Sunteți pe pagina 1din 12

UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE sTIINA sI INGINERIA MATERIALELOR


SECIA: INGINERIA MEDIULUI INDUSTRIAL

REFERAT
ENERGIA VALURILOR
STUDENT: MILOTOI MIHAI
ANUL: V
SECIA: IMI
GRUPA: 3751

CUPRINS
INTRODUCERE...........................3

RELATII DE CALCUL.........................4

REALIZARI EVIDENTIATE PE PLAN MONDIAL............6

SOLUTIE ROMANEASCA DE CAPTARE SI CONVERSIE, SPECIFICA

VALURILOR MICI SI NEREGULATE..................11

BIBLIOGRAFIE...........................13

INTRODUCERE
Sursele de energie cele mai primitive sunt cele obtinute din carbune si petrol. nsa acestea sunt epuizabile si
arderea ace 15115k1024p stora produce mari cantitati de CO2.
De aceea sunt cautate noi surse de energie. Se ncearca folosirea energiei solare captata cu ajutorul panourilor
solare. nsa conversia energiei razelor solare n caldura sau electricitate se face cu o pierdere de 80-90% si acestea
nu pot fi captate dect n timpul zilei si astfel energia trebuie sa fie stocata pentru a putea fi furnizata si pe timpul
noptii.
O alta sursa este forta apelor. Prin construirea hidrocentralelor se obtin mari cantitati de energie.
Se poate folosi apa termala pentru ncalzire sau a aburilor de apa pentru a produce electricitate. Astfel de centrale se
gasesc n Italia, Japonia si California. La forajele de mare adncime se poate injecta apa rece care este ncalzita si
apoi extrasa pentru a produce energie electrica.
nca din 1966 la Rance n Franta functioneaza o centrala mareeomotrica care foloseste energia mareelor. Japonia
ncearca folosirea valurilor cu ajutorul unor dispozitive plutitoare.
Energia apei (marilor si oceanelor) - se reprezinta sub forma de energie mecanica si termica:
Curentii marini - se pot reprezenta sub forma de:
-curenti orizontali - datorati vanturilor dominante
-curenti verticali - caz in care apele urca sau coboara din/spre adancuri
-curenti marini - datorati miscarii apelor la nivel planetar
-Mareele - datorita atractiei lunare
-Miscarea valurilor - datorate tot radiatiei solare
Energia termica - inmagazinata sub forma de caldura, continutul de caldura diferit dintre apele de suprafata si cele de
adancime (cca. 30o diferenta).
Apele Oceanului Planetar detin un imens potential energetic care poate fi valorificat pentru producerea de
energie electrica. Principalele surse de energie luate in considerare, cel putin la nivelul tehnicii actuale, se refera la:
maree, curenti, valuri, diferentele de temperatura ale structurilor de apa marina. Mareele se produc cu regularitate in
anumite zone de litoral de pe glob, cu amplitudini care pot ajunge uneori la 14 -18 m, determinand oscilatii lente de
nivel ale apelor marine. Principiul de utilizare a energiei mareelor in centrale mareomolrice, de altfel singura sursa
folosita in prezent din cele enumerate mai sus, consta in amenajarea unor bazine indiguite care sa faca posibila
captarea energiei apei, declansata de aceste oscilatii, atat la umplere (la flux), cat si la golire (la reflux).
Pentru o valorificare eficienta a energiei mareelor sunt necesare si anumite conditii naturale; in primul rand,
amplitudinea mareelor sa fie de cel putin 8 m, iar, in al doilea rand, sa existe un bazin natural (de regula un estuar),
care sa comunice cu oceanul printr-o deschidere foarte ingusta. Aceste conditii naturale apar numai in 20 de zone ale
globului (ca, de exemplu: tarmurile atlantice ale Frantei, Marii Britanii, SUA, Canadei, in Nordul Australiei, in estul
Chinei etc.).
Cantitatea de energie disponibila la aceasta sursa, daca ar putea fi valorificata integral in centrele electrice
mareomotrice, ar produce de circa 100.000 de ori mai multa energie electrica decat toate hidrocentralele aflate in
functiune in prezent pe glob. Alte calcule apreciaza ca energia furnizata anual de maree ar putea echivala cu cea
obtinuta prin arderea a peste 70 mii tone de carbune.

