Sunteți pe pagina 1din 17

Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Antreprenoriat,Ingineria si Managementului Afacerilor

Tema: Hidrocentrale

Studenti: Dulan Liviu Florian Jianu Alina

Bucuresti 2012

Ce este hidroenergia?
Energia hidroelectrica, sau hidro electricitatea, reprezinta generarea de electricitate cu ajutorul unor turbine angrenate de apa, si are aplicatii in tehnologii mult mai vechi care au fost folosite timp de cateva secole pentru a transforma energia apelor curgatoare (energia hidro) in alte forme de energie mult mai accesibile si mai folositoare, de exemplu morile de apa. Energia hidroelectrica se bazeaza pe faptul ca curgerea de apa are un debit regulat si adecvat, si o cadere suficienta de inaltime). Energia hidroelecrica este cu siguranta cea mai raspandita si cea mai matura aplicatie a energiei regenerabile. 22% din productia mondiala de energie provine de la hidro centrale, multe dintre ele sunt hidrocentrale de putere mica (SHP) care produc mai putin de 10 MW; sunt mai mult de 17400 de astfel de hidrocentrale in Europa.

Scurt istoric
Cea mai veche utilizare a energiei apelor este atestat n China i n Egiptul Antic,unde au aprut roile de ap. Vechii greci i romanii utilizau mori de ap (cu roi hidraulice) pentru mcinatul grnelor. n figura 1 este prezentat o moar de ap dup descrierea lui Vitruvius, care include transmisii cu roi dinate.[1] Primele roi de ap, cu ax orizontal, erau puse n micare de apa care curgea printr-un canal special amenajat.Mai trziu randamentul roilor de ap a fost mbuntit prin crearea de cderi artificiale folosind jghiaburi pentru aducerea apei la partea de sus a roii. Roile erau puse n micare de greutatea apei care umplea cupele de pe periferia roii. Se obineau randamente de pn la 85%.

Fig 1.Moara de apa romana[2]***

n evul mediu roile de ap au fost frecvent utilizate de meteugari. Au aprut i noi maini hidraulice. n Norvegia, cea mai utilizat main era Kvernkallen,care era o roat hidraulic cu ax vertical. Rotorul era format din pale radiale la care apa ajungea printr-un jgheab nclinat. Dispunerea palelor era artizanal, iar randamentele rar depeau 50%.n perioada revoluiei industriale energia hidraulic a jucat un rol important n dezvoltarea industriilor textile i a pielritului. Primele orae industriale au fost asociate energiei apelor. Au fost construite baraje i canale, iar ori de cte ori cderea depea 5 m s-au instalat roi hidraulice. Barajele mari i lacurile de acumulare au aprut mult mai trziu i ca urmare energia apei trebuia dublat de maini cu abur pentru perioadele cnd debitele erau mici.Renaterea energiei hidraulice s-a produs odat cu dezvoltarea electricitii i a generatoarelor. Prima uzin hidroelectric s-a realizat n 1880 n Cragside, Northumberland. Construcia de hidrocentrale a cptat apoi avnt, s-au perfecionat turbinele, au aprut lucrri hidrotehnice importante. La nivelul anului 1920, n StateleUnite ale Americii,40% din energia electric se producea pe cale hidro.

Ce este o hidrocentrala?
Hidrocentralele sunt niste mecanisme folosite in uzinele electrice unde sunt nvrtite de turbine sau motoare puternice i care folosesc puterea apelor pentru producerea electricitii.[3] Capacitatea unei centrale hidroelectrice depinde de cantitatea de ap care trece pe secund prin turbine, precum i de nlimea de cdere a apei (n general, nu este vorba de o cdere n sensul propriu-zis, ci de o curgere). n natur ns, de cele mai multe ori exist fie cantiti mari de ap (la fluvii), fie nlimi mari de cdere (n regiuni muntoase). Dup acest criteriu sunt hidrocentrale: 1.cu o cdere mic de ap < 15 m, debit mare 2.cu o cdere mijlocie 1550 m, cu debit mijlociu 3.cu o cdere mare 502.000 m, cu un debit mic de ap

Fig 2.Componentele unei hidrocentralei [4]***

Din ce este formata o hidrocentrala?


