Potential energetic marin

C1 14-10-2010 Notiuni introductive Potentialul energetic este energia pe care o poseda un sistem. Actualmente se vorbeste de realizarea unei politici energetice mondiale in care ponderea energiei regenerabile ar trebui sa creasca. La nivelul Europei, Parlamentul a declarat si a organizat un comitet european pentru energii regenerabile, iar in cadrul acestui consiliu sunt reuniti specialisti din diferite domenii care incearca sa gaseasca solutii pt implementarea unor tehnologii pt (????) In cadrul acestu consiliu functioneaza agentia Eureka energie neconventionala U.E importa 85% petrol si 57% gaze naturale cu o valoare a raportului rezerve/ consum = mica, de aici rezulta ca U.E este vulnerabila d.p.d.v energetic, de aici rezultand faptul ca este necesara gasirea unor alte solutii Sursa regenerabila de energie sunt energii obtinute din fluxurile existente in mediul ambiant si care au un caracter continuu si repetitiv ( valuri, maree, curenti oceanici,diferenta de temperatura, salinitatea ). Principalele surse de energie din spatiul marin la nivelul tehnicii actuale sunt: diferentele e presiune osmotica, petrolul, gazele naturale, carbunele. Obtinerea energiei prin diferenta de temperatura dintre straturile oceanice. Diferenta care ar permite functionarea unei instalatii energeticec ar trebui sa fie de 15-20 grade. Principiul de functionare are la baza folosirea a doua surse de caldura cu temperaturi diferite. Prima astfel de centrala a fost realizata in Cuba (1940), a doua in Coasta de Fildes (1946). In prezent SUA construieste o astfel de centrala care ar avea o putere instalata de 400 MW in Golful Mexic. S-a calculat ca aceasta centrala ar echivala cu o hidrocentrala construita pe un fluviu cu un baraj de 30 de m. Cand un transfer de energie are loc exclusiv in (???) diferentei de temperatura se spune ca are loc un schimb de caldura. Conductibilitatea calorica este masura in care are loc schimbul de caldura intre doua corpuri prin contact de la molecula la molecula. Pt apa marina, conductibilitatea calorica este redusa, astfel ca transmiterea caldurii in straturile adanci este neinsemnata. Convectia exprima transferul de caldura (energie) pe verticala prin deplasarea realizata de curentii ascendenti si descendenti. In acest mod Q (caldura) patrunde in adancime. Caldura specifica exprima cantitatea de caldura necesara pt a ridica sau cobori la o anumita valoare temperatura unei unitati de masa dintr-o anumita substanta (Cp= dQ/m-df) [J/Kg-grad ]. Cp pt apa marina este de 2-3 ori mai mare decat cea a scoartei terestre (inertie termica)

Gradientul de salinitate. Pt mase de apa cu salinitate diferita se poate determina caldura specifica (scade cu temperatura si creste cu salinitatea). Principiul de functionare pt o astfel de instalatie se bazeaza pe legea(???) folosirii a doua surse de Q cu salinitate diferita. (???) exista corelatie directa intre presiune, salinitate si temperatura pt obtinerea Cp. Diferenta de presiune osmotica prop (???) si are la baza principiul (???) de ioni din solutie si activitatea lor. Masa de apa oceanica nu este o solutie diluata ci este o substanta complexa, electrolitica moderat-concentrata. Aceasta proprietate se modifica in functie de temperatura, presiune si salinitate. Presiunea osmotica apara datorita diferentei de presiune dintre 2 lichide care sun separate printr-o membrana semipermeabila si astfel are loc intre cele 2 lichide un transfer de caldura Obtinerea energiei pe baza de H2. Astfel de centrale sunt in SUA, Japonia. Obtinerea de energie pe baza de H2 din apa marilor se realizeaza prin procese de oxidoreducere, H2-ul astfel obtinut poate fi lichefiat, stocat si transportat prin conducte. Lichefierea trecerea unei substante din stare gazoasa in stare lichida. Pe baza mareelor ( potential energetic ) = Maree= 300 TW/h/an Valuri= 80 000 TW/h/an curenti marini= 300 TW/h/an diferente de temperatura= 10 000 TW/h/an salinitate = 2 000 TW/h/an C2 21-10-2010 Petrolul si gazele Reprez o sursa im pt spatiul marin Productia de petrol din sp marin a crescut f mult datorita tehnologiei In 1954 = 810 mii tone; in prezent 9 mil tone Zonele petroliere sun concentrate in Baz Atlanticului; N canadei, Pen Alaska Exploatari golful Persic, M Caspica, Egee, Adriatica, Rosie, Marea japoniei, Golful Mexic , Platforma continentala a Australiei Exploatarea petrolului se realizeaza cu ajutorul unor platforme marine. Una dintre cele mai mai platforme Monstrul Marii are o inaltime de 236 m, alta Norvegia(271) Costul exploatarilor marine este de 4-7 ori mai mare decat cel de pe uscat In urma cecetarilor sau gasit rezerve de petrol de 50 mil de mild de baril. Problema majora a exploatarii de petrol din sp marin: -presiuni f mari - temp coborate - curentii oceanici

