BARAJE SI HIDROCENTRALE

 
CONSTRUCTII HIDROTEHNICE IN ROMANIA

Cele mai mari hidrocentrale de pe fluviul Dunarea:

Portile de Fier I, cu o putere instalata de 1080 MW

Portile de Fier II, cu puterea instalata de 250 MW

Ambele hidrocentrale sunt exploatate in parteneriat cu partea yugoslava, centralele romana si yugoslava
la Portile de Fier I cumuland 2160 MW, iar cele de la Portile de Fier II cumuland 500 MW. Centralele
Portile de Fier I si II pot turbina un debit instalat de 8700 mc/s. Centrala Portile de Fier I este amplasata
la 15 km amonte de orasul Drobeta Turnu-Severin (inaltime baraj = 60 m , lungime coronament = 1278
m), iar centrala Portile de Fier II (inaltime baraj = 35 m, lungime coronament=412m) la 60 km in aval.
Sistemul Portile de Fier I este una din cele mai mari constructii hidrotehnice din Europa si cea mai mare
de pe Dunare. Lacul sau de acumulare cu un volum de peste 2200 milioane mc se intinde de la baraj pana
la confluenta cu raul Tisa (S = 320 kmp, L = 140 km). Lacul cuprinde in principal zona Defileului Dunarii,
cel mai mare defileu din Europa, cuprins intre localitatile Bazias si Orsova.

Portile de Fier I,ce are un inalt grad de eficienta: pentru o putere instalata de 1.050 MW si o energie de
5,4 miliarde KWh/anul mediu (printre cele mai importante din Europa), a costat aproximativ 400
milioane dolari SUA, dar produce energie de circa 220 milioane dolari SUA/an, ajungand la statutul de
cea mai eficienta investitie din Europa, indiferent de domeniul de activitate. La executia ei s-au folosit
cele mai performante tehnologii de executie, din acea perioada: batardou celular, platforme de Long,
derocarea sub apa cu ajutorul explozibilului si altele. Primul vas a trecut prin ecluza romaneasca la 3
august 1970, iar primul agregat, de 175 MW, a fost pus in functiune la 14 august 1970.

In toamna anului 1965 este atacata o lucrare de mari dimensiuni pe raul Lotru. La aceasta amenajare,
prin concentrarea debitelor si a caderilor s-a ajuns la o solutie de proiect care cuprinde 156 km de galerii
de aductiuni secundare, galerii ce transporta in acumularea principala debitele unor afluienti sau rauri
din bazinele adiacente, debite ce se uzineaza folosind cea mai mare cadere disponibila in tara, de 809 m.
Aceasta amploare a bazinului montan de retentie si lungime de aductiuni, da amenajarii un caracter de
unicat pe plan mondial. Barajul Vidra este executat din anrocamente cu miez de argila (h = 121 m)si
formeaza in spatele lui un lac de acumulare de 340 mil. mc. Centrala Lotru-Ciunget are o putere instalata
de 510 MW. Punerea in functiune a primului hidroagregat s-a facut in anul 1972.

La inceputul anului 1970 s-au inceput lucrarile de pe Somesul Cald, cuprinzand treapta superioara cu
barajul de anrocamente Fantanele (92 m) formand in spate o acumulare de 212 mil. mc, o galerie de
derivatie de 12,8 km, centrala subterana Mariselu cu o putere instalata de 220 MW, treapta inferioara cu
barajul de beton in arc de la Tarnita si centrala de la piciorul barajului avand o putere instalata de 45
MW.

In anul 1972 au fost incepute lucrarile de pe raul Sebes, care sunt compuse din 2 acumulari si 2 centrale
cu o putere instalata totala de 300 MW.