1.Lacul de acumulare Este lacul artificial creat n spatele barajului n scopul stocrii (nmagazinrii) volumelor mari de ap care vor folosi la producerea energiei electrice. n afara de folosina energetic, lacul de acumulare poate folosi la irigaii, alimentri cu ap, agrement,etc.[5] 2.Barajul Barajul reprezint obstacolul artificial construit pe albia natural a cursului de ap n scopul obinerii lacului de acumulare. El poate fi de mai multe feluri:de beton,de anrocamente,de pmnt ecranat cu beton,etc. 3. Aduciunea Aduciunea reprezint galeria situat sub nivelul minim din lacul de acumulare prin care se preia apa din lac i se transport spre centrala electric Aduciunea conine galeria forat i conducta forat. Galeria forat poate fi din beton sau din beton blindat cu blindaj metalic

Conducta forat poate fi din beton ,sau conduct metalic .Conducta metalic se amplaseaz deobicei dup nodul de presiune,din considerente de siguran.Ea se termin la peretele centralei cu un distribuitor cu un numr de ieiri egal cu numrul turbinelor(minim dou ieiri) 4. Nodul de presiune Nodul de presiune este compus din castelul de exchilibru i casa de vane. Castelul de echilibru este o construcie de siguran a amenajrii i are rolul de a prelua fluctuaiile majore de nivel din sistem i de a le atenua atfel nct s nu ajung s produc catastrofe sau pierderi ireparabile n instalaiile amenajrii. Casa de vane are rol de siguran, reglaj i ntreinere a aduciunii i este compus dintr-o construcie care conine cel puin dou vane amplasate pe conducta de aduciune.

Fig 3.Nodul de presiune[6]*** 5.Centrala propriu-zis Centrala cuprinde urmtoarele:cladirea centralei,sala mainilor, instalaiile din central,mainile de ridicat,camera de comand. Instalaiile din central furnizeaz agenti necesari bunei fucncionri a agregatelor :ap de rcire, ulei sub presiune,aer comprimat, sau asigur epuismentul (eliminarea apei),stingerea incendiilor,aer condiionat. Mainile de ridicat sunt deobicei podul rulant i diverse trolii de manevr. Camera de comand conine panouri electrice i automatizate pentru comenzile de la distan a nchiderii-deschiderii diverselor echipamente , ridicarea-

coborrea stavilelor segment deschiderea vanelor sferice,etc.

pentru

deversare

controlat,nchiderea-

Din varietatea de componente dintr-o hidrocentrala, turbina este componenta de baza in producerea de energie. Deoarece reprezinta o parte majora din costul instalatiei si defineste recuperarea investitiei, turbina trebuie sa fie cat mai eficienta in raport cu costul ei.[7] Sunt tipice doua categorii de turbine, dar exista multe modificari si rafinamente in cadrul acestor categorii. Turbinele cu cadere mare de apa sunt ideale pentru apele rapide. Turbinele cu cadere joasa de apa sunt ideale pentru apele lente, aproape de orizontala. Tehnologia pentru turbinele hidroelectrice mici este acum destul de matura, ca rezultat al unor cercetari intensive si sistematice pentru optimizarea echipamentelor specifice hidrocentralelor. Proiectarea turbinelor hidroelectrice mici trebuie sa ind eplineasca trei cerinte: simplitate (costuri reduse) randament mare fiabilitate maxima (intretinere minima si usoara)

