www.referat.

ro

Imbunatatiri funciare

Tema:
Conditii de degradare si solutii ameliorative de imbunatatiri funciare pe terenurile
agricole

Obiective:
Precizarea principalelor forme de degradare a solurilor si a lucrariilor
ameliorative in vederea refacerii fertilitatii solurilor

Modalitati de exprimare:
Scheme sintetice privind problema ameliorativa si solutiile necesare

Continutul lucrarii:
A) - combaterea inundatiilor (indiguirile)
B) - regularizarea cursurilor de apa
C) - combaterea eroziunii solului
D) - eliminarea excesului de apa

E) - eliminarea deficitului de apa

Prezentarea lucrarii
A) - combaterea inundatiilor (indiguirile)
In tara noastra problema apararii contra inundatiilor se pune la Dunare si pe toate
raurile interioare si intereseaza atat sectorul agricol cat si centrele populate, zonele
industriale si caile de comunicatie terestre. Apararea contra inundatiilor se poate
realiza prin regularizarea scurgerii pe versantii bazinului hidrografic, prin marirea
capacitatii de transport a albiei principale, prin lucrari de derivatie, prin lacuri de
acumulare si prin indiguiri.
Lucrarile de indiguire se aplica, de regula, in sectorul inferior al cursului de apa, dar
pentru reprofilarea sectiunii la apele mari, atunci cand este cazul, se pot aplica si in
sectoarele superior si mijlociu. Aplicarea in aceste din urma sectoare trebuie facuta cu
prudenta pentru ca indiguirea produce dezatenuarea naturala a viiturilor si deci
accentuarea pericolului inundatiilor in sectorul inferior. De asemenea, se produc mari
perturbatii in regimul hidrologic al cursului, mai ales deasupra debitului solid, ducand
la modificari considerabile si continue in albia principala.
Pentru a nu influenta prea mult regimul de scurgere la ape mari, indiguirea trebuie
folosita ca metoda de aparare in sectorul inferior, unde digurile se pot amplasa la
distante mai mari de malurile albiei principale si unde latimea luncii de aparat este
corespunzatoare economic. In sectoarele de sus, pe langa faptul ca nu se pot amplasa
la distante mai mari de malul albiei principale, latimea fasiei de aparat este asa de
mica incat nu justifica indiguirea.
Cauzele a caror influenta se face simtita cel mai frecvent in producerea inundatiilor sunt:

viiturile provocate de ploile mari sau de topirea zapezilor care au debite mari

corespunzaloare unor nivele ridicate ale apei de scurgere;

capacitatea de transport redusa a albiei principale mai ales in sectorul inferior al

cursului de apa, unde din cauza pantelor mici, traseul cursului este sinuos, instabil;

existenta unui relief in bazinul hidrografic al cursului de apa cu versanti abrupti, a

unei retele hidrografice dense, care permite o concentrare rapida a scurgerii apei;

lipsa unei vegetatii bine incheiate in bazinul hidrografic, ceea ce atrage dupa sine,

mai ales pe terenurile in panta, cu permeabilitate redusa, marirea coeficientului de

scurgere;

existenta procesului de eroziune la suprafata si in adancime pe versantii bazinului

hidrografic care contribuie la intensificarea scurgerii, iar materialul spalat si transportat in

albiile raurilor contribuie cel mai mult la modificarea sectiunii de scurgere in albie, la
reducerea capacitatii de transport;

aplicarea unei exploatari nerationale a folosintelor terenului din bazin prin

defrisarea padurilor, pasunat excesiv. agricultura inapoiata, ceea ce nu asigura o

regularizare a scurgerii pe versanti;

formarea zapoarelor in sectoarele cu traseu sinuos in coturi, ceea ce atrage

ridicarea nivelului la cote foarte mari;

formarea remuurilor la confluenta cursurilor de apa sau ca urmare a unor lucrari

hidrotehnice proiectate neralional in albia cursului de apa;

insasi indiguirile cand sunt executate pe mari lungimi prea apropiate de malul

albiei principale pot provoca inundarea unor terenuri in aval care mai inaintea executarii
indiguirilor din amonte nu au fost inundate.
Elementele componente ale unei indiguiri sunt urmatoarele:

Suprafata de teren aparata;

Digurile propriu-zise;

Lucrarile anexe.

