Folosirea energiei electrice in agricultura

Energia electrica este o forma intermediara de energie care poate fi transformata

in alte forme de energie: mecanica, termica, luminoasa, etc. Energia electrica
este folosita pentru mecanizarea proceselor de productie din agricultura :
-

prepararea hranei animalelor;

alimentarea cu apa;

evacuarea dejectiilor de la animale;

la instalatiile de muls;

la instalatiile de iluminat, incalzit;

la instalatiile de conditionare si prelucrare a produselor agricole;

etc.

Masinile electrice produc si utilizeaza energia electrica pentru

alimentarea unor consumatori electrici sau actionarea unor dispozitive de lucru.
Masinile electrice se impart in :

masini electrice de curent alternativ

sincrone;

asincrone;

masini electrice de curent continuu

Efectul radiatiilor asupra organismelor

vii
Nu ar fi via pe Pmnt fr razele soarelui, dar recunoatem c prea mult soare
nu este un lucru bun. De fapt poate fi periculos, deci controlm timpul ct ne
expunem. Razele solare se compun din radiaii ntr-o gam de lungimi de und de
la razele infraroii care au lungime de und mare pn la lumina ultraviolet care
are lungime de und scurt.
n spatele ultravioletelor sunt energii mari de radiaii care se folosesc n medicin
i care exist n doze mici n spaiu, n aer i pe pmnt. Ne putem referi la acest
tip de radiaii ca fiind radiaii ionizante. Ele pot cauza stricciuni materialelor, n
special materiei vii. La doze mari sunt ntr-adevr periculoase, deci este necesar
controlul timpului de expunere.

Surse de radiatii
Radiatiile vizivible
Lumina emisa de soare este compusa
din radiatii vizibile (colorate) si invizibile?
Radiatia vizibila este absorbita in special de retina. Ea accelereaza procesele
degenerative putand cauza sau grabi evolutia unei degenerescente maculare.
Cand ne expunem la o lumina extrem
de puternica( ne uitam direct la soare)
se poate produce o adevarata arsura la
nivel retinian (gaura maculara).
Lumina actioneaza si asupra pielii

Radiaiile ultraviolete (UV) sunt definite ca poriunea spectrului

electromagnetic cuprins ntre lumina vizibil i radiaiile X.
Radiaii infraroii
Radiaii infraroii = radiaii electromagnetice invizibile, penetrante, cu
efect termic pronunat, situate n spectru ntre limita roie a domeniului
luminii vizibile i microundele radioelectrice. 2. S. n. Domeniu spectral
al radiaiilor infraroii, situat ntre limita roie a spectrului vizibil i
radiaiile hertziene. Infra-+rou (dup fr. infrarouge).Radiaiile infraroii
sunt emise de toate corpurile calde, cu temperaturi mai mari de zero absolut (
-273,15 grade Celsius). Lungimea lor de und depinde de temperatura
emitorului .

Actionari si instalatii electrice

Noiuni; forme de energie; clasificare
Pentru dezvoltarea forelor i momentelor i realizarea micrilor n sistemele
mecatronice se utilizeaz sisteme de acionare de cele mai diferite tipuri i forme
de energie. Pentru cuprinderea tuturor acestor dispozitive tehnice ntr-o singur
noiune, se utilizeaz, n literatura strin, termenul de actor (de la verbul englez
to act = a aciona), care include toate elementele de ieire, destinate
producerii de fore i micri. n figura 5.1 sunt sintetizate principalele forme de
energie i de efecte pentru realizarea unor aciuni mecanice [ISE99], iar tabelul
5.1 cuprinde o detaliere a diferiilor actori, care utilizeaz o anumit form de
energie [ROD03].
Fig.5.1 Forme de energie i efecte pentru realizarea unor aciuni mecanice
[ISE99]
Actorul include dou componente de baz, una care furnizeaz energia
necesar, n baza semnelelor primite de la sistemul numeric de comand, cea dea doua care transform energia primit n energie mecanic, utilizat pentru

