Sunteți pe pagina 1din 21

Universitatea POLITEHNICA Timisoara Facultatea de Hidrotehnica

Student: Patasanu Stefan George

2010-2011

Morfologia si geologia
n amplasamentul obiectului principal valea avea latimea de peste 1.200 m, asimetrica, cu versantul stang mai abrupt si mai apropiat de apa, iar versantul drept mai lin si mai ndepartat. n albie un sir de ostroave formate din balast. Fundul albiei era compus din sisturi cristaline, la ape mici aparnd la suprafata. Roca de baza din albie si de pe malurile Dunarii este constituita, pe ntreaga ampriza a lucrarilor principale, din gneise biotitice cu intercalatii de amfibolite si roci granitice. Amplasamentul lucrarilor a fost ales astfel nct sa se situeze la limita aval a sisturilor cristaline, pentru a utiliza cel mai mare potential hidroenergetic fara a amplasa lucrarile pe formatiuni geologice nesigure.

Prezentare generala
Pe sectorul romano-sarb Dunarea dispune de un potential energetic exceptional,cel mai mare din Europa,in medie cam 842.000 kw/km.Pe acest sector Dunarea avea o cadere de 34 m,dintre care 28 m erau . concentrati in defileul Portile de Fier.La intrarea in sectorul comun intalnim un debit mediu multianual de 5.420 mc/s .Principalii afluenti din amonte sunt:Innul,Drava,Sava si Morava. Din lungimea totala de 2.912 km ,Dunarea este navigabila pe o distanta de 2.280 km,de la Ulm(Germania)pana la Sulina(Romania).In zona Portile de Fier existau numeroase obstacole navigabile cum ar fi praguri stancoase care ingreunau circulatia vaselor.Observandu-se potentialul de navigatie si hidroenergetic al Dunarii,guvernele roman si iugoslav au semnat un acord de constructie a doua amenajari hidroenergetice:Portile de Fier I si II in apropierea orasului Drobeta Turnu Severin.

Vedere generala asupra amenajarii Portile de Fier I

Durata de executie
Lucrarile de organizare de santier au inceput in luna aprilie 1964, iar deschiderea oficiala a santiereului comun romano-iugoslav a avut loc la data de 07.09.1964. Ecluza romana a fost pusa in functiune intr-un stadiu provizoriu, fara radierul sasului amonte , la 12.08.1969. Hidroagregatele partii romane au fost puse in functiune intre 14.08.1969 si 28.11.1971. Inaugurarea oficiala a avut loc la 16.05.1972. In 35 de ani de fuctionare constructiile realizate nu au dat nastere la nici un incident tehnic care sa prezinte pericol sau necesitatea unor reparatii, ci a creat conditiile care sunt baza experientei acumulate, a studiilor si a unor amenajari minore.

Plan de situatie

Prin dispozitia adoptata frontul de retentie, n lungime totala de 1.278 m, este realizat din: -barajul deversor 441 m -centrala romneasca 214 m -centrala srbeasca 214 m -ecluza romneasca 53 m -ecluza srbeasca 53 m -barajul nedeversor romnesc 117 m -barajul nedeversor srbesc 186 m

Caracteristici energetice: -puterea instalata 2 x 1050 MW -debitul instalat 2 x 4.350 m/s -cota de retentie 69,50 m -caderea medie 27,17 m -caderea maxima 34,50 m -caderea minima 21,90 m -turbine 2 x 6 buc. tip Kaplan de 175 MW -productia de energie n an mediu 2 x 5.250 GWh

Caracteristici pentru navigatie:

-numar de trepte 2; -lungimea sasului 310 m; -latimea sasului 34 m; -adncimea minima la prag 4,50 m; -gabaritul de aer 13 m; -capacitatea convoiului9 slepuri x 1200 t; -timpul de ecluzare 62 min; -capacitatea de tranzit 2 x 25 mil.t/an.

Reprezentare grafica a unei turbine Kaplan

BARAJUL DEVERSOR
Sectiune transversala prin baraj

Barajul deversor:
Asigura regularizarea nivelului apei n amonte de baraj, evacuarea gheturilor si mpreuna cu centrala si ecluza, evacuarea debitelor mari. Prin cmpurile deversoare se poate evacua debitul de 15.400 m/s, 80% din debitul cu probabilitatea de aparitie odata la 1.000 de ani. Tipul de baraj este de greutate cu 14 cm-puri deversante de 24,00 m deschidere, echipate cu stavile, plane duble tip crlig, de 25 x 14,85 m. Partea deversanta are forma rotunjita si se continua cu disipa-torul de tip cilindric necat cu contrapanta si fara dinti.

Caracteristici tehnice

Denumire: Portile de Fier 1 Beneficiar: Hidroelectrica Tipul Barajului: de greutate Tipul etansarii: paramentul amonte din beton Cota la coronament: 72.50 mdM Inaltimea barajului: 60 m Lungimea barajului: 1278 m Volumul barajului: 365 mii mc Volumul acumularii: 2.100 mil.mc Amenajarea: Portile de Fier 1

Barajul deversor este echipat cu stavile.Partea deversanta are fosrma rotunjita si se continua cu disipatori cilindrici inecati.Pentru reducerea subpresiunii ka paramentul amonte s-a executat un voal de injectii cu lapte de ciment in strat de 30 m,iar la nivelul fundatiei s-au executat injectii de consolidare la 5 m adancime.

Stavilele barajului deversor

Barajul este impartit in

ploturi de 16 m care sunt etansate atat in zona amonte cat si in zona aval cu cate 2 benzi de cauciuc de tip sika.Stavilarele sunt sustinute de pile de 7 m latime.Acestea mai sustin si camerele mecanismelor,grinzile de rulare ale macaralelor precum si soseaua de legatura dintre maluri.

Pilele barajului deversor

Lacul de acumulare a amenajarii Portile de Fier I

Lacul de acumulare are un volum de peste 2200 milioane m se intinde de la baraj pana la confluenta cu raul Tisa. Are o lungime de 150 km, latimea maxima de 5 km si o suprafata de circa 700 km2, coada lacului intinzandu-se pana la 140 km ajungand in apropierea orasului Belgrad , unde Dunarea recapata forma sa initiala

ECLUZELE

Vedere ecluza aval

Lucrarile pentru realizarea

obiectivului principal s-au desfasurat n perioada 19651971, n conformitate cu prevederile Acordului si Conventiilor dintre cele doua state. Lucrarile au fost executate de catre ntreprinderile de specialitate din cele doua tari, fiecare pe teritoriul sau. n data de 14 august 1970 a nceput punerea n functiune a primelor hidroagregate, actiune ce s-a finalizat un an mai trziu, pe 28 noiembrie 1971. De la punerea n functiune, la Centrala Hidroelectrica Portile de Fier I s-au produs peste 193 de miliarde de kwh

In anii 2000-2005 beneficiarul roman a procedat la retehnologiarea echipamentului din centrala, ridicand puterea unei turbine de la 175 la 194,5 MW, puterea totala instalata la 1167MW si productia de energie pentru un an hidrologic mediu la 5,241 GWH.