Managementul resurselor de apă

CAP. 3. LACUL DE
ACUMULARE
CAP.3. LACUL DE ACUMULARE
3.1. Definiţie, clasificări, funcţiuni

⚫ Lacurile de acumulare sunt cele mai importante

componente ale amenajărilor hidroenergetice și/sau
de gospodărire a apelor, realizate prin supraînălțarea
nivelului apei peste cel natural și care rețin un volum
de apă ce poate fi utilizat în scopul modificării
regularizării debitelor (modificării repartiției în timp a
debitelor) cursurilor de apă.
⚫ În majoritatea cazurilor lacurile de acumulare sunt
amenajări artificiale realizate prin bararea transversală
a cursurilor de apă cu un baraj (frontal).
⚫ Cele mai multe clasificări ale lacurilor de acumulare se
raportează la următoarele criterii: tipuri constructive,
mod de exploatare, ciclu de regularizare a debitelor,
poziție în schema de amenajare.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.1. Definiţie, clasificări, funcţiuni

⚫ Clasificare după tipul constructiv:

⚫ Lacuri de acumulare cu baraj frontal – realizate prin
închiderea unei secţiuni transversale a cursului de apă
printr-un baraj încastrat în cei doi versanţi care
mărginesc albia râului.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.1. Definiţie, clasificări, funcţiuni

⚫ Lacuri de acumulare laterale – poldere – nu întrerup cursul

natural al apei, având incinta izolată de acesta printr-un baraj
longitudinal cu închidere în versanţi, în aval şi de cele mai
multe ori şi la capătul amonte. Admisia apei în acest lac se
poate face necontrolat în perioade cu debite mari pe cursul de
apă, respectiv controlat printr-un canal gravitaţional sau cu o
staţie de pompare.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.1. Definiţie, clasificări, funcţiuni

⚫ Lacuri de acumulare cu diguri inelare – nu sunt legate de un

curs de apă fiind realizate pe terenuri cvasiplane sau pe culmi
de munte sau deal prin construirea unui baraj (dig inelar) care
constituie întreg conturul lacului de acumulare. Acest tip de
acumulare (rezervor) este folosit în scheme ale amenajărilor
hidroenergetice cu acumulare prin pompare sau ca rezervor
pentru alimentări cu apă.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.1. Definiţie, clasificări, funcţiuni

⚫ Lacuri de acumulare în zone depresionare – presupun un

sistem de aducţiune al apei de la o sursă de apă.

⚫ În afara acestor tipuri de acumulări se pot realiza şi

acumulări speciale:
– acumulări pentru apele subterane realizate în cavități subterane sau în
straturile acvifere;
– acumulări realizate în zona litoralului pentru apele maritime (centrale
mareemotrice).
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.1. Definiţie, clasificări, funcţiuni

1. Clasificare după modul de exploatare:

⚫ acumulări permanente – destinate fie asigurării unui nivel minim al apei, fie satisfacerii
folosințelor de apă. Tendința în exploatarea acestora este de a le menține pline.
⚫ acumulări nepermanente – destinate atenuării undelor de viitură. Tendința în exploatare este
de a le menține goale.
⚫ acumulări mixte – au o tranșă de volum permanentă și o tranșă de volum nepermanentă,
deasupra nivelului retenției normale.

2. Clasificare după ciclul de regularizare a debitelor:

⚫ cu regularizare zilnică – corespunde unui ciclu de golire – umplere de o zi;
⚫ cu regularizare săptămânală – presupune acumularea debitelor afluente pe durata maximă a
unei săptămâni, astfel încât acestea să poată fi uzinate în zilele (orele) cu cerințe mai mari în
sistemul energetic;
⚫ cu regularizare sezonieră – presupune acumularea unei părți din volumul afluent din sezonul
de vară în scopul uzinării acestuia iarna;
⚫ cu regularizare anuală – presupune acumularea stocului de apă care nu este necesar a fi
uzinat în perioadele de umplere (ploioase) în scopul posibilității a fi uzinat în perioadele
deficitare;
⚫ cu regularizare multianuală – acumulările mari care pot stoca suficient volum de apă astfel
încât să nu existe necesitatea de a mai umple lacul, mai ales într-o succesiune de ani
secetoși.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.1. Definiţie, clasificări, funcţiuni

3. Clasificare după poziţia în schema de amenajare

La amenajările hidroelectrice, poziţia lacului în cadrul schemei determină sistemul de

regularizare a debitelor. Astfel, clasificarea lacurilor de acumulare după poziţia
acestora în cadrul schemei de amenajare este:
▪ acumulări de regularizare directă – sunt amplasate pe cursul principal în
apropierea secţiunii în care se urmăresc efectele principale. Lacurile sunt proprii
centralei hidroelectrice fiind legate direct de aceasta;
▪ acumulări de compensare – amplasate fie pe afluenţi fie pe cursul principal la
distanţă mare de secţiunea în care se urmăresc efectele principale fie chiar în alt
bazin hidrografic din care se derivă apa spre secţiunea respectivă. Regularizarea
prin compensare apare la centralele hidroelectrice în cascadă care au în amonte
un lac de acumulare mare;
▪ acumulări de redresare (regularizare secundară sau tampon) – amplasate în aval
de una sau mai multe acumulări mari. Rolul lor este de a redistribui în timp debitele
regularizate de acumularea din amonte prin transformarea debitelor uzinate care
sunt variabile şi pulsatorii în debite cât mai uniforme, pentru protecţia albiei râului;
▪ acumulări mixte – în cazul în care există mai multe secţiuni ale folosinţelor
deservite de aceste acumulări ele pot avea roluri diferite în raport cu fiecare dintre
secţiuni.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.1. Definiţie, clasificări, funcţiuni

În figură s-au utilizat notaţiile:

S1 – secţiune de control pentru LA1
alimentarea folosinţei energetice
(CHE – centrală hidroelectrică)
S2 – secţiune de control pentru LA2
alimentarea folosinţei neenergetice,
industrială (F) S1
LA1 – lac de regularizare principală;
controlează debitele livrate centralei
hidroelectrice (realizează o redistribuire în
timp a debitelor afluente în secţiunea S1 în
debite uzinate) F
LA2 – lac de compensare; controlează S2
debitele ce ajung în secţiunea S2 de unde CHE
sunt preluate de folosința neenergetică
LA2 – lac de redresare (tampon); preia LA3
neuniformități ale debitelor evacuate de
centrala hidroelectrică (reține volumele de
apă și livrează în aval un debit cu variații
line sau chiar constant).
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.1. Definiţie, clasificări, funcţiuni

