AHE C2 Scheme de amenajari hidroenergetice

Energia hidraulicd naturalS este distribuitd neuniform de-a lungul cursurilor de ap6. Scopul
amenajdrilor hidroelectice este concentrarea cdderilor pe sectoare scurte, in vederea producerii de
energie electricd.

Construcliile principale care compun schemele de amenajare sunt: (Fig. 1)

Barajele de acumulure concentreazhcddereain secliunea de barare qi formeaz[ lacuri de acumulare
importante pentru regularizarea debitelor, in timp ce barajele de derivalie (stdvilarele) ridicdlocal

nivelul apei pentru

a putea

fi preluat6

de aductiune.

Prizele de apd, dispuse in corpul barajului sau mai adesea in versanli, preiau debitele ce merg cdtre
turbine gi le dirijeazi in aduc{iuni, sau , dttpdcaz, direct in conductele fo4ate.

Aducliunile, care pot fi canale cu nivel liber sau galerii sub presiune, transport6 debitul turbinat c6tre
camerele de echilibru

crrnere de incdrcare in cazul canalelor de aducliune qi respectiv castele de

echilibru in cazul galeriilor de aducfiune.

Camerele de eehilibru sunt dispuse tntre aduc{iuni qi conductele sau galeriile fo4ate. Ele au rolul de a

limita suprapresiunile dinamice provocate de variatiile de sarcin6 de la centrald gi de a furniza debit

pentru pornirea centralei, respectiv de ainmagazina debit la oprirea acesteia.
Conductele sau galeriiletortate conduc apa de la camerele de incdrcare spre central6, pe o diferen{E
de nivel mare qi cu viteze gi presiuni mari.

Centralele hidroelectrice cuprind constructiile gi instalaliile care asigur[ circuitul hidraulic cdtre qi de
la turbine, gdzduesc turbinele qi generatorii, precum qi mecanismele de reglare a sarcinii, instala{iile

conexe, panourile electrice etc.

Canalele sau galeriile defugd conduc apele turbinate citre punctele de restitu{ie in cursurile de api.

in cazul uzinelor hidroelectrice care furnizeazd energie de virf qi lucreazl un numlr limitat de ore pe
zi, debitele turbinate sunt preluate de un bazn (lac) redresor, denumit in figura
se descarc6

in func1ie

I regulaizare,

din care

in aval un debit cvasiconstant.(de exemplu la amenajarea Stanca Costesti de pe Prut)

de modul de concentrare ac6derii, se deosebesc

trei tipuri principale de amenljari

hidroelectrice:

amenaidri uzind-baraj (fig.

1, a), cdnd centrala este dispusd

in imediata apropiere

barajului qi

intreaga cddere este realizati numai prin intermediul barajului;

amendjdi de defivalie (fig.

1,

b), cdnd centrala este dispus6 la cap[tul aval al unei derivafii gi

foloseqte cdderea ob{inut6 prin reducerea pantei de curgere prin aceastE deriva{ie fa{a de panta r6ului;

amenajdri mixte, cu baraj qi derivalie, cdnd centrala folosegte clderea oblinutd at6t prin construclia
barajului cdt qi prin aceea a derivatiei; schema din figura

l, c reprezinti

o solutie cu centrala situat6 la

zi, iar schema din figura l, d reprezintd o solu{ie tot mai des intAlnitii, cu centrala situatl in subteran.

homs

i-*ir
-Hl'.-L.\ -.L\

.\.

"_..

d"

*'r'-"{=

'..r

Iil--*''-.,
t* -.-

t -r-'.
. -.-:jj

{:rs&.:
rlr.v..Jrnu,tr,r*

f ,'Je
c/r lirgd
Fig. Scheme generale de amenajari[Priscu]
a) uzina baraj; b) uzina de derivatie; c) uzina mixta cu baraj si derivatie; d) uzina mixta subterana

Prin denumirea de uzind hidroelectricd (prescurtat UHE) se inlelege totalitatea lucrarilor de

constructie gi a echipamentelor care alc6tuiesc o amenajare hidroelectricS, de la captare qi p6n6la

punctul de restitulie a apelor turbinate. Prirn centrald hidroelectricd (prescurtat CHE) se in{elege numai

construclia care in principalnadEposteEte circuitul hidraulic c6tre qi de la turbine, turbinele qi

generatoarele qi instalatiile anexe.

