Managementul resurselor de apă

CAP. 2. GENERALITĂŢI
ASUPRA SCHEMELOR
DE AMENAJARE
CAP.2 GENERALITĂŢI ASUPRA SCHEMELOR
HIDROENERGETICE
2.1. Energia hidroelectrică

⚫ Hidroenergetica este disciplina legată de producerea energiei

electrice prin utilizarea energiei apelor. Hidroenergia este o formă
de energie regenerabilă.
⚫ Cele mai multe scheme de amenajare sunt realizate prin bararea
cursului de râu şi conducerea apei printr-o conductă sau tunel
către turbina hidraulică.
⚫ Energia apei depinde nu numai de volumul afluent de apă
(debitul) ci şi de diferenţa între nivelul unde se captează apa şi
nivelul unde apa iese din turbină (căderea).
⚫ Astfel, se poate obţine aproximativ aceeaşi energie în cazul unui
debit mic şi unei căderi mari (amenajări montane) şi în cazul unui
debit mare şi a unei căderi mici (amenajări fluviale).
⚫ Ca atare, maximizarea producției de energie se poate face prin
mărirea căderii sau prin mărirea volumului de apă afluent (de
exemplu prin captarea mai multor râuri).
CAP.2 GENERALITĂŢI ASUPRA
SCHEMELOR HIDROENERGETICE
2.1. Energia hidroelectrică

⚫ Energia anuală produsă de o centrală 8760

E=  dT
i
hidroelectrică, dată de expresia: P
0

⚫ se interpretează grafic în figură, ca fiind

egală cu aria haşurată, limitată superior
la puterea instalată, Pi. Timpul este în
ore, 8760 fiind numărul de ore dintr-un
an. Suprafaţa aflată deasupra lui Qi nu
mai poate fi utilizată şi debitul rămas se
pierde prin deversare, dacă nu se
dispune o posibilitate de a stoca apa,
gen lac sau bazin compensator. Dacă
se utilizează o cădere netă medie
constantă şi un randament total mediu 8760
constant, relaţia de mai sus devine: E = 9,81  Hnm  t  Qi dT
0
CAP.2 GENERALITĂŢI ASUPRA
SCHEMELOR HIDROENERGETICE
2.1. Energia hidroelectrică

⚫ La un debit instalat se raportează suprafaţa

haşurată la suprafaţa totală şi se obţine a Q
câta parte din stocul afluent este uzinat. e= m
Rezultatul se numeşte coeficientul de Qi
utilizare a debitului şi se notează cu e.

⚫ Cu cât debitul instalat va creşte, cu atât va

creşte e şi este astfel încât la
⚫ Qi = Qm (debit modul=debit instalat), e = 1,
utilizându-se tot stocul afluent şi bineînţeles
puterea instalată va fi maximă.
Qi
⚫ Inversul coeficientului de utilizare se ki = 1 =
numeşte factor (coeficient) de instalare şi e Qm
se notează cu ki:
CAP.2 GENERALITĂŢI ASUPRA
SCHEMELOR HIDROENERGETICE
2.1. Energia hidroelectrică

⚫ În concluzie, în calculul energiei unei centrale hidroelectrice sunt

foarte importanţi doi factori:

debitul (volumul) turbinat şi căderea.

Alegerea debitului instalat la o amenajare hidroenergetică este un
calcul complex tehnico-economic. De asemenea, stabilirea căderii,
adică a amplasamentului centralei se face în funcţie de condiţiile
geomorfologice ale zonei şi, de asemenea, din punct de vedere
economic.
CAP.2 GENERALITĂŢI ASUPRA
SCHEMELOR HIDROENERGETICE
2.2. Noţiuni generale asupra schemelor hidroenergetice

