MOTTO:

Soarele trimite pe Pmnt ntr-un minut mai mult

energie dect consum toat populaia globului ntr-un
an. Alegei Soarele ca surs de energie si ve-i tri
ntr-o lume mai curat!

INTRODUCERE
SCURT ISTORIC AL UTILIZARII ENERGIEI SOLARE

Energia solara a fost folosita de Pamant inca de la inceputul existentei acestei planete.
Energia solara a cauzat rectii chimice si transformari fizice. Tot ea a fost, impreuna cu apa,
factorul cheie al aparitiei vietii pe Pamant; marea majoritate a vietii terestre este dependenta la
ora actuala de Energia Solara, adica de lumina si caldura. Putinele organisme ce nu depind
acum direct de energia solara reprezinta un procent nesemnificativ al Vietii pe Terra, si putem
in consecinta sa afirmam ca fara Soare, viata nu ar fi posibila in sensul cunoscut de noi pana
acum.
Umanitatea, din ce in ce mai civilizata, si mai inteligenta a inteles ca energia solara este
ceva util si de-a lungul istoriei sale sunt numeroase exemplele in care a folosit-o in folosul sau
direct. Iata cateva dintre ele:
- in Grecia Antica , Arhimede a distrus flota invadatoare romana (corabii din lemn)
folosind un sistem de oglinzi (se pare parabolice) cu care a concentrat energia solara pe
corabii, iar acestea au luat foc si invazia s-a terminat cu un dezastru pentru romani.
- celebrul far din Alexandria folosea oglinzi uriae ca s indice drumul spre port. Se
spunea c lumina acestuia se vedea i de la 50 de km deprtare
- grecii au fost i cei care au utilizat energia luminoas n scop panic aprinznd cu ea
flacra olimpic.
n 1839 Alexandre Edmond Becquerel a descoperit c o baterie expus la soare produce
mai mult curent electric dect una neexpus. Pentru acest experiment a msurat diferena de
potenial dintre doi electrozi de platin situai unul pe faa luminat i cellalt pe faa umbrit
a recipientului i scufundai ntr-o baie de soluie chimic acid . Cnd a expus aceast
construcie la soare a observat trecerea unui curent printre electrozi. Aa a descoperit efectul
fotoelectric pe care ns nu l putea explica nc.
Mrirea conductivitii seleniului a fost demonstrat n 1873. Zece ani mai trziu a fost
confecionat prima celul fotoelectric clasic. Dup nc zece ani n 1893 a fost
confecionat prima celul solar care producea electricitate.
n 1904 fizicianul german Philipp Lenard a descoperit c lumina incident pe anumite
suprafee metalice elibereaz electroni din suprafaa acestuia i astfel a oferit prima explicaie
referitoare la efectul fotoelectric. Totui el nu tia nc de ce i la care metale se produce acest
efect. Cu toate acesta pentru aceast descoperire el a obinut premiul Nobel pentru fizic n
5

anul 1905. Rezolvarea problemei a venit de la Albert Einstein n 1905 cnd cu ajutorul teoriei
cuantice a explicat dualitatea luminii ea fiind prezent n acelai timp i ca particul i ca
und. Pn atunci se credea c lumina este doar energie cu diferite lungimi de und. Einstein
n experimentele sale a constatat c lumina n unele situaii se comport ca o particul, i c
energia fiecrei particule sau foton depinde doar de lungimea de und. El a descris lumina ca
o serie de gloane ce ating suprafaa materialului. Dac aceste gloane au suficient energie,
un electron liber din metalul atins de foton se va elibera din structura acestuia. Totodat a
constatat c energia cinetic maxim a electronului este independent de intensitatea luminii
i depinde doar de energia fotonului care l-a eliberat. Aceast energie depinde totodat numai
de lungimea de und respectiv frecvena luminii. Pentru lucrrile sale privind fenomenul
fotovoltaic, a obinut premiul Nobel pentru fizic n anul 1921. Descoperirea n anul 1949 a
jonciunii p-n de ctre William B. Shockley, Walther H. Brattain i John Bardeen a fost nc
un pas mare n direcia celulelor. Dup aceast descoperire fabricrii celulei solare n forma
cunoscut astzi nu i mai sta nimic n cale.
Fabricarea primei celule solare n 1954 n laboratoarele firmei americane Bell se datoreaz
totui unei ntmplri fericite. Angajaii firmei sub conducerea lui Morton Price au observat
cnd cercetau un redresor cu siliciu, c acesta producea mai mult curent cnd era expus la
soare.

Ca urmare firma Bell prin contribuia domnilor Chapin, Fuller i Pearson a dezvoltat

n 1953 primele celule solare din siliciu impurificate cu arsen dar care aveau un randament de
doar 4 % care a fost mrit la 6 % prin schimbarea impurificrii. n 1958 au fost testate celule
solare pentru prima dat pe sateliul Vanguard I dotat cu un panou solar avnd 108 celule
solare pe baz de siliciu. Rezultetele obinute au fost peste ateptri pn n ziua de azi
sondele spaiale pn dincolo de marte sunt alimentate cu curent produs de celulele solare, iar
n anul 2011 se va lansa sonda spaial Juno care va fi prima sond spaial spre Jupiter
alimentat cu curent produs de celule solare. S-au atins n spaiu randamente de pn la 10,5
% Aceste rezultate nu se puteau realiza pe pmnt i datorit condiiilor diferite din spaiu
unde nu se regsete ritmul zi-noapte i lumina natural nu este absorbit parial de atmosfer
i nori, totodat radiaiile cosmice conduc la o mbtrnire mai rapid a celulelor solare dect
pe pmnt. De aceea industria i cercetarea ncearc obinerea unor randamente tot mai mari
n paralel cu prelungirea duratei de via.
Randamentul teoretic pentru celule solare pe baz de siliciu se consider a fi de 29 %
pentru condiiile de iradiaie pe spectrul din zona de mijloc. Mandelkorn i Lamneck au mrit
durata de via a celulelor solare n 1972 printr-o reflectare a purttorilor de sarcin minoritari
dup ce au introdus un strat numit black surfaces field (BSF) n stratul impurificat p.
6

n 1973 Lindmayer i Ellison au confecionat aa numita celul mov ce avea un randament

de 14 %. Prin reducerea reflexiei n 1975 s-a mrit randamentul la 16 %. Aceste celule s-au
numit celule CNR (Comsat Non Reflection; Comsat = Telefonsatelit ) i au fost concepute
pentru satelii
Criza de la nceputul anilor 70 a condus la creterea preurilor produselor petroliere avnd
ca rezultat cretere preului energiei. Acest lucru a impulsionat cercetrile n domeniul
celulelor solare. n 1980 s-a nceput organizarea de concursuri de automobile acionate cu
energie electric obinut de la module solare.
n 1981 un avion acionat de energie solar a traversat Canalul Mnecii. ntre timp Green
precum i specialitii de la Universitatea Stanford i cei de la Telefunken au dezvoltat cellule
solare cu un randament n jur de 20 % .
Helio electricitatea a aprut n 1930, odat cu dezvoltarea celulei cu oxid de cupru i apoi
a celei cu seleniu. Abia n 1954 ns, odat cu realizarea n laboratoarele companiei Bell
Telephone a primelor celule fotoelectrice cu siliciu, se ntrevede posibilitatea obinerii de
energie electric. Foarte rapid utilizate pentru alimentarea vehiculelor spaiale, dezvoltarea i
progresele rapide au fost determinate de programele spaiale. Pe parcursul anilor 1980,
tehnologia fotoelectric terestr a progresat cu regularitate, prin punerea n funciune a mai
multor centrale de civa megawai i prin foarte familiarele produse cu consum redus, cum ar
fi ceasuri, calculatoare de buzunar, balize radio i meteo, pompe i frigidere solare. Au
contribuit i evenimente cum ar fi cursele de vehicule solare, care ofer imaginea naltei
tehnologii ecologice a viitorului. m aratat ant
Evoluia tehnologiei i a pieei de produse fotoelectrice este n general pozitiv.
Ameliorarea metodelor de fabricaie, ca i creterea volumului de producie, au condus la
reducerea costurilor. Producia mondial de module fotoelectrice a crescut de la 5 MW-vrf
(MWv) n 1982 la 60 MWv n 1992.
n prezent, 90% din producia mondial de module se realizeaz n Japonia, Statele Unite i
Europa, n special de mari companii ca Siemens, Sanyo, Kyocera, Solarex i BP Solar, care
dein 50% din piaa mondial. Restul de 10% al produciei mondiale este realizat n Brazilia,
India i China, care sunt principalii productori de module fotoelectrice din rile n curs de
dezvoltare.

CAPITOLUL I
GENERALITAI

Datorita arderii combustibililor conventionali, in scopul producerii formelor de energie

necesare confortului lumii moderne, poluarea atmosferica a luat proportii foarte mari, unul
dintre

efecte

fiind

cel

cunoscut

sub

denumirea

de

efectul

de

ser.

Captarea energiei solare, una dintre formele de energie regenerabila, si transformarea ei in

energie electrica sau termica, este tot mai incurajata la nivel mondial, intrucat reduce
semnificativ poluarea mediului. Se cunoaste ca utilizarea de panouri solare termice reduce, in
medie, cu 1-1,5 tone emisia de CO2/an/familie.In momentul de fata, la nivel mondial,
principala resursa energetica (aproximativ 70 %) o constituie combustibilii: carbune, petrol,
gaz, lemn, reziduuri combustibile. O alta parte este reprezentata de energia produsa in
hidrocentrale si in centralele nucleare. Din total energie consumata, aproximativ o treime este
utilizata sub diverse forme pentru incalzirea locuintelor si pentru producerea de apa calda
menajera.
La ritmul actual de crestere a populatiei si al dezvoltarii tehnologice, este vizibil ca nevoia
de resurse energetice ieftine si utilizabile pe scara larga creste foarte mult. Incepe totodata sa
se vada foarte clar faptul ca utilizarea resurselor clasice prezinta anumite efecte negative
(emisiile de noxe, riscuri de accidente, efectul de sera, dependenta de resurse si retele
comune) si, cel mai important, resursele clasice devin tot mai costisitoare, atingand in fiecare
an noi recorduri de pret. Este, prin urmare, nu numai interesant ci chiar obligatoriu sa gasim si
sa promovam noi tehnologii privind utilizarea resurselor energetice neconventionale (solara,
eoliana, geotermala etc).
Avantaje:
Energia astfel obtinuta prezinta o intreaga serie de avantaje in raport cu cea obtinuta din
surse traditionale:
- este gratuita
- este in totalitate ecologica, nu emite noxe, nu produce reziduri;
- este practic inepuizabila;
- nu implica instalatii de prelucrare sau transport a resurselor, inainte de utilizare.
Principiul de functionare se bazeaza pe conversia radiatiei solare in caldura si utilizarea
acesteia pentru incalzirea apei. Apa calda obtinuta poate fi utilizata ca atare, sub forma de apa

calda menajera sau ca agent termic primar pentru prepararea apei calde menajere intr-un
acumulator. In unele cazuri se poate utiliza si ca agent termic pentru incalzire.
MENTE

CAPITOLUL II
REALIZARI IN DOMENIUL PRODUCERII ENERGIEI TERMICE SI
ELECTRICE DIN ENERGIA SOLARA
Una din utilizrile radiaei solare o constituie transformarea acesteia n electricitate prin
intermediul procesului fotoelectric. Termenul de "foto-pil" (n sensul pil electric) este
9

foarte frecvent utilizat pentru a desemna celula fotovoltic (FV). Trebuie totui menionat c,
n ciuda termenului folosit, ntr-o celul nu se nmagazineaz deloc energie, sub nici o form,
nici chimic. Nu este deci o pil electric, ci un convertor instantaneu, ce nu poate furniza
energie electric n absena radiaiei solare. O celul n ntuneric total se comport ca un
element pasiv.
n plus, celula solar nu poate fi asimilat cu nici un alt tip de generator clasic de energie
electric de curent continuu. Aceasta deoarece, celula fotoelectric nu este nici surs de
tensiune constant, nici surs de curent constant. , Celulele fotovoltatice sunt interconectate
pentru a forma module si sunt asezate intre doua straturi ( unul transparent si altul protector)
pentru a forma un panou solar. Puterea electrica acestor module variaza intre 5W si 200W si
uneori si pana la 300W. Modulul solar fiind caramida de constructie a unui sistem
fotovoltaic pentru a obtine puterea dorita.
n prezent, randamentul conversiei energiei solare n energie electric este slab (cel mai
adesea, sub 12 %). Aceasta nseamn c, ntr-o zon cu expunere nominal de 1000 W/m 2,
sunt necesari 12 m2 de panouri FV pentru a furniza 1 kWv, ceea ce determin un cost ridicat al
wattului-vrf. Acest randament sczut, ca i costurile destul de mari ale sursei fotoelectrice,
au determinat ca utilizatorii s i pun problema exploatrii la maximum a puterii electrice
disponibile la nivelul generatorului FV. Acest maxim se obine n general, prin asigurarea unei
bune adaptri ntre generatorul FV i consumatorul asociat. Adaptarea se realizeaz prin
utilizarea convertoarelor statice, care funcioneaz n regimuri variate.
Din punct de vedere al energiei captate si a celei rezultate, panourile solare se pot clasifica
in:
-

panouri termosolare, care capteaza energia termica solara

panouri fotovoltaice

panouri mixte fotovoltaice si termice

Din punctul de vedere al modului de captare avem :

-

panouri solare cu conversie directa

panouri solare cu conversie catalitica sau indirecta

Din punctul de vedere al energiei rezultate avem:

-

panouri generatoare de energie termica

panouri generatoare de energie electrica

panouri generatoare de lumina

10

panouri (componente din sisteme) de captare si conversie ale fluxurilor

electromagnetice, ale particulelor usoare sau grele de inalta si joasa energie , altele decat
lumina si caldura (aplicatii stiintifice si militare)
Sistemele fotovoltaice se impart in :

sisteme autonome,

hibride

conectate la reea.

Componentele unui sistem fotoelectric depind de aplicaie: locuin izolat sau n

apropierea reelei, utilizarea unei baterii sau doar a enrgiei solare, existena convertoarelor
statice de putere.
Un sistem fotoelectric poate cuprinde:

Celulele solare

Baterii de acumulatoare

Regulatoare de sarcin

Convertoare statice

Alte componente

Sistemele fotovoltaice pot fi descrise de doua categorii principale.

Sisteme independente (Stand-alone systems)

Sisteme conectate la retea (Grid-connected systems)

Sisteme independente (Stand-alone systems)

Aceste sisteme sunt utilizate in zone fara energie electrica. In principiu energia produsa
de panourile solare este stocata in baterii, iar de acolo este furnizata cu ajutorul unui invertor
(convertor curent continuu curent alternativ), utilizatorilor casnici la 220V.

11

Aceste sisteme sunt in general grupate pe aplicatii profesionale de telecomunicatii , sisteme

de pompare, iluminat, etc sau pe aplicatii in mediul rural fara energie electrica.
Sisteme conectate la retea (Grid-connected systems)
Aceste sisteme sunt utilizate in zone cu energie electrica. In principiu energia produsa de
panourile solare este livrata in reteaua nationala si in acelasi timp folosita pentru aplicatile
casnice.

Panourile solare mai sunt denumite: captatori, colectoare sau incalzitoare solare si sunt
utilizate pentru producerea de agent termic, sau incalzirea directa a apei, prin captarea unei
anumite parti din spectrul radiatiei solare. Pentru prepararea apei calde menajere si aport la
incalzirea locuintelor se comercializeaza mai multe tipuri de panouri solare. Intalnim frecvent
trei tipuri principale de panouri solare (in ordinea aparitiei pe piata): panouri solare plane,
panouri solare cu tuburi vidate si panouri solare cu tuburi vidate termice, in diverse variante
12

tehnologice. Comportarea fiecarui tip de panouri este diferita, in functie de intensitatea

radiatiei solare si diferenta de temperatura dintre mediul ambiant si agentul termic din
elementul activ al panoului. Acest fapt este determinat de materialele utilizate si in special de
forma geometrica a suprafetei de captare, in conditii similare de pozitionare. . Panourile solare
au aparut din nevoia de a avea alternative la metodele limitate de producere a energiei
electrice si probleme odata aparute cu folosirea acelor metode. Cand vine vorba de probleme,
ne referim in principal la poluarea rezultata in urma arderii de orice tip. Rezumand, panourile
solare nu au facut decat sa ne ajute sa depasim aceste probleme. Pentru tara noastra, solutiile
sunt mai limitate, dar nu foarte mult. Din cauza perioadei tot mai mici in care efectiv nu se pot
folosi panourile solare, tot mai multi se gandesc sa faca o astfel de investitie, ce se poate
rambursa in cativa ani.

Exemplu de cladire care foloseste apa calda obtinuta cu ajutorul panourilor solare termice
Romnia se afl n zona european B de nsorire, ceea ce ofer locuitorilor avantaje reale
pentru a economisi energie termic, respectiv bani, dac utilizeaz energia solar. Nivelul de
insolaie este foarte bun, comparativ cu a altor ri cu climat temperat,iar diferenele, funcie
de zona geografic, sunt foarte mici. Romnia este mprit n trei zone principale de
nsorire:

13

zona roie (>1450 kWh/m2/an), coincide cu zona de sud: Oltenia, Muntenia,

Dobrogea i sudul Moldovei;

o

zona galben (1300 1450 kWh/m2/an), include regiunile carpatice i subcarpatice

ale Munteniei, toat Transilvania, partea de mijloc i nord a Moldovei i tot Banatul;
o

zona albastr (1150 1300 kWh/m2/an), include, n principal, regiunile de munte

Potentialul de utilizare a energiei solare in Romania este relativ important, existand zone in
care fluxul energetic solar anual, ajunge pan la 1600 kWh/m/an. In majoritatea regiunilor
tarii, fluxul energetic solar anual, se situeaza intre 12501350 kWh/m/an.

