DESCRIEREA FUNCTIONARII CENTRALEI:

"Centrale solare"
Din punct de vedere tehnic, sunt experimentate in prezent doua sisteme de conversie a
energiei solare:

"Centrale solare"
- sistemul termodinamic transforma energia solara in caldura,utilizand-o intr-o centrala
electrica clasica.Centrala solara se amplaseaza in zone geografice cu insoleere(radiatie solara
puternica pe durata mare a zilei) importanta.O centrala solara se compune din:captatori
solari,campuri de oglinzi,conducte,instalatii de incalzire si supraincalzire.

"Centrale solare"
- sistemul fotovoltaic transforma energia solara in curent continuu.
Conversia fotovoltaica cu ajutorul fotcelulelor pe baza de siliciu a fost pusa in jurul anilor
1960-1970.Procedeul este utilizat la producerea energiei electrice necesare functionarii
motoarelor rachetelor spatiale si a aparatelor cu care sunt dotati satelitii ce se rotesc in
jurul Pamantului.

"Centrale solare"
Randamentul acestor centrale este slab(10%-15%) .

AVANTAJE-DEZAVANTAJE:

- Îmblânzirea uraganelor, prin încălzirea cu câteva grade Celsius a “miezului” uriaşelor mase de
aer aflate în mişcare, pare să fi făcut primii paşi spre a deveni realitate. Un grup de
cercetători americani de la Atmospheric Environmental Research (AER) lucrează, cu sprijinul
NASA, la un proiect îndrăzneţ care porneşte de la premisa că atmosfera este sensibilă la
influenţe mărunte, care ar putea afecta inclusiv furtunile ce se produc deasupra oceanelor
tropicale şi în regiunile de coastă, devastând teritorii întinse.

O centrală solară este o centrală electrică funcţionând pe baza energiei termice

rezultată din absorbţia energiei radiaţiei solare. Centralele solare termice, în funcţie de
modul de construcţie pot atinge randamente mai mari la costuri de investiţii mai reduse decât
instalaţiile pe bază de panouri solare fotovoltaice, necesită în schimb cheltuieli de întreţinere
mai mari şi sunt realizabile doar pentru puteri instalate depăşind un anumit prag minim.
Totodatată sunt exploatabile economic doar în zone cu foarte multe zile însorite pe an.
 Pentru utilizarea energiei conţinute în radiaţia solară în scopul producerii de energie
electrică s-au conceput mai multe metode. Tehnologiiile rezultate se impart în două mari grupe
în funcţie de utilizarea energiei radiaţiei concentrate într-un spaţiu restrâns, sau utilizare
fără concentrare.

Centrale solare cu câmpuri de colectoare

Câmpul de colectoare ale centralei este compus din mai multe jgheburi parabolice sau
colectoare Fresnel legate în paralel şi numite concentratoare liniare. Construirea de câmpuri
de colectoare paraboloide este deasemenea posibilă, dar vizavi de concentratoarele liniare
sunt foarte costisitoare. În ceea ce priveşte instalaţiile cu jgheburi parabolice acestea sunt
deja în exploatare comercială.

În câmpul de colectoare se produce încălzirea unui agent termic care poate fi ulei
mineral sau abur supraîncălzit. La instalaţiile cu ulei se poate atinge o temperatură de până la
390°C care într-un schimbător de căldură va genera aburi. Dacă agentul termic este
abur(instalaţii de tip DISS = Direct Solar Steam), atunci nu este nevoie de schimbător de
căldură, aburul fiind generat direct în conductele de absorbţie. În acest caz este posibilă
atingerea de temperatri de peste 500°C. Aburul astfel generat este colectat şi alimentează o
turbină cu aburi la care este cuplat un generator de energie electrică.

Avantajul acestui tip de centrale constă în faptul că utilizează în parte tehnologie

convenţională disponibilă.