Funcțiuni ale lacurilor de acumulare

– Lacurile de acumulare realizează două tipuri de modificări ale condițiilor naturale:
– modificarea profilului longitudinal al cursului de apă;
– modificarea regimului debitelor cursului de apă.
– Plecând de la aceste modificări pot fi considerate două tipuri de funcțiuni ale
lacului de acumulare:

Funcțiuni legate de modificările de nivel a apei:

– asigurarea unei cote a nivelului apei pentru a permite captarea apei către
folosință;
– realizarea unei căderi concentrate pentru folosința hidroenergetică sau
hidromecanică;
– realizarea unei adâncimi minime pentru navigație;
– realizarea unui luciu de apă pentru piscicultură, agrement, navigație;
– asigurarea condițiilor de desfășurare a anumitor procese de calitate a apelor
(răcirea apelor uzate deversate de unele folosințe – iazuri de răcire; îndepărtarea
anumitor reziduuri – iazuri de decantare);
– limitarea vitezei cursului de apă pentru navigație sau pentru a reduce capacitatea
de erodare și de transport a debitului solid.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.1. Definiţie, clasificări, funcţiuni

Funcţiuni legate de modificarea regimului debitelor:

– realizarea unei concordanţe între necesarul de apă pe cursul de apă respectiv
şi regimul debitelor râului (regularizarea debitelor);
– reducerea debitelor de viitură.

În plus faţă de cele două funcţiuni principale ale lacurilor de acumulare se

pot enumera o serie de funcţiuni complexe ale acestora:
– realizarea unor reîmprospătări artificiale a straturilor subterane, acumulările
având rolul de a crea un gradient hidraulic sporit prin ridicarea nivelului apei;
– transformarea mediului ambiant atât prin influenţa directă asupra
microclimatului cât şi prin influenţa asupra condiţiilor hidrogeologice din zonă;
– separarea anumitor lacuri naturale din zonele litoralului astfel încât să se
întrerupă circulaţia apei de mare înspre lac şi să se împiedice salinizarea apei
acestor lacuri.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.2. Curbe caracteristice ale lacurilor de acumulare

Principalele curbe caracteristice ale lacurilor de acumulare sunt:

dependenţa suprafeţei lacurilor de nivelul în lac (curba suprafeţelor
S=S(H))şi dependenţa volumului lacului de nivelul în lac (curba
volumelor sau curba de capacitate V=V(H)).

Curba suprafeţelor S=S(H)

– Curba suprafeţelor este dată de legătura dintre suprafaţa oglinzii
apei şi nivelul apei în lac: S=S(H).
– Zona lacului de acumulare este caracterizată printr-o pantă pozitivă
– coborâre a nivelului spre aval. Panta este relativ mică şi este dată
de pierderi de sarcină. Se poate considera un model simplificat
(static). Se consideră oglinda apei orizontală. Este adevărat dacă nu
există curgere. Variabila Z reprezintă nivelul minim al apei la baraj.
Acesta este dat ca o cotă absolută, dar poate fi dat şi ca o cotă
relativă, de la piciorul barajului. Secţiunea 0 de pe curbă reprezintă
secţiunea apei la cota piciorului barajului (unde acesta întâlneşte
talvegul râului).
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.2. Curbe caracteristice ale lacurilor de acumulare

Z [mdM]
Sk
Zk
Z1 Z=ct.
Zk Z0
Z3
Z2
Z1
Z0 S1S2 S3 Sk S [mii mp, ha,
kmp]
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.2. Curbe caracteristice ale lacurilor de acumulare

Secţiunea amonte este mai greu de specificat – se consideră

racordarea apei cu nivelul natural. Racordarea apei la nivelul
natural al râului din amonte este o valoare relativă, ea
depinzând în permanenţă de debitul afluent şi de debitul
uzinat (are oscilaţii zilnice).
În mod convenţional se consideră poziţia pentru debitul mediu
pentru cursurile de apă secţiune amonte din coada lacului.
– Pentru nivelul static lacul va depinde de nivelul apei la baraj.
– Determinarea suprafeţei se face utilizând o hartă a zonei
lacului de acumulare pe care există reprezentate linii de nivel
(se unesc punctele care au aceeaşi cotă). Se obţine un
număr de puncte. Unind punctele cu o linie curbă rezultă
curba suprafeţelor: S=S(H).
– Curba suprafeţelor se poate reda fie grafic prin puncte, fie
printr-un model matematic. Poate avea pante diferite.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.2. Curbe caracteristice ale lacurilor de acumulare
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.2. Curbe caracteristice ale lacurilor de acumulare

Curba volumelor sau curba de capacitate, V=V(H), reprezintă dependența dintre

volumul de apă din acumulare şi nivelul apei în lac în secțiunea barajului în dreptul
talvegului, H, în [m], sau cota suprafeței libere a apei din lac, Z, în [mdM].
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.2. Curbe caracteristice ale lacurilor de acumulare

⚫ O metodă de calcul este:

unde: este nivelul minim, corespunzător cu valoarea
( ) = H S  dH
H
0 pentru volumul în lac şi H este nivelul maxim, V H
corespunzător cotei coronamentului barajului. 0
Teoreticîn faza de proiectare, reprezintă cota
talvegului râului în secţiunea barajului.
⚫ A doua variantă este calcularea volumului prin K
estimarea integralei ca o sumă de diferenţe finite: VK = V (H K ) =  S j  H j
unde j =1
S + SK S K −1 + S K + S K −1  S K
S j = K −1 S j=
2 3
Utilizarea formulei este mai puţin eronată în zona
dinspre suprafaţă şi mai mult eronată în zonele de VK = VK −1 + VK
 , VK = S Kmed H K
V0 = 0
jos unde este mai mare.

⚫ Se pot folosi exact aceleaşi puncte în care avem

valori măsurate pentru suprafeţe rezultând volumul
corespunzător acelor cote şi prin punctele respective
se poate trasa curba volumelor sau capacităţii.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.2. Curbe caracteristice ale lacurilor de acumulare

– Curba de capacitate se determină în faza de proiectare,

înainte ca lacul să apară.
– Curba de capacitate a unui lac de acumulare se modifică în
timp, în special datorită colmatării acestuia. De aceea, curba
trebuie refăcută periodic.