O alternativa la scara industriala la panourile solare fotovoltaice (cu un cost de productie

ridicat) sunt turnurile solare: cercuri concentrice de oglinzi care reflecta lumina soarelui
catre varful unui turn amplasat in centru. Caldura este folosita pentru incalzirea apei pana la
starea de abur, de aici energia fiind convertita prin lucru mecanic in electricitate.
Turnurile solare incep sa fie folosite din ce in ce mai des in tarile cu soare constant. Recent
Sener din Spania si Masdar din Abu Dhabi si-au unit fortele pentru a produce mai multe
14

turnuri solare intr-o perioada de 5 ani, cu o putere totala insumata de 320 megawati. Tinta
peste 10 ani este de 1000 megawati. Pentru comparatie, o termocentrala pe baza de carbune
produce de obicei pana la cateva sute de megawati.
Turn solar
.

CAPITOLUL III
PRINCIPIILE REALIZARII CELULELOR FOTOVOLTAICE
. Celul solar O celula solara consta din doua sau mai multe straturi de material
semiconductor cel mai intalnit fiind siliciul. Aceste straturi au o grosime cuprinsa intre 0,001
pana la 0,2 mm si sunt dopate cu electron pentru a forma jonctiuni p si n. Aceasta
structura e similara cu a unei diode. Cand acest strat de siliciu este expus la lumina se va
produce o agitatie a electronilor din material si va fi generat un curent electric. Curentul
generat de o singura celula este mic dar combinatii serie, paralel al acestor celule pot produce
15

curenti suficienti de mari pentru a putea fi utilizati. Aceste celule de obicei sunt incapsulate in
panouri care le ofera rezistenta mecanica si la intemperii. Celulele, au de obicei o suprafa
foarte mic i curentul generat de o singur celul este mic, dar combinaii serie, paralel ale
acestor celule pot produce cureni suficient de mari pentru a putea fi utilizai n practic.
Pentru aceasta, celulele sunt ncapsulate n panouri care le ofer rezisten mecanic i la
intemperii.
Celulele solare pot fi clasificate dup mai multe criterii.

dup grosimea stratului materialului. Aici deosebim celule cu strat gros i celule cu

strat subire.

dupa felul materialului: se ntrebuineaz, de exemplu, ca materiale semiconductoare

combinaiile CdTe, GaAs sau CuInSe, dar cel mai des folosit este siliciul.

dup structur de baz deosebim materiale cristaline(mono-/policristaline) respectiv

amorfe.
n fabricarea celulelor fotovaltaice pe lng materiale semiconductoare, mai nou, exist
posibiltatea utilizrii i a materialelor organice sau a pigmenilor organici.

3.1 Tipuri de celule solare

1.

Celule pe baz de siliciu

Strat gros

Celule monocristaline (c-Si)

randament mare - n producia n serie se pot atinge pn la peste 20 % randament energetic,

tehnic de fabricaie pus la punct; totui procesul de fabricaie este energofag, ceea ce are o
influen negativ asupra periodei de recuperare (timp n care echivalentul energiei consumate
n procesul de fabricare devine egal cantitatea de energia generat).

Celule policristaline (mc-Si)

la producia n serie s-a atins deja un randament energetic de peste la 16 %, cosum relativ mic
de energie n procesul de fabricaie, i pn acum cu cel mai bun raport pre performan.
o

Strat subire
Celule cu siliciu amorf (a-Si)

cel mai mare segment de pia la celule cu strat subire; randament energetic al modulelor de
la 5 la 7 %; nu exist strangulri n aprovizionare chiar i la o producie de ordinul TeraWatt

Celule pe baz de siliciu cristalin, ex. microcristale (c-Si) n

combinaie cu siliciul amorf randament mare; tehnologia aceeai ca la siliciul amorf

16

2.

Semiconductoare pe baz de elemente din grupa III-V

Celule cu GaAs randament mare, foarte stabil la schimbrile de temperatur,

la nclzire o pierdere de putere mai mic dect la celulele cristaline pe baz de siliciu, robust
vizavi de radiaia ultraviolet, tehnologie scump, se utilizeaz de obicei n industria spaial
(GaInP/GaAs, GaAs/Ge)
3.

Semiconductoare pe baz de elemente din grupa II-VI

Celule cu CdTe utilizeaz o tehnologie foarte avantajoas CBD(depunere de

staturi subiri pe suprafee mari n mediu cu pH , temperatur i concentraie de reagent

controlate) ; n laborator s-a atins un randament de 16 %, dar modulele fabricate pn acum au
atins un randament sub 10 %, nu se cunoate fiabilitatea. Din motive de protecia mediului
este improbabil utilizarea pe scar larg.
o

Celule CIS, CIGS

CIS este prescurtarea de la Cupru-Indiu-Diselenid produs n staie pilot la

firma Wrth Solar n Marbach am Neckar, respectiv Cupru-Indiu-Disulfat la firma Sulfurcell

n Berlin,
CIGS este prescurtarea pentru Cupru-Indiu-Galiu-Diselenat produs n staie pilot n
Uppsala/Suedia. Productorii de mai sus promit trecerea la producia n mas n anul 2007.
4.

Celule solare pe baz de compui organici

5.

Tehnologia bazat pe chimia organic furnizeaz compui care pot permite fabricarea

de celule solare mai ieftine. Prezint, totui, un impediment faptul c aceste celule au un
randament redus i o durat de via redus (max. 5000h). nc (ianuarie 2007) nu exist
celule solare pe baz de compui organici pe pia.
6.

Celule pe baz de pigmeni

7.

Numite i celule Grtzel utilizeaz pigmeni naturali pentru transformarea luminii n

energie electric; o procedur ce se bazeaz pe efectul de fotosintez. De obicei sunt de

culoare mov.
8.

Celule cu electrolit semiconductor

De exemplu soluia: oxid de cupru/NaCl. Sunt celule foarte uor de fabrict dar puterea i
sigurana n utilizare sunt limitate.
9.

Celule pe baz de polimeri Deocamdat se afl doar n faz de cercetare.

17

Celulele cristaline sunt felii taiate din lingouri sau piesa turnata de cristale din siliciu,
iar celulele thin-film contin straturi foarte subtiri din material ieftin ( sticla, inox sau plastic).

Eficienta acestor panouri in functie de tehnologie

Randamentul acestor celule solare si module este dependenta de tehnologia (material)
folosita. Materiale diferite si combinatii produc o rata a randamentului diferita. Randamentul
teoretic maxim care poate fi atins este de aproximativ 42 % pentru materialele cunoscute in
prezent. Sunt unele materiale de top care nu sunt prezentate in figura de mai sus si care
sunt utilizate in industria spatiala
.

18

Tip celula solara

utilizat
TipRandament
celula solara
utilizat
Randament
Descriere
Descriere

Siliciu

Multicristalin
Siliciu
9Monocristalin
13 %
Siliciu multicristalin

10granule
15 % multiple de
Siliciu monocristalin
cristal
monocristalin
cristal unic si continu fara
turnat in lingou
aproape
nicirapida
un defect
Fabricare
Avantaje
Avantaje
Foarte stabil
Experienta buna
Experienta
indelungata
Proces lung
si complicat
Dezavantaje
Dezavantaje
Proces
lung
si complicat
Tip celula
solara
Siliciu
EFG
(Edge-defined
de productie
de productie
utilizatParte din piata Film-fed
Growth)
42%
Parte din piata 10 42%
Randament
13
%
mondiala
Descriere
mondiala

Siliciu cristalin crescut in

blocuri dar in straturi subtiri

Avantaje

Fabricare rapidasi economica

Experienta buna
Suprafata celulei neregulata si

Dezavantaje

poate cauza probleme in procesul

de fabricare

Parte din piata

mondiala
Tip celula solara
utilizat
Randament
Descriere

Avantaje
Dezavantaje
Parte din piata
mondiala
Tip celula solara
utilizat
Randament

Siliciu Amorf
46%
Siliciu amorf
Fabricare in tehnologie
dezvoltata pentru consumatori
Randament foarte scazut
12%

CIS, CdTe
7 10 %
Cupru Iridium Deselenit (CIS)

Descriere

sau Cadmiu telurit (CdTe)

Avantaje

Fabricare rapida
Tehnoligie relativ noua si inca

Dezavantaje
Parte din piata

19

3%

neperformanta
1%

mondiala

3.2 Moduri de construcie a celulelor solare

Pe lng materia prim o importan mare prezint tehnologia utilizat. Se deosebesc
diferite structuri i aranjamente n care se depun electrozii de acoperire transpareni a cror
rezisten nu este deloc neglijabil. Alte tehnici vizeaz mrirea eficienei asigurnd absorbia
unui
spectrusolare
de frecven
larg prin
suprapunerea mai
multorpentru
materiale
cu diferite
Celulele
pe bazctdemai
materiale
semiconductoare
utilizate
producerea
de
caracteristici
de absorbie.
materialelor
aa felrnduri
nct spectrul
energie electric
sunt legateSenncearc
module. selectarea
Pe un modul
se afl mainmulte
de celuleluminii
solare
naturale
absorbit
la pe
maximum.Actualmente
celulele solare
pe baz
de materiale
conectate sn fie
serie
ntre ele
faa i pe reversul modulului
permind,
datorit
tensiunii
semiconductoare
celeunor
mai conductori
des comercializate
suntmai
cel pe
baz
de siliciu.
nsumate, utilizarea
cu seciune
mic
dect
la legarea n paralel. Pentru
protejarea unei celule solare mpotriva efectului de avalan n jonciune, datorat
potenialului mai mare (aprut de exemplu la umbrirea parial a modulului), trebuie
incorporate paralel cu celulele solare diode de protecie(bypass). Sistemele de panouri solare
sunt nzestrate uneori cu mecanisme de orientare, panoul fiind n permanen direcionat
pentru a exploata la maximum energia solar incident.
Randamentul termodinamic maxim teoretic pentru producerea de energie din lumina
solar este de 85 %. Acesta se calculeaz din temperatura suprafeei soarelui(5800 K),
temperatura maxim de absorbie(<2500 K, tempertura de topire a materialelor greu fuzibile)
i temperatura mediului nconjurtor(300 K).

20

Absorbia radiaiei solare de ctre Siliciu (mono si policristalin)

Absorbia radiaiei solare de ctre Antimonatul de Galiu

Dac se utilizeaz doar o poriune din spectrul luminii solare, valoarea teoretic se reduce
n funcie de lungimea de und, pn la 5-35 %. Neutilizarea spectrului complet este una din
de zavantajele celulelor solare fa de centralele solare termice.
3.3 Principiu de funcionare

21

Efectul fotoelectric, respectiv transformarea energiei solare ("foton") n energie electric

("volt") a fost descoperit n 1839 de fizicianul A. Becquerel. Acest efect se bazeaz pe trei
fenomene fizice simultane, strns legate ntre ele:

Absorbia luminii de ctre material

Transferul energie de la fotoni la sarcinile electrice

Colectarea sarcinilor
1. Absorbia luminii

Fotonii compun lumina. Acetia pot penetra anumite materiale, sau chiar s le traverseze.
n general, o raz de lumin care atinge suprafaa unui mediu, poate suporta trei fenomene
optice:
Reflexia: lumina este "ntoars" de ctre suprafa;
Transmisia: lumina traverseaz obiectul;
Absorbia: lumina penetreaz obiectul i nu l mai prsete, energia fiind restituit
ntr-o alt

form.

Energia unui foton este dat de:

n care:
h - constanta lui Planck (6,62.10-34 J.s);
- frecvena [Hz];
c - viteza luminii (3.108 m/s);
- lungimea de und [m].
22

ntr-un material fotoelectric, o parte a energiei fluxului luminos va fi restituit sub form
de energie electric. Trebuie deci ca materialul s aib capacitatea de a absorbi lumina
vizibil, aceasta fiind ceea ce se dorete a se converti: lumina solar sau a altor surse
artificiale.
2. Transferul energie de la fotoni la sarcinile electrice (Efectul fotovoltaic )
Const in apariia unei tensiuni electromotoare ntr-un semiconductor luminat.Interaciunea
dintre un solid i undele electromagnetice determin, printre alte fenomene, absorbia radiaiei
incidente. n cazul semiconductorilor. unui din mecanismele absorbiei const n tranziia unui
electron din banda de valen n banda de conducie (n urma absorbiei unui foton). n
consecin numrul purttorilor de sarcin liberi crete, ceea ce determin creterea
conductivitii electrice, fenomen numit fotoconductibilitate (sau efect fotoelectric intern).
Generarea perechilor electron-gol sub seciunea luminii este o condiie necesar pentru
producerea efectului fotovoltaic dar nu i suficient. Noii purttori de sarcin trebuie s se
redistribuie, determinnd apariia unei diferene de potenial ntre suprafaa iluminat i cea
neiluminat.
Redistribuirea poate fi determinat de:
1.

generarea neuniform a purttorilor de sarcin ntr-un semiconductor omogen (efecte!

Dember);
2.

un cmp intern local din semiconductor care poate fi realizat prin doparea diferit a

semiconductorului (jonciune p-n);

3.

un gradient al timpului de via al purttorilor de sarcin;

4.

prezena unui cmp magnetic (efectul fotoelectromagnetic), etc.

Intr-un semiconductor intrinsec, banda de conducie este nepopulat la OK i este separat

printr-o band interzis Eg de banda de valen ocupat. Diferena dintre valoarea maxim a
energiei n banda de valen i valoarea minim n banda de conducie determin valoarea
minim a intervalului de energie interzis.
Intr-un semiconductor extrinsec, nivelele energetice ale impuritilor se gsesc n zona
interzis, mai aproape de marginea inferioar a zonei de conducie pentru atomii donori i n
vecintatea marginii superioare a zonei de valen pentru atomii acceptori. Deoarece diferena
de energie dintre nivelele impuritilor i marginea zonei de valen sau de conducie este
mic (cca. 0,01 eV) chiar la temperatura camerei, energia termic este suficient pentru
ionizarea acestor atomi.

Acest lucru explic creterea conductibilitii

electrice

determinate de impuriti. Pentru majoritatea semiconductorilor intervalul de energie interzis

23

Eg are valori ntre 0,2 i 2,3 eV. Deci vor produce tranziia electronului din B.V. n B.C.
fotonii cu frecvene de
cel puin:

Intervalului energetic 0,2 - 2,3 eVi corespunde intervalul de lungimi de und 6,2 - 0,5 m,
deci fotonii din domeniul vizibil i infrarou sunt cei ce determin tranziia.
Dac notm cu n0 i po concentraiile electronilor i golurilor n lipsa iluminrii i la
echilibru termic, sub aciunea unui cmp electric E apare un curent de drift cu densitatea:

innd cont de legtura dintre vitezele vn i vp i mobilitile n si p (vn = nE

, vp = pE), se obine:

deci:

Dac n urma iluminrii concentraiile electronilor i golurilor se modific cu n i p, n

= p, schimbarea conductivitii va fi:

24

n relaie ,s-a notat b = n /p

Notm cu coeficientul de absorbie definit ca raportul dintre cantitatea de energie absorbit
de unitatea de volum n unitatea de timp i energia inciden pe unitatea de suprafa n unitatea
de timp. Se poate arta c atunci cnd ad l (unde d - grosimea stratului semiconductor)
intensitatea radiaiei este uniform n prob i deci n i p nu variaz n prob. Dac ns ad
l intensitatea radiaiei la distana z n prob este;

unde este coeficientul de reflexie Ia suprafaa iluminat. In consecina va apare un gradient

de concentraie care va determina apariia unor cureni de difuzie pentru goluri i electroni.
Considernd o variaie liniar a concentraiei, densitile curenilor de difuzie sunt:

unde Dn i Dp sunt coeficieni de difuzie. Curentul total va fi suma dintre curentul de

drift n prezena iluminrii i cel de difuzie:

innd cont c: n= n0+ n , p = p0 + i n = p , rezult:

Aadar, n circuit deschis (jz=0)ntre faa iluminat i cea neiluminat apare un cmp
electric:

25

i deci o diferen de poteiial V. Dac Dn=Dp (atunci cnd n = p) atunci Ez=0 i

Intr-o jonciune p-n, ca urmare a difuziei electronilor din domeniul n n domeniul p i

difuziei golurilor n sens invers, apare un cmp electric n stratul de baraj i corespunztor o
diferen de potenial (fig.1). Acest cmp electric mpiedic continuarea difuziei i n acelai
timp duce la apariia unor cureni de drift care se opun celor de difuzie. n stare de echilibru,
curenii de difuzie vor fi egali cu cei de drift, astfel nct curentul rezultant va fi nul.
Dac jonciunea p-n este iluminat, se vor crea perechi eleetron-gol n exces. Dac ad k
fluxul de fotoni va varia exponenial cu adncimea, conform relaiei. Electronii n exces creai
n regiunea p pot difuza prin jonciune i coboar bariera de potenial spre zona n. Golurile n
exces create n zona n pot difuza i ele prin jonciune. Apare astfel o sarcin pozitiv pe faap
i una negativ pe faa n. Aceste densiti de sarcin micoreaz diferena de potenial de la j 0
la j0 - V
Ecuaia de curent -tensiune este:

unde:

jo - densitatea curentului invers la saturaie n absena iluminrii,

V - tensiunea aplicat jonciunii,
k - constanta lui Boltzmann,
jl - curentul de generare independent de V i direct proporional cu intensitatea

iluminrii (determinat de perechile electron-gol generat de lumina inciden).

26

Relaia este ilustrat n fig. 2, pentru iluminri diferite ale jonciunii. Pentru j = 0 se obine
din relaia de mai sus, tensiunea n circuit deschis Voc.

Figura.2
Curentul de scurt circuit se obine punnd condiia V=0 n relaia (13). Rezult:

3. Colectarea sarcinilor
Pentru ca sarcinile eliberate prin iluminare s genereze energie, trebuie ca acestea s
circule. Trebuie deci extrase din materialul semiconductor i creat un circuit electric. Aceast
extracie a sarcinilor se realizeaz prin intermediul unei jonciuni create special n
semiconductor. Scopul este de a crea un cmp electric n interiorul materialului, care va
antrena sarcinile negative ntr-un sens, iar pe cele pozitive n cellalt sens. Aceasta se
realizeaz prin doparea semiconductorului.
Doparea cu fosfor induce n siliciu sarcini negative suplimentare. Siliciu dopat cu fosfor
se numete dopat n sau N-Si Siliciu dopat n este un conductor electric mai bun dect siliciu
monocristalin pur. (Fosforul are valena 5, iar siliciu valena 4, prin urmare orice impuritate cu
valena mai mare dect a siliciului este capabil s doneze electroni suplimentari).

