Sunteți pe pagina 1din 27

Cuprins

1. NOTIUNI GENERALE DESPRE VALURI 2. SITUATIA PE PLAN INTERNATIONAL 3. CERCETARI EFECTUATE N TARA NOASTRA N DOMENIUL ENERGIEI VALURILOR 4. STUDII PENTRU O CENTRALA ELECTRICA MARINA PLASATA PE UN DIG DE LARG DIN MAREA NEAGRA 5. CONCLUZII GENERALE 6. BIBLIOGRAFIE

Energia valurilor
NOTIUNI GENERALE DESPRE VALURI Valul este unda format la suprafaa mrilor sau oceanelor prin micarea oscilatorie a apei, datorit vntului sau cutremurelor. Un val (sinonim talaz) este o ondulaie a unei suprafee ntinse de ap (lac, mare, ocean), ca rezultat al micrilor de oscilaie determinate de aciunea vntului, de cutremure, de variaia brusc a presiunii atmosferice, de atracia Lunii i Soarelui i de deplasarea unei nave prin ap. Dup cauzele care le dau natere, deosebim: a) valuri de vnt; b) valuri seismice; c) valuri anemobarice;
d) valuri de maree;

e) valuri de nav. n afar de aciunea cu rol modificator asupra uscatului, valurile de vnt formate pe suprafaa mrilor i oceanelor constituie unul dintre principalele elemente hidro-meteorologice care influeneaz direct sigurana navigaiei. Valurile de vnt se formeaz n urma aciunii intermitente a vntului asupra stratului de ap de la suprafaa mrii aflat n stare de repaus. Aceast aciune const ntr-o apsare, concomitent cu frecarea maselor de aer n micare de particulele de ap, care sunt scoase din poziia de echilibra i determinate s execute o micare de oscilaie. Iniial se formeaz ncreituri mici, numite valuri capilare" care, la ncetarea vntului, se amortizeaz datorit tensiunii superficiale. Dac vntul se intensific i acioneaz un timp mai ndelungat, dimensiunile valurilor cresc, ele transformndu-se n valuri gravitaionale.

Valurile gravitaionale sunt denumite:


a) valuri libere, care dup ncetarea vntului i micoreaz treptat

dimensiunile, consumnd energia nmagazinat n procesul de frecare ntre ele a moleculelor de ap; b) valuri forate, care continu s se dezvolte, ca urmare a persistenei i intensificrii vntului, transformndu-se n valuri de furtun". La valurile de furtun, crestele sunt spulberate de vnt, iar pe pantele lor apar pete albe de spum numite berbeci" ncepnd cu agitaia de gradul 10, crestele valurilor foarte nalte cad spre nainte (deferleaz) cu zgomot caracteristic, asemntor unui muget puternic. Dup ncetarea vntului, valurile de furtun trec ntr-o faz de stabilizare, cnd forma lor devine regulat, iar dimensiunile lor nu se modific un timp mai ndelungat; aceste ondulaii regulate formeaz o agitaie a mrii numit hul". Din punctul de vedere al formei, valurile pot fi: a) bidimensionale la care crestele sunt foarte lungi i paralele ntre ele;
b) tridimensionale care n afar de creste lungi se caracterizeaz i

printr-o lungime mare; c) izolate la care creasta are form de cupol, fiind lipsite de scobituri. Mai deosebim:
a) valuri lungi la care lungimea este mult mai mare dect adncimea

mrii b) valuri scurte a cror lungime este mai mic dect adncimea mrii n zona lor de formare. n momentul cnd valurile ajung pe fundurile mici din dreptul coastelor ntinse are loc fenomenul numit deferlare"; dac deferlarea se produce deasupra unui banc aflat la distan de coast, valurile de acest gen se numesc brizani". n cazul coastelor abrupte i cu adncimi mari, precum i n cazul construciilor hidrotehnice, valurile se lovesc de peretele vertical al acestora i apoi se reflect i, combinndu-se cu valurile incidente dau natere unor valuri
3

cu amplitudine mare, a cror for de izbire este considerabil i a cror creast se ridic la nlimi mari (chiar pn la 60 m). n unele sectoare, coastele sunt supuse unor distrugeri uriae provocate de aceste valuri de spargere. Ptrunznd ntr-un bazin portuar, valurile de vnt sau de hul se lovesc de peretele vertical al cheurilor, se reflect i apoi intr n interferen cu valurile noi, dnd natere unei agitaii deosebite numit resac" sau clapoti", caracterizat prin valuri scurte cu pant mare i cu oscilaie pe vertical; aceast agitaie ngreuiaz staionarea navelor la cheu i creeaz dificulti operaiunilor de ncrcare descrcare. S-a observat n general c valurile se propag pe grupuri distincte, care se succed la intervale aproximativ egale i ntre care marea pare mai puin agitat. Valurile din fiecare grup au nlimi diferite, vitezele lor de propagare fiind inegale. Din acest motiv se produce fenomenul de interferen, care determin o cretere progresiv a nlimii. Din experiena i observaiile de multe secole ale navigatorilor s-a ajuns la concluzia c al noulea sau al zecelea val din cadrul unui grup este mai nalt i mai periculos dect celelalte. Elementele valurilor

Fig.1 Elementele unui val

Frontul valului este linia care trece de-a lungul crestei valului i care

este aproximativ perpendicular pe direcia de propagare a profilului acestuia.