Odata cu exploatarea petrolului se poate face si explt gazelor din zacamintele subacvatice. Studiile geofizice au pus in evidenta zacamintel de gaz la contactul dintre glacisul continental cu campia abisala. Aceasta forma intruneste conditiile necesare acumularii de hidrocarburi prezentand ingrosari importante ale compexelor sedimentare. Aceste structuri sunt favorabile pt acumulari de petros ji gaze (asa numitele domuri). In urma cercetarilor realizate sa putu obtine o repartitie pe bazine oceanice a rezervelor de petrol: Oc pacific = 35,5% Oc atlantic = 28,5% Oc artic = 17% Oc indian = 15% Oc antarctic = In prezent sun identificate peste 1000 de zacaminte marine de petrol si gaze din care 400 exploatate. La niv anului 1954 doar 2 state expl din mare petrolul. In `75 30 de tari, in prez 40 de tari In ceea ce priveste productia de petrol extras din mare din totalul extras 1954 = 0,12%, 1975 = 20%, 1991= 32%, prezent = 40%. Investitiuile pt punearea in exploatare a zacamintelor de petrol sun f importante. In mare nordului o exploatare poa sa ajunga la 200 000$. In SE Asiei, australia investitia se ridica la 60 000$. In marea Nordului sunt rentabile sacamintele cu rezervede 75-80 mii de tone sau 50-60 mld m cubi gaze. Activitatea de exploatare a zacamintelor submarine de hidrocarburi presupune: 1. Investigarea seismica 2. Etapa de explorare 3. Exploatarea efectiva 2 si 3 =se realizeaza cu ajutorul platformelor autoridicatoare iar exploatarea se poate face cu ajutorul submersibilelor In functie de zona de exploatare sunt alese si platformele. Cele mai performante platforme pt ape agitate si ape adanci sun TEMPLATE(platf. Metalice, fixe) pt k prezinta o mare elasticitate si se integreaza in orice forma de exploatare. O problema im legata de platf marine e siguranta lor pt k au loc accidente in timpul exploatarii(ex: se misca, incendii, explozii). Incendiile de la Frigg 1974 66 mil dolari pagube, Enchova 325 mil dolari pagube, Pipper Alfa 1,4 mld dolari pagube In marea neagra functioneaza platforme de foraj marin = platforme metalice fixe, de aprox 30 de ani = Gloria, Histria. Principala lor problema e durata mare de exploatare. Hubbert = a stabilit cu o precizie foarte mare timpul si productia maxima pe care o poti obtine, acest lucru a fost posibil datorita curbelor de vulnerabilitate (pt determinarea perioadei de exploatare) C3 28-10-2010 Energia valurilor Valul forma de stocare a energiei transmise de vant

Sunt provocate de impulsul de presiune datorita vantului care modifica pozitia orizontala a suprafetei apei