– Chiuveta lacului, la punerea în exploatare, se deformează (se

înalţă) prin depunerea de aluviuni (colmatare). Colmatarea
apare mai repede la lacurile mici şi modifică foarte mult curba
de capacitate. Pentru lacurile mici, curba de capacitate
trebuie refăcută mai des decât în cazul lacurilor mai mari.
– Trebuie cunoscută capacitatea reală pentru a se putea face o
exploatare eficientă a lacului de acumulare.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.3. Parametrii caracteristici ai lacurilor de
acumulare

Parametrii caracteristici cei mai importanţi ai lacului de

acumulare sunt nivelele şi volumele care se pot citi pe curba
de capacitate şi indică anumite elemente constructive ale
barajului şi/sau elemente de exploatare a acumulării. De
aceea, parametrii caracteristici se pot grupa în:
– parametri nemodificabili (legaţi de construcţia barajului);
– parametri modificabili (legaţi, în general, de exploatarea
lacului.
Alţi parametri caracteristici ai unei acumulări mai sunt:
suprafeţele caracteristice, debitele caracteristice, duratele
caracteristice.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.3. Parametrii caracteristici ai lacurilor de
acumulare

– Nivelurile caracteristice reprezintă cote ale elementelor construcţiilor

hidrotehnice sau cote ale nivelului apei din lacul de acumulare care
sunt determinate pentru îndeplinirea funcţiunilor lacului de
acumulare.
– Volumele caracteristice reprezintă volumele corespunzătoare
nivelurilor caracteristice.
– Suprafeţele caracteristice sunt suprafeţele care corespund
nivelurilor caracteristice.
Suprafaţa globală care corespunde nivelului coronamentului este
suprafaţa maximă care poate fi afectată direct de realizarea
acumulării.
Şi suprafaţa şi volumele sunt variabile în timp datorită a două
procese: pe de o parte datorită procesului de colmatare (depunerea
aluviunilor) care influenţează suprafaţa şi volumul la cotele
inferioare, iar pe de altă parte datorită procesul de erodare al
(patului) chiuvetei acumulării care influenţează suprafaţa la niveluri
mai ridicate.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.3. Parametrii caracteristici ai lacurilor de
acumulare

– Debite caracteristice – pot caracteriza posibilităţile lacului de

acumulare de a îndeplini anumite funcţiuni. Debitele
evacuabile pentru folosinţe sunt în funcţie de cota apei în
acumulare, de nivelul aval al apei şi de alte elemente
hidraulice. În cadrul acestor debite, cele mai importante sunt
debitele evacuabile pentru folosinţe la nivelul minim de
exploatare şi la nivelul minim care asigură debitul necesar
pentru folosinţă.
Se precizează curbe de evacuare ale descărcăturilor de
suprafaţă şi ale golirilor de fund având ca debite
caracteristice:
– debitul maxim capabil al descărcăturilor la nivelul maxim
extraordinar;
– debitul maxim capabil al descărcăturilor la nivelul
coronamentului.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.3. Parametrii caracteristici ai lacurilor de
acumulare

– Durate caracteristice de golire:

– durata în care poate fi coborât nivelul lacului până la o
anumită cotă limită în caz de avarii;
– durata în care poate fi realizată o pregolire a acumulării
pentru atenuarea unor viituri în tranşele de retenţie
permanentă;
– durata în care poate fi evacuat volumul acumulării în tranşa
nepermanentă de sub creasta stavilei astfel încât acumularea
să fie în situaţia de a atenua viitura următoare.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.3. Parametrii caracteristici ai lacurilor de
acumulare

Parametri nemodificabili sunt determinaţi de condiţiile

naturale şi de elementele constructive. Ei se stabilesc în
momentul realizării lucrării şi asupra lor se poate acţiona
numai prin modificări aduse părţii constructive. Ei sunt stabiliţi
prin decizii strategice, fiind parametrii de proiectare necesari
pentru promovarea lucrărilor de gospodărire a apelor şi
hidroenergetice.
Niveluri caracteristice nemodificabile:
– nivelul talvegului – cota talvegului râului la piciorul barajului;
– nivelul golirii de fund – cota golirii de fund;
– nivelul prizei de apă – cota prizei de apă;
– nivelul crestei deversorului – cota crestei deversorului;
– nivelul crestei stavilelor de pe deversor;
– nivelul coronamentului barajului.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.3. Parametrii caracteristici ai lacurilor de
acumulare

Volume caracteristice nemodificabile:

– volumul neevacuabil este volumul cuprins între pragul golirii
de fund şi cota talvegului;
– volumul evacuabil sub nivelul prizei este volumul cuprins
între nivelul minim energetic şi cota golirii de fund. Acesta,
împreună cu volumul neevacuabil, formează volumul mort;
– volumul util maxim teoretic. Vm+Vumaxt = V brut maxim
teoretic;
– volumul nepermanent maxim teoretic.
Parametrii modificabili sunt determinaţi de condiţiile de
exploatare. Se pot modifica prin schimbarea regimului de
exploatare fără intervenţii asupra părţii constructive. Sunt
stabiliţi prin decizii operative (de exploatare) şi sunt în
competenţa organelor de exploatare.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.3. Parametrii caracteristici ai lacurilor de
acumulare

Variaţia în timp a acestora poate fi privită în două moduri:

⚫ variaţia în funcţie de etapa de exploatare;
⚫ variaţia în funcţie de momentul calendaristic ca urmare a
modificării funcţiunilor acumulării în diferite perioade ale unui
an (parametrii variabili).
– Niveluri caracteristice modificabile:
– nivelul minim de exploatare;
– nivelul normal de retenţie;
– nivelul minim tehnic de exploatare;
– nivelul maxim extraordinar (valoare probabilistică);
– nivelul centrului de greutate al acumulării.
 520 520.00 Coronament baraj
519.00 Grind` inferioar`
516.00 Nivel maxim extraordinar 516.00 mdM
515 )
513.00 NNR f(H
510
S=
) 509.00 mdM
f(H
505
509.00 Prag deversor de suprafa\` Volum global 1351.00 mil mc V= Prag deversor

500 Volum total 1220.00 mil mc

495 Volum de gard` 131.00 mil mc

490 Volum brut permanent 1130.00 mil mc
485

480
90.00 mil mc
475 Volum de atenuare
473.00 Nivel minim energetic f` r` restric\ii
470 470.00 Nivel minim energetic cu restric\ii
Prag priz` central` 190.00 mil mc Volum de atenuare
465 Volum util f` r` restric\ii 890.00 mil mc

V= 1351.00 mil mc
V= 1220.00 mil mc
460 Volum util cu restric\ii 926.00 mil mc
Volum de rezerv` de fier 36.00 mil mc
V= 204.00 mil mc

455

V= 1030.00 mil mc
V= 240.00 mil mc

V= 1000.00 mil mc

V= 1130.00 mil mc
450

445

440

435
433.00 Prag goliri de fund 433.00 434.25 mdM
Ax goliri
430 204.00 mil mc Volum mort mdM