27

Doparea cu bor produce semiconductor de tip p (exces de sarcini pozitive). O lips de

electroni genereaz locuri cu ioni pozitivi n siliciul dopat p Aceste locuri ncrcate pozitiv se
numesc "goluri".
Pentru a nelege cum funcioneaz orice dispozitiv electronic, inclusiv celulele fotovoltaice
este necesar n primul rnd s vedem structura semiconductorilor care stau la baza ntregii
electronici de astzi. Germaniu i siliciu sunt reprezentativi, ns siliciul este cel mai intens
utilizat n aplicaiile moderne.
3.4 Structur i dopare

Structura siliciului pur este reprezentat printr-un cristal tridimensional n care atomii ocup
vrfurile unui cub dup cum sunt dirijai i electronii si de valen.
Siliciu este element din grupa a IV-a n Tabelul Periodic din care face parte i carbonul,
germaniul. Caracteristica esenial a acestor elemente este ca fiecare atom are patru electroni de
valen pe care i poate pune n comun cu cei ai atomilor vecini formnd legturi. Dac exist un
factor extern, de exemplu, temperatura, atunci cu creterea ei, datorit agitaiei termice o parte din
legturi elibereaz electroni n reeaua cristalin. n consecin crete conductivitatea electric a
siliciului.
Locurile rmase neocupate de electroni (valenele libere) se numesc goluri. Concentraiile de
goluri (np) i electroni (ne) sunt egale, iar semiconductorul se numete intrinsec.
Transportul sarcinilor n semiconductorul intrinsec sub aciunea unui potenial este prezent
sugestiv n figura alturat.Curentul care"curge" prin semiconductorul intrinsec este format din
dou componente: electroni i goluri.

28

Electronii au avut nevoie pentru a "rupe" legtura covalent de o anumit cantitate de

energie mininu necesara pentru a putea trece liber n spaiile interstiiale ale reelei de siliciu.
Aceast energie minim de a trece din stare legat (valen) n stare liber (de conducie) se
numete energic benzii interzise. Golurile rmn localizate pe strile energetice libere din
zona de valene (band de valen) care are o structur de nivele de energie provenit din
nivelele atomice de valen ale siliciului. Domeniul de energii pe care le iau electronii liberi
formeaz banda de conducie.
In concluzie electronii "sar" ntre poziiile reelei pentru a umple vacanele lsate de
electronii eliberai. Ei se mic liber n zona de energii ce formeaz banda de conducie,
Golurile se mic n banda de valen n sens opus. n exterior ntotdeauna msurm un curent
de electroni i nu de goluri.
Cum se formeaz structura de benzi?!
Atomii individuali au electronii dispui pe nivele de energie. Electronii de pe ultimul nivel
energetic sau electronii de valen sunt determinani n inducerea caracteristicilor de conducie a
materialelor. Atunci cnd atomii sunt n stare liber (vapori sau gaz) ei au configuraia
electronic conform descrierii din Tabelul Periodic

29

Prin condensare i solidifieare distana dintre atomi se reduce pn la atingerea unor valori de
echilibru care sunt dependente de natura atomului i structura nivelelor energetice a electronilor de
valen.
Dei au aceeai configuraie electronic ns2p2 funcie de natura interaciilor reciproce i a miezului
ionic nivelele energetice ale atomilor se separ n subbenzi de valen pe care o ocup electronii de
valen i n benzi cu nivele energetice libere (banda de conductie) (b5c,d,e)
Lrgimea benzii interzise i natura conduciei electrice este puternic determinat de distana
interatomic, diametrul atomilor, natura configuraiilor interne a restului de electroni (miezul ionic).

3.5 Doparea n i p
Doparea n
Introducerea de impuriti cum ar fi arsen sau fosfor prin substituirea atomilor de siliciu
induce o cretere a numrului de electroni, iar semiconductorul devine dopat n. Arsenicul sau
fosforul sunt elemente din grupa a V-a din tabelul periodic, avnd 5 electroni de valen. Patru din
ei formeaz legturi chimice cu atomii de siliciu adiaceni. Al cincilea electron rmne
neimperecneat i n consecin poate fi deplasat sub aciunea unui cmp electric.
Semiconduclorii cu exces de electroni se numesc de tip n.
30

Doparea p
Dac se introduc substituional atomi cu trei electroni de valen ( de exemplu Al din grupa
a-III-a sau Ga) atunci se pot forma numai trei legturi x atomii adiaceni de siliciu. Cea de a
patra legtur nu poate fi format i n consecin avem un "gol" n cristal sau o lips de
electroni. Experimentele arat c acolo unde exist un loc iiber atunci electronii se vor deplasa
spre acel spaiu pentru, a-1 completa. Electronii ce se deplaseaz s umple un gol va lsa n
urm legtura covalent "goal'" pe care aii electroni vor ncerca s o completeze. n acest
sens golurile apar a se deplasa ca sarcini pozitive prin cristal Acesta este un semiconductor de
tip p.

Echilibrul termodinamic al purttorilor de sarcini, potenialul chimic sau nivelul

Fermi
Pentru a nelege cum funcioneaz jonciunile din celulele solare este necesar s introducem
o noiune ce descrie echilibrul sarcinilor electrice din semiconductorii intrinseci sau extrinseci
(dopai).
ntr-un semiconductor intrinsec concentraiile purttorilor de sarcini sunt egale. Se pune
ntrebarea: care este nivelul maxim de energii pe care ii pot ocupa electronii?. Identic pentru
goluri. La OK unde agitaia termic este nul atunci electronii vor ocupa un nivel maxim al
energiei, iar golurile unul minim, iar concentraiile lor sunt egale. Pentru aceasta,
31

termodinamica ne spune c potenialele chimice ale celor dou componente trebuie s fie
egale. Enrico Fermi dezvolt aceasta teorie i deduce c la OK energia maxim pe care o ocup
electronii se afl la mijlocul benzii interzise pentru semiconductorii intrinseci (A, B).

Banda de conducie (BC): zona de energii unde conducia electric ( micarea liber a
electronilor) este posibil. Electronii cu aceste energii se "elibereaz" de atomii originali i se
mic liber prin cristal.
Banda de valen (BV): - zona de energii unde conducia electric nu este posibil.
Electronii sunt legai de atomi.
Banda interzis:- intervalul energetic dintre banda de valen i cea de conducie unde
electronii nu pot rmne. Ei trebuie fie s ctige energie pentru a trece n banda de conducie
fie s piard energie i s revin n banda de valen.
Nivel Fermi : - acesta este cel mai nalt nivel de energie din cristal ce poate fi populat cu
electroni la temperatura de OK. Electronii cu energie mai mare dect valoarea fij sunt
disponibili pentru conducie, invers ei sunt legai n structura cristalului. Nivelul Fermi este
identic ca semnificaie cu potenialul chimic definit n termodinamic.
Diagrama A- reprezint un conductor electric cum ar fi Cu sau Ag. BC i BV se suprapun,
iar electronii trec liber fr a fi necesar un supliment de energie.
Diagrama B prezint un izolator tipic (sticle, ceramici). Toi electronii sunt localizai pe
structura atomic i necesit energii mari pentru a fi extrai n BC.
Diagrama C reprezint un cristal dopat N de tipul Si sau Ge. Lrgimea benzii interzise este
prezent ( 0.5-3 eV), dar mult mai mic fa de un izolator (> 5eV). Dac el este dopat N, atunci
electronii au suficient energie termic pentru a sri n BC. Nivelul Fermi este deplasat nspre
banda de conducie.

32

Diagrama D- reprezint un semiconductor de tip P. Impuritile de tip P tind s atrag i s

rein electronii liberi. Aceasta "trage" nivelul Fermi n jos spre banda de valen.
Cnd punem n contact un semiconductor n cu unul p are loc un transfer reciproc de sarcini
pn cnd nivelele Fermi ale celor dou se "echilibreaz" (egalitatea potenialelor chimice). n
consecin benzile de conducie i de valen se deplaseaz spre atingerea unei noi stri de
echilibra (diagrama E). La interfaa de contact dintre cei doi semiconductori se va forma un
strat de sarcini electrice (strat de baraj) caracteristic jonciunii p-n ce va crea un cmp electric
a crui valoare maxim depinde de concentraiile dopanilor.
Acum este simplu de neles de ce semiconductorul n este expus la lumin ntr-o celul solar.
Sub aciunea radiaiei incidente se genereaz perechi electron-gol care vor reduce bariera de
potenial i va permite "curgerea" unui curent electric.
n concluzie, conversia cuantei luminoase n energie electric poate fi fcut cu ajutorul
semiconduetorilor, pentru care excitarea electronului i generarea de perechi electron-gol indus de
cuanta luminoas are un puternic efect asupra conductivitii.
Nu este suficient ca electronii s fie excitai i s se mite liber, dac nu este nici o for care sa i
fac s se mite. O astfel de for poate fi provocat de prezena unui gradient al potenialului electric,
cum ar fi cea gsita injonciunea p-n a semiconductorilor dopai.
Jonciunea p-n
O component esenial a unei celule fotovoltaice este jonciunea p-n. Jonciunea p-n se
formeaz atunci cnd un semiconductor de tip p i un semiconductor de tip n sunt n contact, deci
au o suprafa comun. Iniial injonciunea p-n electronii vor merge n direcia n-p datorit densitii de
electroni mai mare n materialul de tip n dect n cel de tip p i datorit densitii de goluri mai mare n
banda de valen pentru materialul de tip p dect cel de tip n. Putem determina condiia de echilibru n
funcie de energia Fermi. Iniial,energiile Fermi (potenialele chimice) pentru materialul de tip p i cel
de tip n , n i p sunt diferite dar la echilibru p = n (Fig. 1).

33

unde Ec i E'c sunt limitele de energie din banda de conducie, n'(E) este numrul de stri per unitatea
de energie n interval i f(E) este distribuia Fermi-Dirac. Dac electronii sunt liberi rezult c:

,unde:

h este constanta lui Planck i

m este masa electronului.

Celule Solare (versiunea expunerea la radiaie semiconductorul p)

Sistemele fotovoltaice sunt sisteme ce produc energie electric direct din radiaia solara.
Sistemele fotovoltaice sunt sisteme ce produc energie electric fr a consuma combustibili
fosil.
Jonciunea p-n poate fi folosit pentru a converti radiaia solar n energie electric. Celula
solar este format n aa fel nct materialul de tip p s poat fi expus la radiaia solar
inciden, de exemplu prin depunerea unui strat subire de material de tip p pe un
semiconductor de tip n. n ntuneric, curentul total dat de jonciune este zero.
Numrul de electroni n banda de conducie poate fi determinat astfel;

34

Structura celulelor solare se realizeaz n aa mod nct s absoarb ct mai mult lumin
i s apar ct mai multe sarcini in jonciune. Pentru aceasta electrodul de suprafa trebuie s
fie transparent,contactele la acest strat s fie pe ct posibil de subiri, pe suprafa se va aplica
un strat antireflectorizant pentru a micora gradul de reflexie a luminii incidente. Acestui strat
antireflectorizant i se atribuie culoare negru-albstruie a celulelor solare care fr aceasta ar
avea o culoare gri-argintie.
Grosimea stratului influeneaz culoarea celulei (culoarea de interferen). Grosimea
stratului trebuie s fie ct se pote de uniform, deoarece abateri de civa nanometri mresc
gradul de reflexie. Celulele i datoreaz culoarea albastr realizrii unei grosimi ce
corespunde lungimii de und a culorii roii, culorea cea mai bine absorbit de siliciu. n
principiu ns n acest mod se pot realiza celule roii, galbene, sau verzi la cerine
arhitectonice deosebite, dar vor avea un randament mai slab. n cazul nitratului de siliciu i a
bioxidului de siliciu stratul antireflectorizant mai are i un rol de a reduce viteza de
35

recombinare superficial. Atomii de siliciu au 4 legaturi. In conditii stabile devin perfect

izolatoare. Prin impurificarea unui numar mic de atomi de bor cu 5 legaturi (surplus de
electroni), aceasta va avea o sarcina negativa. Razele solare, fotonii, misca surplusul de
electroni, care sunt captate si conduse catre circuitul exterior., ea fiind numit semiconductor
de tip negativ, avand aplicata pe suprafata un strat subtire din bor. Asemanator, prin
impurificarea siliciului cu un numar mic de 3 atomi de fosfor, rezulta lipsa de 1 electron (gol,
gaura) care va avea sarcina pozitiva, ea fiind numita semiconductor de tip pozitiv.
La fabricarea celulelor solare se folosesc cristale de siliciu de inalta puritate, care se obtine
prin aplicarea tehnologiei topirii zonale, dupa care se toarna in forma de cuburi, apoi
taiate in blocuri, care sunt foliate in straturi subtiri numite wafers

Etapele de realizare a celulelor solare

Fabricarea celulelor solare
Celulele solare obisnuite pot fi confecionate dup mai multe metode de fabricaie. Materia
prim siliciu este al doilea element chimic din compoziia scoarei terestre n privina
cantitatii. Se regsete n compui chimici cu alte elemente formnd silicate sau cuar.
Siliciul brut numit i siliciu metalurgic se obine din quar prin topire n furnal.Reducera
siliciului se petrece cu ajutorul carbonului la o temperatura de cca 1700 C, rezultnd la
fiecare ton de siliciu metalurgic de puritate de cca 98-99 % n jur de 1,5 T de CO2. Prin acest
36

procedeu n 2002 s-au produs 4,1 T siliciu. Mare parte din acesta este utilizat de industrie la
fabricare a oelului i n industria chimic i numai o mic parte n microelectronic i la
fabricarea de celule fotovoltaice.
Din siliciul brut printr-un proces de fabricaie n trepte bazat pe triclorsilan se obine
siliciul policristalin de cea mai mare puritate.
n microelectronic cerinele de calitate sunt total diferite de cele din fabricarea de celule
fotovoltaice. Pentru fabricarea de celule solare este foarte important puritatea plcii de siliciu
n toat masa ei pentru a asigura o ct mai mare durat de via pentru purttorii de sarcin, pe
cnd n microelectronic cerina de foarte nalt puritate se rezum n principiu la stratul
superior pn la o adncime de 20-30 m. Deoarece ntre timp consumul de siliciu de nalt
puritate pentru fabricarea de celule fotovoltaice a ntrecut pe cel pentru microelectronic,
actualmente se fac cercetri intense pentru elaborarea de procedee de fabricare speciale mai
ieftine optimizate pentru celule solare. Cu toate c procesul de producie a siliciului pur este
foarte energofag, energia consumat la fabricareaa celulelor solare, n funcie de tehnologia
utilizat, se poate recupera n 1,5 pn la 7 ani. Dac se ia n considerare c durata de via a
panourilor solare este de peste 20 ani bilanul energetic rezultat este pozitiv. Siliciul pur n
continuare poate fi prelucrat n mai multe feluri. Pentru celule policristaline amintim
procedeele de turnare Bridgman i EVG, pe cnd pentru cele monocristaline procedeul
Czochralski. n fiecare din acestea n procesul fabricare a blocurilor sau barelor se face
simultan i impurificare cu Bor .
Procedee de fabricatie
1.

Procedeul de turnare

Acesta se utilizeaz la fabricarea siliciului policristalin. Siliciul pur se topete ntr-un

cuptor cu inducie dup care se toarn ntr-un recipient de form ptrat n care se supune la
un proces de rcire ct mai lent posibil n cursul cruia vor apare cristale ct mai mari posibil.
Recipientul are dimensiunile 5050 cm, masa solidificat avnd nlimea de 30 cm. Blocul
astfel solidificat se taie n mai multe blocuri mai mici cu lungimea de 30 cm. Un alt mod
reprezint turnare continu, procedeu prin care materialul este turnat direct pe support la
dimensiunile cerute. Avantajul const n eliminare pierderilor rezultate din tiere. Un alt mod
reprezint turnarea continu, procedeu prin care materialul este turnat direct pe support la
dimensiunile cerute. Avantajul const n eliminare pierderilor rezultate din tiere.
2.

Procedeul Bridgman

Procedeul numit dup Percy Williams Bridgman este aplicat tot n procesul de fabricare a
siliciului policristalin. Siliciul pur se topete tot ntr-un cuptor cu inducie dar procesul de
37

rcire n urma cruia n masa topit se formeaz mari zone ocupate de cte un cristal are loc
chiar n cuptor. Materialul se supune unei nclziri progresive pornind de la baz astfel nct
n momentul topirii stratului superior, la baz deja se produce ntrirea materialului.
Dimensiunile blocurilor obinute sunt mai mari (6060 cm 7070 cm) cu nlimea de 20-25
cm, i se procedeaz la tierea lor n blocuri mai mici avnd lungimea de 20-25 cm.
3.

Procedeul Czochralski

Este utilizat la fabricarea de bare lungi monocristaline. nainte de tierea plcilor necesare
celulelor, barele cilindrice rezultate se ajustaeaz astfel nct s prezinte o seciune ptrat.
4.

Procedeul de topire zonal

Se mai numete i procedeu Float-Zone i se aplic tot la producerea monocristalelor de

siliciu sub form de bar. Puritatea materialului obinut fiind superioar celei necesitate n
confecionarea celulelor solare, i costurile fiind mari, prodedeul este rar utilizat. Singura
firm ce utilizeaz acest procedeul este SunPower din Statele Unite.
5.

Fabricare de waferi (discuri/plci subiri de siliciu)

Din barele de cristal vor fi secionate plcue(wafer) cu un fierstru special constnd dintro srm lung pe care s-au aplicat particule de diamant i care este nfurat pe cilindri ce se
rotesc. Un bloc este complet secionat n plcue de cca 0,180,28 mm la o singur trecere.
Praful rezultat n urma debitrii este inutilizabil i reprezint pn la 50 % din material.
Pentru obinerea de plcue de siliciu la nceput se utiliza materia prim excedentar rezultat
din fabricarea de circuite integrate, care nu corespundea calitativ dar era potrivit pentru
fabricarea celulelor solare. Datorit cererii mult crescute a produciei de panouri solare,
aceast surs are o importan nesemnificativ. Celulele monocristaline prezint o suprafa
omogen, pe cnd la celulele policristaline se pot deosebi zone distincte cu cristale avnd
orientri diferite, ceea ce creeaz o imagine asemntoare florilor de ghea. n stadiul de
plcu(wafer) faa i reversul plcuei nu se deosebesc.
6.

