Sunteți pe pagina 1din 13

Centralele neconvenționale

Profesor : Oriță Mărioara


Elev : Florea Mădălina – Andreea
Clasa a VIII-a
Școala Gimnazială Urechești
Județul Bacău
Centralele neconvenționale

Centralele neconvenționale sunt:


- centrale eoliene
- centrale geotermale
- centrale solare
Toate tipurile de centrale au din punct de vedere
constructiv un element comun și anume un
ansamblu turbină – generator.
Turbina este un ax pe care sunt montate palete și
care are,în timpul funcționării,o mișcare de rotație.
Ea transmite aceasta mișcare la generator,care
transformă energia mecanica în energia electrică.
Centralele eoliene

 Energia eoliană este energia vântului, o formă de 


energie regenerabilă. La început energia vântului era transformată în 
energie mecanică. Ea a fost folosită de la începuturile umanității ca
mijloc de propulsie pe apă pentru diverse ambarcațiuni iar ceva mai
târziu ca energie pentru morile de vânt. Morile de vânt au fost folosite
începând cu secolul al VII-lea î.Hr. de perși pentru măcinarea
grăunțelor. Morile de vânt europene, construite începând cu 
secolul al XII-lea în Anglia și Franța, au fost folosite atăt pentru
măcinarea de boabe cât și pentru tăierea buștenilor, mărunțirea
tutunului, confecționarea hârtiei, presarea semințelor de in pentru ulei
 și măcinarea de piatră pentru vopselele de pictat.
Centrale eoliene

În cazul centralelor eoliene,rolul turbinei este


preluat de o elice ușoară și de dimensiuni
mari,așezată de obicei pe
un suport înalt și care este
acționată direct de forța vântului.
Acest tip de instalație poate fi folosit doar in zone
geografice unde bat vânturi puternice în majoritatea
anului. Desigur,în acest caz,sursa primară de energie
este oferită gratuit de către natură.
Centrală geotermală

 Energia geotermică este o formă de energie regenerabilă


 obținută din căldura aflată în interiorul Pamântului. Apa
fierbinte și aburii, captați în zonele cu activitate vulcanică și
tectonică, sunt utilizați pentru încălzirea locuințelor și
pentru producerea electricității.
Centrală geotermală

Tipuri de centrale geotermale


Există trei tipuri de centrale geotermale care sunt folosite la această
dată pe glob pentru transformarea puterii apei geotermale în
electricitate: uscat, flash și binar, depinzând dupa starea fluidului:
vapori sau lichid, sau după temperatura acestuia.
centralele uscate au fost primele tipuri de centrale construite, ele
utilizează abur din izvorul geotermal.
centralele flash sunt cele mai răspândite centrale de azi. Ele folosesc apa
la temperaturi de 182 °C (364 °F) , injectând-o la presiuni înalte în
echipamentul de la suprafață.
centralele cu ciclu binar diferă față de primele două, prin faptul că apa
sau aburul din izvorul geotermal nu vine în contact cu turbina, respectiv
generatorul electric. Apa folosită atinge temperaturi de până la 200 °C
(400 °F).
Centrală geotermală

Islanda
Radu Dimeca, președintele Rosenc a declarat: „Islanda este cea mai
importantă țară din lume care folosește energia geotermală. La 500 de
metri extrag apă de 150 de grade Celsius, iar la 1.000 de metri, 300
grade Celsius. Ei au început exploatarea de 60-70 de ani. Au realizat că
în loc să aibă cenușa toxică de la termocentrale, mai bine folosesc apa
caldă de sub ei. Acum 80% din energia lor este din surse geotermale,
iar 12% din alte resurse regenerabile. Aproape toate locuințele din
intreaga insulă sunt încălzite cu apa termală, de acolo vine și apa caldă
menajeră. Acesta se realizează prin centrale de tratare a apei deosebit
de bogată în minerale, indeosebi sulf, de unde este trimisă prin
magistrale către localități și distribuită până la calorifere. De
asemenea, energia electrică este obținută tot din resurse geotermale,
prin folosirea căldurii și a aburilo.
Centrală geotermală

 Energia geotermică în România.