4

Panta valului este unghiul format de tangenta la suprafaa valului cu

linia orizontal n punctul de tangen. Are valori diferite i de regul se ia cea maxim. n practic se calculeaz prin raportul dintre nlimea valului i jumtate din lungimea sa.

Viteza valului este distana parcurs de creasta valului n unitatea de

timp. Este un element al valurilor de translaie i se apreciaz n m/s sau mile/h, calculndu-se prin raportul dintre lungimea valului i perioada sa.

Creasta valului este partea superioar a unui val, care este spulberat pe nlimea valului este distana msurat pe vertical ntre creasta

vnt puternic. Este linia ce unete punctele cu cotele maxime ale valului.

valului i linia de cea mai mic cot a scobiturii imediat urmtoare. Se apreciaz din vedere sau cu aparate speciale, iar valorile se dau n metri sau picioare. nlimea obinuit a valurilor oceanice este de 5 m, iar valorile maxime msurate pn n prezent sunt urmtoarele:

21 m n bazinul nordic al Oceanului Pacific; 15,6 m n bazinul nordic al Oceanului Atlantic; 14 m n emisfera sudic; 11,5 m n Oceanul Indian. Scobitura valului este un termen care se refer mai ales la partea cea Lungimea valului este distana n metri sau n picioare msurat pe

mai adnc a vii dintre valuri.

orizontal ntre dou creste sau scobituri succesive de val. Valorile medii ale valurilor oceanice sunt cuprinse ntre 69 m i 110 m. Valorile maxime ale lungimii valurilor determinate pe baza unor numeroase observaii sunt urmtoarele:
-

170m n bazinul nordic al Oceanului Atlantic; 214 m n bazinul sudic al aceluiai ocean; 233 m n Oceanul Pacific; 342 m n bazinul sudic al Oceanului Indian.
5

Perioada valului este intervalul de timp contat n secunde n care dou

creste succesive de val trec prin dreptul unui punct fix de observaie sau timpul necesar ca o creast de val s parcurg o distan egal cu lungimea valului.

Reflexia valurilor este fenomenul de respingere a valurilor de ctre

peretele vertical al construciilor hidrotehnice sau al falezelor abrupte n zone cu adncimi mari. n cadrul acestui fenomen are loc combinarea valurilor reflectate cu cele incidente, lund natere o agitaie puternic numit clapoti" sau resac", deosebit de periculoas n unele bazine portuare, pentru navele staionate la cheu. Reflexia valurilor are loc i n zona central a unui ciclon tropical, unde se produce o agitaie a mrii foarte puternic din cauza valurilor care se propag din direcii diferite.

Refracia valurilor este schimbarea direciei de propagare a valurilor ori

de cte ori frontul acestora se apropie de linia coastei sub un unghi de nclinare. n cadrul acestui fenomen are loc o modificare a lungimii valurilor, a cror creast n final capt o orientare paralel cu linia coastei. ASPECTE GENERALE Cercetarile n domeniul energiei valurilor au cunoscut pe plan mondial o amploare deosebita n ultimii 35 de ani. n prezent, captarea si conversia energiei valurilor se aplica pe scara larga n nenumarate geamanduri si instalatii de semnalizare. Realizarea nsa a unor centrale electrice bazate pe energia valurilor mai necesita eforturi, n prezent desfasurndu-se o activitate sustinuta n multe tari ale lumii. In anul 1979 s-a tinut la Montreal o interesanta conferinta la nivelul O.N.U. referitoare la energiile lumii. Lucrarile au durat doua saptamani si au participat la ele peste 400 delegati din 93 de tari. Optimismul care s-a degajat din concluziile acestei intruniri merita sa fie subliniat in mod deosebit. Cand intreaga lume traia spaima zilei de maine, in ceea ce priveste epuizarea
6

rezervelor energetice iata ca un for mondial competent afirma ca potentialul energetic al planetei este considerabil, trebuie numai reorientata exploatarea lui. Au fost analizate solutii tehnico-economice capabile sa conduca la economisirea surselor epuizabile, dar au fost analizate totodata si solutiile care conduc la valorificarea surselor noi, inepuizabile. Desi realizarea unor centrale pentru energia valurilor constituie o preocupare deosebita pentru tarile care beneficiaza de tarmuri cu valuri puternice, problema prezinta interes si pentru tarile care dispun de valuri de mica amploare. Astfel, avnd n vedere necesitatea construirii unor diguri de protectie costiera, se pune n prezent tot mai mult problema ca aceste diguri sa permita si recuperarea energiei valurilor. Avnd n vedere cercetarile efectuate la nivel mondial si experimentarile efectuate n tara noastra, se poate concluziona ca si energia valurilor Marii Negre poate fi captata si utilizata pentru aplicatii locale n conditii eficiente cu ajutorul instalatiilor hidropneumatice cu coloana oscilanta, cunoscute sub denumirea de instalatii OWC (oscillating water column), care se bucura n prezent de cel mai mare interes pe plan mondial. Consideram utila, pentru prima etapa, realizarea unei microcentrale, avnd la baza principiul hidropneumatic, care sa fie amplasata pe un dig existent la tarmul Marii Negre. SITUATIA PE PLAN INTERNATIONAL n prezent exista sute de geamanduri de semnalizare care utilizeaza energia valurilor, fabricate de China si Japonia, si se depun eforturi deosebite pentru a se realiza centrale de mare putere. Aceste centrale se bazeaza pe diverse principii. Analiznd modul de functionare a acestor centrale, se poate constata ca toate au o caracteristica comuna, si anume antrenarea generatoarelor prin turbine. Trebuie remarcat faptul ca turbinele axiale de aer pot avea randamente superioare datorita ntubarii lor.