Procedeul EFG

EFG este prescurtarea de la Edge-defined Film-fed Growth. Prin acest procedeu dintr-o
cad de grafit nclzit electric se trag n sus tuburi octogonale de cca 6 pn la 7 m cu o
vitez de cca 1 mm/s. Limea unei fee este de 10-12.5 cm, iar grosimea peretelui atinge cca
280 m. Apoi tuburile vor fi tiate de-a lungul canturilor cu un laser NdYAG, dup care
38

fiecare faet pe baza unei grile de-a latul. Astfel se pot realiza celule cu diferite dimensiuni
(de exemplu 12.515 cm sau 12.512.5 cm). n acest fel se obine o ntrebuinare de 80 % a
materialului disponibil. Celulele astfel realizate sunt deobicei policristaline, care la vedere se
deosebesc clar de cele debitate, printre altele suprafaa lor este mai ondulat. Acest procedeu
se mai numete i procedeu octagonal sau de extrudare.
7.

Procedeul String-Ribbon

Mai exist un procedeu dezvoltat de firma Evergreen Solar din Statele Unite care const n
tragerea cu ajutorul a dou fire a unei pelicule din siliciul topit. n cursul acestui proces
rezult mai puine deeuri (pan ce trebuie nlturat) ca la procedeele uzuale.
8.

Procedeul cu transfer de strat

La acest procedeu direct pe un substrat (corp subire solid, deobicei cu o orientare

cristalin predefinit) se crete un monocristal de siliciu sub forma unui strat de cca 20 m
grosime. Ca material purttor se pot utiliza substraturi ceramice, sau siliciu supus unui
tratatament superficial. Placa(wafer) format ca fi deprins de stratul purttor care n
continuare va putea fi reutilizat. Avantajele procedeului constau n consumul de siliciu
semnificativ redus datorit grosimii mici, i lipsa deeurilor din debitare (pas ce nu mai mai
apre n acest procedeu). Randamentul atins este mare i se situeaz n domeniul celulelor
monocristaline.
9.

Fabricarea de celule din siliciu murdar

Procesul de topire i impurificare zonal se poate aplica i n cazul suprafeelor

plate/straturi. Principiul const n faptul c impurificarea, prin tratamentul termic (multipl
retopire prin deplasare lateral de exemplu cu ajutorul unui fascicol laser) al siliciului, poate fi
concentrat n cteve locuri.

Prelucrarea plcilor de siliciu

Plcile debitate vor fi trecute prim mai multe bi de splare chimic pentru a nltura
defectele de debitare i a pregti o suprafa potrivit captrii luminii. Pentru aceasta s-au
elaborat diferite procedee utilizate de fabricani.

39

n mod normal n aceast faz plcile sunt deja impurificate cu bor. Aceasta nseamn c se
gsete deja un surplus de goluri care pot capta electroni deci avem o impurificare tip p. Pe
parcursul procesului de fabricare a celulei solare pentru crearea unei jonciuni p-n este
necesar s impurificm suprafaa ei cu impuriti de tip n ceea ce se poate realiza ntr-un
cuptor ntr-o atmosfer de fosfor. Atomii de fosfor ptrund n suprafa i vor crea o zon de
cca 1 m cu un surplus de electroni.Pasul urmtor va consta n adugarea unui electrod
transparent din SiNx sau TiO2 .Urmeaz imprimarea zonelor de conact i a structurii necesare
pentru colectarea curentului generat. Faa celulei este prevzut de cele mai multe ori cu dou
benzi pe care ulterior se vor fixa legturile dintre mai multe celule. n afar de aceasta se va
aplica o gril conductoare foarte subire , care pe de o parte deranjeaz foarte puin intrarea
luminii, pe de alt parte micoreaz rezistena electric a electrodei. Reversul plcii de regul
este complet acoperit cu un material bun conductor de electricitate.Dup procesare, celulele
vor fi clasificate dup proprietile lor optice i electrice, mai apoi sortate i asamblate n
panouri solare.

Celule solare cu strat subire

Celule solare cu strat subire din siliciu amorf pe sticl, 4 celule pe rnd

Vedere din spate (din partea stratului, lcuit maro)

Celulele solare cu strat subire se gsesc n diferite variante dup substrat i materialul
condensat avnd o varietate a proprietilor fizice i a randamentului pe msur. Celulele
solare cu strat subire se deosebesc de celulele tradiionale (celule solare cristaline bazate pe
40

plci de siliciu) nainte de toate n tehnologia de fabricaie i grosimea stratului materialului

ntrebuinat. Proprietile fizice ale siliciului amorf, care se deosebesc de cele ale siliciului
cristalin determin proprietile celulelor solare. Anumite proprieti nu sunt nc pe deplin
clarificate din punct de vedere teoretic.
Chiar i la celulele solare cristaline lumina este absorbit deja ntr-un strat superficial (de o
adncime de cca 10 m). Ar fi deci de preferat s se fabrice celulele solare cu un strat foarte
subire. n comparaie cu celulele din plci de siliciu cristalin celule cu strat subire sunt de
100 de ori mai subiri. Celulele cu strat subire se obin de cele mai multe ori prin condensarea
din faz gazoas direct pe un material purttor care poate fi sticl, folie metalic, material
sintetic, sau alt material. Procesul costisitor de debitare a blocurilor de siliciu descris n
capitolul anterior poate fi deci eliminat.
Cel mai ntrebuinat material pentru celulele cu strat foarte subire este siliciul amorf (aSi:H). Modulele cu celule de acest tip au o durat de via lung. Testele confirm un
randament stabil pe o perioad de mai mult de 10 ani.
Alte materiale ce se mai pot ntrebuina sunt siliciul microcristalin (c-Si:H), arseniura de
galiu (GaAs), teluriura de cadmiu (CdTe) sau legturi cupru-indiu-(galiu)-sulf-seleniu, aa
numitele celule CIS, respective celule CIGS unde n funcie de tip S poate nsemna sulf sau
seleniu. Modulele pe baz de celule cu strat subire CIS au atins deja un randament de 11-12
% vezi egal cu cel al modulelor multicristaline cu siliciu. Pentru producerea de curent electric
este de dorit un randament mai mare, pe care parial l pot oferi i celulele cu strat subire. Se
pot atinge randamente n jur de 20 % (de exemplu 19,2 % cu cellule CIS). Totui
randamentul nu este singurul criteriu n alegere, de multe ori mai importante sunt costurile la
care se poate produce curent cu ajutorul panourilor solare, iar acestea sunt determinate de
procedeul de fabricaie utilizat i de preul materiei prime. Una din proprietile avantajoase a
celulelor cu strat subire const n fapul c nu necesit un substrat rigid ca de exemplu sticl
sau aluminiu. La celulele solare flexibile ce pot fi fixate pe rucsac sau cusute pe hain, se
accept un randament mai sczut deoarece factorul greutate este mai important dect
transformarea optim a luminii n energie electric. O alt proprietate avantajoas a celulelor
cu strat subire, mai ales al celor din siliciu amorf este c ele au un mod de fabricaie mai
simplu i pot avea o suprafa efectiv mai mare. Din acest motiv ele au un segment de pia
semnificativ. Utilajele de fabricaie parial sunt identice cu cele utilizate n fabricarea de
ecrane plate, i se pot obine straturi cu o suprafa de peste 5 m. Cu procedeul de fabricaie
bazat pe siliciu amorf se pot produce i straturi subiri din siliciu cristalin, aa numitul siliciu
microcristalin combinnd proprietile siliciului cristalin ca material pentru celule solare cu
41

avantajele metodelor utilizate n tehnica filmului subire. Prin combinarea siliciului amorf i a
celui microcristalin au fost obinute mriri substaniale de randament n ultimul timp. Un
procedeu de producere a celulelor cu strat subire din siliciu este CSG (Crystalline Silicon on
Glass); prin acesta se depune un strat subire de mai puin de 2 m direct pe o suprafa de
sticl; dup un tratament termic se obine structura cristalin. Circuitele pentru curentul
electric se aplic cu ajutorul tehnicii laser i celei utilizate n imprimantele cu jet de cerneal.
Celule cu concentrator
La acest tip de celul se economisete suprafa de material semiconductor prin faptul c
lumina este concentrat pe o suprafa mai mic prin utilizarea lentilelor, acestea fiind mult
mai ieftine dect materialul semiconductor. n mare parte la acest tip de celule se utilizeaz
semiconductori pe baz de elemente din grupa III-V de multe ori aplicate n tandem sau pe
trei straturi. Din cauza utilizrii lentilelor, panourile cu acest tip de celule trebuie orientate
incontinuu perpendicular pe direcia razelor solare.
Celule solare electrochimice pe baz de pigmeni
Acest tip ce cellule se mai numesc i celule Grtzel. Spre deosebire de celulele prezentate
pn acum la celule Grtzel curentul se obine prin absorbie de lumin cu ajutorul unui
pigment, utilizndu-se oxidul de titan ca semiconductor. Ca pigmeni se utilizeaz n principiu
legturi complexe al metalului rar ruthenium, dar n scop demonstrativ se pot utiliza i
pigmeni organici, de exemplu clorofila, sau anthocian (din mure) (dar au o durat de via
foarte redus). Modul de funcionare al acestui tip de celule nu este nc pe deplin clarificat;
este foarte probabil utilizarea comercial, dar tehnologia de producie nu este pus la punct.
Celule solare din compui organici
Celule solare din compui organici utilizeaz legturi carbon-hidrogen care au proprieti
semiconductoare. n aceti semiconductori lumina excit goluri/electroni din legturile de
valen, care ns au un spectru de lungime de und destul de restrns. De aceea deseori se
utilizeaz dou materiale semiconductoare cu nivele de energie puin diferite pentru a
mpiedica dispariia acestor purttori. Randamentul pe o suprafa de 1cm se cifreaz la
maximal 5 % .

42

Celule bazate pe fluorescen

Este vorba de celule solare, care mai nti produc lumin de lungime de und mai mare
prin fenomenul de fluorescen, ca mai apoi s o transforme la marginile plcii.
Forme i mrimi de celule solare.
La nceputul comercializrii panourilor solare, celulele aveau o form rotund, pstrnd
forma barelor de siliciu din care au fost debitate. Aceast form azi este rar utilizat locul ei
fiind preluat de formele dreptunghiulare de cele mai multe ori ptrate avnd colurile mai mult
sau mai puin teite. Pn la sfritul anilor 1990 celulele solare aveau cel mai des mrimea de
fabricaie de 10000 mm (n jargonul de specialitate numite celule de 4 oli). Dup aceea au
fost introduse pe scar tot mai larg celulele cu latura de 125 mm, i de prin anul 2002 i
celulele cu latura de 150 mm se utilizeaz tot mai des n modulele standard i se prevede c
nici celulele de 200200 nu vor fi o raritate n viitor.
mbtrnirea celulelor solare
Prin mbtrnire nelegem modificarea parametrilor de funcionare a elementelor
semiconductoare a celulelor solare n timp. n cazul de fa n special scderea randamentului
pe parcursul vieii acestora.
Perioada luat n considerare este de cca 20 ani, n condiii de utilizare terestr,
randamentul scade cu cca 10 %, pe cnd n spaiu acest procent se atinge ntr-un timp mult
mai scurt datorit cmpurilor de radiaii mult mai puternice.
Pierdere de randament n utilizare se datoreaz n multe cazuri unor cause banale
independente de celulele solare. Aici enumerm murdrirea suprafeelor sticlei de protecie a
modulelor, mucegirea pornind de la rama modulului, umbrirea modulelor de ctre vegetaia
din jur crescut ntre timp, inglbirea polimerilor care constituie materialul de contact ntre
celul i sticl.

mbtrnirea Celulelor solare cristaline

La celulele solare actuale randamentul este de cca 12 - 17 %. Adesea fabricantul acord o

garanie la randament de 80 - 85 % (la puterea de vrf) dup 20 ani.Rezult deci dup un
timp de utilizare ndelungat pierderi destul de limitate, ceea ce ndreptete utilizarea
sistemelor cu panouri solare. Pentru mbtrnirea propriu-zis a celulelor solare rspunztor
sunt defecte provenite din recombinare, ceea ce reduce durata de via a purttorilor de
43

sarcin cu cca 10 % fa de valoarea iniial. n celulele fabricate dup procedeul Czochralski

mbtrnire este produs de crearea de compui compleci cu bor-oxigen.

mbtrnirea Celulelor solare amorfe

Aceste celulea ating un grad avansat de mbtrnire de pn la 25 % n primul an de

funcionare de aceea pentru acest tip de panouri solare n caracteristicile tehnice din
documentele de nsoire nu se d puterea atins la fabricaie ci puterea de dup procesul de
mbtrnire. Ca urmare acest tip de panouri au caracteristici mai bune la cumprare dect cele
din documente. mbtrnirea se produce sub aciunea luminii i este rezultatul aa numitului
effect Staebler-Wronski(SWE). n cadrul acestuia siliciul hidrogenat amorf (a-Si:H)
metastabil trece printr-o faz de cretere concentraiei defectelor cu un ordin de mrime,
paralel cu scderea conductivitii i deplasarea nivelului Fermi ctre mijlocul distanei dintre
banda de valen i banda de conducie. Dup cca 1000 ore de expunere la soare, celulele de
siliciu amorf ating un grad de saturare stabil.
Caracteristici tehnice ale celulelor solare
Parametrii tehnici ai celulelor solare sunt dai pentru condiii standard (STC, Standard Test
Conditions).:

Intensitate luminoas de 1000 W/m2 n zona panoului,

Temperatura celulei solare constant 25 C,

AM 1,5 global- Spectrul luminii; DIN EN 61215, IEC 1215, DIN EN 60904, IEC 904.

AM 1,5 global indic slbirea luminii solare la suprafaa pmntului n funcie de latitudine
datorit parcurgerii unei mase mai mari de aer proporional cu latitudinea (n acest caz se
consider latitudinea de 50). Aceasta corespunde condiiilor de var din Europa central din
nordul Italiei pn n centrul Suediei. n iarn condiiile corespund unor valori de AM 4 pn
la AM 6. Prin absorbie atmosferic i spectrul luminii ce cade pe panou se deplaseaz. Global
indic faptul c lumina este compus att din lumina difuz ct i din cea direct. Este de
remarcat c n realitate ndeosebi vara la prnz, temperatura celulelor solare (n funcie de
poziie, condiii de vnt etc.) poate atinge 30 pn la 60 C ceea ce are ca urmare o scdere a
randamentului. Din acest motiv se ia n calcul un alt parametru, PNOCT care indic puterea la
temperatura de funcionare normal (normal operating cell temperature).

furnizeaz curentul la valori nominale.

44

Caracteristicile unei celule solare sunt:

Tensiunea de mers n gol UOC (auch VOC)

Curentul de scurtcircuit ISC

Tensiunea n punctul optim de funcionare UMPP

Curentul n punctual de putere mazim IMPP

Puterea maxim estimatPMPP

Factor de umplere. FF

Coeficient de modificare a puterii cu temperatura celulei

Randamentul celulei solare la o suprafa iluminat A i intensitate luminoas Popt

Celulele solare deci pot ceda o putere de 160 W/ m. Incluse n module puterea pe
suprafa va fi mai sczut pentru c ntre celule i marginea modulului este o distan.
Randamentul este raportul dintre puterea debitat de panou i putere coninut n lumina
incident total. Semiconductoare cu zona interzis stabil utilizeaz doar o parte a luminii
solare. Randamentul teoretic maxim ce poate fi atins n acest caz este de 33 %, pe cnd
randamentul theoretic maxim la sistemele cu mai multe benzi interzise care reacioneaz la
toate lungimile de und a luminii solare este de 85 %.

Randament(AM

Material

1,5)

Durat de
via

Siliciu amorf

5-10 %

< 20 ani

Siliciu policristalin

10-15 %

25-30 ani

Siliciu monocristalin

15-20 %

25-30 ani

Arseniura

de

galiu

(monostrat)
Arseniura de galiu (doua
straturi)
Arseniura de galiu (trei
straturi)

15-20 %

20 %
25 %
AM0)
45

(30%

la

>20 ani

Randamentul celulelor solare comerciale este de cca 20 %, iar modulele construite cu

acestea ating un randament de cca 17 %. Recordul pentru celulele fabricate n condiii de
laborator este de 24,7 % (University of New South Wales, Australia), din care s-au
confecionat panouri cu un randament de 22 %. Preul acestor module fabricate prin procedeul
de topire zonal este de cca 200 Euro pe celul la o suprafa a celulei de 21,6 cm 2,
corespunznd unui cost de 5-10 Euro/W. Sistemele GaAs au costuri de 5 pn la 10 ori mai
mari.
mbtrnirea conduce la scderea randamentului cu cca 10 % n 25 ani. Fabricanii dau
garanii pe cel puin 80 % din puterea maxim n 20 ani.
n spaiu constanta solar este mai mare dect iluminarea global pe pmnt, totodat
celulele solare mbtrnesc mai repede. Panourile pentru satelii ating momentan (2005) un
randament de 25 % la o durat de via de 15 ani.
Scheme de conectare.
Semnul convenional pentru o celul solar indic asemntor unei diode sau fotodiode
prin interediul unei sgei sensul curentului pentru conectare. Caracteristica unei cellule solare
se deosebete totui de cea a unei fotodiode ideale. Pentru a modela aceste diferene, exist
mai multe scheme echivalente.
Schem echivalent simplificat

Schem de conectare i schem echivalent a unei celule solare.

Schema este compus dintr-o surs de curent legat n paralel cu o diod ideal. Aceast
surs produce un curent dependent de intensitatea luminii i este modelat de fotocurentul IPh.
La valoare curentului total contribuie i curentul prin diod ID .

46

Schem echivalent extins (Model cu una sau dou diode)

1.

Model cu o diod

Model de celulul solar cu o diod

Schema extins ine cont de parametrii reali ai elementelor componente care apar n
procesul de fabricaie. Prin aceasta se ncearc modelarea ct mai exact din punct de vedere
electric a celulei solare.
Fa de schema echivalent simplificat la cea extins cu o diod, schema se ntregete cu
o rezisten legat n parallel i una legat n serie.