dezvoltarea de fore/momente i/sau efectuarea micrilor. n cazul utilizrii

energiei electrice, prima component poate fi implementat, de la caz la caz, cu
un simplu releu sau cu un bloc de tranzistoare de putere, cu logica i circuitele de
reacie adecvate, dup cum, n cazul utilizrii energiei hidraulice sau pneumatice,
distribuirea acesteia se poate face cu ventile simple sau cu servoventile.
BAZELE SISTEMELOR MECATRONICE
n msura n care cele dou componente sunt distincte, cea de-a doua este
ncadrat, n cele mai multe cazuri n noiunea de motor. Vorbim despre:
motoare electrice, rotative (motorul pas cu pas, motorul de curent continuu,
motorul sincron, motorul asincron) sau liniare (motorul pas cu pas liniar, motorul
asincron liniar); motoare fluidice (hidraulice sau pneumatice) liniare (cilindrii
hidraulici/pneumatici) sau rotative (cu palete, cu pistoane axiale, cu pistoane
radiale). Este, n special, cazul sistemelor de acionare clasice.
Tabel 5.1 Principii de transformare a energiei i actorii semnificativi
Electromotor Cmpuri electrice i magnetice externe Electromagnet Actori
feroelectrici Actori magnetostrictivi
Energie electric Fore moleculare Interne
Actori piezoelectrici Sisteme cu presiuni mai mari dect presiunea atmosferic
Fore de presiune realizate pneumatic
Sisteme cu presiuni mai mici dect presiunea atmosferic
Energie fluidic
Fore de presiune realizate hidraulic
Motoare hidraulice
Bimetal termic Dilatare termic Actor bazat pe dilatarea termic Aliaje cu
memorie uni-sens
Energie termic Efectul de memorie a formei Aliaje cu memorie dublu-sens
Presiune din electroliz Acionri electrochimice Energie chimic Presiune din
explozie Acionri pirotehnice
Sistemele de acionare noi, ncadrate i n noiunea de acionri
neconvenionale, i bazaz funcionarea pe fenomene interne din reeaua
molecular sau cristalin a unor materiale speciale (tab.5.1), n cazul crora
noiunea de motor nu mai poate fi utilizat. Literatura anglo-saxon utilizeaz
pentru aceste sisteme de acionare, n mod predilect termenul de actuator, care
provine tot de la verbul to act = a aciona, i este utilizat, frecvent, i n
literatura n limba romn.
Prezentul capitol nu i propune s trateze n detaliu toate tipurile de actori, ci
doar s prezinte: problemele complexe pe care ridic utilizarea a dou tipuri de

actori ncadrai n categoria electromotoarelor: motorul pas cu pas i

servomotorul de curent continuu, care intr n componena unui mare numr de
sisteme mecatronice; principiile de funcionare, soluiile constructive i
sistemele de comand pentru dou tipuri de actori neconvenionali, pentru care
se va utiliza noiunea de actuator: actuatorii piezoelectrici i actuatorii cu
memorie a formei

Tipul mrimii electrice de la intrarea si iesirea

convertorului
Sensul curentului de la iesirea convertorului
actionri electrice ca/cc actionri electrice ca/ca actionri electrice cc/cc
actionri electrice cc/ca
cu comutatie natural cu comutatie comandat
nereversibile- la iesirea convertorului, curentul are un singur sens de circulatie
reversibile- la iesirea convertorului curentul are ambele sensuri de circulatie
Tensiunea de alimentare alternativ poate fi m o n o f a z a t , t r i f a z a t s a
u h e x a f a z a t . n functie de aceasta, actionrile ca/cc, care se produc sunt:
monofazate, trifazate si hexafazate.
(comutatie = trecerea succesiv a curentului de la o cale de curent la alta pe
partea de fort)
Tipul de comutatie