O lucrare importanta, realizata in colaborare cu fosta Uniune Sovietica si destinata reducerii inundatiilor
in lunca raului Prut, a fost inceputa in anul 1973. Amenajarea Stanca-Costesti a cuprins un baraj din
anrocamente cu inaltimea de 45m ce formeaza un lac de acumulare de 1.200 mil. mc volum util si o uzina
la piciorul barajului cu o putere instalata totala de .... MW

In 1975 au inceput lucrarile de la Raul Mare in Muntii Retezat. Retezatul este masivul muntos cu cea mai
mare umiditate si scurgere din Carpatii Meridionali, cu o retea hidrografica destul de densa, orientata în
doua directii. În bazinul râului Mures sunt colectate, prin intermediul Streiului, râurile: Barbat, Serel,
Râul Alb, Parosu. Râul Mare, care se varsa si el în Strei, colecteaza râurile: Lapusnicul Mare, Zlata,
Rîusor, Nucsoara si Salasu. Partea sudica a masivului este drenata de Jiul de Vest, având ca afluenti
Buta, Valea Lazarului si Pilugul. Amenajarile hidrotehnice s-au finalizat în 2000 (barajul de la Gura Apei;
captarile râurilor Barbat, Alb, Nucsoara si Râusor; tunelele subterane; salba de microcentrale de pe Râul
Mare). Amplasat pe versantul de nord al masivului Retezat, la poalele Rezervatiei si a Parcului National
Retezat, barajul de la Gura Apelor este cel mai inalt si cel mai voluminos baraj din tara. Construit din
anrocamente cu miez de argila, cu o inaltime de 168 m si cu un volum total de 10,252 mil. mc creeaza
conditiile formarii in spatele sau a unui lac de acumulare de 210 mil mc. Si printr-o aductiune de 18.400
m, pune in functiune 2 turbine Francis avand o putere instalata totala de 335 MW si producand o energie
electrica in anul hidrologic mediu de 605 GWh/an.
In anul 1981 a inceput executia amenajarii Bistra – Poiana Marului – Ruieni – Poiana Rusca, situata in
jud. Caras – Severin, regularizand afluientii din bazinul superior al raului Timis, de pe o suprafata de 670
kmp. Sunt prevazute 3 centrale hidroelectrice subterane (Ruieni, Poiana Marului, sistata pe moment,
Raul Alb – total 260 MW) care vor da 522 GWh/ anul hidrologic mediu si 3 baraje (Poiana Marului –
anrocamente cu nucleu de argila, 125,5 m, Scorilo – beton in arc sistat pe moment si Poiana Rusca –
beton in arc, 75 m). Aductiunea principala Poiana Marului – Ruieni cu o lungime de 9842 m si Di = 4,90
m, a fost pusa in functiune din 1995. Amenajarea hidroenergetica Bistra-Poiana Marului-Ruieni-Poiana
Rusca are in componenta 3 caderi cu 3 acumulari, 3 centrale de mare capacitate 3 CHEMP-uri cu o putere
instalata totala de 275 MW si o energie medie anuala de 560 GWh/an. Barajul Maru (inaltime = 125 m) :
este situat pe drumul ce leaga orasul Otelu Rosu de statiunea turistica Poiana Marului la 8 km, aval de
aceasta si 12 km amonte de Otelu Rosu.Centrala hidroelectrica Ruieni : este de tip subteran de mare
cadere, echipata cu doua turbine Francis FVM 78 – 326 respectiv doua hidrogeneratoare verticale tip HVS
–500 / 164 – 14 . Puterea centralei = 153 MW (2 x 76,5 MW) cu un debit instalat de 55,4 mc/s ( 2 x 27,7
mc/s).

Cel mai mare lac artificial amenajat pe raurile interioare este Lacul Izvorul Muntelui (Lacul Bicaz) pe raul
Bistrita, "nascut" in iulie 1960 in spatele barajului inalt de 127 m si lung de 435 m, cu o suprafata de 33
kmp. Lungimea lacului este de 35 km, iar latimea variaza intre 200 si 2000 m, volumul maxim fiind de
1250 miliarde mc si alimenteaza hidrocentrala Bicaz-Stejaru. Pe Bistrita mai sunt 12 lacuri de acumulare
in aval de lacul Izvorul Muntelui pe o distanta de 140 km ( un numar de 7 lacuri de acumulare, 36,5 km
de canale de derivatie si 12 centrale electrice totalizand o putere instalata de 244 MW).