Exemple de amenajari

a)prin construirea unui baraj care ridic6 nivelul apei qi reduce vttezade curgere pe o anumitd distanti

in amonte (fig. 2);

b)prin derivarea apei din albia cursului print-o aducliune cu pantii rdus6, care conduce apa cu
pierderi de sarcini mici (fig. 3);
c)printr-o dispozitie mixt5, de ridicare a nivelului qi de derivare a apei (fig. a).

Amenajarea Piatra Neam! - vedere fn plan

Development Piatra Neam! - overview

Fig. 2 Amenajare de tip a)

=T

Baraiul Reconstructia - sectiune transversatd

Fig. 3.1 Amenajare tip b) barajul Reconstructia piairaNeamt(pe Bistrita)

292 89

iJ

i;

@
CHE Roznav

sec{iune transversatd

Fig. 3.2. centrala pe derivatie Roznov (a doua, prima este la savinesti)

E!t:

Fig. 4.1. Vedere baraj Topoliceni

'{x--..
4,
'.i{'

"-=.-

.tI

{1.

ffi

19.60

Fig. 4.2. Sectiune prin baraj Topoliceni

tl;I

o
r!
F*
(?)

-Tl

,i.i

nYz--'*-z'

jl
l

1488.00

,*

30'50

Fig. 4.3 Sectiune prin centrala Poiana Teiului

>r

t:5

.(6

,(g

16

!0

o
tll
(U

I
'a o
(fJ
dl

o
o .9

.9

.E
=
(s
.ct

(\I
o)

o)

g#lf"'n

lueue$e ap elnsul Ftsg

co

(fJ

o)

TU

J-

o(v

E
q,

o
-6-'
d

-o
O)

n9i8

o,
al

6
o
6

IU

'6',

'6'

(d

.o

ngceg Bteg s61

(g

o
o
d,

o)

t+

681

tce!fl leree
'F

O)

|(o
lvdiln tH3 g8l

o
F.
Z6t

=(I)ut-

r..
f

cN
o
E

,(6

I
()

t(D

ul

lH3

o
$
o
J
(J
tt)
(6
Ir E
(!

c)

'6t

N
TU

(=)

zo

rualrgg

r0

<D

(E

E^oc?H

.g
(L
ltl

E(tr

e ()

ul

G
G

.Ev,

:E

(t

4
+
@
o

:r

<t
(6

-o
(o

io

)(E

erroceg feteg

IE

t6t

!uaP.!e :IHC

lueg ;61;

]l{c

06}

9613

x$

()!

IL

6qng anc

ul

I
o
'&
'a
(t

esnsoc

-o

(t

lilg

681

88r

\o

tu

[1i;supz

o
lr}

]HO /Bt

=
UJ

z
^ouzoH

3Hc a8l

o-

edcn$uocaH leree gst E

(E

iurp.eN erleld

(D

a
u.l
(-)

o
co

Unpe leles

zo
6

:,

16

=:,

.o

"g
o

.=

.9

F-

3
J

:)
[lJ
F
Z

o-

.o
t-

'r
o{{,

=
=
c o
N

-0)

IJ

Ellg

TL

ul

I(J
(r)

F.

bd

_o

o
(o

feryEuu fueg 7s1

(E

=o

'5

=
=o

o-

rgl

iurearu eaeta

-;t

|.-

-o
ro
F-

lueq|odol'cV

lxc tgt

o
,D-

lHcg8l

ferpDuu

fHJ zgt

(Y)

ruBIp1S

081

o
)
)
cl
l.i

(t
63

(!

()

.\

Ei

(s

(,

fHC

(tr

(D

o.
(It

cl
k

lnplunf{ lruonzl lereg 96l

bo
li
0)

o
o
lr
"o
(l
()

nplunN nlo^zl

ar$e3

ec&et letpgtet

!0

9Bl

unpe

OJ

TL

lHc

E(o

al

Pleg

co

IrotgulA

o
(o

'a
tr

o
o

lnlntef Euelod 3Hc 61t

c.j

rt)

oOE
.t
h

-+,

rat
bb

Principii de alcltuire a schemelor UHE[Priscu, Stematiu]

La proiectarea schemelor de amenajare hidroenergeticl a cursurilor de apd se au in vedere urm6toarele:
- includerea in schema de amenaj are abaztnului hidrogrufrc aunor lacuri de acumulare, care

sE

permit[ regularizarea debitelor at6t in scopuri energetice, cit gi pentru celelalte folosin]e ale apelor;
- construclia de baraje inalte, cu mari lacuri de acumulare in zona superioard de munte, unde existd

condilii favorabile, pentru a se putea folosi apoi debitele regularizate gi in uzinele din aval;
- valorificarea superioar6 a potenlialului hidroenergetic disponibil prin amenajarea de UHE de mare
puter, cu func{ionare

lavilrf;