Centralele mareomotrice produc kwh la un pret de cost de doua ori mai mare decat cel obtinut in hidrocentrale. Astfel
de centrale mareomotrice se afla in functiune in Franta (in estuarul Rance, format de raul cu acelasi nume la
varsarea in Golful Saint Malo; capacitatea sa este de 240 MW si a fost construita in perioada 1961-1966; proiectul
"Chausey" prevede o constructie asemanatoare in Golful Le Mont St.Michel), in Rusia (in estuarul Kislaya, format de
raurile Tuloma si Kola Ia Marea Barent, de 400 MW; un alt proiect vizeaza tarmurile Marii Albe); alte proiecte prevad
noi amenajari pe tarmul S-E al Marii Britanii pe tarmul Golfului Fundy, unde SUA si Canada intentioneaza o
constructie de mari proportii.
Curentii marini sunt purtatorii unor energii cinetice deosebit de mari. Astfel, s-a calculat ca un curent oceanic cu o
latime de circa 100 m, 10 m adancime si o viteza de l m/s, pe timp de un an ar putea oferi o energie cinetica de circa
2 mii. kwh.
Valurile reprezinta o forma de stocare a energiei transmise de vant, energie calculubila si demna de luat in
consideratie. Calculele au evidentiat ca valurile cu inaltimea de 1 m, lungimea de 40 m si perioada de 5 s, au o
putere disponibila de aproximativ 5 KW pe un front de l m latime.
Numeroase institute de cercetari hidraulice si energetice din SUA, Franta, Marea Britanic si Japonia au in programul
lor de activitate realizarea unor instalatii de captare a energiei valurilor.
RELATII DE CALCUL
Pentru calculul energiei valurilor se folosesc diferite modele de val. Un model de val, utilizat in mod frecvent, este cel
a lui Gerstner, care presupune respectarea urmatoarelor legi:
-moleculele de apa descriu orbite circulare, mascandu-se cu viteza uniforma si in aceeasi perioada de timp
-razele orbitelor descresc exponential cu adancimea
-fiecareparticula fluida, in timpul miscarii, suporta presiunea din pozitia de repaus
-curbele de egala presiune (izobarele ) descriu trohoide circulare.
Datorita ultimei legi, valurile calculate dupa acest model poarta denumirea de valuri trohoidale.

Fig 1. Profilul unui val


h =inaltimea valului
=lungimea de unda
L=lungimea frontului de val
Cum aceasta energie se manifesta in intervalul de timp egal cu perioada T a valului, puterea P va fie gala cu
raportul; dintre energia Ep sau Ec si timpul T .
Deoarece in procesele de captare se preia in present doar una din cele doua forme de energie a valului, expresia
puterii brute disponibile este :
P=KhL/T
Raportul /T exprimand viteza de propagare a valului, numita celeritate si notata cu litera c, expresia puterii se
poate scrie si sub forma:
P=KhLc
Trebuie precizat faptul, ca la inceput coeficientul K a avut o valoare fixa si anume K=1/16.Cu timpul acest coeficient K
a luat forme mai complicate, fiind necesar sa se tina seama si de adincimea apei in care se propaga valul.
Adoptand sistemul international de unitati de masura, iar pentru valoarea greutatii specifice apei din Marea
Neagra adica =9986,58 N/m, puterea dezvoltata pe fiecare metro front de val este :
P=975 hT [W/m]

Modelul de val Gerstner nu este un model perfect .Critica principala care i sa adus a constatat in faptul ca
admite o forma data valului.In literatura de specialitate, pe langa valurile trohoidale se mai intalnesc si alte modele:
valuri Stokiene, valuri cnoidale.

Specialistii romani folosesc pentru calcule inaltimea valului distinct, acest val distinct este un val mare, dintr-un
camp de valuri, care se poate deosebi visual in mod clar inaltimea si lungimea sa.
Se apreciaza ca inaltimea acestui val se apropie de inaltimea maxima (h max), iar lungimea de unda, de
lungimea medie () a valurilor din campul respective.S-a constatat ca inaltimea medie a campului de valuri este
0,45h max.Valurile dezvolta o anumita putere

caracteristica unor intervale de timp ti.