Suprafata de teren aparata cuprinde in cazul digurilor fluviale luncile raurilor, iar
in cazul digurilor maritime, zonele litorale. Terenurile din lunca sunt caracterizate printrun sol aluvial, in diferite stadii de solificare, iar subsolul este format din pietrisuri,
grohotisuri sau diferite argile, determinate de inundatiile periodice, la nivele ridicate ale
raurilor, inaintea executarii indiguirii. Lunca unui curs de apa cuprinde, de obicei, trei
zone principale: zona de sub terasa, zona centrala si zona litorala.

Dupa realizarea digurilor, suprafata inundabila este impartita in doua zone: zona
exterioara care reprezinta suprafata de teren situata intre dig si albia minora a raului si
zona interioara cuprinzand suprafata de la dig pan la limita de inundatie (incinta
indiguita) fig. 1.
La ape mari, prin alimentarea subterana, nivelul apei freatice din lunca (incinta
indiguita) creste, dupa care la ape mici, o parte din apa freatica este cedata emisarului,
scazand mult nivelul apei in zona interioara aparata. Dupa realizarea digurilor de aparare
contra viiturilor suprafata de teren aparata se cultiva, asigurand productii sigure si ridicate
fig. 2.

Fig. 1 Sectiune transversala printr-o zona indiguita

Digurile propriu-zise sunt Iucrari executate din pamant tasat, caracterizate prin
lungimi mari, inaltimi reduse si care formeaza fronturi de aparare a terenurilor agricole, a
centrelor populate si a altor obiective impotriva inundatiilor.

Fig. 2 Zonele indiguirii fluviale

Dupa conditiile de functionare, digurile de aparare contra inundatiilor se impart in: diguri
fluviale, diguri maritime si digurile lacurilor de acumulare sau ale lacurilor naturale fig.
3.

Fig. 3 Tipuri de diguri fluviale: A indiguire inchisa; B indiguire deschisa; 1 diguri

longitudinale, 2 diguri transversale; 3 diguri circulare sau inelare; 5 diguri de
separare a folosintelor

Conditii normale de functionare asigura digurile de pamant care au latimea la

coronament de 3-4 m, in cazul digurilor necarosabile si 6-7 m, in cazul digurilor
carosabile, avand profilul permanent bombat, iar curbele de infiltratie fiind mentinute in
interiorul digului prin executarea unor banchete fig. 4.

Fig. 4

hv - inaltime ridicare val pe taluz (Dunare = 0,6 1 m; in rauri interioare = 0,5 m;

K - coeficient rugozitate taluz ( 0,9 - inierbat : 1 - periat);
hv - in functie de: viteza vantului, lungime luciu, adancime apa, inaltime val;
hs - inaltime suplimentara de siguranta;
x - suprainaltare din incorsetare.
hv' 3,2 K hv tg

b) - REGULARIZAREA CURSURILOR DE APA

Ansamblul de masuri si lucrari ingineresti aplicate pentru modificarea sau
consolidarea artificiala a albiei cursurilor de apa in vederea realizarii unor albii stabile, a
protejarii diferitelor obiective, a diminuarii proceselor de afuiere sau de colmatare in
albie, a asigurarii unor anumite conditii de scurgere sau in vederea folosirii eficace a apei,
poarta denumirea de amenajari pentru regularizarea albiei.
In conditii naturale, albia raurilor sufera modificari continue atat in privinta pantei
si sectiunii, cat mai ales in privinta traseului. Schimbarea traseului albiei afecteaza