425 425.00 Talveg r@

u
V= 8.00 mil mc

50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 550 600 650 700 750 800 850 900 950 1000 1050 1100 1150 1200 1250 V (mil mc)
200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800 2000 2200 2400 2600 2800 3000 3200 3400 3600 3800 4000 S (ha)
8.00 mil mc Volum neevacuabil
196.00 mil mc Volum evacuabil sub nivelul prizei
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.3. Parametrii caracteristici ai lacurilor de
acumulare

Volume caracteristice modificabile:

– volumul de rezervă (rezervă de fier);
– volumul util (volumul cuprins între NmE şi NNR, care este de
fapt volumul din lacul de acumulare care este uzual utilizat);
– volumul brut permanent (este format din volumul mort şi
volumul util);
– volum nepermanent este diferenţa între volumul la nivelul
maxim extraordinar şi volumul la NNR (volumul util). Este un
volum care poate apărea doar în caz de viitură;
– volumul de siguranţă sau gardă, este diferenţa de volum
dintre volumul corespunzător cotei coronamentului şi
volumul maxim extraordinar.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor

⚫ Regimul hidrografic al debitelor afluente pe un râu

nu se potriveşte cu regimul debitelor consumate
(energetic sau pentru alte folosinţe).
⚫ Apele mari din primăvară şi uneori, toamnă şi apele mici
din vară şi iarnă nu satisfac nevioile energetice şi
hidrotehnice. Se poate spune că există apă multă când
nu trebuie şi apă puţină când trebuie. De aceea s-a
recurs la regularizarea debitelor.
⚫ Prin regularizarea debitelor înţelegem redistribuirea în
timp a debitelor afluente într-o secţiune a cursului de apă
în regim natural astfel încât să se realizeze o apropiere
de regimul debitelor necesare în secţiunea respectivă.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor

⚫ Regularizarea debitelor este realizată în principal cu

ajutorul acumulărilor (lacuri de acumulare amplasate în
secţiune sau amonte). Regularizarea poate fi realizată şi
prin derivaţie (aducţiuni de apă). Procesul regularizării
depinde de volumului util al lacului. Calculul volumului
util al unui lac de acumulare se poate face pornindu-se
de la coeficientul de acumulare dorit (tipul de
regularizare dorită), bineînţeles, urmându-se anumite
reguli, de exemplu, pentru un lac situat într-o zonă de
şes nu se va alege o regularizare multianuală (ar implica
un lac întins pe o suprafaţa extrem de mare şi foarte
scump).
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor

⚫ Formula coeficientului de acumulare este:

Vu
⚫ iar Wan reprezintă stocul de debit afluent mediu =
multianual (timpul este în secunde şi debitul în
m3/s);
Wan
⚫ Vu – volumul util al lacului de acumulare.
⚫ Studiul reţinerii de apă (regularizare prin

⚫
acumulare) se extinde pe ani, sezoane, luni,
săptămâni sau zile şi căteodată poate fi şi orară.
În funcţie de coeficientul de acumulare,
Wan = Qmm  Tan
regularizarea debitelor poate fi:
⚫ zilnic – orară: acoperă vârfurile de dimineaţă şi de
seară, realizând acumulări în golurile de zi şi de
noapte ale graficului zilnic de sarcină;
⚫ săptămânală;
⚫ sezonieră;
⚫ anuală: compensează sezoanele între ele,
asigurând acumularea în lac primăvara pentru a
uzina iarna;
⚫ multianuală: compensează anii ploioşi, normali şi
secetoşi, acumulează în anii ploioşi pentru a uzina
în cei secetoşi fără a fi nevoie să se golescă lacul.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor

Regularizarea zilnic - orară a debitelor

⚫ Satisfacerea cerinţelor zilnice de putere
ale sistemului electroenergetic în
concordanţă cu variaţia zilnică a
debitului unui râu se realizează prin
regularizare zilnică.
⚫ Pentru regularizarea zilnică este
necesar un lac de acumulare care să
aibă un coeficient de acumulare cuprins
24
între valorile.....
⚫ Volumul disponibil (afluent) într-o zi este Vd =  Qd dt
dat de relaţia: 0
⚫ iar volumul consumat este
T
⚫ În cazul regularizării zilnice Vd = Vc. Vc =  Qc dt
0
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor

⚫ O ipoteză simplificatoare de calcul este aceea că debitul este

aproximat a fi constant în timpul zilei şi debitele consumate în vârfurile
de sarcină se aproximează la valori constante.
⚫ Centrala va funcţiona în timpul celor două vârfuri de sarcină ale zilei.
⚫ În fiecare zi lacul se umple de două ori şi se goleşte de două ori.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor

⚫ Există un bilanţ zilnic al debitelor, exprimat cu relaţia:

Qafl m  24 = Qd  Td + Q z  Tz + Qs  Ts + Qn  Tn
unde Qafl m reprezintă debitul mediu zilnic disponibil.
⚫ Volumul lacului se determină prin calculul volumului acumulat în orele de gol sau a
volumului care trebuie dat în plus în orele de vârf:
V = 3600 Tn  (Qa − Qn ) + 3600 Tz  (Qa − Qz ) = 3600 Td  (Qd − Qa ) + 3600  (Qv − Qa )
În cazul regularizărilor săptămânal – lunare şi sezoniere lacul de acumulare se
goleşte de mai multe ori pe an. Pentru a caracteriza utilizarea lacului se introduce
coeficientul de utilizare al acumulării .

a=
V u

Vu
în care Vu poate fi volumul util pentru următoarele trei cazuri:
⚫ - zilnică: a = 0,5 ... 1,0;
⚫ - săptămânală: a = 20 .... 52;
⚫ - anuală: a = 100 .... 365.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor

Regularizarea sezonieră sau anuală a debitelor

⚫ În cazul regularizării sezoniere sau anuale a debitelor apar două perioade caracteristice de
umplere şi golire a lacului.
⚫ Perioada de umplere a lacului se realizează în lunile cu debite mari, de primăvară, iar
perioada de golire are loc în lunile cu debit mic, de iarnă, când consumul de energie electrică
este maxim.
⚫ Pentru ca un lac să asigure o regularizare sezonieră sau anuală trebuie să aibă un volum util
important. Amenajarea trebuie să conţină un lac pe derivaţie sau baraj de înaltă sau medie
cădere. Oscilaţiile de cădere sunt date de variaţia nivelului în lac.
⚫ Pierderile de sarcină depind în general de regimul de funcţionare zilnic al centralei, variaţiile
de nivel în aval fiind mici. Ca atare se poate considera că pierderea pe derivaţie este relativ
constantă şi pierderea datorată nivelului în lac, variabilă.
⚫ În perioada de golire a lacului debitele afluente au o variaţie redusă, iar dacă şi debitul mediu
uzinat are o variaţie redusă se poate considera că debitul prelevat din lac este constant ceea
ce duce la un calcul facil al căderii medii date de baraj în toată perioada de golire, pe baza
nivelului iniţial şi final.
⚫ În cazul în care există variaţii importante ale debitului afluent, debitul prelevat din lac nu mai
este constant. Astfel, căderea medie este afectată de un coeficient kLG:
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor

(Qa1t1 + V01 )(hm ( 01) + hdn ) + (Qa 2 t 2 + V12 )(hm (12) + hdn ) + ...
+ (Qan t n + Vn −1,n )(hm ( n −1),n + hdn ) = (QG t G + V0,n )(k LG hOm) + hdn )

⚫ Unde Qa1, Qa2, ... , Qan – debitul mediu afluent pe intervalele de timp
t1, t2, ... , tn;
⚫ QG – debitul mediu al întregii perioade de golire având durata tG = t1
+ t2 + ... + tn;
⚫ Intervalele de timp ti sunt alese astfel încât atât debitul afluent cât şi
cel prelevat să nu varieze foarte mult, putând fi considerate constante.
⚫ Dacă t1 = t2 =....= tn, Qa1 = Qa2 =....= Qan şi V01 = V02 =...=V0n,
atunci kLG = 1.
⚫ Similar, se determină şi coeficientl kLU pentru perioada de umplere a
lacului.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor

⚫ Energia în perioada de golire a lacului se calculează cu relaţia:

n
EG =  Ei
i =0
⚫ unde Ei sunt energiile corespunzătoare intervalelor de timp ti.
⚫ Energia corespunzătoare unui interval de timp i se calculează cu
relaţia:
9.81  T [WGi + (Voi − Vi )](hbi + hdi )
Ei = (MWh / ...)
10 6
unde, hT - randamentul total al amenajării;
⚫ WGi – volumul mediu afluent în luna i;
⚫ V0i – volumul mediu în lac la începutul perioadei i;
⚫ Vi – volumul mediu la sfârşitul perioadei i;
⚫ hbi - căderea netă medie dată de baraj în perioada i;
⚫ hdi – căderea netă dată de de derivaţie în perioada i.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor

⚫ Valoarea parantezei este pozitivă (Voi − Vi )  0

deoarece V  V
oi i

adică volumul la începutul perioadei este mai mare decât volumul la

sfârşitul perioadei (lacul se goleşte).
⚫ În mod similar se calculează energia perioadei de umplere a lacului. În
acest caz, valoarea parantezei e negativă deoarece volumul la
începutul perioadei este mai mic decât volumul la sfârşitul perioadei
(lacul se umple).
⚫ Problema care se pune în cazul consumului de apă din lac în perioada
i este că nu trebuie să depăşească a anumită valoare predefinită,
astfel încât lacul să nu se golească prea mult în perioada de golire şi
nici să se umple prea repede în perioada de umplere. De asemenea,
volumul nu trebuie să depăşească volumul util dar nici să fie sub
valoare minimă energetică. Aceste nivele etalon se realizează în cadrul
unei curbe de exploatare, iar calcului energiei pe perioade de timp, în
general lunare, se numeşte plan de exploatare.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor

⚫ Planul de exploatare al unei amenajări noi, poate calcula o energie medie

multianuală posibil a fi realizată astfel încât să se realizeze eficienţa
economică a acesteia, la nivel de studiu de fezabilitate. De asemenea, prin
planul de exploatare se alocă energia “de proiect” a amenajării respective,
energie etalon pentru anii de exploatare ce vor urma.
⚫ Planul de exploatare se realizează pe baza unui şir de debite suficient de
mare astfel încât să fie acoperitor din punct de vedere hidrografic (ani ploioşi,
normali, secetoşi etc).
Principiile de exploatare a lacurilor de acumulare, care sunt incluse în planul de
exploatare sunt:
⚫ în perioadele de ape mari este ideal ca lacul să acumuleze întregul volum de
apă în exces;
⚫ în lunile de vară şi de toamnă lacul să fie menţinut aproape de NNR pentru a
se obţine o energie maximă;
⚫ în perioada de iarnă lacul trebuie golit astfel încât să intre în primăvară gol
pentru a putea prelua excesul de debit;
⚫ intervalul de timp între golire şi umplere să fie cât se poate de scurt astfel
încât să existe cât mai puţine pierderi de energie datorate căderii mici.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor

Folosinţele de apă pot modifica planul de exploatare, impunând restricţii. Dacă

cerinţa este prelevată din lac, atunci volumul afluent se modifică astfel încât să se
poată asigura folosinţa. Dacă folosinţa este asigurată după turbinare, debitul
turbinat se modifică astfel încât să se asigure folosinţa.
⚫ Regularizarea multianuală a debitelor
Prin studiul de compensare a debitelor disponbile Qd, prin adaptarea acestora la
debitele consumate prin uzinare sau prin asigurarea altor folosinţe, cu ajutorul
acumulărilor cu regularizare zilnic-orare, săptămânale, sezoniere sau anuale. Se
reuşeşte stabilirea cel mult anuală a echilibrului hidroenergetic.
Însă debitul mediu anual Qm variază de la an la an şi pentru o succesiune de ani
ploioşi se va pierde un volum important deoarece valoarea volumului util al lacului
de acumulare nu este suficientă să compenseze variaţiile multianuale, fiind
calculată pentru un an mediu. De asemenea, în cazul unei succesiuni de ani
secetoşi planul de exploatare nu asigură un volum minim care să compenseze
lipsa de apă fără a fi golit lacul. De aceea este util a se realiza un volum care
asigură o regularizare multianuală şi un plan de exploatare pe baza unui grafic
dispecer. Posibilităţile unui lac mare cu regularizare multianuală sunt date de
curba integrală a diferenţelor de debit şi de metoda „firului întins”.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor

1. Curba integrală a debitelor

⚫ În calculele de regularizare se utilizează frecvent curba integrală a debitelor. Din
momentul t = 0 se calculează volumele afluente în lac pe baza relaţiei:
T
Va =  Qa dt
0
Într-un mod mai simplist, calculul se efectuează astfel:

Va =  Q ai (t i − t i −1 ) =  Q ai t i
unde Qa este debitul mediu afluent şi Qai este debitul mediu afluent în intervalul de
timp (ti-ti-1).
⚫ Relaţia de mai sus se utilizează în momentul în care se calculează curba integrală
a debitelor pe intervale egale de timp, de genul lună, săptămâna sau zi.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor

⚫ Exemplu de curbă integrală a debitelor

⚫ Curba integrală a debitelor este o reprezentare a unor volume în funcţie de timp. Şirul de
volume sunt formate din volume cumulate (stocuri de apă) scurse pe o secţiune a râului pe
intervale de timp. t
⚫ Calculul volumelor se face astfel:
V =  Q(t )dt
Unde t [0, T ] , Q(t )  0, ()t 0
⚫ Este o reprezentare a unor volume în funcţie de timp care, fiecare, reprezintă volumul cumulat
(stocul de apă) scurs pe o secţiune a râului din momentul iniţial 0 până în momentul curent t
(tabelul şi figura de mai jos).
⚫ De exemplu, în cazul şirului de debite medii lunare pe râul Brădişor, pe un interval de 49 ani,
considerăm intervalul Dt de timp fiind o lună. Vom avea 588 de intervale, corespunzătoare
celor 588 de luni cuprinse în 49 ani.
⚫ Ca atare primul interval de timp este chiar Dt, adică la sfârşitul primei luni există un volum
(stoc) afluent W1=Q1 Dt. La sfârşitul celui de-al doilea interval de timp (a doua lună), va exista
un stoc afluent W2=W1+Q2 Dt.
⚫ Astfel, la sfârşitul ultimei luni de analiză (cu numărul de ordine 588), stocul afluent total este
W488=W487+Q488 Dt.
⚫ Diferenţa DW=Wn-Wn-1 reprezintă volumul afluent în intervalul de timp Dt.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor

⚫ Stocurile medii afluente pe Luna V(mil. m3)

râul Brădişor, pe parcursul
unui an, la sfârşitul fiecărui I 23.1
interval de timp Dt (1 lună)
II 41.7
III 60.8
IV 155.9
V 284.5
VI 407.1
VII 539.9
VIII 583.6
IX 670.9
X 715.9
XI 743.9
XII 770.7
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor

⚫ Panta tangentei la curba integrală a debitului într-un punct este

proporţională cu mărimea debitului în momentul corespunzător .
⚫ Punctele de inflexiune ale curbei integrale a debitelor corespund cu
punctele de debit extreme maxime sau minime.

Dezavantaje:
⚫ dacă T este foarte mare şi este de ordinul anilor, valorile V fiind crescătoare, cresc
spre valori foarte mari şi deci intervalul de variaţie al lui V între 0 şi V este foarte
larg şi în cazul reprezentării grafice este nevoie de o scară foarte mică.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor

⚫ Un exemplu de curbă integrală a diferenţelor de debit se va realiza pe un şir de

debite afluente medii lunare ale râului Brădişor, pe o perioadă de 30 ani.
Intervalul/pas de timp considerat este o lună.
⚫ Tabelul debitelor este primul tabel de mai jos, tabelul cu diferenţe de volume în
tabelul următor şi curba trasată în figură. Volumul de referinţă considerat este
volumul mediu anual. Diferenţele de volume sunt calculate prin diferenţa între
volumul afluent la momentul de timp considerat şi volumul constant al debitului de
referinţă ales. Curba are volumul 0 la începutul primei luni şi la sfârşitul ultimei luni
(la începutul primului interval de timp şi la sfârşitul ultimului interval de timp).
⚫ La sfârşitul primei luni, volumul este V1-V0.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor

Debitele medii afluente pe râul Brădişor, pe parcursul a 30 ani (mil.m3)

Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Medii

1 8.62 7.69 7.12 36.70 48.00 47.30 49.60 16.30 33.70 16.80 10.80 10.00 24.39
2 8.43 7.51 6.62 8.84 43.20 171.00 8.19 6.89 5.46 5.30 4.64 6.02 23.51
3 4.40 4.08 3.76 7.90 23.40 19.40 12.20 5.35 6.20 4.48 4.45 5.53 8.43
4 5.00 11.80 9.68 39.70 50.00 25.00 15.00 10.10 8.86 48.70 24.10 9.31 21.44
5 8.54 8.89 7.87 17.70 81.00 14.20 6.15 5.97 8.48 9.64 13.00 16.50 16.50
6 16.40 11.20 13.10 25.00 27.80 13.00 4.91 3.26 4.29 3.10 17.30 33.60 14.41
7 16.30 26.90 29.10 14.40 9.50 13.00 10.90 7.35 8.03 5.17 11.10 48.90 16.72
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor

8 36.50 15.30 8.71 34.40 51.40 79.40 21.90 9.18 5.81 5.14 10.40 14.10 24.35
9 13.50 11.50 5.00 7.53 19.50 41.30 28.50 12.90 8.82 4.96 22.00 14.20 15.81
10 10.00 8.71 7.90 34.90 21.20 6.54 4.22 3.81 3.26 5.03 29.40 26.20 13.43
11 10.60 7.36 13.40 30.50 42.70 20.10 16.70 15.70 5.30 6.39 4.65 15.30 15.73
12 4.76 7.02 8.41 37.90 27.70 15.90 8.41 5.39 4.52 9.84 12.00 17.40 13.27
13 15.80 9.68 11.20 39.40 49.40 61.10 16.00 9.75 7.91 5.15 2.61 3.35 19.28
14 3.80 3.94 7.45 11.50 51.40 37.00 11.60 8.41 5.25 7.91 9.92 12.30 14.21
15 9.92 9.92 20.10 24.20 71.90 22.00 23.00 14.00 12.50 0.00 0.08 0.00 17.30
16 8.22 9.77 6.66 29.20 59.50 31.40 17.00 9.61 6.08 5.17 5.28 6.98 16.24
17 5.46 10.10 18.90 46.40 27.50 22.90 18.20 11.50 7.78 5.76 15.40 15.40 17.11
18 9.31 8.15 7.72 18.00 59.70 19.20 16.60 7.16 4.50 3.72 6.93 8.22 14.10
19 5.01 4.39 6.61 12.80 25.90 21.70 15.50 17.90 9.32 5.83 7.97 7.45 11.70
20 6.20 8.41 10.70 20.50 45.70 33.20 26.40 16.40 6.67 5.79 15.60 39.40 19.58
21 10.30 2.00 5.83 15.20 34.10 44.40 14.10 8.98 4.89 6.57 23.60 8.63 14.88
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor

22 6.58 6.20 17.60 40.70 50.80 23.00 12.30 8.43 5.88 4.64 10.20 6.83 16.10

23 5.57 6.65 7.73 24.70 41.80 21.10 10.40 8.07 7.63 5.68 4.55 4.28 12.35

24 3.31 3.39 4.90 12.00 17.40 10.70 10.30 10.20 5.84 33.20 18.00 16.90 12.18

25 10.40 7.69 12.40 16.90 78.70 35.60 9.49 5.60 5.20 4.75 3.61 4.65 16.25

26 3.12 10.30 5.82 24.30 31.80 17.50 19.30 17.20 10.70 5.83 18.30 8.72 14.41

27 6.27 4.94 8.10 27.50 62.10 39.20 20.50 8.63 8.11 5.68 5.73 5.73 16.87

28 6.50 6.52 7.77 31.80 31.10 11.30 8.89 19.70 17.40 9.41 14.30 9.32 14.50

29 6.86 10.80 11.80 25.70 53.90 41.90 43.70 13.30 9.84 5.70 7.77 20.50 20.98

30 13.70 8.89 15.50 56.90 69.10 48.80 31.80 11.70 5.82 5.43 5.20 3.95 23.07

9.31 8.66 10.25 25.77 43.57 33.60 17.06 10.29 8.14 8.36 11.30 13.32 16.64
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor

Diferenţele de debit, calculate pe râul Brădişor, pe parcursul a 30 ani (mil.m3)

Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1 -21.07 -44.58 -69.58 -16.86 65.57 146.15 232.78 231.90 276.75 277.18 261.84 244.40

2 222.84 198.85 172.53 152.04 221.85 627.52 605.33 579.71 550.34 520.55 489.03 461.13

3 428.97 395.98 362.14 339.18 356.96 364.22 352.56 322.90 295.48 263.53 231.51 202.32

4 171.74 159.03 140.75 201.37 289.05 311.03 306.73 289.55 269.12 353.38 373.00 353.74

5 332.47 312.11 289.08 291.87 461.02 454.62 427.06 399.03 377.60 359.21 349.66 349.30

6 348.68 334.40 325.10 347.08 376.42 366.87 336.05 300.90 268.45 232.88 234.63 279.21

7 278.33 305.30 338.06 332.18 313.43 303.87 288.80 264.39 241.78 211.65 197.10 281.89

8 334.09 330.58 309.75 356.43 447.79 612.74 626.57 606.98 578.53 548.32 531.93 525.26

9 517.02 503.53 472.95 449.02 456.54 521.36 552.54 542.72 522.18 491.50 505.59 499.19

10 481.75 460.92 437.96 485.96 497.96 471.43 438.80 405.09 369.94 339.44 372.98 398.12

11 382.25 357.88 349.37 385.81 454.30 463.41 463.58 461.12 431.33 404.40 372.90 369.39
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor

12 338.18 312.91 291.29 347.17 376.25 374.32 352.70 323.14 291.30 273.44 261.26 263.27

13 261.07 242.79 228.51 288.33 374.43 491.28 489.61 471.52 448.59 418.40 381.54 346.63

14 312.89 279.53 255.39 241.89 333.25 386.77 373.53 351.91 321.99 299.06 281.41 270.02

15 252.37 234.72 243.82 263.70 408.93 423.03 439.76 432.83 421.96 378.24 334.73 291.01

16 268.89 250.85 224.63 257.65 370.30 409.10 410.06 391.59 363.85 333.72 303.88 278.50

17 249.13 231.95 237.90 316.12 344.67 361.14 365.25 351.75 328.48 299.89 296.65 293.40

18 274.15 251.84 228.41 232.00 345.17 351.91 351.81 326.91 295.02 261.08 235.57 213.45

19 182.90 150.72 124.37 114.29 138.63 151.94 148.96 152.28 133.05 104.65 81.88 57.74

20 30.31 8.70 -6.90 3.25 79.63 123.16 148.82 148.20 122.01 93.51 90.79 150.61

21 133.96 95.50 67.10 63.33 109.22 182.18 175.52 155.40 124.53 98.08 116.38 95.34
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor

22 68.91 41.49 44.02 107.26 197.05 213.77 202.38 180.81 152.54 121.02 104.11 78.34
23 49.25 23.01 -0.39 20.80 86.93 98.66 82.27 59.76 36.09 7.30 -24.46 -56.93

- - - - - - - - - - -
24 -91.95 126.76 157.60 169.79 167.78 183.38 200.03 216.94 245.31 201.78 198.20 197.50

- - - - - - -
25 -213.89 237.40 248.53 247.84 -84.74 -34.90 -53.68 -82.68 112.73 143.97 178.20 209.70

- - - - - - - - - - -
26 -245.22 261.87 290.30 270.15 230.30 228.03 221.03 219.55 235.15 263.55 259.17 279.98

- - - - - - - - - - -
27 -307.22 337.96 360.39 331.84 212.36 153.06 142.90 163.94 186.35 215.14 243.80 272.46

- - - - - - - - - - -
28 -299.10 325.68 348.98 309.13 271.12 285.14 305.50 297.45 295.44 314.43 320.57 339.80

- - - - - - - - - - -
29 -365.49 380.82 393.53 369.71 271.78 205.39 134.26 143.03 160.89 189.63 212.93 202.77

- - -
30 -210.49 230.85 233.83 128.02 9.86 94.39 134.24 121.27 92.84 63.39 33.34 0.00
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor

Curba integrală a debitelor medii lunare afluente pe râul Brădişor, pe o perioadă

de 30 ani

800

600

400

200
DV

0
0 12 24 36 48 60 72 84 96 108 120 132 144 156 168 180 192 204 216 228 240 252 264 276 288 300 312 324 336 348 360

-200

-400

-600
T[luni]
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor

Graficul dispecer
⚫ Modul de exploatare a acumulărilor determină regimul puterilor şi energiilor
produse de centralele hidroelectrice şi condiţiile în care se pot asigura
consumatorii cu apă din aval.
⚫ Exploatarea acumulărilor se poate schimba de la o perioadă la alta, în funcţie de
priorităţile economice ale perioadei respective. Astfel, de exemplu, din punct de
vedere energetic, se poate stabili o exploatare a acumulărilor cu menţinerea
nivelelor în lac la cote superioare (evitându-se însă deversările). În acest mod se
renunţă însă la rolul regularizator al acumulărilor. Din cauza căderilor mari ce se
realizează, rezultă cantitatea maximă a energiei ce se poate produce, dar cu o
repartiţie necontrolată în cursul anului, energia fiind produsă conform regimului
debitelor afluente (multă în perioada de ape mari de primăvară şi puţină în
semestrul de iarnă). În cazul în care în Sistemul Energetic Naţional sunt dificultăţi
în acoperirea vârfului de iarnă, poate apare necesară o exploatare a acumulărilor,
care să asigure maximum de transfer de apă din perioada de ape mari către
perioada de iarnă. În acest mod se produce o cantitate mai mare de energie în
perioada de iarnă, dar datorită variaţiilor mari ale nivelului lacului de acumulare
rezultă căderi mai mici şi pe total an, se obţine o producţie de energie mai redusă
faţă de cazul precedent.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor

⚫ Lacul de acumulare are un rol important pentru regularizarea debitelor în scopuri

energetice, exploatarea efectuându-se în limitele unui volum util stabilit.
⚫ Graficul dispecer stabileşte pentru fiecare perioadă caracteristică din timpul anului
mărimea debitelor care pot fi livrate din lac în special pentru producerea de
energie electrică şi, acolo unde este cazul şi pentru alte folosinţe, aceasta
făcându-se în limita unui volum existent în lac la începutul perioadei respective.
⚫ Scopul realizării unui grafic dispecer este de a asigura un debit asigurat iarna
maxim, de a utiliza complet volumul util al lacului (golirea completă sau
aproximativă în perioadele deficitare), de a umple lacul în semestrul de vară
pentru a putea realiza transferul de stoc în semestrul de iarnă al anilor deficitari
(secetoşi), de a reduce la maxim deversările (pentru utilizarea cât mai completă a
debitului captat), totul în conformitate cu necesităţile sistemului energetic.
⚫ Graficul dispecer trebuie să asigure o funcţionare optimă în toate perioadele
hidrologice caracteristice.
⚫ Graficul dispecer cuprinde 4 - 5 trepte corespunzătoare unor ani hidrologici
caracteristici: extrem (cel mai secetos), secetos cu asigurarea de 97%, secetos cu
asigurarea 90%, normal cu asigurarea 50% şi anul ploios cu asigurarea 15%.
⚫ Pentru valorile situate intermediar celor 5 ramuri debitul regularizat se obţine
printr-o interpolare liniară între ramuri în funcţie de volumul în lac.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor

⚫ Graficul dispecer are două delimitări importante situate una pe ramura extremă şi
care are rolul de a îngheţa debitele pe limita anului extrem în cazul în care
volumul se situează sub ramură, iar cealaltă pe ramura ploioasă şi are rolul de a
îngheţa debitele regularizate pe această ramură în cazul în care volumul tinde să
depăşească respective treaptă superioară.
⚫ Planul de exploatare care urmează în general după elaborarea unui grafic
dispecer are rolul de a demonstra aplicabilitatea graficului dispecer în cazuri
concrete cu rezultate care-i demonstrează eficienţa.
⚫ În exploatarea unei centrale hidroelectrice cu lac de acumulare cu regularizare
anuală sau multianuală, pentru maximizarea energiei produse este obligatorie
utilizarea unui grafic dispecer în optimizarea folosirii cât mai eficiente a lacului de
acumularea aferent.
⚫ Transferul de stoc multianual permite o producţie de energie relativ bună chiar şi
în anii deficitari din punct de vedere hidrologic, în special asigurarea unui stoc în
lac pentru cazurile în care este necesară completarea afluentului care variază de
la an la an.
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor

⚫ Astfel, ramurile din semestrul de vară sunt poziţionate, pe ani hidrologici, mai sus decât în
semestrul de iarnă, în conformitate cu politicile de exploatare fundamental diferite în cele două
situaţii: vara se urmăreşte umplerea cât mai pronunţată a lacului chiar şi în situaţii hidrologic
dificile; iarna se urmăreşte o utilizare raţională a volumului acumulat, pentru a completa
corespunzător afluxul natural, variabil de la an la an. Cu cât rezerva de volum acumulată în
semestrul de vară este mai mare, cu atât sunt mai mari disponibilităţile de consum de apă în
semestrul de iarnă.
Un exemplu de utilizare a graficului dispecer este următorul:
⚫ avem un grafic dispecer ca în figura de mai jos;
⚫ presupunem că suntem în luna aprilie şi avem la început de lună, un volum în lac de cca 54
mil.m3;
⚫ dacă ducem o linie orizontală pentru volumul 54 mil.m3, se observa că aceasta se situează pe
curba corespunzătoare anului secetos;
⚫ debitul uzinat citit pentru punctul respectiv este de 3,7 m3/s;
⚫ acesta este primul debit uzinat considerat de referinţă în planul de exploatare;
⚫ acest debit poate fi uşor modificat în plus sau minus, în funcţie de debitul afluent în acea lună
în lac şi de condiţiile care se pun într-un plan de exploatare (să nu se depăşească volumul util
la sfârşit de lună, să nu se depăşească debitul instalat după corecţia sa privind evitarea
deversărilor etc.).
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor

Planul de exploatare
⚫ Planul de exploatare al unei amenajări este practic simularea exploatarării atât a
lacului de acumulare cât şi a centralei (centralelor) hidroelectrice. Planul de
exploatare ţine seama de toate condiţiile care se cer pentru o exploatare optimă şi
calculează energia medie posibil a fi produsă de o amenajare hidroelectrică.
⚫ Planul de exploatare se aplică atât amenajărilor care nu sunt încă construite,
pentru a calcula producţia de energie posibilă pentru respectiva amenajare şi a
stabili eficienţa viitoarei amenajări, cât şi în cazul amenajărilor în funcţiune, dar
care necesită modernizare, pentru a putea calcula eventualele beneficii care ar
putea apare în urma modernizării amenajării şi a se stabili eficienţa modernizării.

Modul de calcul al unui plan de exploatare, în cazul unei amenajări noi, este
următorul:
⚫ se stabileşte perioada caracteristică din punct de vedere hidrologic, cu şirul de ani
aferent;
⚫ se stabilesc intervalele de timp pe care se va aplica calculul (dacă sunt debite
afluente lunare, intervalul va fi o lună, dacă sunt zilnice, intervalul va fi o zi etc.);
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor
CAP.3 LACUL DE ACUMULARE
3.4. Regularizarea debitelor

Planul de exploatare cuprinde, acolo unde este cazul şi

condiţii specifice asigurării debitelor pentru folosinţe complexe.
Planul de exploatare se poate realiza şi în cazul
amenajărilor fără lac de acumulare cu redresare anuală sau
multianuală, deci fără grafic dispecer, însă trebuie să se
specifice lunar nişte limite de volum necesare a fi consumate
din lac (limite care se pot calcula utilizându-se metoda firului
întins).
Planul de exploatare poate fi utilizat şi în cazul
amenajărilor cu lacuri cu regularizare zilnică, prin adaptarea
condiţiilor la acest tip de regularizare.