompei obisnuite de caldura.
Atata timp cat radiatiile solare sunt suficient de puternice, caldura este condusa direct
in sistemul de incalzire si de apa calda menajera, printr-un schimbator de caldura.
Aceasta inseamna ca pompa de caldura se odihneste vara in cea mai mare parte a
timpului, ceea ce creste durata de functionare a compresorului.
Atunci cand caldura solara nu este suficienta pentru a face fata singura in mod
satisfacator la necesarul de caldura, panourile solare coopereaza cu pompa de caldura.
Caldura solara se foloseste in acest caz pentru a ridica temperatura lichidului din colector.
Cu ajutorul panourilor solare temperatura lichidului din pompa de caldura poate fi
ridicata cu maxim 20° C. Ca urmare, efectul exterior al pompei de caldura poate creste
pana la 50 %.
Detalii>>>

Energia geotermala-pompa de caldura.

Energia solara depozitata in scoarta terestra asigura o inepuizabila sursa de energie

pentru pompa geotermala de caldura. Aceasta energie este furnizata in fiecare an de soare
prin ciclul anotimpurilor. Exista mai multa energie sub fiecare cladire decat este
necesara pentru incalzire si racire. Tot ce avem de facut este sa extragem aceasta energie,
iar pompa geotermala a fost proiectata tocmai pentru acest lucru.Pompa de caldura este
un aparat care functioneaza pe principiul frigiderului, dar avand functia inversa.
Studii efectuate de Departamentul de Energie SUA si de Departamentul Resurselor
Naturale Canada plaseaza noua generatie de pompe geotermale pe primul loc in
tehnologia sistemelor de climatizare datorita calitatii lor de a pastra/retine energia si de a
reduce emisiile de CO2.
 In comparatie cu centralele electrice pompele geotermale consuma cu o treime mai
putina energie pentru a incalzi cladirea. In consecinta, compania electrica genereaza mai
putin o treime din emisiile generate in mod obisnuit. Detalii>>>

Pompa de caldura OCTOPUS- stalpul de gheata

O noua tehnologie in domeniul pompelor de caldura - stalpul de gheata- sistem care se

bazează pe legile naturii şi care în acelaşi timp poate folosi noua tehnologie - este un
sistem actual şi de viitor.
Cu acest stalp de gheaţă nu mai e nevoie de a face săpături sau foraje. Acesta dă
energia pentru încălzirea gazului din compresor, prin profilele de aluminiu, care
condensează umiditatea din aer, care în timp se transformă în gheaţă.
Cu această pompă de căldură se pot încălzi: vile, case de vacanţă, locale, ferme, etc,
într-un mod mai efectiv economic, decât de exemplu, combustibili fosili, sau curent
direct. Prin schimbătorul de căldură, energia este transferată în sistemul de încălzire din
casă.
Astăzi sunt stâlpi de gheaţă în funcţiune, cei mai mulţi în Suedia, dar şi în Norvegia,
Danemarca, Polonia, şi Estonia.

Energia hidraulica.

Energia hidraulica este o forma de energie exploatata din vechime la morile de apa
de pe rauri iar in prezent utilizata pentru producerea energiei electrice cu ajutorul
turbinelor hidraulice. Practic pe orice fir de apa se poate instala o turbina hidraulica care
sa produca o anumita cantitate de energie in functie de conditiile de instalare de la fata
locului. Oricine are norocul ca pe proprietatea sa sau pe limita acesteia sa curga o apa,
poate beneficia de energie electrica in cantitate corespunzatoare cu conditiile de instalare
ale turbinei( cadere, debit). Detalii>>>

Energia eoliana.

