Tehnologii de recuperare a energiei valurilor

Energia produsa de apa este cu siguranta, una dintre cele mai valoroase resurse regenerabile de energie - si, de asemenea, putea fi considerata resursa de energie cea mai ignorata, pana nu demult. Energia mareelor regenerabila generata de ciclurile lunii, parcurile de energie bazate pe puterea valurilor au avantajul miscarii naturale repetitive a suprafetei apei, iar centralele hidroelectrice culeg energia cinetica produsa de gravitatie de la schimbarile ce au loc in diferitele niveluri ale apei. Valurile sunt micri ritmice ale particulelor de ap n jurul unui punct imaginar de echilibru. Sub aspect genetic, se cunosc: valuri eoliene, mareice, anomobarice, navale, staionare, gravitaional libere, forate de vnt. Valurile eoliene sunt cele care apar sub aciunea frecrii tangeniale ale maselor de aer n deplasare, cu presiunea normal fa de apa marin. Pentru calculul energiei valurilor se folosesc diferite modele de val. Un model de val, utilizat in mod frecvent, este cel a lui Gerstner, care presupune respectarea urmatoarelor legi: -moleculele de apa descriu orbite circulare, mascandu-se cu viteza uniforma si in aceeasi perioada de timp -razele orbitelor descresc exponential cu adancimea -fiecareparticula fluida, in timpul miscarii, suporta presiunea din pozitia de repaus -curbele de egala presiune (izobarele ) descriu trohoide circulare. Datorita ultimei legi, valurile calculate dupa acest model poarta denumirea de valuri trohoidale.

Fig 1. Profilul unui val h =inaltimea valului =lungimea de unda L=lungimea frontului de val Cum aceasta energie se manifesta in intervalul de timp egal cu perioada T a valului, puterea P va fie gala cu raportul; dintre energia Ep sau Ec si timpul T . Deoarece in procesele de captare se preia in present doar una din cele doua forme de energie a valului, expresia puterii brute disponibile este : P=KhL/T Raportul /T exprimand viteza de propagare a valului, numita celeritate si notata cu litera c, expresia puterii se poate scrie si sub forma: P=KhLc Trebuie precizat faptul, ca la inceput coeficientul K a avut o valoare fixa si anume K=1/16.Cu timpul acest coeficient K a luat forme mai complicate, fiind necesar sa se tina seama si de adincimea apei in care se propaga valul. Adoptand sistemul international de unitati de masura, iar pentru valoarea greutatii specifice apei din Marea Neagra adica =9986,58 N/m, puterea dezvoltata pe fiecare metro front de val este : P=975 hT [W/m] Modelul de val Gerstner nu este un model perfect .Critica principala care i sa adus a constatat in faptul ca admite o forma data valului.In literatura de specialitate, pe langa valurile trohoidale se mai intalnesc si alte modele: valuri Stokiene, valuri cnoidale. Specialistii romani folosesc pentru calcule inaltimea valului distinct, acest val distinct este un val mare, dintr-un camp de valuri, care se poate deosebi visual in mod clar inaltimea si lungimea sa. Se apreciaza ca inaltimea acestui val se apropie de inaltimea maxima (h max), iar lungimea de unda, de lungimea medie () a valurilor din campul respective.S-a constatat ca inaltimea medie a campului de valuri este 0,45h max.Valurile dezvolta o anumita putere caracteristica unor intervale de timp ti. Desigur nu toata energia bruta va putea fi captata de instalatiile aliniate pe frontal respective. O parte din energie este reflectata la contactul cu captatori, o alta este disipata in bazinele de receptie si de captare ale hidrocentralelor marine, iar o parte reuseste sa traverseze zona de barare. In masura in care o instalatie este capabila sa capteze o cantitate cat mai mare din energia inmagazinata in valuri, deci in masura in care dovedeste un randament global de captare ( ) superior, aceasta isi demonstreaza eficienta economica. Energia captata (E) va fi data de relatia:

