Sunteți pe pagina 1din 4

INDICATORI DE MEDIU

In continuare, sunt prezentati indicatorii pentru mediu in concordanta cu domeniile de prioritate ale
celui de al 6-lea ro!ram de Actiune pentru Mediu al UE"# sc$im%are climatica, Natura si
&iodi'ersitate, Mediu si (anatate, Resurse Naturale si Deseuri) Ast*el,

1. Schimbare Climatica- Emisii de gaze cu efect de sera/Greenhouse Gas Emissions (GGE)
UE s-a an!a+at sa limiteze cresterea temperaturii medii !lo%ale cu mai putin de , !rade C
comparati' cu ni'elele preindustriale) In ,--., Consiliul Europei a sustinut ana!a+amentul UE
de a reduce emisiile de !aze cu e*ect de sera /00E1 cu cel putin ,-2 pana in ,-,-
comparati' cu ni'elurile din3444 c$iar in lipsa unui acord international /nota CCE0# de+a s-au
apro%at alte procente1

2. Transort
Decuplarea dez'oltarii transportului de cresterea economica este unul din o%iecti'ele
(trate!iei de Dez'oltare Dura%ila a UE) Intre 3445-,--6 transportul mar*urilor a
crescut cu aproape 6.2 in UE-,5 in timp ce I& a crescut cu ,42) Acest *apt s-a
datorat unei cresteri de 762 in transportul rutier) In ,--6 transportul rutier in Noile
(tate Mem%re s-a du%lat *ata de 3445, in timp ce alte mi+loace de transport au
scazut)
In ,--5 emisiile de !aze cu e*ect de sera !enerate de transport a insemnat ,.2 din
totalul emisiilor a UE-35, transportul rutier *iind pe departe cea mai mare sursa a
emisiilor din transporturi, in !eneral /4621
In*rastructura de transport este o sursa ma+ora a *ra!mentarii terenurilor, a*ectand
ne!ati' di'ersitatea %iolo!ica /%iodi'ersitatea1)



!. "ntensitate energetica
Intensitatea ener!etica masoara cererea de ener!ie pe unitate de I&, si a scazut incet,
dar constant, in UE incepand cu 344-, mai ales, in Noile (tate Mem%re) Intre 3443 si
,--5, din cele 35 (M ale UE, doar Irlanada si 8u9em%ur! au inre!istratr scaderi
semni*icati'e, in timp ce in ortu!alia s-a inre!istrat o crestere) Danemarca este sin!urul
(M cu per*ormante mai %une decat :aponia la capitolul intensitate ener!etica
Tinta UE de reducere a consumului de ener!ie, preconizata in ,--, este de ,-2 raportat
la %aza pentru anul ,-,-)

#. Electricitate din deseuri reciclabile
ana in ,-3-, tinta recomandata de UE este de a produce ,32 din totalul productiei
electrice din surse recicla%ile) In ,--5 , procentul din materiale recicla%ile era de 372,
identic cu cel din ,--7) A crescut cu doar ,,32 in ultimii 35 ani, *iecare (M a'and ci*re
di*erite# in Danemarca, a crescut de la ,2 in 344- la ,;2 in ,--5, in timp ce Austria si
(uedia produc, in prezent, mai mult de 5-2 ener!ie din surse recicla%ile) olitica
ener!etica a UE sta%ileste un procent de ,-2 din materiale recicla%ile din totalul
consumului de ener!ie in intrea!a UE inainte de ,-,-, dar sunt sla%e sperante sa se
realizeze acest pra!)
In ,--5, procentul de recicla%ile in productia de ener!ie in Noile (M era de 3-,.2, o
crestere de 4,3 2 comparati' cu ,--7, ceea ce s-a datorat unei cresteri su%stantile in
Romania# 65, ;2 in ,--5 comparati' cu ,4,42 in ,--7)

$. %iodi&ersitate- 'asari comune
U)E a sta%ilit, ca o%iecti' principal, stoparea pierderii de %iodi'ersitate pana in ,-3-)
asarile sunt considerate ca reprezentand, in !radul cel mai inalt, di'ersitatea %iolo!ica
/%iodi'ersitatea1 si inte!ritatea ecosistemelor)8a pasarile comune, statistica rele'a un
curs ne!ati' in ultimii ,5 de ani /<3,5 de specii, din care 66 sunt specii de pasari comune
zonelor rurale si ,. sunt specii de pasari speci*ice padurilor1, la speciile de padure, si la
cele speci*iice zonelor rurale inre!istrandu-se o scadere in ultimii 3, ani) (e *ac e*orturi
semni*icati'e pentru a se sc$im%a situatia)
In mod deose%it, pasarile speci*ice zonelor rurale considerate, un %un indicator al
%iodi'ersitatii terenurilor a!ricole, au de'enit tot mai amenintate in aceasta perioada de
timp, cu toate ca s-a inre!istrat o usoara im%unatatire in ,--5) oate *i e9plicat, partial,
acest declin prin sc$im%arile in utilizarea terenurilor si a practicilor a!ricole, cu e*ecte
ne!ati'e asupra cui%aritului, mai ales)