Depresiunea Panonică, care în România include Banatul și
vestul munților Apuseni, este bogată în zăcăminte
geotermale. Județele Timiș, Arad și Bihor ar putea
beneficia. În Timișoara există apă termală de până la 80 de
grade Celsius. Conform unor calcule făcute de cei de la
ADETIM, un foraj nou costă între 2-3 milioane de euro,
însă studiile pentru foraj sunt mult mai costisitoare.
Echipamentul pentru un oraș precum Jimbolia, unde
specialiștii islandezi au făcut deja o vizită, ar costa peste
șase milioane de euro, iar soluțiile cele mai eficiente pentru
atragere de fonduri sunt prin programe europene.
Centrale solare

 Funcționând pe baza energiei termice rezultată din absorbția energiei


radiației solare. Centralele solare termice, în funcție de modul de
construcție pot atinge randamente mai mari la costuri de investiții mai
reduse decât instalațiile pe bază de panouri solare fotovoltaice, necesită
în schimb cheltuieli de întreținere mai mari și sunt realizabile doar
pentru puteri instalate depășind un anumit prag minim. Totodatată
sunt exploatabile economic doar în zone cu foarte multe zile însorite pe
an.
 Pentru utilizarea energiei conținute în radiația solară în scopul
producerii de energie electrică s-au conceput mai multe metode.
Tehnologiiile rezultate se impart în două mari grupe în funcție de
utilizarea energiei radiației concentrate într-un spațiu restrâns, sau
utilizare fără concentrare.
Centrale Solare

 Centrale solare termice cu concentrarea radiației solare directe (CSP)


 Ilustrație ce prezintă prin mărimea pătratelor roșii suprafața deșertică ce ar fi
suficientă pentru acoperirea necesarului de energie: Globală, a Europei, a
Germaniei
 Aceste centrale utilizează oglinzi concave pentru a concentra razele solare pe
suprafața absorbantă. Oglinda sau suprafața absorbantă își vor modifica
orientarea în funcție de poziția soarelui. Centralele solare cu jgheaburi
parabolice colectează energia cu oglinzi distribuite pe suprafețe mari ce
concentrează radiația pe suprafețe absorbante situate în centrul focal al fiecărei
oglinzi, pe când cele cu turn, toate oglinzile au același punct focal situat în turn.
În diverse studii realizate spre exemplu la Deutsches Zentrum für Luft- und
Raumfahrt|Deutschen Zentrums für Luft- und Raumfahrt (DLR) și Trans-
Mediterranean Renewable Energy Cooperation (TREC) se previzionează un
potențial însemnat în aceste modalități de obținere economică a energiei în
zonele deșertice din Africa de Nord și Orientul Mijlociu precum și în
transportul cu pierderi reduse (HVDC) spre Europa. Sistemele de generare de
abur se pot compatibiliza cu cele solare pentru compensare reciprocă și
economisirea în acest mod a combustibililor convenționali din termocentrale.
În centrale solare independente, oscilațiile datorate condițiilor atmosferice pot
Centralele solare

Centrale solare cu câmpuri de colectoare


Câmpul de colectoare ale centralei este compus din mai multe jgheburi parabolice
sau colectoare Fresnel legate în paralel și numite concentratoare liniare.
Construirea de câmpuri de colectoare paraboloide este deasemenea posibilă, dar
vizavi de concentratoarele liniare sunt foarte costisitoare. În ceea ce privește
instalațiile cu jgheburi parabolice acestea sunt deja în exploatare comercială.
În câmpul de colectoare se produce încălzirea unui agent termic care poate fi ulei
mineral sau abur supraîncălzit. La instalațiile cu ulei se poate atinge o
temperatură de până la 390°C care într-un schimbător de căldură va genera aburi.
Dacă agentul termic este abur(instalații de tip DISS = Direct Solar Steam), atunci
nu este nevoie de schimbător de căldură, aburul fiind generat direct în conductele
de absorbție. În acest caz este posibilă atingerea de temperatri de peste 500°C.
Aburul astfel generat este colectat și alimentează o turbină cu aburi la care este
cuplat un generator de energie electrică.
Avantajul acestui tip de centrale constă în faptul că utilizează în parte tehnologie
convențională disponibilă.
Centralele solare

 Centrale solare termice fără concentrarea radiației solare


 Aceste centrale solare nu dispun de reflectoare orientate,
utilizând totuși întreaga energie conținută în radiația solară
atât cea directă cât și cea difuză.
 La centralele cu iaz solar rolul colectorului și stratului
absorbant este preluat de straturile de apă sărată cu diferite
concentrații pe când la centralele termice solare acest rol
revine unui acoperiș de mari dimensiuni ce produce un
efect de seră.

S-ar putea să vă placă și