Tipurile de instalatii de captare a energiei valurilor cercetate n prezent pot fi grupate astfel:
- Instalatii de captare a energiei valurilor pentru tarm (shoreline) si n

apropierea tarmului (nearshore)


- Instalatii cu coloana oscilanta OWC (oscillating water column).

Constau n principal dintr-o incinta n care valurile care patrund formeaza o coloana oscilanta. Aceasta coloana actioneaza un volum de aer care trece printro turbina de aer unisens;
- Instalatii TAPCHAN. Constau dintr-un bazin n care valurile care vin

printr-un canal special amenajat fac ca apa sa se acumuleze la un nivel superior nivelului marii. Diferenta de nivel obtinuta permite alimentarea unor turbine;
- Instalatii pendulare cu panou articulat. ntr-un spatiu special amenajat,

un panou oscileaza datorita valurilor care se propaga pe orizontala si actioneaza o pompa hidraulica. Pompa alimenteaza o turbina hidraulica.
- Instalatii de captare a energiei valurilor pentru zonele de larg (offshore) - Instalatia daneza cu pompa si flotor. Este o instalatie n care un flotor

actioneaza o pompa ancorata de fundul marii, care actioneaza turbine hidraulice;


- Instalatia suedeza HOSEPUMP. Se bazeaza pe un cilindru realizat din

elastomeri care, antrenat de un flotor, permite expulzarea apei din interior, alimentarea unei pompe hidraulice si actionarea unei turbine;
- Instalatia McCABE WAVE PUMP. Consta din niste pontoane care se

misca fata de un ponton central, actionnd pompe hidraulice care alimenteaza mai multe turbine hidraulice;
- Instalatia PELAMIS. Consta din mai multe tuburi de mare dimensiune,

legate ntre ele prin niste articulatii care, datorita nclinatiilor unghiulare provocate de valuri, actioneaza niste pompe cu lichid. La rndul lor, pompele actioneaza turbine cuplate cu generatoare electrice.

Principalele caracteristici constructive ale instalatiilor de valuri Instalatiile de valuri pentru centrale electrice se pot caracteriza n functie de Preluarea energiei valurilor prin:
coloana oscilanta formata de apa marii; flotoare de diferite forme si dimensiuni; panouri oscilante; acumularea volumului de apa ridicat de valuri ntr-un bazin.

Actionarea directa a generatoarelor electrice cu:


turbine de aer; turbine hidraulice.

Agentul de actionare a turbinelor, care poate fi:


aer; apa de mare; lichid actionat n circuit nchis.

Actionarea generatoarelor centralelor de valuri prin turbine permite evitarea amplificatoarelor de viteza, a sistemelor de biela-manivela, a frei-urilor si volantilor. Dintre toate tipurile de instalatii pentru captarea si conversia energiei valurilor, se constata ca instalatiile hidropneumatice cu coloana oscilanta OWC (oscillating water column) prezinta cel mai mare interes. Printre avantajele instalatiilor hidropneumatice se pot enumera:
- schema cinematica foarte simpla; - lipsa sistemelor de multiplicare a vitezei, turbina fiind cuplata direct cu

generatorul;
- nu folosesc agent lichid pentru transmiterea energiei, evitnd utilizarea

etansarilor;
- nu au structuri cinematice n contact cu apa marii.

n legatura cu turbina acestor instalatii trebuie precizat ca n urma cu numai ctiva ani se utiliza turbina unisens realizata pe baza unui patent din anul 1970 al
9

profesorului Wells. Aceasta turbina se foloseste si astazi pe scara larga n echiparea geamandurilor fabricate de China si Japonia. Utilizarea turbinei Wells n centralele de valuri a dus nsa la un impas, din doua motive: randament foarte scazut si blocaj la viteze relativ reduse. Aceste caracteristici negative se explica prin faptul ca palele turbinei Wells au un bord de atac foarte voluminos si un unghi de asezare redus, care rezulta din necesitatea utilizarii acestor pale n ambele sensuri de actionare a aerului. n prezent, n Anglia si Australia se experimenteaza o noua turbina unisens, avnd pas variabil comandat.Aceasta turbina este nsa foarte complicata din punct de vedere constructiv, necesitnd un sistem de comanda complex si avnd o durata de functionare limitata la numai ctiva ani. Cteva exemple de aplicatii concrete Australia Continund cercetarile ncepute n 1990, Energetech Australia Pty Ltd. a realizat o instalatie tip OWC de 500 kW, nzestrata cu o turbina Denniss-Auld cu pas variabil comandat. Instalatia este nzestrata cu un concentrator parabolic care permite concentrarea valurilor de pe o distanta de 40 m si o incinta n care se formeaza coloana oscilanta, cu latimea de cte 10 m. Instalatia a fost amplasata n apropierea portului Kembla. Primele experimentari ale instalatiei au avut loc n octombrie 2005. China n 1989 s-a construit o instalatie experimentala tip OWC de 3 kW, care s-a amplasat pe insula Dawanshan si care a aprovizionat cu electricitate comunitatea locala. Aceasta instalatie a fost mbunatatita prin aplicarea unei turbine de 20 kW. n 1995 Institutul Guangzhou de Conversie a Energiei din cadrul Academiei de Stiinte Chineze a dezvoltat cu succes o geamandura de navigatie de 60 W, avnd o turbina Wells. n decurs de 13 ani s-au construit peste 650 de geamanduri care s-au amplasat de-a lungul coastei chineze.
10