⚫ Principiile de proiectare a unei scheme hidroenergetice trec prin

anumite faze succesive. Acestea sunt:
⚫ Studiul preliminar – implică studierea, pe baza hărţilor existente,
a bazinului considerat a avea un potenţial hidroenergetic liniar
bun, din punct de vedere hidrografic, hidrologic, geologic şi fizico-
geografic;
⚫ Studiul tehnico-economic – realizează un calcul preliminar al
energiei, puterii instalate şi a unui posibil cost al lucrării, pe baza
unor date aproximative cunoscute din studiul preliminar şi a unor
indici de cost;
⚫ Studiul de prefezabilitate – înglobează mai multe studii fizico-
geografice, geologice, hidrografice şi hidrologice, pe baza cărora
se studiază posibilele amplasamente şi se alege unul prin analize
tehnico-economice;
CAP.2 GENERALITĂŢI ASUPRA
SCHEMELOR HIDROENERGETICE
2.2. Noţiuni generale asupra schemelor hidroenergetice

⚫ Studiul de fezabilitate – verifică atât din punct de vedere legal (al

terenurilor ocupate de amenajare şi autorizaţiilor necesare) cât şi
financiar (surse de finanţare, rate, dobânzi etc.) soluţia aprobată
în studiul de prefezabilitate;
⚫ Proiectul tehnic – stabileşte toate detaliile tehnice ale lucrării
propriu-zise, planuri generale şi de amănunt, cantităţi de lucrări,
materiale şi materii prime, graficul producţiei astfel încât fiecare
firmă angrenată în acest proiect să ştie ce are de făcut;
⚫ Proiect de execuţie – conţine în amănunt fiecare detaliu al
proiectului tehnic, desene perfect cotate (sute-mii de planuri)
după care se pot demara lucrările.

Se observă, deci, că proiectarea unei amenajări

hidroenergetice este o muncă laborioasă, în faze de
proiectare care decurg obligatoriu succesiv.
CAP.2 GENERALITĂŢI ASUPRA
SCHEMELOR HIDROENERGETICE
2.3. Tipuri de amenajări hidroenergetice

⚫ O amenajare hidroenergetică a unui bazin, subbazin sau râu cuprinde una sau mai
multe centrale hidroelectrice şi lacuri de acumulare.
⚫ Astfel, putem avea:
- Amenajări în cascadă – produse prin bararea râului sau fluviului cu centrale tip
baraj astfel încât la coada lacului din aval să urmeze centrala baraj din amonte (vezi
figura). La noi în ţară, o amenajare în cascadă se regăseşte pe râul Olt;
CAP.2 GENERALITĂŢI ASUPRA
SCHEMELOR HIDROENERGETICE
2.3. Tipuri de amenajări hidroenergetice

- Amenajări în cascadă combinată – în sectoare cu căderi mai mari se găsesc

devieri ale apei din lac prin canale, galerii, conducte sub presiune. Centrala din aval
este legată printr-un canal de fugă de lacul centralei din aval. În sectorul cu cădere
mai mică se regăsesc centrale în cascadă (vezi figura). O astfel de amenajare se
întâlneşte pe râul Argeş;
CAP.2 GENERALITĂŢI ASUPRA
SCHEMELOR HIDROENERGETICE
2.3. Tipuri de amenajări hidroenergetice

- Scheme de amenajare cu căderi mari şi mijlocii complexe, cu multe

captări şi aducţiuni secundare – permit ca, pe lângă potenţialul râului
principal să se utilizeze şi potenţialele afluenţilor mai importanţi sau mai
puţin importanţi (figura de mai jos);
CAP.2 GENERALITĂŢI ASUPRA
SCHEMELOR HIDROENERGETICE
2.3. Tipuri de amenajări hidroenergetice

- Scheme de amenajare combinate cu derivaţii din alte râuri sau

bazine – asemănătoare celor precedente cu excepţia că deţin aducţiuni
secundare care derivă o parte din debitul afluent al râurilor sau al
bazinelor vecine (vezi figura);
CAP.2 GENERALITĂŢI ASUPRA
SCHEMELOR HIDROENERGETICE
2.3. Tipuri de amenajări hidroenergetice

- Scheme de amenajare cu tăiere de bucle sau coturi ale

râului – se aplică mai ales pe sectoarele mijlocii sau din aval ale
râurilor foarte şerpuite;
CAP.2 GENERALITĂŢI ASUPRA
SCHEMELOR HIDROENERGETICE
2.3. Tipuri de amenajări hidroenergetice

- Scheme hidroenergetice cu acumulare prin pompare – au

centrale hidroelectrice cu agregate cu dublă funcţionare
(generator-pompă), care uzinează apa în orele de sarcină ale
sistemului electroenergetic şi intră ca sarcini (consumatori de
energie) în orele de gol. Sunt utilizate, în general în cazul marilor
centrale nucleare care au o funcţionare constantă şi nu pot fi
oprite în orele de gol de sarcină.