E= Se cunosc mai multe sisteme de captare a energiei valurilor, dintre care: 1. Sistemul de conducte sub presiune (se aseamn cu sistemul de frnare al unui Fig. 2 Platforma scoian OYSTER care poate genera 300-600 kW

autovehicul). Astfel presiunea exercitat pe o suprafa mare este transmis prin intermediul unui lichid, prin conducte, unei suprafee mai mici, multiplicndu-se astfel fora pe unitate de suprafa. Printr-un sistem mecanic, aceast for realizeaz rotirea generatorul electric. 2. Sistemul bazat pe ascensiunea lichidului. Sistemul se bazeaz pe ascensiunea apei sub form de val pe o pant artificial i preluat mai apoi prin cdere de paletele unui generator electric. 3. Sistemul pistonului lichid. ntr-o incint, prin micarea sa de urcare i coborre, valul marin acioneaz ca un piston, pompnd i aspirnd aerul, cu rezultat direct asupra unei turbine (n multe dintre aplicaii se folosete turbina Wells). n nordul Scoiei (Nigg), specialitii scoieni au gndit o platform special care s utilizeze la maximum fora valurilor, fr s monteze generatoare hidroelectrice plutitoare. Aa a aprut Oyster, o invenie care promite multe figura 2 i 3. Platforma are o component montat n ap, care basculeaz atunci cnd este lovit de valurile uriae. De ea sunt prinse dou pistoane, care prin compresie mping apa cu vitez printr-o conduct, pn ntr-o unitate aflat n apropriere. Acolo, apa sub presiune acioneaz o serie de palete, tot mecanismul fiind identic cu cel prezent n centralele hidroelectrice. Totul difer prin metoda inovativ de a transporta apa sub presiune. Productorii spun ca Oyster poate genera ntre 300 i 600 kW, ns la configuraii multiple, se poate ajunge la valori suficient de mari ct s alimenteze oraele din apropriere. Se sper c noua industrie ar revitalize economia scoian, mai ales n zonele rurale i ar crea peste 7000 de noi locuri de munc n

diversele domenii colaterale implicate.

Fig. 3 Construirea platformei speciale a instalaiei OYSTER Instalatie cu plan inclinat si bazin Pe la mijlocul anului 1940 langa Alger in Marea Mediterana a fost pusa in functiune experimental in doua amplasamente, la Sidi Ferruch si Pointe Pascade, prima instalatie moderna care consta dintr-o structura conceputa pe principiul planului inclinat si un bazin de acumulare. Solutia se bazeaza pe faptul ca in contact cu o constructie rigida, sub actiunea valurilor, apa are tendinta sa-si ridice nivelul suprafetei libere. Aceasta este receptionata intr-o structura cu radier curb inclinat, care se opune directiei de inaintare a frontului de val. Cantitatea de apa, ajunsa intre doi pereti convergenti, urca la o inaltime maxima a valului, deversand apoi intr-un rezervor special conceput pentru a retine apa la o cota superioara nivelului mediu al marii. Prin caderea realizata, apa retinuta pune in miscare turbinele care la randul lor antreneaza generatorii electrici. Curburile peretilor convergenti sunt impuse de forme hidraulice optime, care fac ca intreaga constructie sa realizeze o diferenta cat mai mare intre nivelul mediu al marii si nivelul maxim al apei din bazinul de acumulare .

Fig 2. Instalatie cu plan inclinat si bazin Anul 1960 a insemnat punerea in exploatare a primelor balize si geamanduri luminoase in Marea Japoniei, alimentate cu energie electrica provenita din valuri, iar mai tarziu, pe baza unui brevet emis in 1967 pe numele lui Kaisha Ryakusei, tot aici sau realizat hidrocentrale marine de capacitate redusa utilizand solutia "pistonului lichid" . Instalatie cu piston greu si piston lichid Ansamblu sistem-structura decaptare este alcatuit dintr-un ponton greu prin mijlocul caruia strabate o conducta in care apa oscileaza, antrenata de valuri, comprimand si

aspirand aerulu de deasupra ei intr-o incapere amplasata pe un plutitor bine ancorat sau fixate pe o fundatie rigida.

Fig 3. Instalatie cu pondon greu si piston lichid Pistonul lichid pune astfel in miscare un volum limitat de aer, care actioneaza rotorul unui turbuine cuplata la un generator electric. Ansamblul de supape, ca si aparatul director, impune curentului de aer conditii optime de valorificare. Pontonul trebuie construit in asa fel incat sa ramana cat mai imobil in masa agitate a valurilor. Orice oscilatie a pontonului consuma, in mod inutil, din energia inmagazinata de vant in apa marii sau a oceanului. Solutia a fost testate pe mare si a dat rezultatele cele mai bune in amplasamente cu valuri a caror inaltime medie a variat intre 2 si 4 m , cu randament estimat intre 30% si 70% . Pentru o turbina cu diametru de 20 cm, realizata dintr-un aliaj de aluminiu, puterea nominala a fost de 60 W, iar durata de functionare a fost apreciata la mai mult de 3 ani. Instalatie cu plutitor si valva clapet pe coloana In principiu structura este alcatuita dintr-un plutitor care sustine o coloana verticala pe traseul careia este plasata o valva clapet.