Irlanda Cercetarile au nceput nca n 1980, prin finantare de la guvern sub ndrumarea Universitatii Cork. Universitatea a coordonat Programul european de cercetari n domeniul energiei valurilor, fiind subventionata prin Programul Uniunii Europene Joule. India S-a proiectat si construit prototipul unei instalatii OWC de 150 kW, care a fost introdusa ntr-un dig al portului Vizhinjam. Aceasta avea o turbina unisens tip Wells. Experienta acumulata a permis proiectarea unui dig cu 10 unitati de instalatii OWC avnd o capacitate totala de 1,1 MW. Japonia n anii 1970, grupul JAMSTEC a realizat o instalatie plutitoare numita Kaimei, avnd la baza principiul OWC. Experimentarile s-au efectuat n Marea Japoniei, n apropierea localitatii Yura. O instalatie pendulara a fost cercetata mai bine de 15 ani de catre Institutul de Tehnologie Muroran si s-au efectuat ncercari pe instalatii tip OWC. n 1983 s-a construit o instalatie OWC din beton si otel, de 40 kW, n localitatea Sanze. Aceasta a functionat ctiva ani, cnd a fost demontata si examinata pentru determinarea rezistentei la coroziune si solicitari mecanice. n 1996 s-a construit la Haramachi prototipul unei instalatii tip OWC de 130 kW. Aceasta utiliza supape pentru controlul sensului fluxului de aer. Testele au continuat n 1998. n 1997 cercetarile s-au focalizat pe instalatia numita Mighty Whale, bazata pe principiul OWC, care avea 50 m lungime si 30 m latime. Puterea instalata era de 110 kW. Instalatia a fost conceputa de catre Centrul Japonez de Cercetare si Tehnologie Marina JAMSTEC si a fost inaugurata n 1998. Portugalia n anul 1992 s-au construit si s-au amplasat pe insula Pico din Azore doua instalatii tip OWC de 500 kW. Una dintre instalatii este echipata cu turbina
11

Wells, iar a doua instalatie este echipata cu turbina de tip nou, cu pas variabil comandat. Instalatiile s-au construit prin sponsorizarea Comisiei Europene, ca parte a unui program Joule. n 2005 firma Ocean Power Delivery (OPD) a anuntat ca mpreuna cu un consortiu portughez construieste o instalatie tip Pelamis cu o putere de 2,25 MW n apropierea coastei portugheze. Regatul Unit La nceput, Guvernul Regatului Unit a sponsorizat programele de C-D n domeniul energiei valurilor, acoperind o larga gama de instalatii. n 1995 Universitatea Queens Belfast si mai multe firme si companii comerciale au realizat o instalatie din otel tip OWC, numita OSPREY, avnd o putere de 1 MW. n anul 2000 s-a realizat si amplasat pe tarmul insulei Islay Scotia o instalatie tip OWC, numita Limpet. Aceasta instalatie are o putere totala de 500 kW, este echipata cu turbine contrarotitoare si doua generatoare de cte 250 kW. Instalatia a fost proiectata de Universitatea Queens din Belfast si executata de firma WAVEGEN. Instalatia a livrat energie electrica retelei de troleibuze si apoi a livrat energie n reteaua nationala. CERCETARI EFECTUATE N TARA NOASTRA N DOMENIUL ENERGIEI VALURILOR In Romania au fost intreprinse studii in domeniul captarii energiei solare, a energiei eoliene, a energiei valurilor, a energiei din biomasa, a energiei apelor geotermale , a energiei cursurilor mici de apa. Prin energie marina se intelege nu numai energia valurilor, ci si a curentilor marini, a mareelor, precum si energia termica a apei. Energia curentilor ca si cea a mareelor pentru Marea Neagra nu prezinta interes imediat. In ceea ce priveste energia termica, desi cunoscutul oceanolog Jacques-Yves Couseteau o considera cea mai interesanta forma de energie marina a viitorului totusi, pentru Marea
12

Neagra, diferenta de temperatura dintre apele de suprafata si cele de adancime fiind mai pronunatata doar o perioada scurta din an, deocamdata nici aceasta forma de energie nu prezinta interes. Pentru noi, energia marina care merita sa fie luata in consideratie imediat este energia valurilor de vant. In ceea ce priveste energia valurilor in Romania s-au intreprins totusi studii in special in directia cunoasterii potentialului energetic al valurilor din Marea Neagra si in directia gasirii unor procedee si dispozitive de captare specifice valurilor din aceasta mare. Desi pana la ora actuala valoarea exacta a energiei purtate de valurile din largul Marii Negre, nu este cunoscuta, totusi estimarile care s-au facut in ultimul timp in special dupa realizarea platformei de foraj marin- Gloria, indica, pentru adancimi mai mari de 25m cifra de 54500 kWh/ (m.an), pentru potentialul energetic brut si 8,30 kW/m, pentru puterea medie specifica la 25% calm. In calculul de evaluare a energiei brute, dintre elementele valurilor(inaltime, perioada si lungime de unda) rolul predominant il joaca inaltimea, energia fiind proportionala cu patratul acesteia. O privire globala aruncata asupra valorilor medii lunare ale inaltimilor maxime inregistrate de valuri la doua posturi de observatii de la noi (tablul 1.) indica cifre in general sunt 1 m, desi accidental in dreptul coastelor romanesti au aparut valuri pana la 9,80 m inaltime. Media inaltimilor maxime ale valurilor,in m, pentru perioada 1972-1974
ZONA CONSTANTA MANGALIA I 0,9 1 0,6 0 II 0,4 4 0,2 7 III 0,59 0,38 IV 0,45 0,20 V 0,2 1 0,0 8 VI LUNA VII 0,26 0,09 VII 0,52 0,15 IX 0,53 0,23 X 0,6 1 0,3 2 XI 0,34 0,16 XII 0,42 0,16