În condiţiile continuării programului nuclear de la CNE Cernavodă

apare ca o necesitate stringentă realizare de amenajări cu
acumulare prin pompare. Amenajările cu acumulare prin
pompare sunt instalaţii în care energia electrică este produsă prin
turbinarea unui volum de apă care, parţial sau în întregime, este
adus în bieful amonte (rezervorul superior) prin pomparea apei
de la cote inferioare (rezervorul inferior). Asemenea instalaţii sunt
capabile să acumuleze energia disponibilă în afara orelor de vârf
de sarcină şi pe care să o restituie în orele de vârf ale sistemului
energetic.
CAP.2 GENERALITĂŢI ASUPRA
SCHEMELOR HIDROENERGETICE
2.3. Tipuri de amenajări hidroenergetice

Pentru acumulările şi instalaţiile de pompare se deosebesc trei tipuri de scheme:

⚫ Amenajări hidroenergetice cu centralele cu pompare „pură” (AHEAP), la care practic

întregul volum turbinat provine din rezervorul inferior, de unde este ridicat prin pompare.
AHEAP este consumatoare de energie electrică, pentru 1 kWh produs prin turbinare
consumându-se prin pompare 1,30-1,35 kWh (figura a.);
⚫ Amenajări hidroenergetice cu centralele „cu pompare mixtă” (CHE-CHEAP), la care
folosirea posibilităţilor de acumulare a energiei electrice prin pompare este combinată cu
amenajarea unei CHE gravitaţionale; astfel de amenajare există în ţara noastră la CHE
Valiug, lângă Reşiţa, aceasta amenajare fiind proprietatea Combinatului Siderurgic
Reşiţa, astăzi în derivă, precum multe alte unităţi metalurgice din România (figura b.);
⚫ Amenajări hidroenergetice cu centralele cu pompare „în circuit deschis”, cum ar fi staţiile
de pompare cu ajutorul cărora se pompează apa colectată prin aducţiuni secundare,
situate la niveluri mai mici decât nivelul de retenţie al acumulării principale. Asemenea
amenajări, care de fapt reprezintă o cale de a suplimenta debitele medii captate prin
pompaj, pentru a realiza scheme de amenajare de CHE, bazate pe concentrarea
debitelor şi căderilor, fac astfel posibilă mărirea gradului de utilizare a potenţialului
hidroenergetic al cursurilor de apă. Asemenea tipuri de amenajări au fost realizate în
ţara noastră la CHE Lotru-Ciunget (3 staţii de pompare cu Pi=62 MW, Petrimanu,
Jidoaia şi Balindru), CHE Gâlceag şi CHE Remeţi (staţia de pompare Secuieu) (figura
c.).
CAP.2 GENERALITĂŢI ASUPRA
SCHEMELOR HIDROENERGETICE
2.3. Tipuri de amenajări hidroenergetice
CAP.2 GENERALITĂŢI ASUPRA
SCHEMELOR HIDROENERGETICE
2.3. Tipuri de amenajări hidroenergetice
CAP.2 GENERALITĂŢI ASUPRA
SCHEMELOR HIDROENERGETICE
2.3. Tipuri de amenajări hidroenergetice
CAP.2 GENERALITĂŢI ASUPRA
SCHEMELOR HIDROENERGETICE
2.4. Tipuri de centrale hidroelectrice