(. 'escuit- Cote este limitele de siguranta
In ,--6, ,32 din captuile totale de peste au depasit limitele de si!uranta %iolo!ica, o
situatie in curs de inrautatire dupa usoara im%unatatire din ,--5 /,-21) Rezer'ele %entice
si demersal<" s-au deteriorat in ultimul deceniu /532 si 7,2 in ,--61
< (peciile de peste de %aza demersal" traiesc pe *undul marilor si numai acolo
< estii %entici traiesc la di'erse adancimi in ale al%ia marilor, iar cei pela!ici traiesc in ape
desc$ise) Capturile sunt utilizate in procese industriale / $rana si ulei de peste *olosite in
ac'acultura, nu) direct entru consum uman) In*ormatiile pro'in numai din zona Atlanticului
de Nord-Est / MareA Nordului, Marea &altica, 0ol*ul &isca=a si eninsula I%erica1, *+,+
-area -editerana)
In ,--3, pentru prima data, s-a constat ca importante rezer'e industriale si pela!ice
/care, in mod normal, sustin marile capturi de peste1, au depasit limitele %iolo!ice de
si!uranta, pro'ocand mari 'ariatii la indicatorii pentru acel an)
.. +gricultura organica
A!ricultura or!anica este %ene*ica pentru mediu si este sustinuta, *inanciar, prin olitica
A!ricola Comuna /CA1) In ,--5, s-a practicat a!ricultura or!anica pe 72 din terenurile
a!ricole din UE, cu di*erente intre UE-35 /7,.21 si Noile (tate Meme%re /3,521 Austria
este tara cu cel mai mare procenta+ pri'ind a!ricultura or!anica, de 332 in ,--5, urmata
de Italia cu aproape 3;2 din supra*ata totala culti'ata or!anic in UE ,5)
(upra*ata culti'ata or!anic a crescut mult din 344-, desi cresterea anuala a scazut de la
6;2 in 3445 la 6,52 in ,--5) Ma+oritatea (M inre!istreaza o crestere continua din ,--3,
mai ales 0recia, 8ituania si ortu!alia, doar Danemarca inre!istrand o scadere)
A!ricultura or!anica este minoritara, totusi,practicile traditionale *iind in continuare
predominante)

/. 0eseuri municiale
In ,--6, toate (tatele Mem%re /UE- ,.1 au !enerat ,55 milioane tone de deseuri
municipale, cu 362 mai mult comparati' cu 3445) Aceasta inseamna o medie de 35.>!
de deseuri municipale de persoana, o crestere de 42 dupa 3445) Cantitatea de deseuri la
plat*ormele de !unoi a scazut de la 6,2 in 3445 la 732 in ,--5) In timp ce unele tari,
0ermania, Olanda, (uedia, Danemarca si &el!ia, aproape au des*iintat plat*ormele de
deseuri / !ropi de !unoi1, altele precum Ce$ia, olonia si 8ituania trimit mai mult de 4-2
din deseurile colectate la plat*orme?!ropi) /Nota CCE0# inclusi' Romania1
Reciclarea s-a du%lat in 3445 si ,--5, iar in ,--6 s-a a+uns la 3-3 milioane tone de
deseuri reciclate) 0ermania si Olanda inre!istreaza cel mai mare procent de reciclare
/respecti' 6;2 si 6721) Danemarca raporteaza cel mai mare procent de deseuri
incinerate /5521) Inre!istreaza cresteri, e drept, destul de incet, procentul de ener!ie
!enerata de incinerareare si, in ,--5 s-a realizat ec$i'alentul a 4,; milioane tone de
com%usti%il , adica 32 din productia primara de ener!ie /comparati' cu -,62 in 34451

1. Emisii in atmosfera
(tatele Mem%re ale UE sunt o%li!ate sa reduca emisiile de !aze to9ice in atmos*era
con*orm parametrilor sta%iliti pentru ,-3- prin Directi'a la*onului National de Emisii)
Aceste !aze to9ice au e*ecte daunatoare asupra sanatatii oamenilor si contri%uie la
acidi*icarea , eutro*izarea si *ormarea ozonului la ni'elul solului) Comparati' cu ni'elele
din 344-, in ,--5 toate (tatele Mem%re /UE -,.1 au redus emisiile de dio9id de sul* /(O,1
cu .-2, o9izii de azot /NO91 cu 672, compusi or!anici 'olatili ne-metan /NM@OC1 cu
762 si amoniu /NA61 cu ,-2) In linii mari UE isi realizeaza o%iecti'ele) Totusi, e9ista
temeri ca anumite state mem%re, indi'idual, 'or depasi pla*onul national de emisii la NO9
in ,-3-) /)))1

12. Calitatea aerului in centrele urbane
articole de materie /M 3-1 a*ecteaza !ra' sanatatea pro'ocand im%olna'iri si reducand
speranta de 'iata in UE cu aproape 4 luni /<71) Date *urnizate de orase mari europene
indica cresteri de concentratii de particole de materii /M3-1 /51 in ,--5 si nu sunt semne
de descrestere) Un ma9im de conncentratii s-a inre!istrat in ,--6, partial si din cauza
conditiilor meteorolo!ice ne*a'ora%ile) Totusi situatia s-a im%unatatit in multe orase in
ultimii aniB
Ozonul pro'oaca a*ectiuni respiratorii si este cauza multor decese premature) Constituie
o in!ri+orare ma+ora pentru !rupurile 'ulnera%ile precum persoanele cu a*ectiuni
asmati*orme, copii si persoane in 'arsta) In ,--5 concentratiile de ozon la ni'elul solului
erau mai mari decat cele din ,--7) (-a inre!istrat totusi o scadere e'identa a ni'elurilor
de ozon in ultimii ani) Anumite *enomene meteorolo!ice e9treme precum canicula din
,--6 in*luenteaza ni'elul de poluare al aerului si pro'oaca 'ariatii *ara le!atura cu
sc$im%arile la emisii)