0,32 0,11

13

Cele mentionate conduc la o prima constatare si anume ca dispozitivele de captare trebuie astfel concepute incat sa poata prelucra o gama cat mai mare de valuri, in special din categoria valurilor mici, care sunt mai frecvente. Din experientele de laborator a rezultate ca, pentru aceste valuri mici, eficienti sunt captatorii plutitori, cu actiune directa asupra generatorilor electrici liniari. Deoarece studii de specialitae au precizat ca fenomenul deferlarii poate afecta,cu pierdere de energie, fasia dintre izobatele pentru care adancimea apei este practic mai mica sau egala cu o inaltima, pana la doua si jumatate inaltimi de val, zona favorabila amplasarii unui front de hidrocentrale marine la noi, ar fi de la izobata de 25 m spre larg, ceea ce ar corespunde unei departari de tarm de 4 11 km (fig. 2).

Fig.2 Varianta pentru dispunerea frontului de captare a energiei

Tara noastra a efectuat cercetari n domeniul energiei valurilor n perioada 1980-1985 n cadrul institutelor de cercetare ICH, ISPH, ICPE si n cadrul laboratoarelor de hidraulica din Institutul Politehnic Bucuresti si din Institutul
14

de Constructii Bucuresti. n perioada mentionata s-au efectuat cercetari ample pe modele n canale de valuri, s-au evaluat posibilitatile de captare si conversie a energiei valurilor Marii Negre. Avnd n vedere o propunere de realizare a unei turbine capabile sa preia energia ambelor sensuri de deplasare a valurilor, care avea la baza Brevetul ICPE 79184 /1981 Masina motrica pentru utilizarea energiei valurilor, institutul de cercetari ICPE, sustinut de institutul de cercetari ISPH, a realizat si experimentat pe Marea Neagra, n anul 1984, cu rezultate favorabile, doua modele de instalatii bazate pe principiul hidropneumatic. Acestea au fost:
I.

Geamandura oscilanta cu turbina unisens G-2.

Geamandura G-2 , a fost proiectata de ICPE, executata la Santierul Naval Mangalia si experimentata n apropierea digului de la Mangalia.

Fig.3 Schita Modelul G-2

Principiul constructiv Instalatia era alcatuita dintr-un cilindru fara fund, cu diametrul de 1,5 m si naltimea de 2,5 m. n jurul cilindrului era sudat un flotor cu capacitatea de 2 m3, avnd diametrul exterior de 2,2 m. n centrul cilindrului era fixata o teava cu diametrul de 194 mm si lungimea de 5 m, care avea la capatul inferior o masa formata din inele cu o greutate totala de 200 kg, care forma lestul geamandurii. Capacul geamandurii avea n centrul sau o gaura cu diametrul de 200 mm si un

15

tub care se termina cu o flansa de care era fixat un modul generator alcatuit dintr-o turbina unisens si un generator. Deasupra flotorului era fixat un trepied care avea n vrful sau o lampa de semnalizare. Ancorarea geamandurii s-a facut cu ajutorul a doua lesturi de beton de cte 1m3. Pentru atenuarea socurilor la furtuna, ntre lanturile de ancorare si lesturi sau prevazut amortizoare. Turbina unisens Principiul de functionare a turbinei unisens cu pale oscilante se bazeaza pe nclinarea alternanta a palelor fata de planul de rotire a turbinei n functie de sensul de actionare al fluxului de aer, care duce la aparitia fortelor tangentiale unidirectionale si la rotirea turbinei ntr-un singur sens. Turbina unisens utilizata n modulul geamandurii G-2 avea un diametru de 216 mm si era formata dintr-un butuc central, care avea implantate radial 20 de axe din otel inox pe care erau montate 20 de pale executate din dural, prevazute n bordul de atac cu cte doua lagare din poliamida. Oscilatia palelor era limitata la un unghi de + 30 si - 30 fata de planul turbinei cu ajutorul unor limitatoare sudate de axele radiale. Pentru evitarea deplasarii radiale, palele erau prinse de butucul turbinei cu cte o lamela. Alternatorul Era o masina sincrona, avnd un inductor cu magneti permanenti din ferita si un indus disc cu bobinaj trifazat. Puterea nominala era de 5 W, la o tensiune de 12 V si o viteza de rotatie de 2500 rot/min. Lampa de semnalizare Era alcatuita dintr-o lupa de semnalizare, speciala pentru geamanduri, n care se aflau doua becuri Sofit de 5 W , 12 V si o punte redresoare trifazata.