Colectoarele cu jgheaburi parabolice sunt constituite din oglinzi lungi curbate

transversal pe un profil de parabolă concentrând fluxul radiaţiei solare pe un tub absorbant
situat în linia focală. Lungimea acestui tip de colectoare este cuprinsă în funcţie de tip între
20 şi 150m. Tubul absorbant este constituit dintr-o ţeavă de metal acoperită în exterior cu un
strat absorbant şi prin care curge agentul termic şi care este în interiorul unui alt tub, de
astă dată de sticlă de borosilicat rezistent la acţiuni mecanice şi chimice fiind acoperit de un
strat antireflectorizant. Între cele două tuburi este creat vid pentru a reduce pierderile prin
convecţie. Energia radiaţiei solare este transformată în energie calorică şi cedată agentului
termic. Oglinzile parabolice sunt aşezate de regulă în rânduri una după alta pe direcţia N-S.
Având un singur grad de libertate, rotaţia în jurul axei focale.

Deja în anul 1912 s-a utilizat colectoare cu jgheaburi parabolice de către firma
Shumann und Boys pentru generarea de aburi necesari acţionării unei pompe de 45kW în
Meadi/Egipt. Colectoarele aveau o lungime de 62m şi acopereau o suprafaţă de 1200m²

Între 1977 şi 1982 au fost puse în funcţiune în SUA instalaţii pilot utilizând
colectoare cu jgheaburi parabolice.
 În 1981 a fost pusă în funcţiune o instalaţie pilot de producere energie electrică de
500kW la European Test Centre for Solar Energy Applications din Plataforma Solar de
Almería situat la marginea deşertului desierto de Tabernas

Centrale cu turn solar

(Centrale cu receiver central)

În cazul centralelor cu turn solar este vorba de obicei de centrale pe bază de aburi generaţi
cu ajutorul energiei solare. Focarul (camera de combustie) încălzit până acum cu păcură, gaz
natural sau cărbune, este înlocuit de un focar solar aşezat în vârful unui turn. Radiaţia solară,
a sute, chiar mii de oglinzi cu orientare automată după poziţia soarelui este reflectată către o
suprafaţă absorbantă centrală numită receiver. Datorită puternicei concentrări de radiaţie, în
turn apar temperaturi de ordinul a mii de grade. Temperatura exploatabilă raţional este în jur
de 1300°C. Nivelele de emperaturi şi prin acestea, randamentul termic posibil de atins, sunt
mult mai mari decât la centralele solare cu câmpuri de colectoare. Agentul termic utilizat este
nitraţi fluizi, aburi sau aer cald. Acest principiu este utilizat de fapt şi la cuptorul de topire
solar din Odeillo. În acest mod se pot genera temperaturi cu valori adapate necesităţilor
proceselor tehnologice, sau ceerinţelor accelerării proceselor chimice. De regulă însă, căldura
generată este utilizată totuşi prim intermediul unei turbine de gaz sau de aburi la generarea
de curent electric. În receiver agentul termic este încălzit pînă la 1000°C, şi în final utilizat la
generarea de aburi. Curentul electric generat este livrat în reţea. Centralele cu turn solar
este deci o altă modalitate îndeajuns de pusă la punct pentru a putea genera – cu sprijinul
programelor de încurajare – energie electrică la preţ competitiv. Cea mai mare instalaţie de
acest tip existentă la ora actuală sunt „Solar Two“ de 10MW, având o temperatură de lucru de
290-570°C în California şi Instalaţiile de cercetare din Almeria/Spania. În iulie 2006 s-a
început construcţia unei centrale termice experimentale de 1,5MW în Jülich/NRW cu termen
de predare anul 2008.[5] Variaţiile intensităţii radiaţiei solare vor fi compensate cu ajutorul
unui tip nou de instalaţie de înmagazinare. Prin aceasta generarea de energie electrică se
poate regal independent de intensitatea de radiaţie solară, în funcţie de cererea de consum.
În viitor acest tip de centrală, în lipsa radiaţiei solare va putea fi acţionată utilizînd biomasă.
Pe termen lung se prevede posibilitatea generării de hidrogen cu acest tip de tehnologie.[6]. La
Sanlucar la Mayor, 25 km de Sevilia se construieşte un parc solar care la terminare în 2013 va
produce 300MW energie electrică prin utilizarea a diferite tehnologii. La sfârşitul lunii
martie 2007 s-a conectat la reţea prima centrală - PS10 – construită între 1 iulie 2001 şi 31
decembrie 2005 având o putere instalată de 11MW şi o producţie anuală de 23GWh.
Cheltuielile cu investiţii s-au cifrat la 35 milioane € cu o contribuţie de 5 milioane € din
fonduri din programele de cercetare ale EU. În faza următoare se va construi o centrală cu
turn solar de 20MW (PS20) apoi o instalaţie de 20MW (AZ20) urmată de alte 5 centrale a
câte 50MW.[7][8][9].