Fig 4.Sistemul de conducere al hidrocentralei Saseiori[8]***

Potentialul hidroenergetic mondial


Potentialul hidroenergetic teoretic al Terrei este apreciat la 5,65 milioane MW, respectiv, cel tehnic amenajabil - la 3,96 milioane MW, iar cel economic amenajabil - la numai 1,24 milioane MW. Potentialul hidroenergetic economic amenajabil este acea parte a potentialului tehnic amenajabil care poate fi valorificat in conditii de rentabilitate. Gradul de valorificare a potentialului economic amenajabil la nivel global este de doar 10-14%, fiind diferit pe continente si tari. De exemplu, in Japonia potentialul hidroenergetic este utilizat la 2/3 din total, in America de Nord anglo-saxona - la 3/5, in Europa (fara ex-U.R.S.S.) - la aproape 100%, in America Latina - la 1/10, in Asia - 11%, in Africa - doar 2% in unele tari posibilitatea de valorificare a potentialului hidroenergetic este practic extenuata iar in alte tari utilizarea lui abia de a inceput (de exemplu, in Turcia). Pe continente, in functie de relief, structura geologica, precipitatii, dar si de progresul tehnologic si economic, potentialul hidroenergetic economic amenajabil este repartizat astfel: Asia - 27,5%, Europa (inclusiv ex-U.R.S.S.) 19,8%, America Latina - 19,5%, Africa - 16,2%, America de Nord - 16% si Oceania sub 1%. Dintre marile fluvii ale lumii se remarca, printr-un potential tehnic amenajabil deosebit de ridicat, fluviul Zair (circa 700 miliarde kWh/an), urmat de Chang Jang si Brahmaputra (cu cate circa 500 miliarde kWh/an fiecare), Parana (174 miliarde kWh/an), Enisei (140 miliarde kWh/an), Columbia (92 miliarde kWh/an), Angara(84 miliarde kWh/an) etc. Pe tari, potentialul hidroenergetic tehnic amenajabil pune in evidenta pe prim plan China, Federatia Rusa, urmata de Brazilia, Indonezia, Canada etc.(fig 5). Un sir de state cu suprafete relativ mici, ca Japonia,Norvegia, Chile, Turcia, Suedia, Franta, Finlanda s.a., se remarca prin considerabile resurse hidroenergetice cu atat mai mult ca acestea sunt sarace in zacaminte de combustibili minerali.[9]

Fig 5. Potentialul hidroenergetic si puterea instalata (1997), mii MW[10]***

In ansamblul lor, hidrocentralele participa cu 17,7% la productia mondiala de energie electrica, cu mari diferentieri de la o regiune la alta si de la o tara la alta. Lideri mondiali in productia de hidroenergie raman Europa, cu 29%, si America de Nord, cu 27,6%, la polul opus situandu-se Africa, cu 2%, Printre statele producatoare de energie electrica la hidrocentrale se evidentiaza Canada, S.U.A., Brazilia, Rusia etc. (fig 6). Din totalul hidrocentralelor care astazi functioneaza in lume, jumatate sunt concentrate in tarile dezvoltate. in prezent se construiesc baraje si hidrocentrale in cascada, in lungul unui rau, valorificandu-se mai bine potentialul hidroenergetic si formand un sistem hidroenergetic. America de Nord detine aproape 25% din capacitatea mondiala instalata in hidrocentrale. Cel mai important sistem hidroenergetic se afla pe fluviul Columbia - S.U.A. (87% - grad de valorificare), cu 11 centralece totalizeaza 22 000 MW (Grand Caulle 1, 2, 3 cu o putere instalata de 9 770 MW, situate atat pe teritoriul S.U.A., cat si pe cel al Canadei (Mica, Arow, Duncan). Al doilea sistem hidroenergetic din S.U.A. este Tennessee, care cuprinde 50 de hidrocentrale. Printre alte sisteme hidroenergetice importante mai pot fi amintite: Missouri, Colorado si California. in Canada se remarca sistemele hidroenergetice de pe Churshill si La Grande Riviere: hidrocentrala Churchill Falls - 5 225 MW si La Grande, cu patru amenajari ce insumeaza 11 449 MW. Prin linii de inalta tensiune energia electrica este transportata spre regiunea Quebec, precum si spre nord-estul S.U.A. De remarcat ca S.U.A. si Canada produc 25% din hidroenergia lumii (11% si respectiv 14%) (fig 6).