Vantul determina formarea valului si viteza particulelor fluidului. Atunci cand viteza vantului depaseste 0,5 m/s se formeaza incretituri pe suprafata apei, iar pentru viteze mai mari de 1m/s vorbim despre valuri care se dezvolta proportional cu intensitatea vantului, durata vantului, adancimea marii si intinderea suprafetei de apa expusa vantului. Pt o evaluare corecta a caracteristicilor hidroclimatice a valurilor de vant este necesara intelegerea mecanismului cinematic al valului de vant in cele 3 ipostaze: Generarea Propagarea Distrugerea 1. Faza de generare. In aceasta faza trebuie realizata o corelatie (legatura) intre parametrii genetici ai vantului , (???) si a duratei de actiune(???) a vantului cu principalele caracteristici ale valului (inaltimea, perioada, lungimea de unda). In urma acestei corelatii se poate stabilii care este energia (??????????). In aceasta faza sunt stabilite corelatii intre caracteristicile valurilor si particularitatile batimetrice (???) ale spatiului marin. (PROPAGAREA UNDE E??) In urma realizarii acestor legaturi se poate stabilii care este (???) cinematica si de forma pt valurile aflate in faza de propagare. 2. Faza de distrugere a valului. In aceasta faza trebuie sa urmaresti care sunt cauzele (circumstantele in care are loc disparitia valului). Aceste cauze pot fi naturale si artificiale. Pt bazinul marii negre exista o clasificare a valurilor dupa (???)in functie de perioada si dupa inaltimea relativa a valurilor. Se poate observa din figura ca valurile caracteristice M. Negre sunt caracterizate printr-o perioada cuprinsa intre 4-300 secunde iar valurile de hula sunt cuprinse intre 10 300 secunde. In bazinul M.Negre sunt indentificate 3 tipuri de valuri: 1. Valurile de vant = valuri generate de insasi aria pe care o actioneaza vantul 2. Valurile de hula = valurile care au parasit aria de generare si nu mai sunt sub actiunea vantului. Acestea ajung in zone de calm atmosferic 3. Valurile mixte (combinate) = apar atunci cand in zona de patrundere a hulei se dezvolta (???) sub actiunea unor vanturi locale. Cele 3 tipuri principale de valuri de vant se pot gasii in stadiul de crestere(se gasesc sub actiunea vantului), stadiul de dezvoltare completa, stadiul de amortizare prin disiparea totala a energiei. Caracteristicile cinematice ale valurilor generate de vant: Valurile generate si intretinute de vant sunt caracterizate printr-o forma fluctuanta si printr-o variabila (???) a suprafetei libere. Miscarea marii este una neregulata si nestationara in timp(???). Descrierea acestei miscari complexe(???) presupune cunoasterea deplasarii pe cele 3 directii precum si cunoasterea (???) vitezelor si a presiunilor

Descrierea exacta a acestor parametrii este foarte dificila si impune o simplificare cara sa duca la o descriere (???) aplicata la problemele legate de captarea energiei valurilor in problemele ingineresti. Astfel in hidroanaliza sunt utilizate modele teoretice simplificate in 2D conform teoriilor de (???). Elementele caractreristice valurilor: -lungimea valului (lungimea de unda) reprezinta distanta dintre 2 creste sau 2 depresiuni succesive de pe (???) campului, masurata in lungul directiei de deplasare a valurilor -perioada (T[s])- reprezinta intervalul de timp in care 2 creste de val succesive trec prin dreptul unui punct fix -inaltimea (h[m]) reprezinta distanta masurata pe verticala intre creasta valului si depresiunea acestuia (????ultimul rand nu l-am inteles deloc?????) C4 4-11-2010 Mecanismul formarii valurilor sub actiunea vantului Vantul care sufla la suprafata marii antreneaza in drumul sau de actiune particulele lichide din zona de contact dintre aerul atmosferic si apa marii generand astfel valuri de diferite varste Cea mai mare parte din impulsul transferat de la aerul atmosferic la suprafata marii, creeaza undele gravitationale de suprafata, restul creeaza curenti marini Datorita fluctuatilor rapide din stratul-limita atmosferic dezvoltat deasupra marii, este foarte greu de precizat cat impuls este utilizat in generarea valurilor. Modalitatile de prognoza a valurilor au un caracter semi-empiric, au la baza studii teoretice si experimentale care sunt corelate cu datele obtinute prin masuratori in spatiul real (natural) Exista o serie intreaga de teorii legate de mecanismul de generare a valurilor printre care (???): LAMB = 1879; KELVIN = 1887 HELMHOLTZ =1888 JEFFRIS = 1924 SOMMERFFELD = 1949 FEDIAVSKY =1945 SVERDRUP SI MUNK = 1947 HEUMMAN =1949 PHILLIPS = 1966 Schema generarii valurilor de vant cuprinde: liniile de curent, suprafata marii, vartejurile. Teoria lui Kelvin, Helmmoltz si Lamb afirmau formarea valurilor asimiland suprafata libera a marii cu o suprafata de separatie dintre doua fluide de densitati diferite (aer si apa) a caror curgere relativa se face cu viteze U si V si provoaca deformarea ondulatorie a suprafetei marii.