Rezistana n paralel Rp ia n considerare defectele de cristal, impurificri neomogene

i defecte de material prin care apar cureni de pierdere care traverseaz jonciunea p-n. La
celule solare bine construite aceast rezisten este relativ mare.

Cu rezistena n serie Rs se iau n considerare efectele n urma crora crete rezistena

total a elementelor componente. Acestea sunt n principal rezistena semiconductorului,

rezistena contactelor i a legturilor. La celulele solare aceast rezisten trebuie s fie ct se
poate de mic.
Formula pentru curentul total n acest model este o funcie recursiv i arat astfel:

2.

Model cu dou diode

Model cu dou diode cu surs cu limitare de tensiune la efectul de avalan la tensiune

invers.
47

Fa de cea anterioar aceastei scheme i se mai adaug o diod cu ali parametri pentru a
evidenia funcionarea n regim de tensiune invers. Formulele pentru aceast schem conin
referiri la conductivitatea gb, tensiunea de strpungere Ub i coeficientul exponenial de
avalan i arat astfel: nb:

CAPITOLUL4
PANOURI SOLARE
4.1. Panouri solare fotovoltaice
Panourile solare fotovoltaice transforma lumina zilei in curent electric. Un panou solar
fotovoltaic spre deosebire de un Panou solar termic transform energia luminoas din razele
48

solare direct n energie electric. Componentele principale ale panoului solar reprezint
celulele solare.
Panourile solare se utilizeaz separat sau legate n baterii pentru alimentarea
consumatorilor independeni sau pentru generarea de curent electric ce se livreaz n reeaua
public.
Un panou solar este caracterizat prin parametrii si electrici cum ar fi tensiunea de mers n
gol sau curentul de scurtcircuit.
Pentru a ndeplini condiiile impuse de producerea de energie electric, celulele solare se
vor asambla n panouri solare utiliznd diverse materiale, ceea ce va asigura:

protecie transparent mpotriva radiaiilor i intemperiilor

legturi electrice robuste

protecia celulelor solare rigide de aciuni mecanice

protecia celulelor solare i a legturilor electrice de umiditate

asigurare unei rciri corespunztoare a celulelor solare

proteia mpotriva atingerii a elementelor componente conductoare de electricitate

posibilitatea manipulrii i montrii uoare

Se cunosc diferite variante de construcie a modelelor existente de panouri solare.

Panouri fotovoltaice solare

49

Functionarea unui panou fotovoltaic solar

Panouri solare fotovoltaice sunt, de obicei, combinarea in module care detin aproximativ
40 de celule. Un numar mai mare din aceste module pot forma unitati de cativa metri. Aceste
panouri sunt plate si pot fi montate la un unghi de expunere sud-fix sau ele pot fi montate pe
un dispozitiv de urmarire a soarelui care sa le permita sa capteze cele mai lumina soarelui in
decursul unei zile. Mai multe panouri interconectate poat furniza suficienta pentru o putere de
uz casnic.
Pentru utilajele electrice de mare putere sau pentru aplicatii industriale sau de utilitate
publica sunt necesare sute de panouri ce vor fi interconectate pentru a forma un singur sistem.
Celulele solare utilizeaza straturi de materiale semiconductoare doar cativa microni grosime.
Saltul de tehnologie a facut posibil ca aceste sa poata fi integrate in fatade , acoperisuri etc.
50

Unele celule solare sunt proiectate pentru a functiona cu lumina soarelui concentrata. Aceste
celule sunt construite bazandu-se pe concentrare folosind o lentila de lumina solara . Aceasta
abordare are atat avantaje si dezavantaje in comparatie cu panourile plate. Principala idee este
de a folosi foarte putin costisitoarea parte de semiconductor din panourile fotovoltaice in timp
ce colectarea de lumina soara sa fie cat mai mult posibila. Dar, pentru ca lentilele trebuie sa
fie orientate spresoare, utilizarea de colectoare solare concentrate este putin raspandita.
Performanta unei celule fotovoltaice este masurata in curentul electric produs. Din acest motiv
panourile solare fotovoltaice au in cel mai buna caz oeficienta de 15%. O eficienta atat de
mica pe un panou conduce la un numar mare de panouri si deci inseamna costuri mai mari.
Imbunatatirea celulelor solare este principalul obiectiv al industriei fotovoltaice. Primele
celule aveau 4% eficienta si au fost produse in anul 1950. Astazi a treia generatie de panouri
fotovoltaice contin celulde o eficienta de 20% si se spera ca in cativa ani aceasta sa creasca.

Constructia unui panou solar obisnuit

Un geam (de cele mai multe ori geam securizat monostrat) de protectie pe fata

expusa la soare,

Un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat, EVA sau cauciuc

siliconic) in care se fixeaza celulele solare,

Celule solare monocristaline sau policristaline conectate intre ele prin benzi de

cositor,

rezistent

Caserarea fetei posterioare a panoului cu o folie stratificata din material plastic

la

intemperii

fluorura

de

poliviniliden

(Tedlar)

si

Polyester,

Priza de conectare prevazuta cu dioda de protectie respectiv dioda de scurtcircuitare

(vezi mai jos) si racord,

O rama din profil de aluminiu pentru protejarea geamului la transport, manipulare si

montare, pentru fixare si rigidizarea legaturii

51

Partile component ale unui panou fotovoltaic solar

Fabricarea panoului solar
Fabricarea incepe intotdeauna de pe partea activa expusa la soare. La inceput se pregateste
si se curata un geam de marime corespunzatoare. Pe acesta se aseaza un strat de folie de etilen
vinil acetat, EVA adaptat profilului celulelor solare utilizate. Celulele solare vor fi legate cu
ajutorul benzilor de cositor in grupe (siruri - strings) care mai apoi se aseaza pe folia de EVA
dupa care se face conectarea grupelor intre ele si racordarea la priza de legatura prin lipire. in
final totul se acopera cu o folie EVA si peste aceasta o folie tedlar. Pasul urmator consta in
laminarea panoului in vacuum la 150 C. in urma laminarii din folia EVA plastifiata, prin
polimerizare, se va obtine un strat de material plastic ce nu se va mai topi si in care celulele
solare sunt bine incastrate si lipite strans de geam si folia de tedlar. Dupa procesul de
laminare, marginile se vor debavura si se va fixa priza de conectare in care se vor monta
diodele de bypass. Totul se prevede cu o rama metalica, se masoara caracteristicile si se
sorteaza dupa parametrii electrici dupa care se impacheteaza.
Caracteristici technice
Parametrii unui panou solar se stabilesc, la fel ca si cei pentru celule solare, pentru conditii de
test standard.
Caracteristicile unui panou solar sunt:
Tensiunea de mers in gol UOC
Curent de scurtcircuit ISC
Tensiunea in punctul optim de functionare UMPP

Curentul in punctual de putere maxima IMPP

Putere maxima PMPP

Factor de umplere FF

Coeficient de modificare a puterii cu temperatura celulei

Randamentul celulei solare

Incapsulare durabila a elementelor componente are o importanta foarte mare deoarece

umiditatatea ce ar putea patrunde ar afecta durata de viata a panoului solar prin coroziune si
prin scurtcircuitarea legaturilor dintre elementele prin care trece curent electric.
Dioda pentru mers in gol (Bypass)
Daca se conecteaza mai multe module in serie, este necesar sa montam cate o dioda
antiparalel cu fiecare panou. Curentul maxim si tensiunea de strapungere ale diodei trebuie sa
52

fie cel putin egale cu curentul si tensiunea panoului. De multe ori se utilizeaza diode de
redresare de 3 Amper / 100 Volt. Dioda pentru mers in gol este conectata la bornele de
legatura ale fiecarui panou astfel incat in regim normal de functionare (panoul debiteaza
curent) are la borne tensiune inversa (catodul diodei legat la polul pozitiv al panoului). Daca
panoul ar fi umbrit sau s-ar defecta nu ar mai debita curent, polaritatea tensiunii la borne s-ar
schimba si acesta s-ar defecta, sau in cel mai bun caz randamentul acelui lant de module ar
scadea. Acest lucru este impiedicat de dioda bypass care preia curentul in acest caz.
Alte tipuri de panouri

panouri laminate sticla-sticla

panouri sticla-sticla utilizand rasini aplicate prin turnare

panouri cu strat subtire (CdTe, CIGSSe, CIS, a-Si) pe suprafete de sticla sau aplicate ca

folie flexibila

panouri concentrator

Lumina solara se concentreaza cu ajutorul unui dispozitiv Optic pe celule solare de

dimensiuni mai mici. Astfel utilizand lentile comparativ mai ieftine pentru a crea un fascicol
de lumina mai subtire, se economiseste material semiconductor care este mai scump.
Sistemele cu concentrator sunt utilizate de cele mai multe ori la celule solare din
semiconductori pe baza de elemente din grupa III-V. Pentru ca utilizarea lentilelor impune ca
razele solare sa cada perpendicular pe acestea, va fi nevoie de un sistem de orientare mecanica
in functie de pozitia soarelui.

Colector cu fuorescenta

Acest tip deosebit de panou solar transforma lumina incidenta, prin intermediul unui strat de
material sintetic, in radiatie de o lungime de unda acordata pe frecventa de absorbtie maxima
din celula solara. in acest scop materialul sintetic este impurificat cu un pigment fluorescent.
Lumina solara este absorbita de pigment si reemisa cu o lungime de unda mai mare. Aceasta
lumina generata paraseste stratul de material sintetic doar pe o anumita directie bine
determinata pe toate celelalte directii fiind reflecteta si astfel retinuta in material. Pe directia
emisie se aseaza celulele solare ce sunt optimizate pe lungimea de unda emisa de pigment.
Prin aplicare mai multor straturi de material sintetic si celule solare acordate pe lungimi de
unda diferite, se poate mari randamentul deoarece se poate acoperi un spectru mai larg decat
cu panourile solare obisnuite.
Exportatori, Importatori
53

Tarile cu cea mai mare productie de module solare sunt Japonia, Germania si China. in timp
ce Japonia si China exporta de ani de zile mai mult de jumatate din productie, Germania
import a cca. 2/3 din instalatiiele sale, in cea mai mare parte din China si Japonia.
4.2.Panouri solare termice
Marele avantaj al utilizarii panourilor solare este ca se foloseste drept sursa de energie
soarele. Reactiile termonucleare care au loc in interiorul acestuia genereaza o imensa cantitate
de energie care este livrata in toate directiile, in Sistemul Solar. Distanta fata de soare face ca,
din aceasta energie, Pamantul sa beneficieze la nivelul superior al atmosferei exterioare, de o
putere radianta echivalenta cu aproximativ 1400 W / m2. La trecerea prin atmosfera
intensitatea radiatiei se diminueaza (prin absorbtie la nivelul particulelor de aer, apa, corpuri
solide, prin reflexie si / sau prin difuzie), astfel incat la nivelul scoartei terestre putem conta
pe aproximativ 1000 W / m2. In mod normal aceasta radiatie este absorbita de scoarta terestra,
transformata in caldura, rezultatul fiind printre altele si incalzirea atmosferei pamantului.
Mare parte din aceasta caldura se pierde, prin atmosfera, in exterior. Ideea utilizarii panourilor
solare consta in recuperarea acestei radiatii si transformarea ei in caldura utilizabila in
instalatii domestice (cea mai raspandita utilizare fiind obtinerea apei calde menajere).
Panourile solare au aparut din nevoia de a avea alternative la metodele limitate de
producere a energiei si problemelor odata aparute cu folosirea acelor metode. Cand vine
vorba de probleme, ne referim in principal la poluarea rezultata in urma arderii de orice tip.
Panouri solare nu contribuie la incalzirea globala, deoarece nu contamineaza aerul prin
eliberarea de dioxid de carbon sau alti poluanti. De exemplu combustibili fosili, cum ar fi
carbunele, petrolul si gazele naturale, ce sunt folositi pentru a produce energie, emit circa 10.3
milioane tone de dioxid de sulf, 3.9 milioane de tone oxizi de azot, 2.4 miliarde de tone de
dioxid de carbon, i peste 50 de tone de mercur, intr-un singur an. Nu numai ca acest lucru
este periculos pentru mediu, dar este un pericol pentru sanatatea populatiei, deoarece aceste
emisii sunt toxice. In fiecare an, aceste emisii de gaze cresc considerabil.
Rezumand, panourile solare nu au facut decat sa ne ajute sa depasim aceste probleme.
Pentru tara noastra, solutiile sunt mai limitate, dar nu foarte mult. Potentialul de utilizare a
energiei solare in Romania este relativ important, existand zone in care fluxul energetic solar
anual, ajunge pan la 1600 kWh/m/an. In majoritatea regiunilor tarii, fluxul energetic solar
anual, se situeaza intre 12501350 kWh/m/an. Din cauza perioadei tot mai mici in care

54

efectiv nu se pot folosi panourile solare, tot mai multi se gandesc sa faca o astfel de investitie,
ce se poate rambursa in cativa ani.
Panourile solare termice mai sunt denumite: captatori, colectoare sau incalzitoare solare
si sunt utilizate pentru producerea de agent termic, sau incalzirea directa a apei, prin captarea
unei anumite parti din spectrul radiatiei solare.
Pentru prepararea apei calde menajere si aport la incalzirea locuintelor se comercializeaza
mai multe tipuri de panouri solare. Intalnim frecvent trei tipuri principale de panouri solare (in
ordinea aparitiei pe piata):

panouri solare plane,

panouri solare cu tuburi vidate

panouri solare cu tuburi vidate termice, in diverse variante tehnologice.

Comportarea fiecarui tip de panouri este diferita, in functie de intensitatea radiatiei solare
si diferenta de temperatura dintre mediul ambiant si agentul termic din elementul activ al
panoului. Acest fapt este determinat de materialele utilizate si in special de forma geometrica
a suprafetei de captare, in conditii similare de pozitionare.
Graficele de mai jos evidentiaza sintetic rezultatele unor cercetari de prestigiu asupra
modului in care se corecteaza randamentul optic in functie de tipul panoului.
Se observa o foarte buna comportare a panourilor solare cu tuburi vidate si termice, la orice
intensitate a radiatiei solare si diferente mari de temperatura intre agentul termic si mediul
exterior.

55

In functie de modul in care se face transferul termic, se disting trei tipuri de panouri solare:
1.

Cu

schimbator

de

temperatura

si

descarcare

intr-un

boiler

la

distanta,

denumite colectoare solare cu tuburi vidate termice.

2.

Cu rezervor nepresurizat, atasat la panou, denumite incalzitoare solare nepresurizate

cu tuburi vidate.
3.

Cu rezervor presurizat, atasat la panou, denumite incalzitoare solare presurizate cu

tuburi vidate termice.

Fiecare element din instalatie este format din doua tuburi concentrice sudate intre ele,
construite din sticla speciala (foarte rezistenta si transparenta). Partea dintre cele doua tuburi
este vidata iar suprafata interioara a tubului din mijloc este acoperita cu o substanta cu
proprietati absorbante foarte bune. Apa nu intra in tuburi iar transferul de energie termica se
face prin intermediul unor schimbatoare de caldura: bare din cupru cu aripioare aflate in
mijlocul tubului interior.
Cele mai bune performante ale unui panou solar le obtinem de la tuburile vidate.
Tehnologia avansata de fabricatie a sticlei tubului cat si vidarea lui fac din acestea "regele"
energiei solare termice. La randul lor, tuburile, sunt vopsite cu substante speciale care
amplifica absorbtia radiatiei soarelui pe metru patrat de-a lungul unei zile. In functie de tija
interioara, materialul tubului si a absorberului acestea se impart in
1.

conductoare,
56

2.

superconductoare

3.

ultraconductoare.

Fiecare are o anumita forta de colectare si de transformare a energiei in apa calda folosita
menajer sau ca aport la incalzire.
Componenta de baz a colectoarelor si incalzitoarelor solare (panourilor solare) o
constituie
tubul vidat de sticla. Fiecare tub vidat este compus din dou tuburi de sticl, introduse
unul in interiorul celuilalt.
- tubul exterior este confecionat din sticl borosilicat transparent, extrem de
rezistent, care este capabil s reziste impactului cu grindin de pn la 30 mm diametru.
- tubul interior este fabricat din sticl borosilicat cu un nveli special selectat (AlN/Al), ce absoarbe foarte bine cldura solar i are coeficient de reflexie foarte mic.

Stratul vidat dintre tuburi impiedica pierderile de energie solara captata de tubul interior.
Astfel, utilizarea acestui sistem este viabila si in caz de temperaturi foarte scazute, spre
deosebirile de colectoarele solare. In conditii de temperaturi ridicate, diferentele dintre ele
doua tipuri de panouri solare se diminueaza, insa panourile cu tuburi vidate raman
superioare, agentul termic produs cu ajutorul acestora ridicandu-se la temperaturi mai
mari.Pentru a menine vidul dintre cele dou straturi de sticl este folosit un degazor cu bariu.
n timpul fabricaiei acest degazor este expus la temperaturi nalte ceea ce face ca partea de
jos a tubului vidat sa fie protejat de un strat pur de bariu. Stratul de bariu reprezint totodat
un indicator vizual al strii vidului. Stratul de bariu colorat argintiu se va albi dac tubul este
fisurat.Astfel este uor de observat dac tubul funcioneaz corect sau nu.

57

Tuburile vidate au si alte avantaje. Datorita profilului circular al tubului, razele solare cad
perpendicular pe suprafata de absorbtie in orice moment al zilei, astfel randamentul panoului
nu scade in functie de unghiul sub care raza solara. In plus, in conditiile in care unele dintre
tuburi sufera daune sau se sparg, panoul poate functiona in continuare, dar cu un randament
mai scazut,
Tuburi vidate conductoare (Heat Pipe)

Sunt tuburi vidate de sticla n interiorul crora sunt introduse tuburi termice conductoare.
Tubul termic conductor, transfer cldur de la un corp cald la un corp rece si este format
dintr-o eav din cupru, nchis la ambele capete, care conine o substan non-toxic. Aceast
substan, n anumite condiii de presiune, fierbe la o temperatura joas (25...30C), trecnd
din faza lichid n faz gazoas. Pentru a trece n faz gazoas, fluidul absoarbe o anumit
cantitate de cldur numit cldur latent de vaporizare. Aceast cantitate de cldur va fi
cedat la trecerea invers din faza gazoas n faza lichid. La tubul termic schimbarea
invers de faz are loc la un capt al su numit condensator. Aici substana condenseaz i
cedeaz cldura absorbit la evaporare. n timpul funcionrii tubului termic, acest ciclu are
loc continuu, cldura fiind transferat de la corpul cald la corpul rece.
La colectoarele, sau incalzitoarele solare, condensatorul este introdus ntr-o teac din
corpul colectorului imersat n agent termic sau apa de nclzit. Agentul termic sau apa de
nclzit reprezint corpul rece, iar partea tubului vidat cu depunere selectiv care se nclzete
de la soare este corpul cald.