terenuri bune pentru agricultura sau folosite pentru diferite constructii, centre populate si
industriale, cai de comunicatie terestra. Procesele din albie au ca urmare importante
afuieri si depuneri care modifica capacitatea de transport a albiei. Modificare capacitatii
de transport atrage dupa sine, de multe ori, o frecventa mai mare a inundaliilor,
inrautateste conditiile scurgerii salubre la debite minime, a conditiilor de navigatie (acolo
unde este cazul) si de captare a apei pentru folosinte la prize. Formarea zapoarelor poate
deveni rnai frecventa, iar influenta curentului din albie prin infiltratie asupra degradarii
terenului din lunca poate fi mai accentuata.
Traseul in plan are pentru toate albiile cursurilor de apa o forma sinuoasa,
sinuozitatea constituind o proprietate naturala a raurilor. Tendinta de serpuire este proprie
tuturor albiilor si poate fi imprimata de o cauza oarecare, cum ar fi un obstacol, o spalare
mai pronuntata a unuia din maluri, aglomarare asimetrica a aluviunilor in cuprinsul albiei
etc. In vaile largi, aluviale, traseul raului este intr-o continua transformare. Cand
lungimea partii curbe este mai mare de D/2 se realizeaza o meandra. In sectoarele cu
tendinta pronuntata de meandrare, care apare mai ales in zona de campie cu pante reduse,
albiile majore sunt largi, cu terase. Evolutia meandrarii duce pana la urma la strapungerea
gatului meandrei, incepand un nou ciclu de dezvoltare a sinuozitatii in sens opus. In felul
acesta in albiile majore,
largi, din sectorul inferior at raurilor, apar tot felul de
albii vechi, izolate complet i transformate in balti sau
legate de rau numai in perioada apelor mari sau medii
fig. 5 si fig. 6.

Fig. 5 Rau cu meandre (neregularizat)

La baza proiectarii regularizarii de

albie sta o docurnentatie tehnica existenta a
Fig. 6 Rau regularizat

bazinului, denumita cadastrul raului si care cuprinde harti, materiale grafice, tabele si
descrieri. Aceasta documentatie trebuie sa fie cat mai completa, cuprinzand toate datele in
legatura cu cadrul natural si social-economic al sectorului de rau ce urmeaza a se
amenaja. Dintre aceste date cuprinse in descrieri, cele mai importante sunt cele climatice,
geomorfologice, pedologice, botanice, hidrogeologice, hidrologice si social-economice.
De o mare importanta sunt planurile de situatie topo-hidrografice la scarile: 1 : 10000 1 : 5000 pentru albiile si luncile raurilor, ridicate la intervale de timp, deoarece prin
studiul comparativ al lor se pot trage concluzii in legatura cu sensul si intensitatea
proceselor de transformare.
c) - COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI
Existenta proceselor de eroziune in bazinele hidrografice se datoresc regimului
precipitatiilor, reliefului din partea superioara si mijlocie a bazinului hidrografic, cu pante
mari si condilii de concentrare a scurgerii, coeficientilor mari de scurgere, rezistenta slaba
la eroziune a solului, folosirii nerationale a solului si agrotehnicii necorespunzatoare.
Datorita microclimatului neuniform al versantilor cu conditii de concentrare a
scurgerilor in suvoaie cu mare putere do distrugere, iau nastere formatiuni torentiale care
constituie caile naturale cele mai favorabile de transport al scurgerii lichide si solide de
pe versanti in reteaua hidrografica.
Regularizarea scurgerii pe versantii bazinelor hidrografice consta in reducerea
scurgerii pentru atenuarea debitelor de viitura din reteaua hidrografica si pentru
imbunatatirea

conditiilor

de

umiditate

necesare

vegetatiei, in atenuarea procesului de eroziune pentru

reudcerea debitelor solide si pentru ameliorarea
solurilor degradate, in eliminarea excesului de
umiditate si in stabilirea terenurilor alunecatoare,
acolo unde este cazul.
Eroziunea in adancime determina forme de
relief negative, cu aspect de sant, create de apa de
scurgere pe terenuri in panta, cum ar fi: siroiri, rigole,
ogae si ravene fig. 7.