Energia eoliana este acea energie continuta de masele de aer puse in miscare de catre
razele calde ale soarelui. Mai popular spus este vorba despre vant, care bate aproape
zilnic si peste tot. Aceasta forma de energie este practic inepuizabila si este cunoscuta din
timpuri stravechi, fiind folosita pentru deplasarea ambarcatiunilor cu panze si la morile
de vant. In prezent energia vantului este transformata in electricitate cu ajutorul turbinelor
de vant (turbine eoliene) . Datorita faptului ca vantul nu este un element constant avand
variatii in timp si in intensitate , surplusul de curent electric produs de turbinele de vant
este fie stocat in acumulatori si consumat in intervalele fara vant , fie furnizat in reteaua
publica de electricitate printr-un contor. Curentul electric este adus la valorile dorite cu
ajutorul transformatoarelor.
Turbinele de vant se pot imparti in 2 categorii in functie de puterea lor: turbine
mici(<300kW) si turbine mari(>300kW) si de asemene in doua categorii dupa constructia
lor: cu axa orizontala si cu axa verticala. Turbinele se amplaseaza de regula pe un
stalp(turn) cu inaltimea in functie de relieful din jur(5-40m) insa exista si turbine care se
monteaza pe acoperisul caselor, pe ambarcatiuni sau chiar destinate mediului urban.
PERSPECTIVA :Romania ar putea arata ca un imens parc eolian; Cel putin o parte din
Romania ar putea arata in cativa ani ca insula Creta: un imens parc eolian. Numai
compania portugheza Martifer va arunca in vant , in urmatorii cinci ani, peste jumatate de
miliard de euro.

Cativa investitori au gasit o noua oportunitate in Romania: vantul. Diverse

multinationale, care dezvolta afaceri de sute de milioane de euro, dar si firme romanesti
mai mici, anunta investitii in producerea de energie eoliana.

Adunate, investitiile pentru urmatorii trei pana la cinci ani trec de 1,5 miliarde euro, iar
productia de energie electrica din vant ar putea creste semnificativ. Zona vizata este
Dobrogea, datorita potentialului de vant mai ridicat.

Luis Requejo, directorul general al Eviva Energy, din cadrul grupului portughez Martifer,
a declarat pentru MONEY EXPRESS ca planul companiei este sa investeasca nu mai
putin de 560 mil. euro pana in 2012 in centrale eoliene, adica peste 100 de mil. de euro pe
an, in medie.

Planul companiei este sa instaleze in Dobrogea capacitati de productie de 400 MW, spune
directorul general al Eviva Energy. In momentul de fata, compania cauta terenuri in
judetul Tulcea pentru a incepe constructia centralelor eoliene. Mai multe>>>

Biomasa.

Biomasa reprezinta intregul material(tesut) al plantelor sau vegetatia, fie in stare

cruda fie procesata, din plante salbatice sau cultivate. Copaci, arbusti sau ierburi care
cresc repede, reziduuri agricole - ca uleiuri vegetale uzate, paie de cereale - ,reziduuri
lemnoase - ca hartii , rumegus, aschii etc. - ,metan captat din bazinele statiilor de tratare
ale oraselor si ale fermelor zootehnice, toate reprezinta biomasa. In plus culturi cum ar fi
porumbul , sfecla de zahar, granele, algele marine pot fi cultivate special pentru generarea
energiei.Culturile care constituie o sursa buna de energie au o productie mare de material
uscat si utilizeaza teren minim. Cultura trebuie sa genereza mai multa energie decat
consuma producerea ei. Esential este ca biomasa stocheaza energie solara pe care omul o
poate converti in electricitate, combustibil sau caldura. Prin fotosinteza energia soarelui
este stocata in legaturile chimice din tesutul plantelor. Numeroase procese cum ar fi
cogenerarea, gazeificarea si fermentatia pot deriva spre aceasta sursa de energie pentru a
produce energia necesara consumului uman.

Proiecte de perspectiva in ROMANIA:

-Geoexchange-ro:http://www.geoexchange.ro/index.htm
-Guvern:http://www.guv.ro/presa/integrare/afis-doc.php?idpresa=177
NEWS !Mai mult.Nu rata. NEWS ! Va urma.

http://www.crepuscul2006.cabanova.ro/page2.html