Modul de functionare a geamandurii G2


16

Datorita cilindrului instalatiei, suprafata lichidului care se gasea n cilindru se mentinea practic la un nivel constant, nchiznd n interiorul sau un volum de aer de cca 1 m3. Instalatia ncepea sa functioneze atunci cnd un val ncepea sa ridice instalatia. n acel moment spatiul din interiorul instalatiei se marea, iar aerul din exterior era absorbit n interiorul instalatiei, actionnd turbina unisens. Cnd valul trecea, instalatia se deplasa n jos, iar un volum de aer din interiorul instalatiei era evacuat, actionnd n continuare turbina, care si pastra sensul de rotire initial. Experimentarea geamandurii G-2 Instalatia a fost amplasata n apropierea digului de la Mangalia, si ancorata astfel nct sa poata oscila liber pe valuri. mpreuna cu geamandura G-2 s-a amplasat si o instalatie de masurare a naltimii valurilor. n timpul experimentarilor s-a constatat deplasarea rectilinie oscilanta a geamandurii, s-a observat lumina lampii de semnalizare n timpul noptii de la o distanta mai mare de 1 km si s-au obtinut parametrii prevazuti.
II. Microcentrala hidropneumatica cu coloana oscilanta MV-1

Principiul de functionare Microcentrala se bazeaza pe formarea unei coloane oscilante ntr-o incinta si vehicularea aerului din incinta printr-o turbina unisens. n faza 1, de ridicare a coloanei oscilante, o parte din energia introdusa de val n incinta se transforma n energie cinetica, care actioneaza turbina, o alta parte se transforma n energie de presiune, datorita presiunii care se exercita asupra coloanei oscilante, si o alta parte se transforma n energie potentiala, prin naltimea la care ajunge coloana oscilanta. n faza 2, de coborre a coloanei oscilante, energia potentiala acumulata n prima faza se transforma n energie cinetica, care actioneaza n continuare turbina instalatiei. Astfel microcentrala functioneaza n ambele alternante ale valului, fiind echipata n acest scop cu o turbina unisens. Constructia microcentralei
17

Instalatia era alcatuita din doua subansamble principale: incinta si modulul generator.
Incinta

Era alcatuita din doi pereti echidistanti, dispusi la o distanta de 1,3 m, care ncep la 2,5 m deasupra nivelului apei, continua cu o zona curba care se racordeaza cu pereti nclinati sub un unghi de 42? care se termina sub nivelul apei. Cei doi pereti echidistanti sunt delimitati de doi pereti verticali dispusi la o distanta de 3,5 m, care determina latimea instalatiei. Cei patru pereti formeaza o incinta de sectiune dreptunghiulara cu intrarea la cca 0,75 m sub nivelul marii. Incinta era sustinuta de sase picioare pentru asezarea instalatiei pe fundul marii. La partea superioara, incinta avea un capac pe care era montat un modul generator si doua decupari de cte 1 m2, nchise de doua capace pentru asigurarea protectiei instalatiei.
Modulul generator

Era un ansamblu alcatuit dintr-o turbina unisens si un generator de 500 W. Acest modul era racordat printr-o flansa la tubul prevazut pe capacul incintei.

Fig.4 Schita Model MV-1 Experimentarea microcentralei MV-1 Instalatia a fost amplasata n apropierea digului de la Mangalia, si a fost fixata pe fundul marii cu ajutorul unor lesturi. Pe balustrada instalatiei s-a montat un sir de 10 becuri.
18

Dupa instalare s-a constatat aprinderea becurilor, care luminau continuu, la valuri de numai 15 cm, fara niciun fel de intermitente, si s-a obtinut o putere de cca 75 W la o viteza de rotatie a turbinei de cca 1300 rot/min. Timpul limitat nu a permis efectuarea unor masuratori si la alte naltimi ale valurilor. Concluzii si observatii privind cercetarile efectuate Cercetarile efectuate n anul 1984 de catre ICPE pentru captarea si conversia energiei valurilor au permis verificarea n natura, cu rezultate favorabile, a principiului de functionare a instalatiilor hidropneumatice cu turbine unisens. Pentru prima data s-au aprins lampi de semnalizare pe o geamandura de semnalizare si s-au obtinut primii 75 W ntr-o instalatie stationara prin captarea si conversia energiei valurilor n apropierea litoralului romnesc. Avnd n vedere rezultatele obtinute, s-a propus realizarea prototipului unei geamanduri de semnalizare si a prototipului unei microcentrale. Lipsa fondurilor necesare nu a permis realizarea acestor deziderate. Ca amintire a cercetarilor efectuate n anul 1984, pentru captarea energiei valurilor Marii Negre, se pastreaza la Muzeul Tehnic Prof. ing. Dimitrie Leonida din Bucuresti un poster si modulul generator al Geamandurii G 2.
III. Microcentrala hidropneumatica propunere de realizare