Centralele hidroelectrice se amenajează în forme foarte variate, tipul

acestora depinzând de mulţi factori, cum ar fi:
⚫ configuraţia topografică locală care diferă de la râu la râu, chiar şi pe
acelaşi râu de la un sector la altul;
⚫ mărimea cursului de apă (debit, bazin de recepţie): fluvii, râuri mari,
pâraie, ogaşe etc;
⚫ condiţii geologice;
⚫ materialele de construcţie disponibile;
⚫ concepţia inginerului proiectant şi a arhitectului;
⚫ scopul urmărit (energetic, complex – energetic şi alte folosinţe).
Instalaţiile hidromecanice şi cele electrice sunt foarte importante
pentru realizarea unei centrale. Turbinele hidraulice, generatoarele
electrice, vanele, instalaţiile anexe, sunt specifice fiecărei centrale,
în timp ce staţiile de conexiune electrică, camerele de comandă,
transformatoarele electrice sunt echipamente şi instalaţii care pot fi
folosite la mai multe centrale.
CAP.2 GENERALITĂŢI ASUPRA
SCHEMELOR HIDROENERGETICE
2.4. Tipuri de centrale hidroelectrice

În literatura de specialitate centralele hidroelectrice de sine stătătoare se împart în două mari grupe:

⚫ centrale tip baraj – sunt centralele care sunt amplasate la piciorul barajului al unui lac de acumulare
sau ţin loc şi de baraj (cum ar fi centralele fluviale). Aceste centrale se regăsesc în schemele de
amenajare fluviale şi în cascadă. Caracteristicile lor sunt debite mari şi căderi mici.
CAP.2 GENERALITĂŢI ASUPRA
SCHEMELOR HIDROENERGETICE
2.4. Tipuri de centrale hidroelectrice

⚫ centrale pe derivaţie – centralele care sunt amplasate pe conductă/canal/tunel de

derivaţie a unui râu, putând fi incluse în scheme de mare cădere, în scheme de tăiere a
buclei unui râu, sau în amenajări complexe cu derivaţii, fie din bazinul propriu fie din alte
bazine. Caracteristicile acestor centrale sunt debite mici şi căderi mari (amenajări
montane). Pot fi:
– supraterane;
– subterane.
CAP.2 GENERALITĂŢI ASUPRA
SCHEMELOR HIDROENERGETICE
2.4. Tipuri de centrale hidroelectrice

O amenajare hidroenergetică se realizează cu ajutorul următoarelor obiecte

hidrotehnice (sau uvraje):
- barajul de derivaţie sau acumulare, prevăzut cu descărcător de ape mari şi
cu golire de fund;
- priza de apă situată în corpul barajului sau pe versanţi;
- aducţiunea, în care curgerea se poate face sub presiune (galerii sau
conducte) sau cu nivel liber (canale sau galerii);
- castelul de echilibru (în cazul aducţiunilor sub presiune) sau camera de
încărcare (în cazul canalelor);
- casa vanelor;
- conducta sau galeria forţată;
- clădirea centralei;
- canalul sau galeria de fugă.
Trebuie precizat că nu toate schemele de amenajare conţin toate uvrajele
menţionate, în unele cazuri lipsind o parte a acestora. Astfel în cazul uzinelor
- baraj lipsesc aducţiunea, castelul de echilibru, casa vanelor, canalul de
fugă, iar în cazul uzinelor fluviale, clădirea centralei joacă şi rolul barajului.
CAP.2 GENERALITĂŢI ASUPRA
SCHEMELOR HIDROENERGETICE
2.4. Tipuri de centrale hidroelectrice

Mai trebuie precizat că uvrajele componente ale unei amenajări

hidroenergetice sunt de regulă unicate. Există tipuri de baraje, prize
de apă, canale, galerii sau conducte, dar dimensiunile şi
caracteristicile lor constructive şi funcţionale nu se mai pot tipiza.

Fiecare amenajare are alte valori ale parametrilor de bază (cădere

brută, debit instalat, tip de turbină etc.), în plus fiecare uvraj
component al schemei trebuie adaptat reliefului, condiţiilor naturale,
caracteristicilor geologice ale terenului, ş.a.m.d.