Fig 4. Instalatie cu plutitor si valva clapet pe coloana Aceasta este conceputa in asa fel incat sa se inchida timp de o jumatate din durata unui ciclu de val, obligand apa din conducta sa urmeze miscarea plutitorului. La schimbarea directiei de miscare a flotorului apa continua sa se ridice, in virtutea inertiei, la un nivel superior inaltimi valului. Succesiunea ciclurilor sporeste inaltimea coloanei de apa pana se ajunge la presiunea necesara actionarii turbogeneratorului.

S-a experimentat o instalatie a carei lungime a masurat 90 m, cu un diametru al coloanei de 4,50 m. La valuri cu inaltimea medie de 2,40 m, sistemul de captare si conversie a realizat o putere de 300 KW. Instalatie cu piston actionat de valuri Solutia consta in transmiterea fortei mecanice data de un volum mare de valuri de joasa presiune, printr-un sistem de doua pistoane cu diameter diferite, unui volum mic de lichid auxiliar, caruia ii ridica astfel presiunea, determinand stocarea lui in acumulatoare hidraulice interioare.

Acumulator hidraulic interior In figura 6 sunt grupate succesiv alte cateva instalati, concepute in diverse zone de pe glob si destinate valorificarii energiei valurilor, instalatii studiate de-a lungul anilor in laboratoare si in natura, cu rezultate nu totdeauna dintre cele mai spectaculoase Fig 5. Instalatie cu piston actionat de valuri.

Fig 6. Diferite tipuri de instalatii de captare si conversie a energiei valurilor SOLUTIE ROMANEASCA DE CAPTARE SI CONVERSIE, SPECIFICA

VALURILOR MICI SI NEREGULATE In anul 1973 unele institute de studii si proiectari din Romania, au existat preocupari pentru captarea si valorificarea energiei valurilor din Marea Neagra.Studiile intreprinse, in limita unor contracte, au condus la concluzia oportunitatii captarii energiei valurilor de vant si au impulsionat diferite cadre de specialitate sa continue,in afara obligatiilor de serviciu aprofundarea problemei. In acest sens a fost continuata actiunea de documentare si concomitant s-a trecut la proiectarea unor modele, care ulterior au fost construite si experimentate in laboratoare. Procedeul de captare este specific valurilor neregulate si consta in preluarea directa, prin intermediul unui plutitor, a miscari de verticala a apei, fara transport de debit. Transmisa unui generator rectiliniar, a carui flux magnetic este facut astfel sa varieze, aceasta miscare este transformata in curent electric alternativ, cu frecventa neregulata, care poate fi folosit in stare bruta ca sursa de caldura.

Fig 7. Schita unei instalatii romanesti destinata valorificari in scop energetic a fortei mecanice a valurilor din Marea Neagra Echipamentul hidraulic a unui element de captare este format dintr-un plutitor, iar echipamentul electic principal, este alcatuit dintr-o parte mobila legata cu articulatii de plutitor si o parte fixa, solidara cu structura imobila. Solutia prezentata impune realizarea unui structuri plutitoare, cat mai stabila in masa agitata a valurilor, capabila sa sustina echipamentul energetic proiectat dupa principiul de functionare descries. O caracteristica deosebita o constituie posibilitatea nelimitata de dezvoltare pe verticala a instalatilor, precum si capacitatea elementelor de captare de a prelua valuri neregulate, cu inaltimea cuprinse intre 5 cm si 9 m. Punctual de vedere al Institutului Roman de Cercetari Marine din Constanta si al Comisiei Oceanologice Romane este ca potentialul energetic brut al valurilor de pe cei 200 km de litoral romanesc al Marii Negre se ridica la valoarea de circa 8* kwh/an, potentialul

energetic tehnic utilizabil,extimandu-se la 4* kwh/an, ceea ce ar conduce la o economie de combustibil conventional de aproximativ 2 milioane tone/an.