Tipuri de actionari electrice

Actionri electrice de tip ca/cc monofazate, trifazate sau hexafazate, cu
comutatie natural sau comandat, reversibile si nereversibile; gama de puteri
este 100W...10MW.
Actionri electrice de tip ca/ca, cu intrare monofazat sau trifazat si iesire
monofazat sau trifazat, cu comutatie natural sau comandat, reversibile si
nereversibile.
Actionri electrice de tip cc/cc (choppere), n varianta cu comutatie comandat,
reversibile si nereversibile; gamadeputerieste1...250kW.
Actionrielectricedetipcc/ca(invertoare),nvariant cu comutatie comandat,
reversibile si nereversibile; Sunt realizate prin echipare partial a convertorului
de frecvent;gamadeputerieste0,75...160kW.
Elesegrupeazn: - Convertoare de frecvent, unde fluxul de energie este
orientatdelaparteadecaaintrriilaparteadecaaiesirii, frecventa tensiunii de iesire

fiind modificat (si reglabil) fat deceaatensiuniideintrare;

gamadeputerieste0,75...160kW.
- Variatoare de tensiune alternativ, unde fluxul de energie este orientat de la
partea de ca a intrrii la partea de ca a iesirii, forma si valoarea tensiunii de iesire
fiind modificatefatdecelealetensiuniideintrare,lafrecventa retelei; gamadeputeri
este3...480kW. O grup distinct n cadrul acestora o constituie demaroare
trifazate asincrone, care asigur pornirea "lin"(softstarter)amotoarelorasincrone; gamadeputerieste11...800kW.

Motorul electric asincron - Component esenial n sistemele actuale

de acionri electrice
Utilizarea motoarelor asincrone n sistemele actuale de acionare electric ridic
noi cerine constructive i indicatori noi de performan. n acest sens, standardul
IEC 60034- 30:2008 definete trei clase de randament internaional notate IE1
(randament standard), IE2 (randament ridicat), IE3 (randament premium) pentru
motoarele electrice trifazate cu rotorul n scurtcircuit, cu o singur vitez (ANEXA
1). n Fig. 1.1 sunt reprezentate grafic valorile n procente pentru clasele de
randament IE la motoarele electrice cu 2 i 4 poli, cu puteri cuprinse ntre 0.75-75
kW i la frecvena de alimentare de 50 Hz.

Din figur se observ c pentru motoarele de mic putere randamentul limit

minim impus este de cca 70% (0,75 kW), iar pentru motoarele de medie putere
nivelul limit impus este de peste 90% (75 kW). Pentru realizarea clasei premium
de randament (IE3) sunt necesare procedee tehnologice de fabricaie i sisteme
de monitorizare adecvate.
Surse ale defectelor la motoarele electrice asincrone
Pentru a nelege apariia defectului i pentru a putea construi o shem de
detecie a acestora trebuie cunoscute sursele i cauzele defectrii motoarelor
electrice. n Tabelul 1.1 sunt prezentate sursele defectrii i tipurile de defecte la
motoarele electrice conform clasificrii prpuse de Al-Kazzaz

Tractoare si automobile
Materiale petroliere
Petrolul, sau ieiul, mpreun cu crbunii i gazele naturale fac parte din
zcmintele de origine biogen care se gsesc n scoara pmntului. Petrolul,
care este un amestec de hidrocarburi solide i gazoase dizolvate ntr-un amestec
de hidrocarburi lichide, este un amestec de substane lipofile. ieiul n stare
brut (nerafinat) conine peste 17 000 de substane organice complexe, motiv
pentru care este materia prim cea mai important pentru industria
chimic (vopsele, medicamente, materiale plastice, etc.) i
producerea carburanilor. Ca o curiozitate, se poate meniona c unele varieti
de iei devin fosforescente n prezena luminii ultraviolete.
Istoric