In anul 1966 afost desavarsita una din cele mai mari lucrari hiodroenergetice din tara: barajul de la
intrarea in cheile Argesului. Pentru a asigura volumul de apa prevazut pentru lac, au fost construite
baraje, lacuri de acumulare, captari si conducte de aductiune dinspre rauri vecine Argesului: Topologul,
Valsanul, Cernatul, Raul Doamnei, Baciu si altele. S-au construit trei lacuri mai mici, pe afluenti, in zona
montana si alte 13 lacuri (cu hidrocentrale ), in aval, pana la Pitesti. Hidrocentrala de la Vidraru (220
MW) a necesitat realizarea unui baraj de beton in arc, care in momentul terminarii se situa, prin
inaltimea sa de 166,6 m, pe locul 5 in Europa si pe locul 9 in lume, a unui lac de acumulare cu un volum
de 465 mil. mc, a unei derivatii principale de 13,3 km, a unei centrale subterane, la Corbeni, cu o putere
instalata de 220 MW si a unui sistem de captari si aductiuni secundare de 29 km. Centrala subterana
Vidraru este adevaratul “templu“ al amenajarii. Intr-o caverna avand dimensiunile H=31,70 metri,
L=67,80 metri si l=16,70 metri, amplasata la 104 metri sub nivelul albiei raului Arges, se afla sala
masinilor si transformatoarele de inalta tensiune. Pentru a ajunge la cele patru turbine Francis verticale
de cate 55 MW si la cele 7 transformatoare monofazate de 40 MVA, trebuie sa strabatuti cei 104 metri ai
putului vertical de 7,20 metri diametru, pe unde a fost de altfel introdus tot echipamentul centralei si
apoi cei 132 metri ai unei galerii de acces orizontale cu sectiunea de 33 metri patrati. Turbinele si
generatoarele electrice sincrone verticale, care dezvolta o putere de 61 MVA fiecare, asigura o productie
de energie, intr-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an. Energia electrica produsa este transportata in
exteriorul centralei pana la platforma de la nivelul blocului administrativ prin cabluri de 220 kV
amplasate intr-o galerie inclinata de 178 metri lungime, care este utilizata de asemenea, si ca acces
secundar in centrala subterana si de aici mai departe, printr-o linie dubla de 220 kV de circa 2 km
lungime, pana la statia de transformare Aref de 400/200/110 kV. Galeria de fuga, lunga de 11,9 km,
evacueaza apele uzinate la coada lacului de acumulare al centralei hidroelectrice Oiesti, pentru a fi apoi
folosite pentru cascada de hidrocentrale de pe raul Arges, pana la Golesti. Dintre aductiunile secundare,
cele mai importante sunt Doamnei-Valea cu Pesti de 19,2 km lungime si 2,8-3,2 metri diametru si galeria
Topolog Cumpana avand lungimea de 7,6 km si sectiunea de 6 metri patrati. Schema de amenajare a
centralei hidroelectrice Vidraru este intregita de centralele Cumpana si Valsan de cate 5 MW fiecare si de
barajele arcuite din beton Doamnei (H=33,5 m), Cumpana (H=33 m) si Valsan (H=27 m).

In 1982 la Siriu, pe raul Buzau se incepe executia barajului cu acelasi nume, al doilea ca marime din tara,
dintre barajele de anrocamente – 8,8 mil mc cu 123 m inaltime, o aductiune principala de 7746 m cu Di =
3,70 m si o centrala de 42 MW care da o energie de 122 GWh/an hidrologic mediu.

In anul 1988 a inceput amenajarea Jiului la iesirea din defileu. Dintre cele 3 centrale amintim centrala de
la Valea Sadului care are o caracteristica diferita fata de celelalte lucrari. Rolul ei este de a retransforma
Jiul intr-un rau cu pesti, prin decantarea in lacul de acumulare a suspensiilor carbonifere rezultate de la
instalatiile de preparare a carbunelui cocsificabil din amonte. Volumul lacului de 306 mil. mc permit, in
extremis, decantarea aluvionara pe urmatorii 3 – 400 de ani, timp in care rezervele miniere se vor fi
terminat de mult.