- concentrarea c6derilor qi a debitelor disponibile intr-un numlr redus de centrale, folosindu-se in acest
scop galerii de aductiune mai lungi, amplasarea

in subteran

a centralelor gi colectarea debitelor

cursurilor de apd mai mici din acelaqi bazinsau din bazine invecinate, prin aducJiuni secundare gi stalii
de pompare

auxiliare;
- amenajarea in aval de uzinele cu mari lacuri de acumulare, in zonele colinare qi de c6mpie, a unor
uzine in cascadS, care sE foloseascl debitele regularizate de lacurile din amonte;

- integrarea schemelor de amenajare hidroenergetice in planurile generale gi schemele de amenajare

complexe ale bazinelor hidrografice qi urmlrirearealizdni de UFIE cu mari lacuri de acumulare,
dimensionate pentru satisfacerea cerin{elor de ap[ a mai multor folosinle;
- reducerea impachrlui negativ asupra mediului natural gi social gi fructificarea efectelor pozitive
colaterale.
Scheme de amenajare ale uzinelor hidroelectrice de tip baraj.

La acest tip de amenajare intreaga cSdere folositd de UHE este realizatd prin construclia
barajului. Cl6direa centralei este aqezat6 in acelaqi amplasament, in corpul barajului sau la piciorul
barajului, ori imediat in aval de baraj, pe malurile sau in versanlii cursului de ap[- Uzina are aduc]iuni
foarte scurte sau numai conducte sau galerii forfate.

Ciderile pentru care se construiesc aceste uzine sunt cuprinse intre mai pulin de 5 m pdn6la peste 200
m, limita maximd atinsd fiind de 300 m (UHE Nurek pe r6ul Vahs- Rusia). Volumul lacurilor de
acumulare create de barajele acestor uzine vxiazd,de asemenea in limile foarte largi, de la volume

mici, care nu pot asigura decdt o compensare orar[ a debitelor, p6nd la volume foarte mari, care permit
o regularizare

multianualS a debitelor. Cele mai mari acumuldri din lume s-au realizat la amenajdrile cu uzine baraj
de pe marile

fluvii (UHE Bratsk, cu 179 miliarde m3 gi UHE Kariba cu 160 miliarde m3 ).

Uzine-baraj de cddere mijlocie sau more

La acest tip de amenajare cl6direa cenfialei este amplasat6 la piciorul barajului sau imediat in
aval de baraj, pe malul cursului de apd sau in subteran, intr-unul din versanfi. Dispozilia generall
depinde de lElimea albiei qi de tipul de baraj. Aducerea apei la turbine se realizeazii prin conducte

fo4ate scurte, care traverseazabarajul, sau prin galerii forfate care stribat versan]ii. Schema

se

utilizeaz6 pentru amenajarea fluviilor qi a r6urilor mari in zonele de munte, la trecerea lor prin defilee.
Sunt de preferat amplasamente care nu afecteazh,localit6ti qi cdi de comunicalie importante. Pentru a
crea o cldere rutre se construesc baraje inalte, care la rdndul lor fonneaz6lacuri de acumulare cu

volume foarte mari. Cele mai mari UHE existente sunt construite pe marile fluvii ca uzine-baraj,
folosind in numeroase cazuri baraje mai inalte de 100 m. Lacurile de acumulare ale acestor amenajlri
servesc mai multor tipuri de folosinle, curent pentru alimentare cu apI qi pentru atenuarea

viiturilor.

Uneori acest tip de schemi de amenajare se asociazl unor

acumul6ri pe rduri cu resurs[ energeticE mai redusE, realizate preponderent pentru alte folosinle.

in

astfel de situatii se ftuctificd doar c6derea creatS, dar debitul uzinat este redus gi deci gi puterea
centralei. Aceste amenaj[ri nu sunt de regu16 importante pentru sistemul energetic.

In cazul barajelor de beton, schema de amenajare a UHE este mai simpl6, clddirea centralei

fiind amplasathlapiciorul barajului,

sau 16ng5 unul din maluri, pentru a permite descdrcarea apelor

mari peste cealalti parte a barajului. Aducerea apei se face prin conducte for[ate scurte care traverseazi
barajul, c0te una pentru fiecare turbind, cu prize de apd pe paramentul amonte al barajului (fig. 6).
CAnd valea este ingust[, centrala se amplaseazdlamijlocul v6ii, iar evacl]area apelor mari se face

printr-un deversor lateral, sau peste centralE printr-o trambulini. O alt6 solulie este pozitionarea
centralei in aval de baraj, l0ng6 unul din maluri. in acest caz aducerea apei se face prin galerii de
deriva{ie prin versanli, cu prizele de apd in versant sub forma unor turnuri de

pizd

Barajul Tarnila - secliuni transversale

prin axulturbinei (1)
gi prin descdrcdtorulde ape mari
de semiadincime (2)
Tarnila dam - cross sections
through turbine axis (1)
and cross section
through semi-depth outlet (2)

1428.00

__L

F<------ ----+t

le 18.00

Fig. 6 Sectiuni prin barajul centrala Tamita de pe Somesul Mic

Centrala hidroelectricd are o putere de 45 MW, la o c5dere de 80,50 m. Debitul instalat este de
68 m3/s, iar produclia de energie de 80 GWh/an.

Uzine-baraj de cddere micd sautluviale

La acest tip de amenajiri cladirea centralei este amplasat[ tn albia cursului de apn, in prelungirea
barajului gi preia direct presiunea apei din amonte. C[derea la care se poate adopta acest mod de
amplasare a centralei depinde de panta qi configuralia rdului gi de condiliile de fundare, variind

infe

c6liva metri p6n6 la 30 ... 35 m. In regiunile de deal sau colinare, pentru a se evita inundarea unor

localitiifi,

unor

suprafele mari de teren sau a cdilor de comunicalie, se pot construi numai baraje de indltime mic6. De

multe ori lacul de acumulare este conturat pe un mal, sau chiar pe ambele maluri, de baraje laterale,
adesea numite impropriu diguri. Pentru exemplificare se prezinta amenajarea de pe Dunare de

la

Portile de Fier I (frg. 7.1;7.2;).

Fig. 7.1 Plan de situatie Portile de Fier

UHE Porlile de Fier lare o putere instalat6

de2x

1050

MW gi o productie de energie in anul mediu

hidrologic de 2 x 5250 Gwh/an (se specificS de fiecare datd caracteristicle energetice de care dispun
Romf,nia qi Serbi4 cu

pirfi egale). Ciderea maximfl la central[

27,17 m. Debitul instalat este de 2x4350 m3ls.

este de 34,50 m, iar c[dereamedie de

Dispozilia generali este simeticE, cu un baraj deversor plasat in mijlocul albiei gi cite o centrali qi o
ecluza de fiecare parte a acestuia. Fiecare dintre cele dou6 !6ri are in acest fel anrplasat pe teritoriul
propriu jum6tate din frontul barat.

o
ci
N

84"2A

Fig.7.2. Sectiuni prin deversor si prin centrala Portile de Fier

t0

Scheme de amenajare ale UHE de deriva{ie

La acest tip de schem6 inheaga cddere este realizatd cu ajutorul unor lucrari
de derivare a apei
(canale, galerii, conducte) de lungime mare. Prin lucrlri de derivare
se pot amenaja in conditii
ra{ionale sectoarele cwsurilor de apd pe care, din catzacondiliilor locale,
nu se pot realiza baraje de
retentie.

Dincauzaregimului de func{ionare pe firuIapei, ftr6posibilita{i de adaptare aproduc{iei

la consumul
de energie electricS, schemele de amenajare la care intreaga cddere este realizatl
numai prin lucrdri de

deriva{ie sunt utilizate numai in urmdtoarele situalii:

- pe cursurile de ap6 din zona de munte, cu pantd ridicata pe care nu
sint amplasamente favorabile

pentru acumulSri; de obicei aceste amenajdri hidroenergetice se incadreazdin

categoria
microhidrocentrale
- pe cursurile de ap6 din zanade deal gi c6mpie, cu

v[i largi, pe care nu se pot realizaacumul6ri;

- pe sectoarele cursurilor de ap6 care au debitele regularizate de acumullrile

unor

UIIE din amonte.

UHE de deriva{ie cuprind un baraj de micd in6lJime (de obicei un stavilar) pentru
derivarea apelog
pizade api, canalele sau conductele de aducliune, camera de echilibru (de inc6rcare),
conducta
fo'l@;ta, clSdirea centralei cu echipamentul electromecanic qi canalul
de

fug[. In func{ie de c[derea

amenajati gi de structura gi tipul de construc{ie al elementelor componente, UHE
de deriva}ie se impart
in amenajrri de crdere micr sau de cddere mijlocie sau mare.
d.