PEtrolul a fost descoperit n urm cu cteva mii de ani. Avnd densitatea mai
redus dect a apei srate, s-a gsit n caverne i zone cu straturi sedimentare
calcaroase, argiloase, sau nisipoase de la suprafa, (n Germania, de exemplu,
n jurul Hanovrei i Braunschweig). n cazul n care straturile impermeabile de
argil sunt deasupra, nepermind ieirea la suprafa a petrolului, acesta se va
gsi n straturile profunde de unde va fi extras prin sonde petroliere.
Straturile de petrol situate la suprafa prin oxidare se transform n asfalt acesta
fiind deja descoperit n Orient n urm cu cca. 12 000 de ani
n Mesopotamia antic.
Oamenii au nvat s foloseasc asfaltul, prin amestecare cu nisip i alte
materiale ce etaneaz pereii corbiilor.
Tractorul (din latinescul tractare, a trage) este un vehicul utilizat pentru a
tracta obiecte care nu se pot cra prin mijloace manuale, dar mai ales n muncile
agricole. Mai nti cu aburi, tractorul a fost perfecionat de-a lungul timpului
pentru a rspunde ct mai mult solicitrilor diverse. Din tractor au
derivat buldozerul, excavatorul i compresorul.

Automobilul
Istoric
n 1769, francezul Nicolas-Joseph Cugnot realizeaz un vehicul cu trei roi
propulsat prin fora aburului. n 1801, englezul Richard Trevithick realizeaz un fel
de locomotiv, numit Puffing Devil, dar care putea circula i pe drumurile
rutiere.
Contribuii de pionierat n domeniul motoarelor cu ardere intern au
adus: Nicphore Nipce, Franois Isaac de Rivaz, Gustave Trouv i alii. ns
inventatorul automobilului n accepia modern este considerat Karl Benz. n
1878, acesta proiecteaz un nou tip de motor cu ardere intern, mult mbuntit
i care va fi patentat un an mai trziu.

Instalatia de alimentare MAC

I. INSTALATI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN

COMPRESIE(DIESEL)

I.1. COMBUSTIBIL PENTRU MOTOARELE CU APRINDERE PRIN COMPRESIE

In marea lor majoritate,motoarele cu aprindere prin compresie utilizeaza

motorina drept combustibil,care este injectata in stare pulverizata in camera de
ardere, unde a fost admis si comprimat in prealabil aerul.
Motorina se obtine din titei prin distilarea fractionata si este un amestec de
hidrocarburi (combinatie de carbon si hidrogen).
Ea trebuie sa indeplineasca unele conditii ca:vaporizare usoara, sensibilitate la
autoaprindere, fluidiate si punct de congelare coborat,sa nu rezulte calamina prin

ardere,sa nu aiba actiuni corozive asupra componentelor instalatiei,sa contina

apa si impuritati in cantitati cat mai reduse.
Pentru a indeplini conditiile de mai sus motorina trebuie sa se caracterizeze prin
urmatoarele proprietati:
-Vascozitatea este determinata de continutul componentelor chimice si de
temperatura.Ea influenteaza depozitarea si manipularea motorinei pentru
alimentarea motorului,cat si formarea amestecului carburant.
-Punctul de congelare indica temperatura la care motorina nu mai este
fluida.Pentri preintampinarea fenomenuluide congelare,pe timp rece,motorine
este deparafinata si aditivatacu substante speciale.Se obtine astfel motorina cu
puncte de congelare diferite,in functie de anotimp:motorina de vara cu punct de
congelare 5C,iar cea de iarna 40C
-.Cifra cetanica caracterizeaza sensibilitatea la autoaprindere a combustibililor.In
prezent se recomanda motorina cu cifra cetanica cuprinsa intre 40 si 50 de
unitati.Cand este prea mica, creste rezistenta la autoaprindere, pornirea
motorului este greoaie si duce la arderi violente;daca cifra cetanica este prea
marea, punctul de congelare este ridicat si deci alimentarea greoaie pe timp rece
, iar consumul de combustibil creste.
-Indicele diese caracterizeaza mai bine sensibilitataea motorinii la autoaprindere,
depinzand de compozitia ei chimica.
-Continutul de cocs, arata cantitatea de depozit de cocs si de calamina rezultata
din arderea combustibilului si este influentata de asemenea de compoziti
achimica
-Compozitia de apa si impuritati mecanice,trebuie sa fie cat mai mic pentru a nu
influenta negativ functionarea motorului.