Fig 6. Primele 10 state in productia de hidroenergie (1950-2000), miliarde kWh[11]

Europa dispune de 30% din capacitatea mondiala instalata in hidrocentrale. Se remarca indeosebi Rusia, care dispune de mari sisteme hidroenergetice atat in partea europeana, cat si in partea asiatica. Mentionam sistemul hidroenergetic Volga-Kama, cu 7 centrale care insumeaza 14 000 MW. Cele mai importante hidrocentrale sunt cele de la Volgograd - 2 530 MW si Kuibasev - 2 300 MW. in zona asiatica s-a valorificat potentialul fluviului Enisei, cu 6 hidrocentrale (SaianoSusensk -6 400 MW, Krasnoiarsk - 6 000 MW etc.) si Angara (Bratsk - 4 600 MW, Usti-Ilimsk - 4 300 MW, Boguciani - 4 000 MW). Amenajari mai importante sunt si pe Dunare (Portile de Fier 1, 2), pe RhonDurance (Franta), pe Rhin (Germania), pe Nipru (Ucraina). America Latina are un potential exploatabil foarte mare (locul III pe glob), dar puterea instalata reprezinta doar 15% din cea mondiala si participa cu 18% la productia totala. Cea mai importanta amenajare hidrotehnica este cea de pe fluviul Parana la Itaipu, situata la granita dintre Brazilia si Paraguay, cu o putere instalata de 12 600 MW, fiind cea mai mare din lume. Alte hidrocentrale mari se afla pe raul Rio Grande/Parana -Furnas, pe raul Paranapanema/Parana - Ilha Solteria si Jupia, pe fluviul Sao Francesco - Paolo Alfonso (Brazilia), pe raul Caroni/Orinoco - Guri (Venezuela), pe fluviul Paraguay - Corpus Posados (Argentina) etc. (fig 7).

Fig 7.Mari hidrocentrale ale lumii[12]

Asia este continentul cu cel mai mare potential hidroenergetic (locul I in lume) poseda 25% din puterea totala a hidrocentralelor si o productie de 18% din cea mondiala. Dintre cele mai importante amenajari hidroenergetice mentionam hidrocentralele din China de pe fluviul Chang Jiang (Sanmansia, Lukiania, Susiumjiang si Finman), pe Huang He (Linijoxio). Pe fluviul Chang Jiang, in zona marilor defileuri se afla in constructie cea mai mare hidrocentrala de pe glob "Shashi', cu o putere instalata de peste 20 milioane kW [1, p. 121]. De asemenea sunt importante hidrocentralele de la Nurek (pe raul Vahs din Tadjikistan) si de la Toktogul (pe raul Narin, Kirgizstan) din Asia Centrala. Africa, desi dispune de mari resurse hidroenergetice, poseda doar 3% din puterea instalata si 2% din productia mondiala. Cel mai important sistem hidroenergetic este cel de pe fluviul Nil, cu cea mai mare hidrocentrala de pe continent - Saad el Aali (Egipt) si cu cel mai mare lac de acumulare din lume. Se mai pot mentiona hidrocentralele de pe fluviul Zambezi - Cabora Bassa (Mozambik) si Kariba (Rhodezia), iar pe fluviulZair - hidrocentrala Inga (R.D.Congo). Oceania detine 2% din puterea totala a hidrocentralelor si tot atat din productia lor. Capacitati mai mari au Australia (7 000 MW) si Noua Zeelanda(5 000MW). in dezvoltarea hidroenergeticii actuale se contureaza urmatoarele patru tendinte de baza: - Constructia hidrocentralelor mari cu puterea instalata de peste 1 miliard kW. Acest tip de centrale necesita mari investitii si se construiesc intr-un timp indelungat (10-15 ani). in lume functioneaza 80 de astfel dehidrocentrale, dintre care 15 se afla pe teritoriul Braziliei. - Constructia microhidrocentralelor cu puterea instalata de la 2 pana la 5 000 kW, prin care se exploateaza potentialul valoros al raurilor mici ca debit. Astfel de hidrocentrale pot fi construite in toate tarile lumii. Cu ajutorul lor se poate asigura autonomia energetica a unor asezari omenesti izolate. in China, de exemplu, sunt in functiune peste 50 000 de astfel de centrale, toate cu puteri instalate sub 1 MW, in Germania - 5 000, in Franta - 2 000, in Portugalia - 1 600 etc. - Constructia hidrocentralelor cu acumulari prin pompare. Acest tip de centrale creeaza, prin reciclarea apei, posibilitatea acumularii periodice de energie, fapt ce permite de a obtine energie electrica in perioade de maxima cerere. Ele se construiesc numai in tarile industriale cu un consum mare de energie electrica. - Constructia hidrocentralelor de varf, destinate acoperirii varfurilor de consum, de dimineata, de seara sau din perioada mai rece a anului (uneori cu un timp de lucru de numai 2-3 ore pe zi, dar cu debite instalate de8-12 ori mai mari fata

