M II Elemente de gospodarire a apelor

Clasa X F
Lucrarile de gospodarire a apelor

Obiectul si principiile generale ale gospodaririi apelor

Gospodarirea apelor reprezinta totalitatea lucrarilor si masurilor
tehnice si organizatorice avand ca obiect repartitia si utilizarea rationala a
resurselor naturale de apa, conform intereselor economiei nationale
(navigare, pescuit, energie, irigatii, alimentare cu apa),si protectia calitatii
apelor; acest domeniu de activitate include si masurile ce se iau impotriva
efectelor determinate de inundatii, eroziunea si saraturarea solului,
alunecarile de teren.
Gospodarirea apelor are ca obiective:
 asigurarea apei potabile pentru populatie;
 asigurarea apei pentrul consumul din industrie si agricultura;
 refacerea rezervelor de apa;
 mentinerea calitatii biologice a apei;
 mentinerea si imbunatatirea capacitatii de autoepurare a bazinelor
acvatice;
 mentinerea conditiilor de viata din ecosistemele acvatice.
Amenajarea resurselor de apa cuprinde doua tipuri de lucrari:
1. lucrari(constructii)ingineresti de utilizare a apelor;
2. lucrari hidrotehnice de combatere a efectelor distructive ale
apelor (inundatii, eroziuni,seceta).
Lucrarile in vederea utilizarii pot fi clasificate in doua categorii:
1. captare, transport, inmagazinare si tratare a apei;
 Baraje pentru realizarea lacurilor de acumulare;
 Puturi de apa subterana;
 Conducte pentru transportul de apei;
 Statii de pompare;
 Rezervoare de apa;
 Statii de tratare a apei in vederea consumului populatiei;
 Statii de epurare.
2. regularizare de rauri ,obtinere de energie electrica, transporturi:
 canale si derivatii;
 amenajari hidroenergetice (hidrocentrale);
 cai de navigatie;
 porturi.
 LACUL DE ACUMULARE

Lacul de acumulare este o lucrare de gospodărire a apelor, având ca

scop înmagazinarea apei prin bararea cursului de apă pentru
regularizarea debitelor.
Lacul de acumulare modifică repartiţia în timp a resurselor de apă prin reţinerea în anumite
perioade a unei părţi din afluxurile de apă şi evacuarea lor ulterioară. În funcţionarea unui lac are
loc un ciclu de umplere corespunzător perioadelor excedentare faţă de cerinţe şi unul de golire
corespunzător perioadelor deficitare.
A. După perioada de funcţionare acumulările pot fi:
-acumulari permanente frontale
-acumulari nepermanente frontale
-acumulari mixte
B. După amplasarea acumulării faţă de folosinţe, acestea se pot clasifica astfel:
 Acumularea de regularizare – lacul controlează integral debitele afluente din secţiunea de
priză a folosinţei;
 Acumularea de compensare – are în secţiunea lacului un regim al debitului natural diferit
de cel din secţiunea folosinţei
 Acumulări tampon – utilizate în special în amenajările preponderent hidroenergetice în
aval de o folosinţă cu scopul de redistribuire a regimului neuniform al debitelor zilnice şi
săptămânale evacuate de aceasta
C. După durata ciclului de umplere – golire, acumulările pot fi:
 Acumulări cu regularizare anuală, sezonieră care corespund lacurilor cu regim de umplere
şi golire ciclică în decurs de un an, sezon, lună, săptămână. Înmagazinează în sezoanele de
ape mari şi restituie în sezoanele de ape mici.
 Acumulări de regularizare multianuală ce corespund lacurilor cu regim de umplere şi
golire în decursul mai multor ani. Acestea înmagazinează în anii ploioşi şi restituie în anii
secetoşi.