I.2. PARTILE COMPONENTE ALE INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MAC

Partile componente ale instalatie de alimentare a motoarelor cu aprindere prin
compresie sunt, in principiu, aceleasi cu deosebiri constructive intre ele.Din
schema instalatiei pentru motorul D 797-05(fig.1)se evidentiaza circuitele pentru:
-aer: filtru de aer 1, colectorul de admisie 2, de unde se distribuie intro anumita
ordine prin supapele de admisie in interiorul cilindrilor;
-combustibil: rezervorul 3, conductele de joasa presine 4, pompa de alimentare
5, bateria de filtre 6, pompa de injectie 7, conductele de inalta presiune 8,
injectoarele 9.
-surplusul de combustibil: de la injectoare, surplusul de combustibil colectat de
conducta 10 impreuna cu cel de pompa de injectie este trimis prin conducta 11
la rezervoarele termoinjectorului 12, iar de aici fie retur in rezervorul instalatie 3,
sau in cazul pornirii motorului, la termoinjectorul 12 montt pe galeria de admisie
cu scopul de a favoriza pornirea pe timp rece.

Fig.1. Schema instalatiei de alimentare a motorului D 797-05: 1 filtru de aer; 2

colector de admisie; 3 rezervor combustibil; 4 conducte de joasa presiune; 5
pompa de alimentare; 6 baterie de filtrare; 7 pompa de injectie; 8 conducte
de inalta presiune; 9 injectoare; 10 conducta de colectat surplusul de
combustibil de la injectoare; 11 conducta de surplus spre rezervorul
termoinjectorului; 12 rezervor termoinjector; 13 termoinjector (termoventil).
Instalatiile mai noi dispun de un sistem pentru usurarea pornirii cu spray de lichid
usor volatil, in locul celei cu termostarter.
Intrucat elementele comune cu cele ale instalatiei de alimentare pentru MAS au
fost descrise, aratandu-se deosebirile constructive si functionale, in cele ce
urmeaza se vor trata numai pompa de injectie cu regulatorul de turatie si
injectorul, in tipurile de motoare cele mai utilizate- D 797-05si D 2156 HMN 8,
figura 2.
Funtionarea instalatiei de alimentare. Aerul din atmosfera este absorbit prin filtru
de aer 1, purificat de impuritati,trecut prin conducta de legatura in colectorul de
admisie 3, in timpul depresiuni create prin deplasarea pistoanelor, de unde este
distribuit in cilindri si comprimat.Cu avans fata de PMI(21 pentru motorul D
797-05 sau 26 1 pentru motorul D 2165 HMN 8)se pulverizeaza motorina,
dezvoltand presiunea necesara pentru realizarea distinderi timpului util al
ciclului motor.
Combustibilul pulverizat de injectoare este absorbit de rezervorul 4 de catre
pompa de alimentare 6 (cu membrana D 797- 05 si cu presiune la pistonul D
2156 HMN 9) prin conducta de joasa presiune 5 si trimis cu presiune la bateria de
filtrare 7 unde sunt retinute impuritatile, apoi trece la pompa de injectie
8(rotativa la D 797-05 sau liniara la D 2156 HMN 8),de unde cu presiune mai
mare este debitat la injectoarele 10, prin conductele de inalta presiune 9.