de debitul mediu al raului) si supraechiparea unor hidrocentrale mai vechi pentru a face fata accentuarii inegalitatilor din graficul de consum.

Potentialul hidroenergetic al Romaniei


n Romnia resursele de ap datorate rurilor interioare sunt evaluate la aproximativ 37 miliarde m3/an, dar n regim neamenajat se poate conta numai pe aproximativ 19miliarde dem3/an, din cauza fluctuaiilor de debite ale rurilor. Aportul anual al Dunrii, la intrarea n ara noastr, este n medie de 170 miliarde m3/an (de peste 4 orimai mult dect toate rurile interioare), dar Romnia poate beneficia numai de o cot parte din acest stoc.Resursele de ap din interiorul rii se caracterizeaz printr-o mare variabilitate, att n spaiu, ct i n timp. Astfel, zone mari i importante, cum ar fi Cmpia Romn, podiul Moldovei i Dobrogea, sunt srace n ap. De asemenea, apar variaii mari n timp a debitelor, att n cursul unui an, ct i de la an la an. n lunile de primvar (martie-iunie) se scurge peste 50% din stocul anual, atingndu-se debite maxime de sute de ori mai mari dect cele minime. Toate acestea impun ca necesar realizarea compensrii debitelor cu ajutorul lacurilor de acumulare.n ceea ce privete potenialul hidroenergetic al Romniei se apreciaz c potenialul teoretic al precipitaiilor este de circa 230 TWh/an, potenialul teoretic al apelor de scurgere de aproximativ 90 TWh/an, iar potenialul teoretic liniar al cursurilor de ap este de 70 TWh/an.[13] n fig 8.se indic valorile potenialului hidroenergetic de scurgere, procentul referitor la potenialul din precipitaii % E p, potenialul teoretic liniar considerat la debitul mediu i potenialul tehnic amenajabil, pentru cteva din bazinele cursurilor de ap mai importante din Romnia.Se observ c potenialul teoretic liniar mediu al rurilor rii, inclusiv partea ce revine Romniei din potenialul Dunrii, se ridicla 70 TWh/an, din care potenialul tehnic amenajabil reprezint 36 TWh/an (2/3 dat de rurile interioare i 1/3 de Dunre)

Fig 8.Potentialul hidroenergetic al Romaniei[14]***

Principalele hidrocentrale din Romania

Fig 9.Principalele hidrocentrale din Romania[15]***

Care sunt avantajele?