Teoria lu Jeffrys introduce influenta unor tensiuni normale exercitate de vant asupra apei. Varietatea acestor tensiuni este insotita de transferul de energie de la vant catre valuri. Raportul dintre U si C(vezi desenele din cursul xeroxat) trebuie sa fie supraunitar. Acest lucru justifica transferul energetic vant-val care sta la baza formarii si dezvoltarii valurilor Teoria lui Sverdrup si Munk completeaza mecanismul de formare a valurilor adaugand la teoria lui Jeffrys si eforturi tangentiale care apar la suprafata deformata a marii Teoria lui Bruns, Kralov si Phillips care completeaza acest mecanism (???) de generare a valurilor de vant, introducand efectul fluctuatilor aleatoare (???) ale vitezei vantului Teoria analitica a lui Lamdan (???) considera suprafata libera a marii ca fiind instabila si supusa actiunii unui curet de aer. In prezenta micilor variatii aleatoare, presiunea in golurile de val este mai mare decat cea de pe crestele de val de unde rezulta ca fiecare miscare ondulatorie se amplifica sub actiunea acestei distributii neuniforme de presiune datorata actiunii vantului. Se poate calcula cresterea amplitudinii de val. . Lamdan considera ca este normal ca intre 2 creste de valuri vecine sa existe o miscare cu vartejuri. Viteza de curgere a fluidului este egala cu viteza de progresie a undei, dar cu sens negativ. La frontiera zonei cu vartejuri, viteza vantului trebuie sa fie egala cu (???) si de sens opus (?????) C5 Factorii genetici ai valurilor de vant Factorii genetici se clasifica in : - Factori principali - Factori secundari 1. Factori principali - Viteza vantului = din punct de vedere fizic, viteza vantului este o miscare pulsatorie, in mod aleatoriu si se masoara in sistemul international in m/s. Pt exprimarea fortei vantului se utilizeaza scara Beauford divizata in 12 grade si utilizeaza o corelare intre starea atmosferii si starea marii. Aceasta scara a fost introdusa in 1805 de amiralul Beauford din Marea Britanie. Atunci cand viteza vantului creste, cant de energie transferata apei creste proportional cu viteaza vantului la puterea a 4. Schimbarea directiei vantului asupra valurilor existente poate crea confuzie in miscarea valurilor si prin urmare se formeaza noi valuri care se suprapun peste cele existente generand astfel valori si mai mari. In cazul in care sistemul de valuri intalneste in calea sa un curent atmosferic [???] putem avea 2 situatii: - Prima situatie: daca viteza vantului si curentilor au aceasi directie, valurile devin mai linistite, creand valuri oceanice largi.