Centrale cu oglinzi parabolice

Oglinzile parabolice sunt construite cu două grade de libertate putând urmări poziţia
soarelui pe cer. Ele sunt montate pe un stativ şi concentrează razele solare într-un punct
focal propriu fiecărei oglinzi unde este montat un receptor de energie termică. Acest mod de
construcţie este foarte compact. Oglinzile sunt fabricate cu un diametru cuprins între 3 şi
25m rezulând o putere instalată de până la 50kW pe modul. La instalaţiile de acest tip
receptorul este conectat la un motor Stirling care transformă energia termică direct în
emergie mecanică putând acţiona un generator electric. Aceste instalaţii ating un randament
înalt în transformarea energiei solare în energie electrică (peste 30%). Modularitatea acestor
instalaţii permite atât utilizarea lor în locuri izolate sau independente cât şi conectarea mai
multora în formţnd o centrală virtuală în cadrul generării distribuite a energiei electrice. O
soluţie mai rară o constituie parcurile(fermele) de oglinzi parabolice. În punctual focal comun
tuturor oglinzilor se află o suprafaţă absorbantă cu ajutorul căreia este încălzit un agent
termic utilizat în continuare pentru generare de aburi. Conectarea în grup a mai multor oglinzi
parabolice constituie o abordare mai puţin economică decât centralele cu jgheaburi parabolice
sau cele cu turn solar.

Centrale solare pe bază de panouri solare fotovoltaice

Centralele de producere a energiei electrice pe bază de panouri solare fotovoltaice

câştigă teren

Centrala solară din Atzenhof suburbia oraşului Fürth/Germania produce 1 MW energie

electrică cu ajutorul a 144 panouri solare ce acoperă o fostă haldă de deşeuri menajere.

Centrala solară din Quierschied suburbia oraşului Göttelborn /Germania construită pe

o suprafaţă de 165000 mp în 2004/2005 produce 7,4 MW energie electrică utilizând panouri
solare.

Actualmente cea mai mare centrală solară se află în Pocking/ Bavaria compusă din
57912 panouri solare de înaltă performanţă cu o putere de 10 MW. În Shinan/Corea de Sud a
început construirea unei mari centrale solare cu o putere instalată de 20 MW, producţie
anuală estimată la 27000 MWh ce va acoperi cu 109000 panouri solare o suprafaţă egală cu
cea a 80 de terenuri de fotbal. În Brandis/Saxonia/Germania a început construirea celei mai
mari centrale solare având o putere de 40 MW, pe un teren al unei foste baze militare,
acoperindu-se o suprafaţă egală cu a 200 terenuri de fotbal cu 550.000 panouri solare din
film subţire. Se preconizează ca în primul an de funcţionare să se recupereze integral
cheltuielile de construcţie care se estimează a costa cu 20%-40% mai puţin decât preţul
comercial. Primele module vor fi operaţionale la sfârşitul lunii iunie.