58

Tuburi vidate superconductoare

Sunt tuburi vidate n interiorul crora sunt introduse tuburi termice pe care sunt
prinse plci de colectare a cldurii. Tubul este special asamblat cu eava de cldur din sticl
borosilicat, plci de colectare a cldurii, nveliul de metal, degazor, terminaia
schimbtorului de cldur i sigurana de protecie din aluminiu, etc. nveliurile de absorbie
pe plcile colectoare de cldur au un coeficient de absorbie mai mare de 95 % i coeficientul
de emisie sub 8 %.
Tuburile termice transfer cldur de la un corp cald la un corp rece.Tubul termic este o
eav din cupru, nchis la ambele capete, care conine o substan non-toxic. Aceast
substan, n anumite condiii de presiune, fierbe la o temperatura joas (25...30C), trecnd
din faza lichid n faz gazoas. Pentru a trece n faz gazoas, fluidul absoarbe o anumit
cantitate de cldur numit cldur latent de vaporizare. Aceast cantitate de cldur va fi
cedat la trecerea invers din faza gazoas n faza lichid.

La tubul termic schimbarea invers de faz are loc la un capt al su numit condensator.
Aici substana condenseaz i cedeaz cldura absorbit la evaporare. n timpul funcionrii
tubului termic, acest ciclu are loc continuu, cldura fiind transferat de la corpul cald la corpul
rece
59

4.3 Tipuri de panouri solare

4.3.1 Panouri Solare Nepresurizate

Acest tip de colector solar se utilizeaza pentru prepararea apei calde in perioada
martie - octombrie. Este construit din tuburi vidate individuale ce transfera radiatia solara,
prin convectie, in masa apei din rezervor. Din acest motiv rezervorul de acumulare este
montat in partea superioara a panoului solar. Apa din tuburile vidate se incalzeste, isi reduce
densitatea si se ridica in rezervor, fiind inlocuita de un volum echivalent de apa rece, cu
densitate mai mare. Vidul din tuburile de sticla asigura o termoizolare eficienta, pierderile de
caldura spre exterior fiind extrem de mici. Tuburile sunt introduse in orificiile care traverseaza
peretii rezervorului, fixarea lor facandu-se cu ajutorul suportului inferior . Etansarea este
asigurata cu garnituri speciale. Vasul de acumulare este conectat la reteaua de alimentare cu
apa rece printr-un rezervor de alimentare cu flotor si cu reteaua de consumatori de apa calda
menajera printr-un stut de la partea inferioara. Pe peretele lateral al vasului se poate monta un
senzor de temperatura, intr-un racord filetat.

Acestea sunt compuse compuse din:

60

tuburi de sticl (borisilicat 3.3) cu perei dubli, vidate de tip termos care au dou

funcii importante: asigur izolaia termic a sistemului i mrete puterea de absorbie a

radiaiei termice solare;

rezervor (boiler) montat pe suportul metalic, deasupra tuburilor de sticl vidate;

flotor pentru umplerea automat a rezervorului;

suportul metalic.

Principiul de Functionare :
Tuburile vidate capteaza radiatia solara si o transforma in energie termica, incalzind astfel
apa din tubul interior. Pe masura ce apa se incalzeste, densitatea ei scade. Apa incalzita in tub
se va ridica in rezervorul de acumulare si va fi inlocuita de un volum echivalent de apa rece.
Circuitul natural se va realiza in continuare si apa din rezervor se va incalzi.

Principiul de transfer a energiei termice n masa agentului termic se face prin fenomenul de
termosifonare n interiorul tuburilor de sticl vidate i a rezervorului de stocare. Extragerea
agentului termic (apei calde) din rezervorul de stocare, ctre zona de consum, se realizeaz
gravitaional. Din aceast cauz, panourile solare nepresurizate integrate se monteaz
ntotdeauna deasupra locului de consum, de preferin pe acoperiul cldirii. n momentul
consumului, umplerea rezervorului de stocare este controlat automat de ctre flotorul care
este montat n partea superioar a rezervorului de stocare. Acest tip de panou nu consum
enegie electric.
Instalarea panourilor solare nepresurizate
Panourile solare nepresurizate se monteaza deasupra celui mai de sus consumator, de
obicei pe acoperisul casei, folosind panta acoperisului pentru a obtine o inclinatie de
aproximativ 45 de grade necesara pentru ca razele sa pice perpendicular pe tuburi.
Partea acoperisului, unde se va monta panoul trebuie sa aiba o orientare sudica. Daca
aceasta conditie nu este indeplinita, soarele nu isi va trimite razele pe panou pe tot parcursul

61

zilei. Daca orientarea este sud-estica, atunci soarele va bate mai mult dimineata si dupaamiaza, iar daca orientarea este sud-vestica, soarele va bate mai mult dupa-amiaza si seara.
In cazul montarii pe acoperis, fixarea se face prin intermediul unor talpi metalice, iar
etansarea se face cu garnituri de cauciuc si silicon.
Presiunea minima a coloanei de apa calda este data doar de inaltimea la care este montat
panoul.
Avantajele folosirii panourilor solare nepresurizate:

Sunt cele mai ieftine dispozitive pentru captarea energie solare termice;
Daca utilizarea apei calde se face numai prin cadere libera, sistemul nu este dependent

de reteaua electrica, in schimb trebuie sa fie amplasat la o inaltime superioara celui mai de sus
consumator;

Energia pe care o produce este complet gratuita si ecologica;

Vara acopera 100% necesarul de apa calda menajera, iar primvara si toamna, de la 60

la 80% din necesar;

Este usor de montat si de intretinut.

4.3.2. Panouri Solare Presurizate Separate

Panouri solare presurizate sunt realizate pe baza cele mai noi i moderne tehnologii, avnd
cel mai eficient transfer energetic dintre toate echipamentele care produc energie termic in
mod GRATUIT. Pierderile termice ale panourilor solare cu tuburi vidate sunt practic
inexistente, n schimb pot absorbi cldura i n cazul radiaiei solare difuze (soare acoperit de
nori), sau la temperaturi foarte sczute ale mediului extern.
Tuburile vidate superconductoare din panouri sunt cele mai eficiente dispozitive de captare
a

energiei

solare

datorita

folosirii

tehnologiei

cu

heat-pipe

din

cupru.

Tuburile vidate din panouri capteaza radiatii solare si o transforma in energie termica,
incalzind heatpipe-urile. Caldura este transmisa in capatul superior al heatpipe-ului, care
incalzeste agentul termic (antigel).

62

Acestea sunt compuse din:

tuburi de sticl (borisilicat 3.3mm) cu perei dubli, vidate, de tip termos care au dou

funcii importante: asigur izolaia termic a sistemului i mrete puterea de absorbie a

radiaiei termice solare;

pipe termice (tuburi superconductoare) din cupru, n interiorul crora are loc

fenomenul de trasformare a radiaiei termice solare n energie termic;

schimbtor de cldur din cupru;

suportul metalic.

rezervor (boiler) montat pe suportul metalic, deasupra tuburilor de sticl vidate.

Rezervorul rezit la presiunea de 6 atm.;

supap de sigura la suprapresiune;

Caracteristici si parametrii de functionare ale Panourilor Solare Presurizate Separate

ENERGIEI
CONVER FOTOVOLTAICA

CELULA FOTOVOLTAICA

63

NVERA
Principiu de functionare:
Schimbatorul de caldura (colectorul) este constituit dintr-o teava de cupru in care sunt
introduse un numar de 15, 18, 21, 24 sau 30 teci sudate printre care circula antigelul (agentul
termic) sub presiune. Tot ansamblul este izolat cu spuma poliuretanica si inchis intr-o carcasa
exterioara din tabla de aluminiu.
Tuburile se introduc in decuparile cilindrice practicate in carcasa, etansarea facandu-se prin
intermediul garniturilor de silicon. Bulbul superior al heap-pipe-ului de cupru patrunzand in
teaca colectorului astfel incat sa se asigure un contact termic cat mai bun. Rigidizarea tubului
pe pozitia de functionare se face prin fixarea acestuia cu bride metalice, pe latura inferioara a
cadrului. Cadrul este apoi fixat pe suprafata de instalare prin intermediul picioarelor de fixare.
Aria de contact dintre piciorul suportului si suprafata de instalare se etanseaza cu o garnitura
de cauciuc sau silicon.
Principiul de functionare al panourilor solare presurizate separate
Energia solara este captata in interiorul tubuliu vidat, unde este transferata heat-pipe-ului
de cupru. Caldura ajunge apoi in capatul superior al sau, fiind preluata de catre agentul
termic(antigel). Antigelul o transporta la schimbatorul de caldura si este preluata de catre apa
din boiler. Apa incalzita poate fi apoi folosita ca apa calda menajera sau agent termic de
incalzire. Operarea acestui tip de panou este asigurata de controllerul electronic care comanda
pornirea si oprirea pompei de recilculare.
Panourile solare presurizate separate nu pot functiona independent. Deoarece nu au un
rezervor de stocare, ele trebuiesc conectate la un boiler montat in zona de consum (in casa).
Varianta de utilizare recomandata este cea cu boiler bivalent, pompa de circulatie si panou
electronic de comanda (regulator electronic dedicat). Toate acestea formeaza un sistem
complet.
Instalarea panourilor solare presurizate separate
Panourile solare presurizate separate se pot monta atat pe o suprafata plana (cu suportul din
imagine), cat si pe acoperisul casei, folosind panta acoperisului pentru a obtine o inclinatie de
aproximativ 45 de grade necesara pentru ca razele sa pice perpendicular pe tuburi.
Partea acoperisului, sau suprafata plana, unde se va monta panoul trebuie sa aiba o orientare
sudica. Daca aceasta conditie nu este indeplinita, soarele nu isi va trimite razele pe panou pe
tot parcursul zilei. Daca orientarea este sud-estica, atunci soarele va bate mai mult dimineata si
64

dupa-amiaza, iar daca orientarea este sud-vestica, soarele va bate mai mult dupa-amiaza si
seara. In cazul montarii pe acoperis, fixarea se face prin intermediul unor talpi metalice, iar
etansarea se face cu garnituri de cauciuc si silicon.
Avantajele folosirii panourilor presurizate separate:

Functioneaza indiferent de temperatura exterioara, chiar si iarna;

Tuburile vidate ofera performate bune si pe timp innorat, fiind capabile sa apteze

radiatiile infrarosii care patrund prin nori;

Datorita izolatiei foarte buna oferita de vid, panourile functioneaza chiar pana la

-20 grade Celsius;

Panoul functioneaza in continuare chiar daca unul sau mai multe tuburi se sparg;

Tuburile avariate sunt usor de schimbat;

Ofera eficienta energetica tot timpul anului si asigura costuri zero cu combustibili

conventionali pentru cel putin 5 luni pe an;

Energia oferita de panouri este energie ecologica si nu polueaza mediul

inconjurator;

Au cel mai bun raport calitate pret de pe piata.

Sisteme Solare Complete

Sistemele solare complete sunt compuse din mai multe componente: unul sau mai multe
panouri presurizate, statia de lucru (controller-ul electronic), manometru, debimetru, pompa
de recilculare, supapa de siguranta, robineti, supape de sens, aerisitoare, vas de expansiune si
boiler. Boilerul poate fi fara serpentina, cu o serpentina, sau cu 2 serpentine de cupru.
Alegerea comonentelor optime si a numarului acestora se face in functie de aplicatia pe
care dorim sa o realizam. Ex: apa calda pe toata perioada anului (este necesar un boiler cu o
singura serpentina); apa calda si aport la incalzire(calorifere sau in pardoseala) ( este necesar
un boiler cu 2 serpentine). Incalzirea apei din piscine se poate realiza cu sisteme ce contin
boilere fara serpentina sau cu o serpentina.
In imagine aveti un sistem solar compus din panou solar de 18 tuburi vidate, work
station, boiler de 200L si vas de expansiune

65

Principiul de functionare al sistemelor solare complete

Energia solara este captata in interiorul tubului vidat, unde este transferata heat-pipe-ului
de cupru. Caldura ajunge apoi in capatul superior al sau, fiind preluata de catre agentul
termic(antigel). Antigelul o transporta la schimbatorul de caldura si este preluata de catre apa
din boiler. Apa incalzita poate fi apoi folosita ca apa calda menajera sau agent termic de
incalzire. Operarea sistemelor solare complete este asigurata de controllerul electronic care
comanda pornirea si oprirea pompei de recilculare.
La o diferenta de temperatura de 8 grade Celsius intre temperatura indicata de senzorul din
panou si temperatura indicata de senzorul din boiler, este pusa in functiune pompa de
recilculare, care functioneaza pana cand diferenta ajunge la 4 grade Celsius.
Instalarea sistemelor solare complete
Panourile solare presurizate separate se pot monta atat pe o suprafata plana, cat si pe
acoperisul casei, folosind panta acoperisului pentru a obtine o inclinatie de aproximativ 45 de
grade necesara pentru ca razele sa pice perpendicular pe tuburi.
In cazul montarii pe acoperis, fixarea se face prin intermediul unor talpi metalice, iar
etansarea se face cu garnituri de cauciuc si silicon.
Montarea boilerului se face in casa, la subsol, la etaj, in camera cu centrala termica,
depinde de fiecare situatie in parte. Sistemul se poate racorda la instalatia existenta sau se
poate crea un proiect nou, care sa includa atat montajul panourilor solare cat si al centralei
termice.
Avantajele folosirii sistemelor solare complete:

Functioneaza

indiferent

de

temperatura

exterioara,

chiar

si

iarna;

Tuburile vidate ofera performate bune si pe timp innorat, fiind capabile sa capteze

radiatiile infrarosii care patrund prin nori;

Datorita izolatiei foarte buna oferita de vid, panourile functioneaza chiar pana la -20

grade Celsius;
66

Panoul functioneaza in continuare chiar daca unul sau mai multe tuburi se sparg;

Tuburile avariate sunt usor de schimbat;

Ofera eficienta energetica tot timpul anului si asigura costuri zero cu combustibili

conventionali pentru cel putin 5 luni pe an;

Energia oferita de panouri este energie ecologica si nu polueaza mediul inconjurator;

Au cel mai bun raport calitate pret de pe piata.

CAPITOLUL V
UTILIZAREA PANOURILOR SOLARE PENTRU PREPARAREA APEI CALDE
Utilizarea energiei solare pentru furnizarea apei calde menajere s-a dovedit a fi o soluie
perfect viabil. Principiul de funcionare al sistemului de ncalclzire a apei cu energie solar
este simplu, iar tehnologia este deja bine cunoscut i fiabil. Energia solar este nepoluant,
inepuizabil, ecologic i sigur. Aceasta faciliteaz economisirea resurselor energetice, fr a
produce deeuri sau a emite gaze poluante, precum dioxidul de carbon. Mai presus de
problemele polurii i de impactul gazelor de ser, furnizarea de ap cald menajer
reprezint o parte considerabil a facturii la energie a cldirilor, care poate fi redus prin
folosirea energiei solare. Condiiile necesare pentru o bun i durabil exploatare a sistemului
trebuie stabilite n etape n cadrul principiului GRS (Rezultate Garantate prin Folosirea
Energiei Solare). Garaniile ce vor fi oferite pentru aplicaiile colective sunt semnificative.

67

Radiaia solar este o form de radiie termic ce este difuzat sub forma undelor
electromagnetice. n afara atmosferei terestre radiaia solar furnizeaz o surs de energie cu
potenial nelimitat egal cu 1.370 W/m2.
Pentru a atinge suprafaa terestr radiaia solartrece prin atmosfer, unde o parte din
energia sa este disipat prin:

Difuzie molecular (n mod special razele U.V.)

Reflecie difuz pe aerosolii atmosferici (picturi de ap, praf)

Absorpie selectiv n gazele atmosferice.

Radiaia global asupra suprafeei terestre este suma:

Radiaiei directe, dup ce aceasta a trecut prin atmosfer,

Radiaiei difuze, care provine din toate direciile.

Astfel, o suprfaa expus primete att radiaii directe, difuze ct i o parte din radiaiile
globale reflectate de obiectele din apropiere, n special pmntul, pentru care coeficientul de
reflexie este denumit albedo.

Radiaia solar n ROMANIA

Radiaia solar medie anual n Romnia variaz ntre 1,100 i 1,300 kWh/m 2 pentru mai
mult de jumtate din suprafaa rii. Potenialul termic al energiei solare este estimat la 60
PJ/an (1400 ktoe/an). De aceea radiaia solar pe suprafa orizontal pentru Romnia este de
aproximativ 200 milioane de GWh pe an (de exemplu potenialul teoretic pentru energia
solar).
O hart a radiaiei solare a fost ntocmit de Institutul Naional de Meteorologie i
Hidrologie. Exist bune posibiliti pentru dezvoltarea utilizrii energiei solare, iar experiena
anterioar poate fi exploatat. In Evaluarea Resurselor Energiilor Regenerabile, EBRD
68

estimeaz c sistemele bazate pe utilizarea energiei solare pentru nclzirea apei calde
menajere pentru cldiri publice i hoteluri, sistemele pe baz de energie solar pasiv, precum
i sistemele individuale pentru locaiile izolate, sunt cele mai promitoare aplicaii.

Caracteristicile climaterice de temperatur ale aerului exterior sunt un rezultat al

intensitii radiaiei solare i depind de cantitatea de energie termic radiat de suprafaa
pmntului pe parcursul ciclurilor de zilnice i respectiv anuale.
Temperatura aerului ambiant influeneaz parametrii termici ai structurilor nconjurtoare
(prin valorile sale extreme i medii), reglajele sistemelor de nczire si condiionare a aerului
ale construciilor, ct i sistemele de nclzire ce utilizeaz energia solar. De aceea spre
exemplu, capacitatea de nclzire depinde de temperaturile calcul pentru regiunile respective
(N.B: temperaturile hibernale cele mai sczute).
Temperaturile reprezint de asemenea factorul principal pentru calculul necesarului de
izolaie termic pentru fiecare cldire n parte.