- A doua situatie: daca viteza vantului si curentilor au miscare contradictorie, are loc formarea unor valuri mai mari si mai agresive. Alaturi de viteza vantului, temperatura este un factor care favorizeaza generarea vanturilor: - Aerul cald care se deplaseaza deasupra apei are un unghi de atac asupra suprafetei apei mai mic decat aerul rece si astfel nu favorizeaza aparitia unor valuri rapide. - Aerul rece favorizeaza cresterea unor valuri rapide; unghiul de atac asupra suprafetei apei este mult mai mare. Durata de actiune a vantului (Tv) = este un factor genetic principal care influenteaza caracteristicil valurilor. Aceasta se diferentiaza ca fiind intervalul de timp in decursul caruia viteza vantului ramane constanta[desen]. Pentru o situatie barica cvasistabila, cresterea in timp a vitezei vantului si atingerea intensitatii maxime posibile reprezinta un proces complex dependent in exclusivitate de factori genetici ai vantului Fetch = este un factor genetic principal in generarea valurilor de vant si reprezinta lunigimea drumului pe care actioneaza evectiv viteza vantului masurata pe directia respectiva. Pentru ca determinarea efectiva a fetchului pe mare este o problema, se tine cont pe de o parte de [???] ciclonice si anticiclonice( aflate intro permanenta miscare) si din acest motiv se ia in con=siderare limita din partea frontala a de linia coastei. Pentru fetchurile din [???] de larg pt directiile de incidenta dinspre tarm, fetchurile sunt limitate in partea posterioara tot de linia coastei. Astfel in raport cu modul de formare si propagare a valurilor pt un anumit amplasament si o anumita directie se defineste notiunea de fetch geografic limita(lungimea maxima separata dintr-un fetch efectiv constituit de o anumita conjunctura barica impusa fizic pe limitele suprafetei de apa pe directia considerata ). Densitatea vitezei vantului in lungul unui fetch nu este constanta, val maxima inregistrandu-se pe prima jumatate a acestuia. Cu cat durata de actiune a vantului (durata impusa de stabilitatea [???] ) cu atat este mai mare [???] a vitezei vantului in lungul fetchului. Dezvoltarea valurilor in lungul fetchului pune in evidenta [???] de inaltime si de perioada a valurilor care urmeaza o lege de crestere asimptotica din care se evidentiaza ca pentru o etapa initiala de actiune a vantului cu o intensitate constanta exista o valoare a fetchului (???????) peste care orice crestere nu va mai conduce la cresterea inaltimii valurilor. Prelungirea duratei de actiune a vantului permite dezvoltarea in continuare a [??] de agitatie in lungul fetchului. Pentru litoralul romanesc al Marii Negre, fetchurile posibile Mangalia = poti sa ai fetchuri mari pentru vanturi din directia NE si E si fetchuri mici pt vant din directia SE si S Constanta = fetchuri mari din NE si E si mici din SE si E

Sf Gheorghe = fetchuri mari din S si SE si mici din NE si E Fetchurile reale corespunzatoare din aceste amplasamente pot fi mari sau mici ca urmare a faptului ca initial accelerarile de vant pot fi declansate dupa alte directii. 2. Factori secundari - Curentii - [???] - Configuratia liniei tarmului - Campul local al vantului C6 Criterii de clasificare a valurilor Un prim criteriu utilizat in clasificare Dupa natura cauzei care genereaza miscarea. 1. Valuri de vant provocate pe suprafata apei datorita variatiei de presiune si a eforturilor tangentiale exercitate de campul vantului 2. Valui de frecare generate de fortele de frecare pe suprafata apei 3. Valri seismice datorata oscilatilor tectonice ale scoartei submarine 4. Valuri provocate de nave Dupa durata de actiune a fortelor care au generat miscarea: 1. Valuri cu caracter de oscilatie intretinuta a miscarilor particulelor apei 2. Valuri cu caracter de oscilatie libera (acele valuri la care forta perturbatoare a incetat) Dupa forta determinanta care intervine asupra particulelor lichide in cadrul miscarii provocate de factorul perturbator care tinde sa le aduca spre o zona de echilbru 1. Valuri gravitationale = aici predominanta este forta masica gravitationala 2. Valuri capilare caracterizate prin lungimi de unda mici si inaltimi mici (se poate intamla sa existe o combinatie intre valuri gravitationale si cele capilare, acestea sunt valuri mixte) 3. Valuri de frecare gravitationala = determinate de eforturile interioare vascoase exercitate pe suprafata de contact intre 2 straturi suprapuse care au densitate diferita, in aceasta situatie, predominante sunt fortele de frecare si forta masica gravitationala 4. Valurile de maree = valuri formate de care fortele de atractie intre hidrosfera masele pamantului si lunei Dupa caracterul deplasarii particulelor lichide in campul valurilor 1. valuri progresive = au orbite de deplasare aproximativ inchise 2. valurile cu transport de masa = aceste valuri au o miscare oscilatorie si sunt supuse unor deplasari orizontale in sensul de propagare a valurilor 3. valurile stationare = particulele lichide descriu traiectorii oscilatorii deschise fara propagarea orizontale a formei profilului