Dimensionarea microcentralei Din datele statistice ale Institutului Meteorologic rezulta ca la izobata de 9 m, n dreptul portului Constanta, naltimea medie anuala a valurilor este de 0,46 m. Pentru dimensionarea microcentralei s-a avut n vedere un coeficient de calcul al naltimii medii a valurilor Cv= Aceasta conduce la o naltime de calcul a valurilor hvc = 0,65 m. Conform metodologiei de calcul elaborate, parametrii microcentralei s-au determinat pe baza bilantului energetic care are n vedere energia valurilor, pierderea de energie datorita presiunii exercitate asupra coloanei oscilante, randamentele estimate ale turbinei si generatorului. Energia valurilor la intrarea n incinta instalatiei s-a determinat din relatia Gerstner: E = 975 . hvc2 . T2 L [W. s], unde: hvc naltimea medie anuala de calcul a
19

valurilor, m; T perioada valurilor de calcul, s; L lungimea instalatiei, m. Din energia calculata a rezultat puterea instalata a microcentralei: Pn = 2,5 kW, pentru un front de val de 5 m. Constructia microcentralei Microcentrala reprezinta un compartiment de 5 m lungime, realizat din tabla de otel, care are o deschidere ndreptata spre larg. Peretele din fata al incintei formeaza un unghi de cca 45 fata de orizontala, pentru favorizarea patrunderii valurilor n incinta. Peretele interior din spatele incintei este nclinat la un unghi de cca 40, pentru favorizarea formarii unei coloanei oscilante. n plafonul incintei este prevazuta o deschidere circulara n care se monteaza modulul generator al instalatiei, alcatuit dintr-o turbina unisens cuplata cu un generator electric. Modulul generator este protejat de un tub, care ajunge la nivelul de 5 m, prevazut n partea superioara cu un racord pentru vehicularea aerului. Microcentrala are o turbina unisens cu pale oscilante. Pentru obtinerea unui randament superior, microcentrala este prevazuta cu un generator trifazat cu excitatie realizata din magneti permanenti, iar viteza nominala de rotatie a generatorului si a turbinei este de 3000 rot/min. Modulul generator este protejat de o carcasa etansa, pentru a nu fi afectat de valuri. Prototipul propus poate fi utilizat pentru:
iluminarea digului pe care se amplaseaza prototipul, care poate fi un dig

de promenada;
producerea aerului pentru depoluarea si oxigenarea unor zone din spatele

digului;
alimentarea unor instalatii de semnalizare; producerea de hidrogen pentru mbuteliere; ncarcare baterii de acumulator; studii si cercetari.

20

STUDII PENTRU O CENTRALA ELECTRICA MARINA PLASATA PE UN DIG DE LARG DIN MAREA NEAGRA Specialistii din diferite institude din Romania (ISPH, ICH, IPTANA, ICB, IPB, ICEMENERG, UMH, IPROMET, IRCM, Centrocoop), au analizat mai multe variante tehnice posibile de utilizare a energiei valurilor Marii Negre. Multe dintre aceste variante au fost abandonate pe parcursul studiilor si doar cateva au fost retinute pana la sfarsitul acestor studii. Dintre variantele interesante abordate, dar care au fost abandonate pe parcurs merit s fie menionate urmtoarele: - panouri articulate pe coloane; - panouri articulate pe chesoane; - cheson cu piston hidraulic pentru zona litoral; - cheson cu piston hidraulic n corpul digurilor de larg; - bazine de acumulare cu deversoare n trepte. Spre deosebire de acestea, altele au suscitat mai mult interes si au fost retinute pentru aprofundare. Comun variantelor retinute a fost ideea unei centrale care sa valorifice toate cele trei surse de energie din amplasamnet (val, vant, soare) si care sa fie de asemenea plasata pe un dig de larg a unui port existent sau in constructie. De asemenea comun acestor varinate retinute a fost si solutia de captare acceptata pentru energia valurilor (captatorul cu plutitor si generator rotativ) precum si solutia de captare in principiu acceptata pentru energia vanturilor (barajul eolian). In cele ce urmeaza vor fi prezentate principalele aspecte tehnice ale unei varinate retinute pentru prima centrala electrica marina experimentala. Tinand seama de experienta de proiectare din Romania in domeniul constructiilor marine s-a stabilit ca cea mai simpla constructie pentru realizarea unui banc de proba necesar masinilor hidraulice de valuri o constituie o coloana cu diametrul de 10 m,executata din prefabricate de beton armat in forma de
21

segmente cilindrice monolitizate. Aceste elemente prefabricate ar urma sa fie aduse din poligoanele de exercitiu si montate in amplasamnet cu ajutorul macaralelor plutitoare. Pe un picior de piatra inconjurat de stabilopozi ar urma sa se aseze un prefabricat de baza cu armaturi rezistente lasate special pentru legatura cu restul structurii. Pe acest prefabricat de baza trebuie sa se aseze primul segment cilindric in interiorul caruia sa patrunda armaturile de legatura mentionate. Urmeaza apoi asezarea celorlalte prefabricate, montarea armaturilor si turnarea betonului de legatura, lateral pe toata inaltimea coloanei, iar in partea centrala doar pana la cota-3,15 m. De jur imprejurul coloanei s-a prevazut asezarea ulterioarsa a unor blocuri de beton care sa asigure stabilitatea fundatiei coloanei (lest exterior). In sectiunea verticala coloana-suport arata ca in fig.5

Fig.5 Coloana suport asezata in fata bazei experimentale de la Mangalia 1 placa de fund; 2 inel de fund; 3 inel curent inf.; 4 inele segment; 5 inel curent superior.