Amenajarea in cascada a raului Olt, incepand din depresiunea Fagaras, apoi in defileul Turnu Rosu -
Cozia, continuand in Subcarpati si in zona de campie, cu cele 30 de hidrocentrale, dintre care 6 inca in
executie, are o putere totala de 1.088 MW.

Pe raul Cerna se afla lacul de acumulare Cerna (baraj din anrocamente, de 110m inaltime) ale carui ape
 trec pe sub Muntii Mehedinti spre valea Motrului (lacul Valea Mare), unde s-a comstruit hidrocentrala
Valea Mare. Pe Tismana si Bistrita se afla lacuri hidroenergetice, la 5 km amonte de Baile Herculane pe
Cerna s-a amenajat lacul Prisaca. Toate aceste amenajari fac parte din sistemul hidroenergetic Cerna-
Motru - Tismana. Apele Cernei sunt barate si in zona 7 Izvoare , de un baraj din beton in dublu arc, cu o
inaltime de 58,8 m ; 13 m latime la baza ; 3,6 m latime la coronament ; 188 m lungime coronament
.Acumularea realizata de baraj se prezinta cu date astfel : volum total = 14,7 mil.mc ; 12,16 mil.mc
volum util, suprafata lacului 86,6 ha ; suprafata bazinului de receptie 125 kmp . Centrala Herculane
destinata sa prelucreze energia potentiala acumulata in spatele barajului, este de tip semiingropat cu
sala masini si camera comanda la suprafata. Este echipata cu 2 grupuri de 2 respectiv 5 MW cu o
productie medie de energie de 12 GWh.

Principalele baraje din ROMANIA:

 

Nr.
crt.
Numele barajului
An
PIF Râul H
[m]
L
[m]
Volum lac Suprafata lac
[mil.mc] [ha]
Suprafata bazin
[kmp]

1 GURA APELOR   Raul Mare 168,0 464 210,0 411 235

2 VIDRARU 1965 Arges 166,0 305 465,0 1000 286
3 IZVORUL MUNTELUI 1961 Bistrita 127,0 430 1230,0 31000 4025
4 POIANA MARULUI   Bistra Marului 125,0 425 96,0 273 204
5 SIRIU 1994 Buzau 122,0 570 155,0 420 681
6 VIDRA 1973 Lotru 121,0 350 340,0 1240 167
7 DRAGAN 1987 Dragan 120,0 424 112,0 292 159
8 RAUSOR 1987 Raul Targului 120,0 380 60,0 190 115
9 CERNA INCHIDERE 1980 Cerna 110,0 266 124,0 300 222
10 CERNA PRINCIPAL 1979 Cerna 110,0 342 124,0 300 129
11 PALTINU 1971 Doftana 108,0 460 53,7 198 334
12 PECINEAGU 1984 Dambovita 105,0 276 69,0 182 103
13 RASTOLITA   Rastolita 105,0 340 43,0 117 112
14 TARNITA 1974 Somesul Cald 97,0 237 74,0 220 491
15 VAJA   Bistrita 93,0 270 29,4 96 100
Bistrita
16 COLIBITA 1991 92,0 250 90,0 314 113
Ardealului
17 FANTANELE 1978 Somesul Cald 92,0 400 225,0 826 325
18 OASA 1979 Sebes 91,0 300 136,0 401 187
 