Desigur nu toata energia bruta va putea fi captata de instalatiile aliniate pe frontal respective. O parte din
energie este reflectata la contactul cu captatori, o alta este disipata in bazinele de receptie si de captare ale
hidrocentralelor marine, iar o parte reuseste sa traverseze zona de barare. In masura in care o instalatie este
capabila sa capteze o cantitate cat mai mare din energia inmagazinata in valuri, deci in masura in care dovedeste un
randament global de captare ( ) superior, aceasta isi demonstreaza eficienta economica. Energia captata (E) va fi
data de relatia:

E=
REALIZARI EVIDENTIATE PE PLAN MONDIAL
Instalatie cu plan inclinat si bazin
Pe la mijlocul anului 1940 langa Alger in Marea Mediterana a fost pusa in functiune experimental in doua
amplasamente, la Sidi Ferruch si Pointe Pascade, prima instalatie moderna care consta dintr-o structura conceputa
pe principiul planului inclinat si un bazin de acumulare.
Solutia se bazeaza pe faptul ca in contact cu o constructie rigida, sub actiunea valurilor,
apa are tendinta sa-si ridice nivelul suprafetei libere. Aceasta este receptionata intr-o structura cu radier curb inclinat,
care se opune directiei de inaintare a frontului de val.
Cantitatea de apa, ajunsa intre doi pereti convergenti, urca la o inaltime maxima a valului, deversand apoi intr-un
rezervor special conceput pentru a retine apa la o cota superioara nivelului mediu al marii. Prin caderea realizata,
apa retinuta pune in miscare turbinele care la randul lor antreneaza generatorii electrici.
Curburile peretilor convergenti sunt impuse de forme hidraulice optime, care fac ca intreaga constructie sa realizeze
o diferenta cat mai mare intre nivelul mediu al marii si nivelul maxim al apei din bazinul de acumulare .

Fig 2. Instalatie cu plan inclinat si bazin


Anul 1960 a insemnat punerea in exploatare a primelor balize si geamanduri luminoase in Marea Japoniei,
alimentate cu energie electrica provenita din valuri, iar mai tarziu, pe baza unui brevet emis in 1967 pe numele lui
Kaisha Ryakusei, tot aici sau realizat hidrocentrale marine de capacitate redusa utilizand solutia "pistonului lichid" .
Instalatie cu piston greu si piston lichid
Ansamblu sistem-structura decaptare este alcatuit dintr-un ponton greu prin mijlocul caruia strabate o conducta in
care apa oscileaza, antrenata de valuri, comprimand si aspirand aerulu de deasupra ei intr-o incapere amplasata pe
un plutitor bine ancorat sau fixate pe o fundatie rigida.

Fig 3. Instalatie cu pondon greu si piston lichid


Pistonul lichid pune astfel in miscare un volum limitat de aer, care actioneaza rotorul unui turbuine cuplata la un
generator electric. Ansamblul de supape, ca si aparatul director, impune curentului de aer conditii optime de
valorificare.
Pontonul trebuie construit in asa fel incat sa ramana cat mai imobil in masa agitate a valurilor. Orice oscilatie a
pontonului consuma, in mod inutil, din energia inmagazinata de vant in apa marii sau a oceanului. Solutia a fost
testate pe mare si a dat rezultatele cele mai bune in amplasamente cu valuri a caror inaltime medie a variat intre 2 si
4 m , cu randament estimat intre 30% si 70% . Pentru o turbina cu diametru de 20 cm, realizata dintr-un aliaj de
aluminiu, puterea nominala a fost de 60 W, iar durata de functionare a fost apreciata la mai mult de 3 ani.
Instalatie cu plutitor si valva clapet pe coloana
In principiu structura este alcatuita dintr-un plutitor care sustine o coloana verticala pe traseul careia este plasata o
valva clapet.