Fig. 7

Excesul de apa de pe versanti poate fi temporar (datorat fie scurgerii la suprafata,

fie prin baltire si infiltratie) sau permanent. Excesul de apa de scurgere de suprafata se
formeaza in urma ploilor torentiale sau a topirii rapide a zapezii si are ca efect principal
intensificarea procesului de eroziune in suprafata si adancime. Excesul de apa temporar
prin infiltrate, uneori si prin baltire, are drept factor cauzal ploile abundente de mai lunga
durata, topirea zapezilor bogate de la sfarsitul iernii, iar ca factori conditionali
permeabilitatea mare a stratului superficial si existenta la cativa zeci de cm adancime a
unui strat greu permeabil din cauza texturii fine argilo-lutoase, din cauza inghetului sau
din cauza procesului de indesare, cand se formeaza hardpanul.
Amenajarile necesare la bazinul de receptie, pentru atenuarea procesului de
eroziune

in

urmatoarele

suprafata,
categorii

constau
de

in

lucrari:

organizarea antierozionala a teritoriului,

lucrari agrotehnice antierozionale, lucrari
silvice

antierozionale

si

lucrari

hidrotehnice de regularizare a scurgerii

pe versanti.
Terenurile arabile cu pante mai
Fig. 8

mari

de

14-15%

impun

pentru

combaterea eficace a eroziunii, lucrari de

modelare a suprafetei versantului prin care sa se micsoreze panta generala. Reducerea
pantei generale a versantului se poate obtine prin constructia teraselor fig. 8.
d) - ELIMINAREA EXCESULUI DE APA
Principalele surse ale excesului de umiditate in zonele desecate-drenate sunt:

precipitatiile atmosferice cazute sub forma de ploaie, zapada sau condensatie

atmosferica;

scurgerile superficiale de pe versanti, provenite de pe suprafata bazinului

hidrografic limitrof;

debitele provenite din panza freatica a incintei determinate de infiltratiile pe sub

dig, aportul freatic din orizonturile profunde;

aportul freatic din terasa care alimenteaza stratul freatic din lunca;

aportul izvoarelor de la baza versantului si al vailor cu debit permanent afluente in

zona amenajata;

debitele provenite de la amenajarile pentru irigatie din limitele zonei desecate;

apele provenite din revarsarea cursurilor neindiguite in perioadele de viitura;

debitele provenite de la amenajarile piscicole din perimetrele amenajate sau ale

unor acumulari de apa invecinate fig. 9.

Sistemele de desecare-drenaj cuprind totalitatea amenjarilor, constructiilor si

instalatiilor avand rolul de:

regularizarea umiditatii solului prin evacuarea excesului de apa din sol, pentru
mentinerea

in sol a unui regim aer-apa corespunzator dezvoltarii optime a

culturilor agricole;

impiedicarea apelor externe, de suprafata si subterane de a patrunde in zona

desecata;

conducerea si evacuarea apei colectate de pe suprafata desecata intr-un emisar.

Fig. 9 Principalele surse ale excesului de umiditate intr-un sistem de desecare-drenaj

Un sistem de desecare-drenaj se compune din urmatoarele parti fig. 10:

terenul amenajat (suprafata ocupata de lucrari, cultivata);

reteaua de regularizare a excesului de umiditate (canalele deschise de desecareabsorbante, drenurile subterane);

reteaua de transport si evacuare (canale colectoare principale, secundare, tertiare,

canalul de evacuare, emisarul);

constructii hidrotehnice si instalatii de pompare;

instalatii si constructii anexe.

Fig. 10 Coborarea nivelului freatic in zonele desecate prin lucrari de drenaj (cirtita sau
orizontal cu tuburi)

e) - ELIMINAREA DEFICITULUI DE APA

Deficitul de apa din sol se poate elimina prin aplicarea irigatiei, adica prin asigurarea
unui nivel al umiditatii solului icat sa permita plantelor satisfacerea necesarului de apa,
cat mai aproape de cerintele optime fig. 11a si b.

Fig. 11

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate