UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA

FACULTATEA DE CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE HIDROTEHNICA

CENTRALE HIDROENERGETICE IN FRONTUL BARAT

La acest tip de centrale hidroenercetice cladirea centralei poate fi amplasata in

corpul sau la piciorul barajului, ori imediat in aval de baraj, pe malurile sau in versantii
cursului de apa.
Intreaga cădere folosită de UHE este realizată prin construcţia barajului.
Uzina are aducţiuni foarte scurte sau numai conducte sau galerii forţate.
Centralele hidroelectrice cuprind construcţiile şi instalaţiile care asigură circuitul
hidraulic către şi de la turbine, găzduesc turbinele şi generatorii, precum şi mecanismele
de reglare a sarcinii, instalaţiile conexe, panourile electrice etc

Scheme reprezentative - CHE

VEDERE IN PLAN

Fig.1 Situatia centralelor associate cu bararea vailor inguste-UHE Tarnita

de pe raul Somes
 SECŢIUNE TRANSVERSALĂ PRIN AHE

Sectiune prin CHE Sectiune prin golirea Sectiune prin descarcator

de semiadancime

Fig.2 Sectiuni prin AHE Tarnita pe Somesul Mic

 lac de acumulore

A)UZINE-BARAJ DE CĂDERE MIJLOCIE SAU MARE

Dispoziţia generală depinde de lăţimea albiei şi de tipul de baraj. Aducerea apei la

turbine se realizează prin conducte forţate scurte, care traverseaza barajul, sau prin galerii
forţate care străbat versanţii.
Schema se utilizează pentru amenajarea fluviilor şi a râurilor mari în zonele de
munte, la trecerea lor prin defilee. Sunt de preferat amplasamente care nu afectează
localităţi şi căi de comunicaţie importante. Pentru a crea o cădere mare se construiesc
baraje înalte, care la rândul lor formează lacuri de acumulare cu volume foarte mari. Cele
mai mari UHE existente sunt construite pe marile fluvii ca uzine-baraj, folosind în
numeroase cazuri baraje mai înalte de 100 m. Lacurile de acumulare ale acestor
amenajări servesc mai multor tipuri de folosinţe, curent pentru alimentare cu apă şi pentru
atenuarea viiturilor. Uneori acest tip de schemă de amenajare se asociază unor acumulări
pe râuri cu resursă energetică mai redusă, realizate preponderent pentru alte folosinţe.
În astfel de situaţii se fructifică doar căderea creată, dar debitul uzinat este redus şi
deci şi puterea centralei.
Aceste amenajări nu sunt de regulă importante pentru sistemul energetic.
In cazul barajelor de beton, schema de amenajare a UHE este mai simplă, clădirea
centralei fiind amplasată la piciorul barajului, sau lângă unul din maluri, pentru a permite
descărcarea apelor mari peste cealaltă parte a barajului. Aducerea apei se face prin
conducte forţate scurte care traversează barajul, câte una pentru fiecare turbină, cu prize
de apă pe paramentul amonte al barajului
Când valea este îngustă, centrala se amplasează la mijlocul văii, iar evacuarea
apelor mari se face printr-un deversor lateral, sau peste centrală printr-o trambulină. O altă
soluţie este poziţionarea centralei în aval de baraj, lângă unul din maluri.
În acest caz aducerea apei se face prin galerii de derivaţie prin versanţi, cu prizele
de apă în versant sub forma unor turnuri de priză.
UZINA BARAJ CU AMPLASAREA CENTRALEI IN SUBTERAN

DISPUNEREA CLASICA CU AMPLASAREA U.H.E

IN CAZUL BARAJELOR DIN BETON

U.H.E. DE CADERE MEDIE

 B)UZINE-BARAJ DE CĂDERE MIJLOCIE SAU MARE

La acest tip de amenajări cladirea centralei este amplasată în albia cursului de apă,
in prelungirea barajului şi preia direct presiunea apei din amonte
. Căderea la care se poate adopta acest mod de amplasare a centralei depinde de
panta şi configuraţia râului şi de condiţiile de fundare, variind între câţiva metri până la 30
... 35 m.
In regiunile de deal sau colinare, pentru a se evita inundarea unor localităţi, a unor
suprafeţe mari de teren sau a căilor de comunicaţie, se pot construi numai baraje de
inălţime mică. De multe ori lacul de acumulare este conturat pe un mal, sau chiar pe
ambele maluri, de baraje laterale, adesea numite impropriu diguri. Prin această dispoziţie
în plan se menţine în limite raţionale inundarea terenurilor din albia majoră şi se protejează
aşezările
 RELATIILE DE CALCUL PENTRU PUTERE SI ENERGIE
Pentru a facilita urmărirea noţiunilor legate de potenţial, putere şi energie este util de
a se reaminti care sunt unităţile de măsură utilizate în energetică. Pentru putere, unitatea
de măsură în sistemul internaţional de unităţi de măsură (SI) este Watt –ul [W].
În energetică se utilizează multiplii acestuia:
1kW = 103 W şi respectiv 1MW = 103 kW = 106 W
Pentru energie, unitatea de măsură în sistemul internaţional de unităţi de măsură (SI)
este Joule- ul [J]. În energetică se utilizează multiplii acestuia:
1kWh = 103 kW x 3600 s = 3,6 x 106 J
şi respectiv
1GWh = 106 kWh 1TWh = 109 kW

Dacă un volum de apă V (m3) se află la cota H1 respectiv la înălţimea H(m) deasupra
unui plan de referinţă de cotă H2, atunci posedă o energie potenţială:
Ep = ρgVH = 9.91VH [KJ]

Dacă volumul V se scurge pe albia unui curs de apă în timpul t , atunci energia
potenţială devine energie cinetică, iar cursul de apă pe sectorul dintre H1 şi H2 are
puterea: P = E / t
Rezulta: P=9.91(V/t)H=9.81QH [KW]
Energia pe care cursul de apă o poate livra într-un an, denumită potenţial energetic al
cursului de apă pe sectorul definit anterior, se obţine înmulţind puterea cu numărul de
ore dintr-un an. Dat fiind faptul că debitul râului variază în acest interval, atunci
energia livrabilă se calculează cu debitul mediu multianual Qm :
 Esector= 8760P=8760QmH [kWh/an]
8760 – nr ore dintr-un an
Puterea hidroelectrică a cursului de apă se poate fructifica numai prin amenajarea
hidroenergetică a sectorului de râu.
Puterea fructificabilă este mai mică pentru că numai o parte din debitul râului poate fi
trecut prin turbine, pe circuitele hidraulice ale amenajării apar pierderi de sarcină,
transformarea energiei hidraulice în energie mecanică şi a energiei mecanice în energie
electrică se face cu pierderi, intervenind randamentele transformărilor.
Relaţia de calcul a puterii devine:
P = 9,81x ε x η G xQm x Hbr [KW]
η G – randament global calculat ca produs de randamente partiale( traseu
conducte fortate, turbine, generator)
η G = 75....85 %
ε = Qu / Qm = Debit utilizabil / Debit mediu afluent

BIBLIOGRAFIE
[1] Dan Stematiu – Amenajari Hidroenergetice. – Editura Conspress,
Bucuresti 1984