Dupa adancimea la care are loc propagarea in masa de lichid 1. valuri de suprafata la care miscarea oscilatorie afecteaza o grosime determinata a lichidului in vecinatatea suprafetei libere 2. valuri interioare, acestea apar in interiorul lichidului pe suprafata de separatie dintre 2 straturi cu densitate diferita si cu viteze diferite de deplasare Dupa caracterul propagarii miscarii oscilatorii a particulelor in campul valurilor 1. valuri bidimensionale (plane) acestea sunt propagate dintr-o directie determinata si au suprafata libera de forma cilindrica 2. valuri tridimensionale (spatiale) sunt propagate in plan orizontal pe 2 sau mai multe directii; forma poate sa fie cilindric-inelara cu propagare de la centru spre periferie Dupa dimensiunile geometrice ale valurilor definite prin raportul dintre h/ (supra lamda) in punctul de propagare 1. valuri scurte in care cele 2 rapoarte au valori spre limita superioara 2. valuri lungi, valorile de la aceste raporturi sunt mici datorita valorilor mari ale lungimilor de unda Un val poate sa fie scurt in ape adanci si lung apa cu adancime mica Dupa frecventa de succesiune a crestelor de val identificam 1. valuri singulare (solitare) acesta are o singura creasta (valuri de defelare) 2. valuri periodice pot fi valuri de vant, capilare, interioare si 2 valuri capilare in care perioada este mai mica de 0.10 secunde, sunt provocate de un vant cu o viteza cuprinsa intre 0.9 si 1 m pe secunda, lungimea de unda este de 1,8 cm, celeritatea este de 23,5 cm pe secunda , aceste valuri sunt importante pentru ca reprezinta rugozitatea initiala a suprafetei libere in cadrul mecanismului formarii valurilor de vant valuri ultragravitationale = acestea au perioada cuprinsa in intervalul 0,10 pana la 1 secunda valurile gravitationale cu o perioada cuprinsa in intervalul 1 sec 30 secunde, acestea sunt generate de vant prin exercitarea unor impulsuri de presiune pe suprafata marii valurile infragravitationale, acestea au perioada cuprinsa intre 30s si 300 secunde si sunt generate ca urmare a variabilitatii valurilor gravitationale obisnuite propagate din larg catre tarm, in propagarea lor spre larg acestea sunt influentate de topografia reliefului submarin (forma selfului continental), prin asociere cu valurile gravitationale obisnuite conduc la aparitia unor valuri orbitale care au efectul distructiv pentru constructiile submarine valul de perioada lunga, in aceasta situatie, perioada valului este cuprinsa intre 5 minute pana la 12 ore, originea acestor valuri nu este inca foarte bine cunoscuta, dar este asociata cu prezenta unor anumite conditii meteorologice (valurile tsunami sunt valuri cu perioada mare care au celeritati si intaltimi foarte mari ) valurile de maree obisnuita cu perioada cuprinsa intre 12 pana la 24 de ore generate de atractia dintre masa de apa a hidrosferei terestre si masa soarelui si pamantului. La acest tip de val si vanul joaca un rol important

valurile de maree exceptionala in care perioada este mai mare de 24 de ore

C7 2-12-2010 Metode si echipamente pt masurarea caracterului valurilor Dintre cele mai utiizate echipamente pe plan mondial pt masurarea valurilor, enumeram: camerele aerofotogrametrice[??] accelerometrele de [????] treaductorul cu tija [??] traductorul de fund Camerele aerofotogrametrice produc sterofotografii sunt echipamente foarte costisitoare, [???] in anumite conditii naturale care au fost perfectionate in ultimul timp si pot fi utilizate pe satelitii de observatie Accelerometrul de [???] masoara punctual starea de agitatie a marii, datele sunt stocate pe loc la statii si transmise direct pe calea undelor la centrele de prelucrare. Traductorul cu tija s-a utilizat prima data in 1974 la institutul Regal din Suedia. Principiul de functionare consta in inregistrarea impulsurilor electrice realizate atunci cand apa trece peste electrozi. Inregistrarea acestor impulsuri se face pe casete care sunt apoi decodificate la mal. Inconvenientul consta in faptul ca acest echipament nu poate masura valuri mai mari de 1,3 m deoarece dispozitivul este amplasat intr-o [???] iar la valuri mai mari de 0,7-0,8 m apare insecuritatea aparatului. Acesta poate da o eroare maxima de 1m. Traductorul de fund este promovat de institutul Oceanografic al Marii Britanii si dispune de un traductor de fund care masoara perioada si variatiile de fund ale presiunii cu ajutorul carora se constituie undele de suprafata. Erorile pentru acest echipament sunt cuprinse intre 2,9 pana la 3,9%. FORMULA IN CURS!!!!