\'j

Fig. 8. Amenajare hidroenergetica cu derivatie

Uzine hidroelectrice de deriva(ie de cddere micd

Acest tip de uzilfld,se amenajeazi pentru cdderi relativ reduse, pe cursul inferior
al r6urilor mari qi in
zonele de deal unde riurile au v6i largi. Amenajarea cuprinde derivalii cu
scurgere liber6, const6nd din
canale de aductiune qi de fuga, al c6ror traseu se inscrie pe malurile qi terasele
din lungul cursurilor de
ap6. Cl[direa centralei este amplasatdl6ng6 camera de incarcare, fie formdnd
cu aceasta o singur6

t1

constructie de tip asem5ndtor cu a centralelor baraj de joasa c6dere, fie este legat5 de camera de
incdrcare prin conducte forfate scurte . Centralele sunt echipate uzual cu turbine de tip Kaplan
(amenajarile de pe canalul de derivatie de la barajul Reconstructia de pe Bistrita: Vanatori, Roznov,
Zanestt, Co sti sa, Buhisi)
(Jzine hidroelectrice de deriva(ie de cddere miilocie qi mare
Pe cursurile de apfl

mijlocii gi mici, din zonele colinare qi de munte, av6nd pante mai mari de 0,5...2

Yo, se pot amenaja uzine

lucrlri

hidroelectrice cu clderi de la 30 m pdn6la peste 200 m, prin executarea unor

de derivali e realbatn pe versanlii vEilor, sub

forml

de canale sau conducte de coastS. Pentru

aduclignile din conducte se adopti regimul de scurgere sub presiune, pentru a permite o func]ionare
mai elasticfl a
centralei. Centralele sunt amplasate la piciorul versantului. Dat fiind faptul cd acest tip de scheme, ftrd
baraj qi lac de acumulare, pe r6uri cu debite medii reduse, au puteri mici sunt denumit

microhidrocentrale.
Scheme de amenajare ale

UIIf, mixte

Denumirea de schema'omixt6" provine din faptul ca la formarea ciderii contribuie atdt barajul c6t qi

derivalia. Aceste scheme sunt caracteristice uzinelor complexe de mare putere, care fumizeazdenetgie
de v6rf. Debitele medii folosite sunt cuprinse intre 3 qi 20 m3/s, cu un regim de curgere cu mari varia[ii
sezoniere. Pentru regularizarea debitelor sunt nccesare lacuri de acumulare mari, al cdror volum

util

este cuprins uzual intre 30 qi 300 de milioane de m3. Penku schemele de amenajare clasice, simple, ale

uzinelor cu baraj gi derivalie, elementele componente principale sunt: un baraj cu lac de acumulare,
priza de apd, aducliunea sub formh de galerie sub presiune, un castel de echilibru, conducta sau
conductele fo4ate, centrala electrici qi canalul de fug[.
Schema de amenajare complexa Nord Fagaras-Pecineagu-Clabucet-Satic-Rucar-Frasin-Dragoslavele

(Fig a fost conceputa pentru suplimentarea debitelor pe Dambovita cu 6,8 mc/s necesar alimentarii cu
apa a folosintelor din aval

(in special Bucuresti). Aductiunile secundare Nord Fagaras au fost sistate in

1992 si sunt reluate in prezent. Barajul Pecineagu are o inaltime de 107m. Aductiunea este subterana

in

lungime de 9750m si diametru de 3,60m. Centrala Clabucet este echipata cu doua turbine Francis
avand un debit instalat de 32 mc/s si o putere instalata de 64

MW

Barajul Satic asigura formarea unui polder necesat pentru compensarea diferentelor de exploatare
dintre CHE Clabucet si CIIE Rucar. Aductiunea Satic-Rucar are 4m diametru si poate transporta
43mc/s . Centrala Rucar are prevazute doua grupuri Francis din care s-arealizat numai unul. Al doilea
grup

se

justifica dupa realizar:e aductiunii Nord Fagaras in lacul de la Satic

12

41

;P
'o

CD

H=

s)

GA

8=
B6-

ES.
(Dx

$)

\)

HJ

s)

6a)
-G
,8.
sD =.

IDr

aDs

U*
!0{

B(D
65

O)

?Q.n)
='
Id
Hq)

O)

X-i

o
I

5'E.
-.
tr

ct

g)

cj
(D

s
o
-f
m

o
fi

t.'

a
slr
o
C

<
J

so

_,

s)

\\

o
\,

tr

so

(,)

s)
o,
Ot

=
rn

o.

fl

o
SI

O)

o)

o
o
o

B{
(D

!1

l),

='

ot

-11

;a

''(f'
E
m
m