Fig. 2. Schema instalatiei de alimentare a motorului D 2156 HMN 8: 1 filtru de

aer;
2 record filtru de aer; 3 colector de admisie; 4 rezervor de combustibil; 5
conducte de joasa presiune; 6 pompa de alimentare; 7 bateria de filtre
(grosier si fin); 8 pompa de injectie in linie; 9 conducte de inalta presiune; 10
injectoare; 11 conducta de surplus de la injectoare; 12 conducta de surplus
spre rezervoarele termoinjectoarelor; 13 rezervoare termoinjectoare; 14
termoinjectoare.
Surplusul de combustibil de la injectoare este colectat de conducta 11, si
impreuna cu surplusul pompei de injectie este trimis la conducta 12 , la
rezervorul termoinjectorului 13 (doua la D 2156 HMN 8) si de aici , fie retur la
rezervorul 4, fie la termoinjectorul 14(doua la D 2156 HMN 8) montat la colectorul
de admisie pentru usurarea pornirii motorului.
La instalatiile noi, surplusul este dirijat direct la rezervor, pentru ca pornirea se
face cu sistem de injectie lichid usor volatil in galeria de admisie.
Unele dintre autoturismele ARO au fost dotate cu motoare DIESEL (ARO 243 si
ARO 244 D) de tip D 127.
Instalatia de alimentare este formata din rezervor, pompa de alimentare cu
membrana, antrenata de un arbore cu came special, de la comanda
mecanismului de distributie, filtre de combustibil brut si fin, asemanatoare cu
cele de la motorul D 797-05, dar plasate in spate si respectiv, in fata motorului D
127 ; pompa de injectie este de tip rotativ, iar injectoarele de tip inchis, cu
injectie directa.
Ordinea de functionare este 1-2-4-3.Surplusul de motorina de la injectoare si

pompa de injectie este colectat de o conducta flexibila armata si condus la

rezervorul termoinjectorului, de unde merge la termoinjector pentru usurarea
pornirii sau retur in rezervorul de combustibil.
Aerul este filtrat de un filtru, combinat si condus spre colectorul de admisie de
unde prin supapele de adimsie este aspirat in cilindri.
Functionarea instalatiei este aceeasi ca la motorul D 797-05.
Instalatia de alimentare turbo. Pentru a se mari putere motorului, una din metode
foloseste sistemul turbo, prin care se introduce aerul sub presiune (3-5 bar) in
colectorul de admisie si de aici prin supapele respective la cilindrii motorului, in
ordinea de functionare.
Totodata prin aceasta se mareste cantitatea de are introdusa in cilindri si
impreuna cu motorina injectata, amestecul carburant realizat va fi mai mare,
ceea ce duce la cresterea puterii motorului. Un exemplu este motorul turbo ale
autocamioanelor Roman, dotate cu motorul D 2156 MTN 8, care la aceeasi
cantitate cilindrica, realizeaza prin sistemul turbo o crestere de putere de la 215
CP la 256 CP.
Motoarele autocamioanelor IVECO, realizeaza prin supraalimentare la capacitate
de 9,5 l o putere de 261 CP si respectiv 318 CP iar cel de 13,8 l realizeaza 377 CP,
toate aceste motoare sunt de tipul cu sase cilindri in linie.

I.2.A. POMPA DE INJECTIE

Pompa de injectie are rolul de a debita combusibilul sub presiune inalta, in
cantitati bine determinate si intr-o anumita ordine la injecctoare, in functie de
sarcina motorului. Cele mai utilizate sunt pompele de injectie cu distribuitor
rotativ si cele cu piston sertar.
Pompa de injectie cu distribitor rotativ. Ppompa de injectie rotativa(fig 3),utilizata
la instalatia motoruluiD-797-05 si la autoturisme echipate cu MAC, distribuioe
motorina la injectoare prin intermediul unui rotor distribuitor comin pentru toti
cilindrii, care descopera succesiv orificiile correspunzatoare spre racordurile
conductelor de inalta presiune.

Fig. 3. Pompa de injectie rotativa pentru motorul D 797-05: 1 Racord de intrare;

2 supapa de reglare; 3 pompa de transfer; 4 supapa de dozaj; 5 canal rotor
distribuitor; 6 pistoane; 7 cap hidraulic; 8 inel cu came; 9 role galeti; 10
injectoare;
11 teava de retur; 12 arbore de antrenare; 13 regulator de turatie; 14 brat;
15 tija cu arc; 16 arc; 17-18 parghii; 19 dispozitiv de avans automat; 20
pompa de injectie.