19 RUNCU 2000 Mara 90,0 325 26,0 85
20 POIANA UZULUI 1973 Uz 82,0 500 90,0 334 420
21 TAU 1984 Sebes 78,0 187 21,0 81 401
22 MANECIU 1994 Teleajen 75,0 750 60,0 192 247
23 POIANA RUSCA   Paraul Rece 75,0 280 35,0 139 142
24 GURA RAULUI 1980 Cibin 74,0 330 17,5 68 147
25 BALEIA   Baleia 67,0 236 1,7 9 10,5
26 CIRESU   Basca Mare 63,0 320 191,0 1142 286
27 BRADISOR 1981 Lotru 62,0 225 39,0 130 759
28 CORNEREVA   Belareca 62,0 240 13,8 75 125
29 NEGOVANU 1960 Sadu 62,0 157 6,3 32 360
30 LESU 1973 Iad 61,0 180 28,0 143
31 PORTILE DE FIER I 1971 Dunarea 60,0 1278 2100,0 10441 577250
32 GALBENU 1974 Latorita 59,0 170 2,4 17 43,4
33 HERCULANE 1986 Cerna 58,0 190 15,8 78 508
34 CLOCOTIS   Bistrita 56,0 155 3,3 72 120
35 VALEA DE PESTI 1972 Valea de Pesti 56,0 230 5,3 35
36 BOLBOCI 1985 Ialomita 55,0 500 18,0 100
37 PONEASCA   Poneasca 52,0 200 8,3 51
38 STRAMTORI 1964 Firiza 52,0 198 16,6 113 212
39 VALEA SADULUI   Jiu 51,0 7350 305,0 1000 1328
40 JIDOAIA 1977 Jidoaia 50,0 152 0,4 4 105
41 PETRIMANU 1977 Latorita 50,0 190 2,5 21 160
 42 CINCIS 1964 Cerna 48,0 220 43,0 260 301
43 CUGIR   Cugirul Mare 48,0 120 1,0 15 174
44 MOTRU 1982 Motru 48,0 370 4,8 37
45 ZETEA 1993 Tarnava Mare 48,0 520 44,0 234 352
46 GOZNA 1953 Barzava 47,0 25 10,1 60
47 SACELE 1975 Tarlung 45,0 709 18,3 148 170
48 TURNU 1982 Olt 44,0 841 13,0 154 14958
49 SOMESUL RECE 1977 Somesul Rece 43,0 122 0,8 6 276
50 STANCA-COSTESTI 1978 Prut 43,0 3000 1290,0 7700 12000
BALINDRU (LOTRU
51 1978 Lotru 42,0 103 0,7 6 241
AVAL)
OBREJII DE
52 1986 Sebes 42,0 145 3,5 25 619
CAPALNA
53 SECU 1963 Barzava 41,0 136 15,1 734 157
54 FENES 2000 Ampoi 40,0 175 6,5 22 450
55 FRUMOASA 1986 Frumoasa 38,0 500 10,6 81 45,5
56 TILEAGD 1988 Crisul Repede 37,0 14246 52,9 605 1846
57 IGHIS 1978 Ighis 36,0 475 13,4 102
58 SURDUC 1976 Gladna 36,0 130 50,0 532 135
59 PORTILE DE FIER II 1984 Dunarea 35,0 412 600,0 5200 579200
60 VALCELE 1976 Arges 35,0 5696 54,8 640 850
61 BACIU 1966 Doamnei 34,0 105 0,7 6 204
62 DRAGANESTI 1988 Olt 34,0 27656 76,0 1000 20079
63 IONESTI 1978 Olt 34,0 14638 24,9 466 17222
64 MIHAILENI 1998 Crisul Alb 34,0 325 10,3 125 233
65 RAMNICU VALCEA 1974 Olt 34,0 2530 19,0 319 15285
66 SOMESUL CALD 1983 Somesul Cald 34,0 131 7,0 78 520

Principalele hidrocentrale din Romania:

Puterea inst. Puteri unitare Vol.stocat

Centrala Riul Acumularea Perioada p.f.
(MW) (MW) (mil.mc)
PORTILE DE FIER I Dunarea 1050,0 6x175 Portile de Fier 2.400,0
LOTRU CIUNGET Lotru 510,0 3x170 Vidra 370,0
RAUL MARE RETEZAT Raul Mare 335,0 2x167,5 Gura Apelor 200,0
MARISELU Somes 220,5 3x73,5 Fantanele 220,0
VIDRARU Arges 220,0 4x55 Vidraru 465,0
PORTILE DE FIER II Dunarea 216,0 8x27 Portile de Fier II 800,0
STEJARU Bistrita 210,0 6x35 Izvorul Muntelui 1.230,0