A = amplitudinea valului la suprafata Ch= [ ????] hiperbolic P = presiunea masurata la fundul apei M = adancimea la care se realizeaza masuratoarea.

FORMULA IN CURS

T= perioada valului g= acceleratia gravitationala th= tangenta hiperbolica lamda = lungime de unda H= adancimea la care se realizeaza masuratoarea Raportul dintre valoarea teoretica si cea masurata este de 0,99 de unde rezulta ca se poate utiliza cu succesc acest echipament. Principiul de masurare consta in inregistrarea presiunilor de fund cu ajutorul traductorului [???], ale carui impulsuri sunt transmise la un aparat inregistrator plasat pe uscat. Acest echipament se recomanda sa fie utilizat astfel incat sa se evite adancimile foarte mari sau foarte mici, zone cu valuri stationare sau suprafetele cu [???] Echipamentele utilizate in Romania A.N.M.H, I.R.C.R . Institutul National de Proiectari Hidro-energetice, ICPE, [???] = acestea sunt institutii din Romania care realizeaza masuratori caracteristice ale valurilor. 1. Mirele simple = citirile se fac cu ochiul liber sau cu aparate optice (binoclu). Se face in functie de vizibilitatea din natura 2. Mirele cu flotor glisant= dau rezultate slabe deoarece pot sa aiba loc intepeniri ale flotorului care aluneca pe ghidaj in fata gradatiei mirei. 3. [???] de valuri = este un echipament optic de tipul teodolitului care vizeaza spre o geamandura care urmareste suprafata apei in miscare. Din acest motiv, deoarece geamandura este ancorata nu poate urmarii cu precizie suprafata apei intr-un anumit punct si astfel se introduce o serie de erori in metoda de lucru. 4. Traductorii rezistivi = masuratorile se realizeaza prin coborarea apei sau ridicarea apei intre doua [???]. Rezistenta electrica a acestui traductor variaza iar aceste variatii sunt transmise unui oscilograf, reconstituindu-se suprafata marii. [???] traductorului este limitata, el nu poate masura valuri mari. Cu timpul , pe electrozi, se depun corpuri straine de unde rezulta modificarea [???] electrice. Avantajul consta in faptul ca functionarea lui nu depinde de vizibilitate, masuratorile putand fi facute pe timp de ceata, noapte. 5. Traductorii de presiune sunt folositi in Romania din 1993, fabricati de firma Biotron cu [???] firmei. Precizia este de +/- 2mm la oscilatii de nivel intre 10 cm si 30 cm. Acest echipament asigura precizie pentru valuri cu o inaltime de pana la 10 m. Primii traductori de presiune destinati masurarii valurilor s-au numit BYT 123, care aveau 2 variante: a) Amplasare subacvativa b) Amplasare terestra Traductorul masoara perioada si inaltimea valului, iar pe baza acestor masuratori se determina inaltimea si perioada medie a valului. Se pot determina: [???] nivelului mediu al marii, lungimea medie de unda, puterea medie a vantului.

Datele care trebuiesc introduse in calculator sunt legate de : - Adancimea din punctul de masurare - Densitatea apei de mare - Ora de pornire - Durata masuratorii - Intervalul dintre 2 masuratori La statia Mangalia durata dinte inregistrari este de 1 minut. Prelucrarea datelor rezultate din masuratori. La statiile de masurarea a valurilor se inregistreaza inaltimea valului, perioada valului si directia de actiune. Restul caracteristicilor vor fi obtinute pe baza prelucrarii datelor obtinandu-se valorile medii pt inaltimea medie de val, perioada medie de val, iar cu aceste valori medii putem determina mai departe: lungimea de unda, suprainaltarea nivelului mediu, inaltimea medie pentru planul marii, puterea valului.