Sistemele hidro-energetice prezinta urmatoarele beneficii: Energia hidro-electrica este o sursa de energie electrica regenerabila continua Energia hidro-electrica nu polueaza (nu exista emisii de caldura si gaze toxice) Energia hidro-electrica nu are costuri de carburant si are costuri de operare si intretinere mici Tehnologia pentru producerea energiei hidro-electrice, este o tehnologie care ofera o operare flexibila si sigura Centralele hidro-electrice au o viata lunga si foarte multe dintre ele functioneaza de mai bine de jumatate de secol si sunt inca foarte eficiente Statiile hidro-electrice au un randament de peste 80% Alte motive pentru folosirea hidro-energiei pico sunt: La scara globala exista o piata foarte mare in tarile in curs de dezvoltare, pentru sistemele hidro pico (pana la 5kW). Echipamentele pico hidro sint mici si compacte. Ele pot fi transportate cu usurinta in zone izolate si inaccesibile. Este posibila producerea locala a componentelor. Principiile de design si procesele de fabricatie pot fi invatate cu usurinta. Numarul de case conectate la fiecare schema este de obicei mic, sub 100 de case. Astfel este usor sa se stranga capitalul necear si sa se faca intretinerea si colectarea de taxe. Concepute cu multa atentie schemele pico hidro au un cost mai mic pe kW decat cele solare sau eoliene. Generatorul diesel, desi initial mai ieftin, are un cost pe kW mai mare in timpul vietii, deoarece acesta este asociat costului de combustibil.[16]

Care sunt dezavantajele?


potenialul hidro-energetic nu este infinit; pentru Romnia, potenialul hidroenergetic total este de 70 miliarde KWh/an, din care ns 36 miliarde constituie potenialul tehnic amenajabil (din care 26,6 pe ruri i 11,4 pe Dunre); potenialul amenajabil economic este i mai mic, 27miliarde KWh, n condiiile n care deja n 1977 necesarul de energie electric al Romniei era de 62 miliarde Kwh/an; amenaja tot acest potenial presupune construirea a circa 850 hidrocentrale, mari i mici, cu o putere instalat total de 13000 MW. Ceea ce nu e deloc simplu, dac inem seama de faptul c investiia pentru o hidrocentral este de 10-20 de ori mai mare dect pentru o termocentral de putere echivalent.[17]

Fig 10.Avantajele(alb) si dezavantajele(gri) hidrocentralei[18]***

Bibliografie
[1]Dan Stematiu,(2008),Amenajari hidroenergetice pag 20-22 [2] http://www.scribd.com/doc/59305722/amenajari-hidroenergetice [3] http://www.acuz.net/html/hidroenergia-referat-www.acuz.net.html [4] http://www.acuz.net/html/hidroenergia-referat-www.acuz.net.html [5] http://www.acuz.net/html/hidroenergia-referat-www.acuz.net.html [6] http://www.acuz.net/html/hidroenergia-referat-www.acuz.net.html [7] http://www.ames.ro/energii-regenerabile/hidroenergia.html [8]http://www.scribd.com/doc/75638535/L28 [9] http://www.scritube.com/geografie/ENERGETICA-MONDIALA93744.php [10]Efros Vasile(2001),Geografia economiei mondiale siprobleme globale p. 104. [11] Xope B. C(2002),L'etat du monde p. 80 [12] Negoescu B., Vlasceanu Gh.(2002),Geografie economica. Resursele Terrei p. 222 [13] Dan Stematiu,(2008),Amenajari hidroenergetice pag 30-32 [14] http://www.scribd.com/doc/59305722/amenajari-hidroenergetice [15] http://www.energie-gratis.ro/hidrocentrale.php [16] http://www.ames.ro/energii-regenerabile/hidroenergia.html [17] http://www.scritube.com/geografie/ENERGETICA-MONDIALA93744.php [18] http://www.scribd.com/doc/59305722/amenajari-hidroenergetice