Intensitatea radiaiei solare prezint un caracter foarte variabil, att n timpul anului, ct
i zilnic, astfel nct este evident c i sarcina termic realizat de colectorii solari va fi la fel
de variabil.
69

Curb tipic de variaie a intensitii radiaiei solare

n figura este prezentat o variaie tipic a intensitii radiaiei solare, ntr-o zi foarte
clduroas de var, n condiii de cer perfect senin, manifestat pe o suprafa unitar, plan i
orizontal. Se observ c la ora 12, cnd intensitatea radiaiei solare este maxim, valoarea
acesteia depete 800W/m2, ceea ce reprezint o valoare foarte ridicat, chiar i fa de media
din timpul verii, n timp ce pe durata nopii, valoarea intensitii radiaiei solare este evident
nul. Dimineaa i dup-masa, intensitatea radiaiei solare, variaz rapid ntre 0 i valoarea
maxim, respectiv ntre valoarea maxim i 0. Pentru curba de variaie a intensitii radiaiei
solare reprezentate n figura 1, valoarea medie a intensitii radiaiei solare, pe durata zilei,
este uor superioar valorii de 500W/m2.
n zilele anului, caracterizate prin radiaie solar mai puin intens dect cea prezentat n
figura 2.25, de exemplu primvara sau toamna, valorile maxime i medii ale intensitii
radiaiei solare, chiar i n cele mai nsorite zile din aceste perioade, pot s scad mult sub
valorile prezentate anterior.
Ca i radiaia solar, sarcina termic asigurat de colectorii solari, prezint un caracter
variabil, astfel nct se poate vorbi despre valoarea maxim i medie a acestei mrimi. Pentru
calcule termice de dimensionare, prezint importan cunoaterea valorii medii a sarcinii
termice a colectorilor solari.
Cu ct randamentul colectorilor solari este mai ridicat, cu att fiecare suprafa unitar de
colector solar, va furniza o sarcin termic unitar medie, mai apropiat de valoarea medie a
intensitii radiaiei solare.
Direcia i fora vntului sunt dou caracteristici care descriu un vnt orizontal. n
meteorologie, se vorbete ntotdeauna despre direcia din care bate vntul n funcie de
punctele cardinale (Nord, Est, Sud, Vest) sau n funcie de diferena de unghi faa de Nord (de
exemplu, un vant din Sud este n sectorul 180, un vnt din Vest este n sectorul 270).

70

Figura 5: Roza vnturilor

Figura 4: Histograma vitezelor vntului

2.1.3.2 Zpad
Zpada poate afecta cldirile n mai multe moduri, n special acoperiul. O cdere
semnificativ de zpad poate face acoperiul s se prbueasc. Barierele de ghea pot duce
la infiltraii n zona indrilelor sau a mbinrilor. Zpad care alunec pe un acoperi tip
arpant sau pe un luminator poate fi periculoas pentru pietoni. Apa poate ptrunde ntr-o
cldire din cauza infiltraiilor de zpad suflate de vnt.
Sarcina dat de zpada de pe acoperi variaz n funcie de climatele regionale. Aceasta
depinde de asemenea de caracteristicile mecanice si forma acopriului.

71

Analiza necesarului
Producia de ap cald menajer se numr printre cele mai eficiente aplicaii ale utilizrii
energiei solare, n special pentru sistemele colective din cldirile rezideniale i teriare, acolo
unde cererea de ap cald menajer este semnificativ i constant; n special pentru
locuinele colective i instituiile de sntate.
Cerinele actuale pentru locuinele colective (cldiri de locuit, hoteluri, spitale,...) arat o
cerere crescnd pentru ap cald, nu numai pentru nevoile sanitare, dar i pentru sarcinile
domestice. Utilitatea unui sistem de alimentare cu ap cald menajer este caracterizat de
disponibilitatea apei calde, intr-o cantitate suficient, la o temperatur dat, atunci cand este
necesar i la un pre ct mai mic posibil.
Avnd n vedere c de regul, productorii panourilor solare nu indic valorile sarcinilor
termice asigurate de echipamentele pe care le comercializeaz, este interesant de realizat o
evaluare a acestei mrimi, pentru c scopul acestor echipamente este tocmai de a asigura
sarcina termic necesar diverselor aplicaii.
n continuare, valoarea sarcinii termice unitare a colectorilor solari, va fi determinat
utiliznd informatiile privind selecia acestor echipamente, furnizate de diveri productori.
Se vor considera cazurile n care panourile solare sunt utilizate pentru nclzirea apei calde
menajere, respectiv a apei din piscine, acestea fiind cele mai importante aplicaii pentru
panourile solare. nclzirea cldirilor cu ajutorul energiei solare este mai dificil de realizat, n
primul rnd pentru c n perioadele reci ale anului, cnd necesarul de sarcin termic pentru
72

nclzire este important, intensitatea radiaiei solare prezint valori foarte reduse i este dificil
de captat i de utilizat n aceste condiii. Chiar dac exist i numeroase realizri interesante n
care nclzirea cldirilor este realizat cu ajutorul energiei solare, aceste aplicaii nu vor fi
abordate n continuare, deoarece reprezint situaii speciale.
nclzirea apei calde menajere
Sarcina termic necesar pentru nclzirea apei calde menajere Q acm , se poate calcula cu
relaia:

unde:
-

n este numrul de persoane;

m [kg] este cantitatea de ap cald menajer considerat ca i consum zilnic;

cw [kJ/kgK] este cldura specific a apei, mrime care variaz cu temperatura, dar

pentru care se poate considera valoarea cw=4,186kJ/kgK;

-

tb [C] este temperatura apei din boiler;

tr [C] este temperatura apei reci, la intrarea n boiler;

[h] este durata perioadei de nclzire a apei calde considerate, avnd o importan

deosebit pentru valoarea sarcinii termice.

Se va considera n=1, deci se va calcula sarcina termic necesar pentru nclzirea apei
calde menajere necesare unei persoane, m=50kg - valoare medie recomandat de literatura de
specialitate, tb=45C - valoare recomandat pentru temperatura apei calde din boiler; t r=10C valoare medie a apei reci, care vara este ceva mai cald, dar iarna ceva mai rece i =8h valoare care coincide aproximativ i cu durata medie n care se manifest radiaia solar, deci
cu durata medie n care poate fi captat aceasta.
nlocuind valorile numerice considerate, se obine pentru sarcina termic necesar n
vederea preparrii apei calde menajere necesare zilnic pentru o persoan:

73

Pentru prepararea apei calde menajere, firmele productoare recomand utilizarea unor
suprafee diferite ale colectori solari n funcie de tipul colectorilor i de procentul din
necesarul anual de cldur care urmeaz s fie asigurat de acei colectori solari, ca n tabelul 1.

Se observ c suprafeele de colectori solari, recomandate ca necesare, sunt aceleai n

cazul colectorilor cu tuburi vidate, respectiv cu tuburi termice, chiar dac performanele
colectorilor solari cu tuburi termice sunt ceva mai ridicate dect cele ale colectorilor solari cu
tuburi vidate. Acest fapt poate fi explicat prin faptul c diferenele de performan sunt totui
reduse, iar avantajul colectorilor solari cu tuburi termice, fa de cei cu tuburi vidate nu se va
concretiza printr-o suprafa mai redus de colectori solari, ci printr-un procent ceva mai
ridicat de asigurare a apei calde menajere cu ajutorul energiei solare, dect n cazul
colectorilor cu tuburi vidate.
Avnd n vedere c suprafeele de colectori solari, recomandate n tabelul 1, au ca scop
tocmai asigurarea sarcinii termice calculate anterior, valoarea sarcinii termice unitare a
colectorilor solari
Qacm , n regim de preparare a apei calde menajere, este:

unde:

- S1 reprezint suprafaa colectorilor solari recomandat n tabelul 1.

Analiznd valorile din tabelul 2, se constat c sarcina termic unitar a colectorilor solari
este mai mare n cazul n care procentul de asigurare a apei calde menajere cu ajutorul
energiei solare este mai redus, ceea ce reprezint un fapt normal, deoarece aceti colectori
sunt prevzui s funcioneze mai ales n perioada de var, cnd intensitatea radiaiei solare
este mai mare.
74

n tabelul 3 sunt prezentate valori particulare ale sarcinilor termice unitare, mai uor de
utilizat pentru calcule rapide de predimensionare, determinate pentru anumite valori ale
supraelor de colectori solari, destinai preparrii apei calde menajere.
Tabelul 3. Sarcini termice unitare particulare ale colectorilor solari pentru
prepararea a.c.m.

Este evident c dac panourile solare sunt utilizate doar vara, sarcina termic unitar medie
a acestora poate fi considerat mai mare dect dac sunt utilizate din primvar pn n
toamn, caz n care valoarea medie a sarcinii termice unitare este mai redus, pentru c i
valoarea medie a intensitii radiaiei solare este mai redus. Din acest motiv i suprafaa
necesar a colectorilor solari care sunt utilizai doar vara, este mai redus dect cea necesar
pentru o utilizare din primvar pn n toamn, dar i procentul de asigurare a apei calde
menajere cu ajutorul energiei solare este mai redus, dac aceste panouri sunt dimensionate
pentru a funciona doar pe durata sezonului cald.
Considernd valorile particulare ale sarcinor termice unitare Q acm1 , prezentate n tabelul 3,
se pot efectua calcule rapide pentru predimensionarea colectorilor solari utilizai pentru
prepararea apei calde menajere.

Cu ajutorul acestei relaii pot fi calculate suprafeele necesare de colectori solari, pentru
orice tip de aplicaie n care este necesar prepararea apei calde menajere cu ajutorul energiei
solare. Exemple de asemenea situaii pot fi reprezentate de: restaurante, hoteluri, moteluri,
vile pentru agroturism, sisteme industriale de preparare a apei calde, etc.:
Suprafeele colectorilor solari adoptate prin rotunjirea valorilor determinate n aceast
manier trebuie s verifice i valorile recomandate n tabelul 1.
Necesarul zilnic de ap calda menajer pentru hoteluri
n funcie de categoria hotelului, consumul zilnic de apa cald menajer variaz ntre 70 i
160 litri pe camer i ntre 8 i 15 litri n buctrie pe porie.
75

Clientela este din ce n ce mai ataat de protecia mediului, iar un sistem care utilizeaz
energia solar contribuie la buna imagine a hotelului. Cu toate acestea, valoarea unui sistem
care utilizeaz energia solar depinde n mare msur de gradul de ocupare al hotelului.
Tip de stabiliment
Hotel 1 *

Echipament
consum de apa la 60C
Dusuri colective (1la 70 l / zi /camera

4 camere)
Hotel 2/3 *
Baie
100 -140 l / zi /camera
Hotel 4/5 *
Baie + dus
160 l / zi /camera
Hotel 2 * pe zapada
Baie
160 l / zi /camera
Necesarul zilnic de ap cald menajer n litri / zi / camer la 60 C

efi

Utilizare
4 anotimpuri
vacante de vara
vacante de iarna

Ian
66
0
39

Feb
61
10
100

Mar
60
12
50

Apr
57
56
100

Mai
61
64
50

Iun
82
81
75

Iul
97
92
94

Aug
98
100
94

Sept
100
77
56

Oct
100
46
0

Nov
78
0
0

De
c77
0
12

Co
cie

nt de corecie care urmeaz a fi aplicat

Tip de stabiliment

fara
1stea
2stele
3stele 4stele
0,65
0,75
1,00
1,35
1,50
zona
Munte Mare
Rural
Urban
1,35
1,00
1,00
1,00
prezenta spalatoriei da
nu
1,25
1,00
Instituii de sntate i sanatorii pentru vrstnici
Aceste instituii au necesaruri importante de ap cald menejer, acestea fiind relativ
constant de-a lungul anului. Consumul zilnic este de aproximativ 60 de litri pe pat, la care
trebuie adugat necesarul pentru buctrie (de 8 la 15 litri pe porie) i pentru spltorie (6
litri pe kg de rufrie).
Tip de stabiliment
Spitale si clinici

Echipament
Consum de apa la 60C
Fara restaurant sau 60 l / zi / pat

Azile de batrini

spalatorie
Fara restaurant sau 60 l / zi / pat
spalatorie

76

Scoli

Majoritatea la

5 l / zi /student

Cazarme,internate

masa de prinz
Fara restaurant si

30 l /zi /persoana

Tabere 4 *

Spalatorie
Bai collective +

60 l / zi / locatie

Fabrici (vestiare)

spalatorii de vase
Apa calda pentru

20 l / zi / persoana

angajati

Birouri

5 l / zi / persoana

(Sursa: Calculs prat

iques de plomberie
e.
Editions
(Sursa: Calculs pratiques de plomberie sanitaire. Editions Parisiennes)
Tip de stabiliment

echipament

Gimnaziu

Functie de sportul practicat

(Fotball sau rygby: (+ - 50 %)
Masa normala
Masa festiva
Mic dejun

30 l / utilizator

Cantina

Bucatarie de reincalzit
Masa normala

3 l / masa
5 l / masa

Spalatorie

Hotel 4/5 *
Ciclu scurt
Ciclu automat

7 l / kg rufe
6 l / kg rufe
5 l / kg rufe

Restaurant

Consum de apa la 60C

8 l / masa
12 - 20 l / masa
2 l / masa

Sursa: Calculs pratiques de plomberie sanitaire. Editions Parisiennes)

Procentul lunar al numrului de mese servite ntr-un restaurant
Perioada

de Jan

Feb Mar Apr May Iun

Jul

Aug Sept Oct

Nov Dec

utilizare
Tot timpul anului 0,85 0,78 0,7 , 0,73 0,78 1,05 1,24 1,25 1,28

1,28 1,00 0,99

Vacanta de vara

1,03 0

Vacanta de iarna

0,70 1,79 0,9

0,22

0,23 27

1,24 1,43 1,8

,79 0,9

2,05 2,23 1,72

1,34 1,68 1,68 1,00

(Sursa EDF: Eau chaude lectrique Rsidentiel et Tertiaire )

nclzirea apei din piscine
Sarcina termic necesar pentru nclzirea apei din piscine, necesit un calcul complex,
care s in seama de temperatura apei din piscin i de o serie de pierderi de cldur, ntre
care o importan deosebit este reprezentat de urmtoarele pierderi: evaporarea apei,
transferul termic prin convecie de la suprafaa apei la mediul ambiant, stropirea cu ap n
afara piscinei, remprosptarea apei, etc.,.

77

Cu toate acestea, productorii captatorilor solari, dimensioneaz sistemul solar de nclzire

a apei din piscine, pe baza unui algoritm de calcul aproximativ, mult simplificat, considernd
doar, c toate tipurile de pierderi de cldur care se manifest n condiii reale n piscine, duc
la rcirea apei, iar aceast rcire trebuie compensat de sistemul de nclzire.
n acest paragraf, n vederea determinrii sarcinii termice unitare a colectorilor solari
pentru nclzirea piscinelor, se va considera algoritmul simplificat de dimensionare, pentru a
se putea valorifica recomandrile productorilor privind utilizarea diferitelor tipuri de
colectori solari.
Sarcina termic necesar pentru nclzirea apei din piscine Qp , se poate calcula cu relaia:

unde:
m = [kg] este cantitatea de ap din piscin;
cw = [kJ/kgK] este cldura specific a apei, mrime care variaz cu temperatura, dar
pentru care se poate considera valoarea cw=4,186kJ/kgK;
t = [C] este variaia temperaturii apei din piscin n 24h, datorat diverselor pierderi de
cldur;
= [h] este durata perioadei de nclzire a apei calde considerate, avnd o importan
deosebit pentru valoarea sarcinii termice.
Productorii de panouri solare recomand valori diferite pentru suprafeele colectorilor
solari, destinai nclzirii apei din piscine, pentru diferite condiii de exploatare a piscinelor,
indicnd aceste suprafee, dar nu precizeaz adncimea considerat a apei din piscine.
Lipsa acestui element n tabelele de alegere a colectorilor solari, reprezint o deficien
important a sistemului de dimensionare propus de productori, care a fost eliminat n
continuare, prin considerarea unei valori medii a adncimii apei din piscine, de 1,3m. n urma
finalizrii calculelor efectuate cu ajutorul algoritmului prezentat n continuare i n urma
comparrii valorilor sarcinilor termice unitare, rezultate pentru diferitele tipuri de colectori
solari, cu valorile sarcinilor termice unitare ale acelorai colectori, utilizai la prepararea apei
calde menajere, s-a dovedit c aceast ipotez este corect i c probabil aceeai valoare
medie a adncimii apei din piscine a fost considerat i de productorii panourilor solare, la
ntocmirea tabelelor de selecie a colectorilor.
Cantitatea de ap din piscine se determin cu relaia:

78

unde:
Sp [m2] este suprafaa piscinei;
H [m] este adncimea medie a apei din piscin;
[kg/m3] este densitatea apei, mrime care depinde de temperatur, dar pentru care

se

poate considera valoarea =1000kg/m3.

n continuare, calculele se vor efectua pentru suprafaa unitar a piscinei, deci se va
considera Sp=1m2.

Valoarea sarcinii termice necesare pentru nclzirea suprafeei unitare a piscinei,

considernd c datorit pierderilor de cldur, temperatura apei scade ntr-o zi cu 1C i c
durata perioadei de nclzire a apei este de 8h, rezult:

n cazul n care variaia temperaturii apei datorit pierderilor de cldur ar fi de 0,5C,

situaie posibil n cazul piscinelor realizate n spaii nchise, sarcina termic unitar pentru
nclzirea apei, sar reduce i aceasta la jumtate.
Acoperirea suprafei apei din piscine, n perioadele de neutilizare, att n cazul celor nchise
ct i n cazul celor aflate n aer liber, pe lng faptul c previne producerea accidentelor,
permite i reducerea substanial a pierderilor de cldur prin convecie i prin evaporarea
apei, ceea ce contribuie la reducerea considerabil a sarcinii termice necesare pentru
nclzirea apei.
Pentru calcule rapide de predimensionare, se poate considera c acoperirea suprafeei apei,
n perioadele de neutilizare, reduce cu cca. 20% valoarea sarcinii termice necesare pentru
nclzirea apei.
n tabelul 4, au fost prezentate valori orientative ale sarcinilor termice, necesare pentru
nclzirea apei din piscine, raportate la unitatea de suprafa a piscinei, pentru diferite condiii
de lucru, considernd adncimea medie a apei, de 1,3m.