Din aceasta figura se observa ca peste coloana propriu-zisa s-a conceput turnarea unei placi care sa constituie suport pentru cabina de adapostire a
22

agregatului energetic si a personalului de exploatare-intretinere. Aceasta cabina ar urma sa se execute tot din inele prefabrticate si monolotizate. De asemenea din figura se poate remarca prevederea unei punti de legatura intre baza veche experimentala si coloana-suport proiectata. In sectiune orizontala prin zona de captare, coloana-suport arata ca in fig. 6.

Fig. 6 Sectiune orizontala prin zona bazinului de capare

Se poate observa din aceasta figura ca structura de rezistenta proiectata ofera valorilor un culoar larg de 5 m prin care acestea pot patrunde si in care se realizeaza captarea de energie. Doua nise-batardou ofera in aceasta varianta posibilitatea introducerii dispozitivului de protejare a instalatiei in cazuri fortuite. In ce priveste stabilitatea coloanei-suport, calculele au fost facute in ipotezele defavorabile constructiei la solicitarea dinamica a valului. S-a considerat ca atunci cand batardoul este montat intreaga actiune a fortelor exterioare se transmite structurii. Doua pot fi situatiile demne de a fi luate in calcul: - valul se apropie de coloana cu un minim facand posibila aspirarea constructiei cu lunecarea posibila spre larg si cu rasturnarea posibila in jurul muchiei dinspre larg (cota -,8.00); - valul se apropie de coloana cu un maxim facand posibila impingerea constructiei cu lunecarea impiedicata de digul vechi si cu rasturnarea in conditii

23

speciale spre port posibila, dar limitata in dreptul muchiei de la cota 3,15 m (pana unde se prevede umplerea cu piatra in spatele coloanei). In fig. 7 este prezentata schema dupa care au fost efectuate calculele la stabilitate.

Fig. 7 Schema pentru calculele de stabilitate a coloanei suport

In cadrul acestei solutii de structura pentru o microcentrala marina, ca o subvarianta, a fost analizata si coloana suport cu sectiunea elipsoidala. Dupa cum s-a mai mentionat, intalnirea valului cu un captator plutitor nu poate conduce la o captare totala a energiei inmagazinate in apa. In conditii optime cu un astfel de plutitor se poate ajunge practic la un randament hidraulic de captare de max. 40-45%. In afara de energia reflectata si cea captata, o buna parte a energiei valului, dupa intalnirea flotorului masini traverseaza acest obiect mobil si se disipeaza. Pentru a se recupera o parte din aceasta energie scapata s-a studiat posibilitatea preluarii in trepte a energiei, adica in calea valului ce a trecut de primul captator sa se aseze un al doilea si chiar un al treilea captator plutitor. In felul acesta randamentul de captare a masinii de valuri evident creste.

24

Aceasta observatie a fost exploatata in practica de captare prin realizarea unor masini prevazute cu mai multi flotori asezati unul in spatele celuilalt. O astfel de masina studiata este cea din fig. 8.

Fig. 8 Masina hidraulica pentru captarea energiei valurilor. 1 plutitor; 2 brat; 3 biela; 4 manivela; 5 frei; 6 volant.

Se poate observa din figura ca primul flotor atacat de valuri are bratul prin care se transmite miscarea mai scurt, iar flotorul actionat de valul scapat are bratul mai lung. Acest dublet permite o asezare convenabila intr-un spatiu relativ strans. Daca coloana-suport analizata anterior ar avea in sectiune orizontala forma de elipsa (fig. 9) ea ar putea fi folosita si la experimentarea unor astfel de masini cu randament hidraulic de captare sporit. Se observa din figura ca frontul de captare a ramas practuc acelasi, ceea ce s-a modificat a fost doar lungimea bazinului de captare. Pentru sectiunea elipsoidala aceasta face ca axa mica sa ramana egala cu diametrul exterior al coloanei vechi, in schimb axa mare trebuie sa asigure spatiul de lucru necesar ambelor flotoare.

25

Fig. 9 Coloana suport cu sectiune elipsoidala.

Avand in vedere ca volumele suplimentare de material necesitate de noua forma scumpesc cu putin costul coloanei circular-cilindrice studiate initial, ramane in atentia proiectantilor si aceasta subvarianta. CONCLUZII GENERALE Dintre toate instalatiile fixe sau flotante experimentate sau n curs de experimentare la nivel mondial se disting instalatiile hidropneumatice (OWC Oscillating Water Column). Problema deosebita a acestui tip de instalatie continua sa fie turbina unisens. Realizarea si experimentarea turbinei, propusa de autori pentru brevetare n anul 2005, ar permite asimilarea si extinderea mai rapida a centralelor electrice de valuri. Realizarea Microcentralei MV 2,5 si amplasarea pe un dig existent ar constitui, pe lnga o aplicatie concreta, si acumularea unei experiente valoroase n vederea realizarii n viitor a unor instalatii de putere, ca parte integranta a digurilor de protectie din chesoane de beton care se vor construi pentru protectia litoralului Marii Negre. Avnd n vedere posibilitatile tehnice existente n tara noastra, prima etapa a realizarii prototipului propus consta n precizarea sponsorilor pentru finantarea lucrarii.

26

Bibliografie:
Constantin Iulian Utilizarea energiei valurilor. Editura tehnica, Bucuresti 1990 http://ro.wikipedia.org/wiki/Val http://www.agir.ro/universingineresc/captarea_si_conversia_energiei_valurilor_1485.html

27