Fig 4. Instalatie cu plutitor si valva clapet pe coloana


Aceasta este conceputa in asa fel incat sa se inchida timp de o jumatate din durata unui ciclu de val,
obligand apa din conducta sa urmeze miscarea plutitorului. La schimbarea directiei de miscare a flotorului apa
continua sa se ridice, in virtutea inertiei, la un nivel superior inaltimi valului. Succesiunea ciclurilor sporeste inaltimea
coloanei de apa pana se ajunge la presiunea necesara actionarii turbogeneratorului.
S-a experimentat o instalatie a carei lungime a masurat 90 m, cu un diametru al coloanei de 4,50 m. La valuri cu
inaltimea medie de 2,40 m, sistemul de captare si conversie a realizat o putere de 300 KW.
Instalatie cu piston actionat de valuri
Solutia consta in transmiterea fortei mecanice data de un volum mare de valuri de joasa presiune, printr-un sistem de
doua pistoane cu diameter diferite, unui volum mic de lichid auxiliar, caruia ii ridica astfel presiunea, determinand
stocarea lui in acumulatoare hidraulice interioare.

Fig 5. Instalatie cu piston actionat de valuri. Acumulator


hidraulic interior
In figura 6 sunt grupate succesiv alte cateva instalati, concepute in diverse zone de pe glob si destinate valorificarii
energiei valurilor, instalatii studiate de-a lungul anilor in laboratoare si in natura, cu rezultate nu totdeauna dintre cele
mai spectaculoase

Fig 6. Diferite tipuri de instalatii de captare si conversie a energiei valurilor

SOLUTIE ROMANEASCA DE CAPTARE SI CONVERSIE, SPECIFICA

VALURILOR MICI SI NEREGULATE


In anul 1973 unele institute de studii si proiectari din Romania, au existat preocupari pentru captarea si valorificarea
energiei valurilor din Marea Neagra.Studiile intreprinse, in limita unor contracte, au condus la concluzia oportunitatii
captarii energiei valurilor de vant si au impulsionat diferite cadre de specialitate sa continue,in afara obligatiilor de
serviciu aprofundarea problemei. In acest sens a fost continuata actiunea de documentare si concomitant s-a trecut
la proiectarea unor modele, care ulterior au fost construite si experimentate in laboratoare.
Procedeul de captare este specific valurilor neregulate si consta in preluarea directa, prin intermediul unui plutitor, a
miscari de verticala a apei, fara transport de debit.
Transmisa unui generator rectiliniar, a carui flux magnetic este facut astfel sa varieze, aceasta miscare este
transformata in curent electric alternativ, cu frecventa neregulata, care poate fi folosit in stare bruta ca sursa de
caldura.

Fig 6. Schita unei instalatii romanesti destinata valorificari in scop energetic a


fortei mecanice a valurilor din Marea Neagra
Echipamentul hidraulic a unui element de captare este format dintr-un plutitor, iar echipamentul electic principal, este
alcatuit dintr-o parte mobila legata cu articulatii de plutitor si o parte fixa, solidara cu structura imobila.

Solutia prezentata impune realizarea unui structuri plutitoare, cat mai stabila in masa agitata a valurilor, capabila sa
sustina echipamentul energetic proiectat dupa principiul de functionare descries. O caracteristica deosebita o
constituie posibilitatea nelimitata de dezvoltare pe verticala a instalatilor, precum si capacitatea elementelor de
captare de a prelua valuri neregulate, cu inaltimea cuprinse intre 5 cm si 9 m.
Punctual de vedere al Institutului Roman de Cercetari Marine din Constanta si al Comisiei Oceanologice Romane
este ca potentialul energetic brut al valurilor de pe cei 200 km de litoral romanesc al Marii Negre se ridica la valoarea
de circa 8*
kwh/an, potentialul energetic tehnic utilizabil,extimandu-se la 4*
economie de combustibil conventional de aproximativ 2 milioane tone/an.

kwh/an, ceea ce ar conduce la o

BIBLIOGRAFIE
1.C.Iulian, P.D.Lazar -Energia valurilor captare si conversie Editura Stiintifica si Enciclopetica ,Bucuresti 1982, cota
351.075