79

Pentru nclzirea apei din piscine, firmele productoare recomand utilizarea unor
suprafee diferite de colectori solari, n funcie de tipul piscinelor, de tipul colectorilor i de
perioada prevzut pentru funcionarea sistemului de nclzire cu energie solar, aa cum se
observ n tabelul 5.
Tabelul 5. Suprafaa necesar de colectori solari, pentru nclzirea apei din piscine [m2/m2 piscin]

n cazul piscinelor nchise s-a considerat c temperatura apei este de 24C i gradul de
rcire a apei datorit pierderilor de cldur este de 0,5C/24h, iar n cazul piscinelor n aer
liber, s-a consider temperatura apei este de 22C i gradul de rcire a apei datorit pierderilor
de cldur este de 1C/24h.
Se observ c pentru nclzirea piscinei pe timp de var, este recomandat aceeai suprafa
de colectori solari, indiferent de tipul acestora. Acest fapt este posibil, deoarece n condiiile n
care intensitatea radiaiei solare este mare, performanele tuturor tipurilor de colectori sunt
relativ apropiate.
Avnd n vedere c suprafeele de colectori solari recomandate n tabelul 5, au ca scop
tocmai asigurarea sarcinii termice calculate anterior, valoarea sarcinii termice unitare a
colectorilor solari Q p , n regim de nclzire a apei din piscine, este:

unde:
-

S1 reprezint suprafaa colectorilor solari recomandat n tabelul 5.

Rezultatele acestui calcul sunt prezentate n tabelul 6, considerndu-se pentru sarcinile

termice necesare nclzirii apei din piscin, valorile indicate n tabelul 4. Faptul c valorile
obinute pentru sarcinile termice unitare, sunt foarte apropiate pentru aceleai condiii de
lucru, confirm c ipotezele considerate sunt sunt corecte i n nici un caz nu introduc erori
semnificative.

80

Tabelul 6. Sarcinile termice unitare ale colectori solari, pentru nclzirea apei din
piscine [W/m2 colector]

Considernd valorile particulare ale sarcinor termice unitare Q p1 , prezentate n tabelul 6, se

pot efectua calcule rapide pentru predimensionarea colectorilor solari utilizai pentru
prepararea apei calde menajere.

Suprafeele colectorilor solari adoptate prin rotunjirea valorilor determinate n aceast

manier trebuie s verifice i valorile recomandate n tabelul 5.
n tabelul 7 sunt prezentate valorile comparative ale sarcinilor termice unitare obinute
pentru diverse tipuri de colectoare solare, considernd funcionarea acestora n regim de
preparare a apei calde menajere, respectiv n regim de nclzire a apei din piscine situate n
aer liber fr acoperire, ca i valorile medii obinute pentru sarcina termic unitar a
colectorilor solari utilizai pentru nclzirea piscinelor.
Tabelul 7. Valori comparative ale sarcinilor termice unitare ale colectorilor solari, utilizai n diferite
regimuri de
lucru [W/m2 colector]

Valorile obinute pentru sarcina termic unitar a colectorilor plani, utilizai la nclzirea
piscinelor n aer liber fr acoperire, respectiv valoarea medie, pentru utilizarea numai n
lunile iunie-iulie este semnificativ mai mare dect n cazul preparrii apei calde menajere.
Acest lucru poate fi explicat prin faptul c la prepararea apei calde menajere nu s-a considerat
o perioad att de scurt de funcionare, ci una care s asigure totui acoperirea a 4050%
81

din necesarul anual de ap cald, cu ajutorul energiei solare, ceea ce reprezint mult mai mult
dect doar dou luni de funcionare. n cele dou luni, intensitatea radiaiei solare este
maxim i atunci se pot atinge valori mai ridicate pentru sarcina termic unitar a colectorilor.
n afara acestei situaii, se observ c aa cum era normal, indiferent de tipul aplicaiei,
preparare ap cald menajer sau nclzirea apei din piscine, fiecare tip de colector solar
asigur aproximativ aceleai valori ale sarcinilor termice unitare medii pe care le realizeaz.
n consecin pot fi recomandate valori medii pentru sarcinile termice unitare ale
colectorilor solari, indiferent de tipul de aplicaie, preparare ap cald menajer sau nclzirea
apei din piscine, iar aceste valori sunt indicate n tabelul 8.
Tabelul 8. Valori medii ale sarcinilor termice unitare ale colectorilor solari, n funcie de perioada de
exploatare [W/m2
colector]

Aceste valori ale sarcinilor termice unitare medii, pot fi utilizate cu uurin n calcule
orientative de predimensionare rapid a diverselor tipuri de colectori solari, fiind cu att mai
utile cu ct, de regul, asemenea valori nu sunt indicate de firmele productoare.
Considernd pentru perioada iunie - iulie, o valoare medie zilnic a intensitii radiaiei
solare, de 500W/m2, cea ce reprezint o valoare de vrf pentru cele mai calde zile ale anului i
nu o medie, nici mcar pentru cele mai calde luni ale anului, cel puin raportat la condiiile
climatice din Romnia, se obin urmtoarele valori ale randamentelor medii zilnice ale
diferitelor tipuri de colectori solari:
=60% pentru colectori plani;
=76% pentru colectori cu tuburi vidate i pentru colectori cu tuburi termice
Considernd tot pentru perioada iunie - iulie, o valoare medie zilnic a intensitii radiaiei
solare de 450W/m2, ceea ce reprezint o valoare mai apropiat de condiiile medii din
Romania, se obin urmtoarele valori ale randamentelor medii zilnice ale diferitelor tipuri de
colectori solari:
-

=67% pentru colectori plani;

=84% pentru colectori cu tuburi vidate i pentru colectori cu tuburi termice.

82

Valorile conforme cu realitatea, ale acestor randamente, confirm nc odat n plus, c

ipotezele considerate n calculele prezentate, ca i valorile obinute pentru sarcinile termice
unitare medii ale diverselor tipuri de colectori solari sunt corecte.

CONCLUZII
Specialistii prevad un viitor stralucitor pentru energia solara. Considerat mult timp
neprofitabil, acest tip de energie incepe sa castige teren, datorita imbunatatirii tehnologiilor si
costului tot mai ridicat al resurselor energetice traditionale. Chiar si fara subventii
guvernamentale, in maximum cinci ani, estimeaza specialistii McKinsey, energia solara ar
putea costa la fel ca electricitatea produsa din combustibili fosili pentru consumatorul final
din multe zone, cum ar fi California sau Italia.
Pana in 2020, energia solara totala exploatata ar putea creste de 20-40 de ori fata de
nivelul actual. Cu toate acestea, sectorul este abia la inceput. Chiar daca luam in calcul cele
mai optimiste previziuni pe termen lung, in 2020, doar 3-5% din electricitatea folosita la nivel
global va proveni din energie solara. In plus, industria solara se confrunta cu toate greutatile
specifice sectoarelor emergente. Mai multe companii duc o batalie acerba pentru dezvoltarea
celei mai ieftine tehnologii, si inca nu e clar cine este castigatorul. Dezvoltarea rapida a
sectorului a adus cu ea probleme pentru competitori, care s-au trezit ca preturile scad peste
masura si piata de componente devine saturata. In aceste conditii, multi au fost nevoiti sa-si
mute productia in tari cu mana de lucru mai ieftina, sa investeasca mai multi bani in cercetare
si dezvoltare si sa faca orice pentru a reduce costurile. Mai ales ca este vorba despre o piata in
care fiecare jucator conteaza. Mai este mult pana cand pretul energiei solare va fi egal sau mai

83

mic decat cel al energiei electrice "de retea". Dar fara investitii pe termen lung si politici
guvernamentale adecvate, nu se poate face nimic.
Subventiile guvernamentale au jucat un rol important in dezvoltarea sectorului de energie
solara. In Statele Unite ale Americii, de exemplu, producatorii de energie regenerabila
primesc scutiri de impozit. In Germania, distribuitorii de energie sunt obligati sa plateasca mai
mult pentru fiecare MW de energie curata. Fara asemenea politici, costurile de productie a
energiei solare ar fi atat de mari, incat nici nu ar putea fi vorba despre o concurenta cu energia
din surse clasice. Dar situatia tinde sa se schimbe.
In ultimii 20 de ani, costul de fabricatie si instalare a sistemelor fotovoltaice a scazut cu 20
de procente. Costul electricitatii generate de surse conventionale a crescut in schimb, din
cauza cresterii preturilor la gaze naturale. In zonele cu potential solar, precum California,
Italia, Spania sau Japonia acest lucru s-a vazut imediat. Autoritatile au luat masuri, incepand
cu subventionarea productiei de energie solara.
In California, de exemplu, consumatorii beneficiaza de electricitate din energie solara la un
cost sub pretul mediu de 36 de centi. Datorita subventiilor, localnicii platesc doar 27 de centi
pe kWh. Dar sa nu uitam ca acest stat american este scaldat din plin de soare. In plus, aici
energia solara poate concura cu cea conventionala, care isi mentine costurile ridicate din
cauza reglementarilor privind reducerea emisiilor de carbon si a pretului mare al gazelor
naturale. Expertii prognozeaza ca in regiuni insorite precum California, pretul energiei solare
va scadea in cel mult zece ani sub pretul electricitatii conventionale, cu conditia ca investitiile
sa creasca.
Tehnologii in plina dezvoltare
Deocamdata, trei tipuri de tehnologii duc batalia pentru suprematie. Este vorba despre
celulele fotovoltaice pe baza de silicon, cele cu film subtire si centralele termo-solare. Fiecare
are avantaje si dezavantaje, astfel incat niciuna nu a reusit sa fie lider. Cum in ultimii s-a
investit masiv in cercetare, este de asteptat ca aceste tehnologii sa se dezvolte in continuare.
Companiile care utilizeaza celule fotovoltaice, ce transforma direct energia solara in
electricitate, sunt acum intr-o cursa nebuna de reducere a costurilor. Eficienta in acest caz
inseamna folosirea unei cantitati mai mici de materie prima, care este scumpa, si reducerea
considerabila a celulelor care, astfel, ar fi mai usor de instalat si de transportat. Toate acestea
duc la o reducere a costurilor si, implicit, la o scadere a pretului unui kWh. La ora actuala,
90% din energia solara este captata cu ajutorul panourilor care au devenit depasite tehnologic.
Panourile, facute sa fie instalate pe acoperisuri, sunt mari, inghit multa materie prima scumpa
84

(in acest caz-silicon) si au o eficienta scazuta. Cercetatorii se concentreaza sa elimine toate

aceste neajunsuri, in special, prin marirea eficientei si prin folosirea unor materiale noi.
Filmele subtiri fotovoltaice sunt urmatorul pas in captarea energiei solare. Tehnologia a
iesit pe piata si are un real succes, cu toate ca este mai scumpa decat panourile solare.
Eficienta, care a crescut cu 10%, este cea care face diferenta. Expertii prevad ca in termen
scurt, aceasta tehnologie va fi folosita pe scara larga. Pe masura ce tot mai multe companii vor
apela la aceasta tehnologie, costurile de productie vor scadea. Deocamdata, specialistii mai au
de rezolvat cateva probleme. Celulele cu film subtire se preteaza la instalarea pe acoperisuri
plate, de suprafata mare. In plus, durata lor de viata este inca nesigura, in timp ce panourile
solare cu silicon si-au demonstrat fiabilitatea pe 25 de ani. Mai mult, un singur material
folosit pentru celulele cu film subtire este intr-adevar eficient. Este vorba de teluridul de
cadmiu care, insa, este o substanta toxica.
A treia tehnologie, cea folosita de centralele termo-solare, este eficienta si ieftina, dar are
doua mari dezavantaje. Astfel de sisteme pot fi instalate aproape de consumatorii finali, ceea
ce reduce costul distributiei energiei. Dar au nevoie de spatii foarte mari si de conditii de
clima deosebite. In plus, in constructii, sistemele au nevoie de tevi si de oglinzi, al caror cost
nu va scadea semnificativ in viitorul apropiat. Oricum, nu la fel de mult ca pretul materialelor
semiconductoare utilizate in metoda clasica de captare a energiei solare.
Producatorii de componente, mai importanti ca niciodata
Expertii spun ca tehnologia cu film subtire va castiga din ce in ce mai mult teren, in ciuda
dezavantajelor de acum. De aceea, producatorii de panouri pe baza de silicon trebuie sa-si
regandeasca strategiile pe termen lung si sa se concentreze asupra reducerii costurilor de
productie, cresterii eficientei si, nu in ultimul rand, asupra scaderii preturilor la materia prima.
Deocamdata, polisiliconul este materialul rege din domeniu. Unii dintre specialisti prevad ca
productia se va tripla pana in 2010, mai ales ca materialul a devenit mai ieftin decat
semiconductorii. De aceea, multi dintre producatori au facut modificari tehnologice insemnate
in fabricile lor, pentru a face fata cererii.
Pe de alta parte, companiile de echipamente vad in producatorii de celule solare parteneri
pretiosi in incercarea de a scoate de pe piata pe cei din sectorul semiconductorilor. O asociere
cu un producator de tehnologii noi nu poate fi decat avantajoasa, dar costisitoare.
O alta metoda de a reduce costurile este mutarea productiei in regiuni cu mana de lucru
ieftina. De exemplu, celule facute in Germania sunt mai scumpe cu 5% fata de cele fabricate
in China. Asa ca este inevitabil ca piata sa fie castigata de India sau China, iar tarile cu costuri
85

mari cu mana de lucru trebuie sa monitorizeze atent ce se intampla in economiile emergente.

Si, eventual, dupa o analiza atenta a raportului dintre costuri si eficienta, sa-si mute fabricile.
Energia solara pune probleme legate de distributie si transport catre consumatorii finali. De
aceea, furnizorii de utilitati incep sa renunte la gandirea "centralizata". Panourile solare
instalate pe acoperisuri, de exemplu, pot furniza electricitate in retea, in multe locatii. Cheia
succesului este asocierea cu producatorii de componente si incheierea de contracte clare cu
consumatorii, contracte care sa fie reciproc avantajoase.
Deocamdata, tehnologia cea mai atractiva pentru furnizorii de utilitati este cea a centralelor
termo-solare pentru ca implica o captare centralizata a energiei, comparabila cu producerea
electricitatii din surse hidro, nucleare sau cu ajutorul carbunelui. Furnizorii trebuie sa decida
asadar daca pariaza pe energia solara, calculand, pe cat posibil, cat de repede se va
tehnologiza domeniul si cat de mari vor fi subventiile.
Tendinta generala este de a amana investitiile in acest sector pana cand tehnologiile vor fi
sigure, eficiente si competitive din punct de vedere al costului. Pe masura ce aceste costuri vor
scadea, tot mai multe companii se vor implica in acest domeniu, intrand, cel mai probabil mai
intai pe piata consumatorilor casnici si pe cea a micilor oameni de afaceri. Acestia sunt cei
care platesc la ora actuala electricitatea la preturi mari si vor fi incantati sa treaca pe alt tip de
alimentare, mai ieftin. O alta abordare implica obtinerea de reglementari speciale. Atat pentru
producatori cat si pentru furnizori si consumatori. Aici intra subventii, scutiri de taxe, chiar si
recompensarea furnizorilor pentru ca distribuie energie curata care duce la scaderea emisiilor
de carbon.
In concluzie, energia solara tinde sa devina atractiva si din punct de vedere economic.
Producatorii de componente, furnizorii de utilitati si factorii de decizie hotarasc in acesti ani
structura, performantele si marimea acestui sector. Limitarile tehnologice fac ca deciziile sa
fie dificile, dar oportunitatile, atat pentru profitul companiilor implicate cat si pentru sanatatea
planetei, care are nevoie de o eliberarea din dependenta de combustibilii fosili, sunt demne de
luat in seama.
Cateva principii :
Revolutia tehnologica in acest domeniu va veni, fara indoiala, dinspre producatorii de
componente. Progresul rapid va depinde insa de cererea din partea consumatorilor, la care,
producatorii au deocamdata un acces limitat.

86

 O parte a ecuatiei o reprezinta asadar consumatorii casnici, industriali si comerciali. Dar

acestia nu vor putea fi convinsi sa foloseasca mai multa energie solara atat timp cat nu exista
o analiza solida a costurilor pentru fiecare tehnologie in parte.
In unele regiuni, ca Germania sau California, exista reglementari in domeniu. Dar acestea
nu pot reduce costurile pana la o paritate cu energia conventionala. Totusi, acolo unde nu
exista reglementari, diferentele vor fi si mai mari, ceea ce va face ca energia solara sa fie
inaccesibila din cauza costurilor.

BIBLIOGRAFIE
1. Dale, E , Utilizarea energiei solare in instalatii fotovoltaice, Conferina Naional i
Expoziia de Energetic, Sinaia, 21-23 Octombrie 2009
2..Dale. E.-Tehnologii de valorificare a energiei solare. Aplicatii fotovoltaice, note de curs,
Univ din Oradea, 2010
3. Energy for the future: Renewable sources of energy White paper for a community
strategy and action plan, COM (97) 599 final, 27 Nov. 1997, European Commission
4. From sunray to solar power (In Dutch: Van Zonnestraal tot zonnestroom), ECN, The
Netherlands, 2006
5. Mihet Popa, L i Nicoara D. Principalele configuraii ale sistemelor solare i topologii de
invertoare fotovoltaice, Buletinul AGIR nr.3/2007, pag. 79-82
6. Renewable energy in European Union Policies, G. Hanreich, European Commission DG
TREN, 2002

87

link-uri net
http://www.lpelectric.ro/ro/systems/solarsys/solarsys_acdc_ro.html
http://www.ibcoenerg.ro/fonduri/fonduri.html
http://www.lpelectric.ro
http://www.ecovolt.ro
http://www.energie-verde.ro
http://www.energeia.ro
http://www.energiesolara.ro
http://www.leonardo-energy.org
http://www.iea-pvps.org
http://www.wikipedia.org

88